Definiie

Psihanaliza este n acelai timp un procedeu de cercetare a proceselor psihice cu scopul de a investiga semnifica ia faptelor i reprezentrilor ce au loc n incontient; o metod de terapie a tulburrilor psihice, n cadrul creia se tinde la rezolvarea acestora prin aducerea la suprafa i clarificarea semnificaiei rezistenelor, transferurilor i dorin elor ascunse ale pacienilor; un sistem complex de teorii cu privire la efectele proceselor psihice incon tiente asupra tririlor, gndirii i activitii oamenilor. Elementele acestor teorii deriv din cercetarea proceselor psihice i terapia strilor psihopatologice. Psihanaliza a fost dezvoltat de Sigmund Freud la nceputul secolului al XX-lea ca teorie general a incontientului. Modalitatea funciunii proceselor psihice au fost deduse de Freud n special din studiul semnificaiei viselor, interpretate de el ca realizare imaginar a ndeplinirii dorin elor ce deriv din aspiraiile refulate ale copilriei. Calea recomandat pentru accesul n ncon tient este n elegerea sensului viselor i a actelor ratate (lapsus-uri). Psihanaliza a devenit azi extrem de familiar publicului larg (din occident) dup ce o vreme ndelungat a fost fie respins, fie adulat. Dar succesul din deceniul 5, de pild, mai ales n Europa, a nstrinat-o, paradoxal, de esena ei. Psihanaliza s-a rspndit pretutindeni nu numai datorit interesului strnit de terapia psihanalitic. S-ar putea spune chiar c terapia a fost eclipsat de virtu ile psihanalizei aplicate. Psihanaliza aplicat n literatur, sociologie, antropologie i etnologie, n religie i mitologie a strnit interesul unui public care nu avea chemare pentru sfera clinic. n fine, psihanaliza s-a remarcat i prin mediatizarea pe cile cele mai comune: radio, TV sau prin intermediul scenariilor filmelor de cinema. Filme celebre au adus n prim plan psihanaliti. A exista chiar un film dedicat lui Sigmund Freud, care surprindea anii de incertitudine ai nceputurilor sale n psihanaliz.