Zeii romani

Numarul zeilor romani este unul deosebit de mare, fiind de ordinul miilor. La inceputurile istoriei religiei romane zeii erau socotiti niste puteri mistice, erau adorate divinitati tainice, al caror nume nu se rostea. Romanii puneau accent pe fenomenul numit pax deorum, pacea zeilor, prin care isi asigurau prosperitatea si bunastarea. Fiecare loc, imprejurare sau obiect avea propriul zeu ocrotitor si existau foarte multi zei cu atributii marunte, dar importante pentru romani. Puterea extraordinara si magica a fiecarui zeu, numen dei, se implica in viata oamenilor si in natura, ca o forta sobra, miloasa dar si razbunatoare. Astfel, zeii protejau fiecare act al vietii, de la nastere pana la moarte. Dupa cucerirea Greciei de catre romani, a avut loc un contact puternic cu mitologia si cultura acestora. Astfel, zeii romani au inceput sa fie si ei adorati ca niste zei cu forma umane. Devenind stapani ai Greciei, romanii stabilesc corespondente intre zeii greci si zeii lor, schimbandu-le numele si, uneori, functiile: Jupiter (Zeus), Junona (Hera), Neptun (Poseidon), Venus (Afrodita), Minerva (Atena), Mercur (Hermes), Vulcan (Hefaistos), Ceres (Demetra), Bacchus (Dionysos), Apollo (Apollo), Marte (Ares), Diana (Artemis), etc. Triada importanta de la greci Zeus, Hera si Atena se transforma in Jupiter, Marte si Quirinus, care troneaza de pe Capitoliu. Ulterior, in perioada Republicii este venerata trinitatea divina Jupiter, Iunona si Minerva de origine etrusca. Zeii romani jucau rolul unor oameni cu superputeri, asa ca, in timp a devenit normal ca puternicii conducatori ai Romei sa fie tratati ca niste zei. Cezar a fost primul zeificat si tratat ca zeu dupa moartea sa. Mai tarziu, unii dintre cei mai buni imparati au fost declarati zei de catre Senat, dar numai dupa moarte lor. In timpul vietii ei erau simplii muritori.Toti romanii trebuiau sa venereze imparatii divini. Romanii dedicau zeilor plante sacre (stejarul si laurul), pasari sfinte (vulturul si ciocanitoarea) si animale sfinte(lupul, si, mai ales, lupoaica, vulpea si scroafa prolifica cu 30 de purcei). Spre deosebire de religia greaca unde zeii domnesc, statuile romane ii prezinta pe zeii romani ca fiind mult mai binevoitori fata de adoratia credinciosilor. Romanii le datorau acestor zeitati belsugul, puterea, norocul, vitejia, tandretea, puritatea virginala, castitatea familiei, caldura caminului, siguranta si linistea patriei, lumina zilei, odihna, intelepciunea si mai cu seama dreptatea.

Principalii zei din mitologia romana

Jupiter in mitologia romana este stapanul zeilor

si al oamenilor, asimilat cu Zeus in panteonul grecesc. El era numit Jupiter Optimus Maximus (Jupiter Cel mai Inalt, Cel mai Mare), fiind zeitatea suprema a statului roman, avand in grija legile si ordinea sociala. Jupiter este o derivatie a lui Jove si pater (latina:tata). Era considerat drept divinitate suprema, datatoare de viata si de lumina, care carmuia cerul si pamantul, stapanea tunetul si trasnetul, dezlantuia ploile si furtunile etc. Legate de aceste atribute, Jupiter purta o serie de epitete, ca:Fulgurator, Fulminator, Tonans etc. Templul sau se afla la Roma, pe Capitoliu si, de aici, el a mai capatat un epitet - Capitolinus. Dar denumirea cea mai cunoscuta care il desemna era Optimus Maximus ("cel mai bun si cel mai mare"). Ca ocrotitor al romanilor si al Romei in special, Jupiter era cinstit cu precadere de consulii care intrau in functie, de generalii care se intorceau victoriosi, de invingatorii in intrecerile sportive, de cei care imparteau dreptatea etc. El era venerat si avea cate un templu in toate orasele Imperiului Roman. Jupiter este reprezentat printr-un barbat cu barba, cu o corona de lauri pe cap si cu un fulger in maini.

Pluton este zeul roman echivalent cu Hades la greci, fiind zeul

lumii de dincolo. La origine, el se numea Plutus si era considerat drept zeul bogatiilor, al aurului si al altor minereuri. Deoarece acestea trebuiau scoase de sub pamant, Pluton a fost recunoscut drept zeul lumii subterane fizice, si dupa aceea si al lumii spirituale, el fiind asociat cu moartea. El pazea portile infernului pentru a nu iesi sufletele celor morti.

Neptunus, la romani, zeul Marii,

identificat cu Poseidon din mitologia greaca. Neptunus, zeul marii, fiul lui Saturnus si al Rheei. Ca si ceilalti frati ai sai, cand s-a nascut, Neptunus, a fost inghitit de catre tatal sau si apoi dat afara. Cand s-a facut impartirea Universului, lui Jupiter i-a revenit Cerul, lui Orcus lumea subpamanteana, iar lui Neptunus Imparatia apelor. El salasluia in fundul marii impreuna cu sotia sa, Amphitrite, alaturi de care, uneori, urmat de un intreg cortegiu marin si purtat de un car tras de cai inaripati, spinteca valurile. Neptunus starnea furtunile sau facea ca apele marii sa devina linistite, el scotea insule la iveala sau le cufunda pe altele lovindu-le cu tridentul sau, facea sa izvorasca rauri sau sa se inchegelacuri. O data el a incercat impreuna cu Iuno si cu Minerva sa-l puna in
2

lanturi pe Jupiter, dar incercarea a dat gres. De atunci Neptunus a fost mereu alaturi de preaputernicul sau frate care carmuia destinele lumii. Cu zeitele sau cu muritoarele de rand Neptunus a avut numerosi fii si fiice, majoritatea infatisati ca niste fiinte monstruoase sau a caror forta era de temut. Printre acestia se numarau: ciclopul Polyphemus, gigantul Chrysaor, aloizii, Lamus - regele lestrigonilor, Triton etc.

Iuno (Iunona) este sotia lui Jupiter, echivalentul roman al

zeitei grecesti Hera. Parintii zeitei sunt Saturn (zeu) si Ops. Este numita "Lucina", datorita faptului ca ajuta femeile la nasteri, fie "Juga", pentru ca patrona casatoriile. Este de asemenea "patroana protectoare" a orasului Roma fiind venerata pe Capitoliul din Roma. Sarbatorile de 1 martie erau inchinate ei purtau numele de Matronalia(lat. femeie) si aminteau de rolul salvator pentru cetate al femeilor sabine rapite odinioara, care s-au aruncat in incaierare intre parintii si noii lor soti, impiedicandu-i sa se macelareasca reciproc. Cand cetatenii romani au fost surprinsi de un atac dusman neasteptat, gastele au dat alarma, instiintand pe Iunona care primeste porecla de Monetal (cea ce da alarma), salvand astfel Roma. Pentru ca templul zeitei era in apropiere de locul unde se bateau monezile, baterea de monezi si monezile (banii) erau denumiti "moneta". Denumirea lunii iunie provine de la aceasta zeita, ziua de 14 februarie ziua "Sfantului Valentin", "ziua indragostitilor", sarbatorita in Europa Occidentala, este atribuita la fel, ca o reamintire a zeitei, fiind cinstita cu un buchet de flori daruite persoanei iubite. Cunoscuta ca foarte geloasa, Iuno s-a razbunat pe toate muritoarele sau zeitele cu care sotul sau a inselat-o. in mitologia romana si cea greaca, zeul zilei, al luminii si al artelor, protector al poeziei si al muzicii, conducatorul corului muzelor, personificare a Soarelui. Era numit si Phoebus-Apollo. Era fiul lui Jupiter si al Latoniei. Pentru ca Iuno, din gelozie, ii refuzase Latonei un loc unde sa poata naste, Neptun a scos la iveala, din malurile marii, insula Delos. Latonia a adus pe lume doi gemeni: pe Apollo si pe Selene. Crescand miraculos de repede, la numai cateva zile dupa nastere Apollo, al carui arc si ale carui sageti devenisera temute, a plecat la Delphi, unde a ucis sarpele Python, odinioara pus de Iuno sa o urmareasca pe Latonia si care ulterior devenise spaima intregului tinut. Dupa aceea Apollo a infiintat acolo propriul sau oracol, instaurand totodata si Jocurile Pitice. Un alt episod care i se atribuia era cel al uciderii ciclopilor: fiul lui Apollo, Aesculapius, initiat de centaurul Chiron in tainele medicinei, nu sa mai multumit sa vindece, ci a inceput sa-i invie pe cei morti. Acest fapt a atras asupra sa mania lui Jupiter, care l-a omorat cu trasnetul sau. Indurerat de pierderea lui si neputand sa se razbune pe Jupiter, Apollo i-a pedepsit pentru moartea fiului sau pe ciclopi, ucigandu-i la randul sau, cu sagetile lui. Singura vina a acestora era faptul ca faurisera trasnetul lui Jupiter. Drept pedeapsa pentru actul sau necugetat, Apollo a fost osandit de Jupiter sa slujeasca timp de un an, ca sclav, pe un muritor. El si-a ispasit pedeapsa pazind turmele lui Admetus. Apollo era considerat ca zeu al luminii (de aici si epitetul de Phoebus) si era identificat adesea cu insusi Soarele. Apollo este reprezentat printr-un barbat nud cu o harpa sau un arc.
3

Apollo era

Marte (in latina Mars) a fost zeul roman al razboiului. A fost

fiul lui Jupiter si al Iunonei si una dintre cele trei divinitati protectoare ale Romei (alaturi de Jupiter si Quirinus). Romanii il considerau drept protectorul lor si tatal lui Romulus. Era, la origine, zeul renasterii naturii, devenind mai tarziu zeul razboiului si al agriculturii. A fost identificat de timpuriu cu Ares, din mitologia greaca. Este reprezentat printr-un barbat inarmat de lupta (scut, coif, spada, sulita).

ulcanus (Vulcan) a fost o veche divinitate romana, identificata de timpuriu cu Hefaistos din mitologia greaca. Vulcan, fiul lui Jupiter si al Iunonei, era considerat zeul focului. Vulcan era schiop iar infirmitatea sa se datora fie faptului ca fusese aruncat de Jupiter din inaltul cerului, fiindca in cursul unei dispute dintre parintele zeilor si Iuno, el luase apararea mamei sale, fie faptului ca se nascuse infirm si, rusinata, Iuno il aruncase in mare, de unde a fost luat si crescut de Tethys. Timp de noua ani Vulcan a trait intr-o grota din fundul marii. Resedinta sa de predilectie a ramas insa vulcanul Etna din Sicilia. Acolo, in atelierele fierariei lui divine, ucenicii sai - ciclopii - prelucrau fierul si celelalte metale. Din mainile dibace ale zeului faurar au iesit tot felul de obiecte si fenomene minunate: un tron de aur daruit Iunonei, armele lui Ahile, lucrate la rugamintea lui Tethys, trasnetele lui Jupiter, faimosul colier al Harmoniei etc. Vulcan a fost cel care a ajutat la nasterea Minervei, inlesnind ca zeita sa iasa din capul divinului ei tata. Zeul Vulcan a fost cel care a modelat, din tarana, trupul Pandorei. Vulcan a fost cel care l-a tintuit si pe Prometeu pe muntele Caucasus. Desi inzestrat cu un fizic urat, Vulcan a fost sotul lui Venus.
numele roman al zeitei grecesti Afrodita, zeita dragostei, frumusetii si fertilitatii. Initial o veche divinitate de origine latina, protectoare a vegetatiei si a fertilitatii, ea a fost identificata apoi cu Afrodita. Era consoarta lui Vulcan. Casatorita cu Vulcanus, a fost iubita de Marte, zeul razboiului, de Bacchus, Mercurius si Neptunus, dintre zei, iar dintre muritori de Anchises si Adonis. A avut mai multi copii: cu zeul Mercurius pe Eros, cu Marte pe Anteros si pe Harmonia, cu muritorul Anchises pe Aeneas etc.

Venus este

a fost zeul roman al razboiului. Marte provine dintr-o fuziune a zeului agrar i razboinic Mavors, dintr-un vechi cult umbric, cu zeul etrusc Maris i cu zeul grec al razboaielor, Ares. Pana la cristalizarea acestui sincretism caracteristic mitologiei romane, Mavors era invocat ca protector al muncilor campului i chiar mai tarziu, cand se consolideaza cultul lui Marte, noua divinitate e venerata mai ales tot ca ocrotitoare a activitailor agricole, personificand totodata renaterea periodica a naturii. Problemele de delimitare a terenurilor agricole i de aparare a gospodariilor i recoltelor contra incursiunilor de pradaciune il investesc pe acelai zeu cu atributul nou al patronarii razboiului, dar iniial aceste atribute se inrudeau strans: preoii zeiei agrare Ceres, Arvales, il invocau pentru ocrotirea ogoarelor i pe Marte, numindul Marmar, Marmor, Berber. Iar Cato lansase odata indemnul de a se aduce sacrificii speciale lui Marte ca sa aiba grija de cirezile de boi. Cand Marte devine, in epoca imperiala, un zeu mai complex i in primul rand simbolul forei militare romane, incepe sa fie considerat fiul cupluluiJupiter-Iuno. Numit Mars Ultor (Marte Pedepsitorul) i Marspiter (Mars Pater, Tatal), e inclus in triada protectoare a Romei, impreuna cu Jupiter i Quirinus. Sunt tatal lui Romulus si Remus si sot cu Rhea Silva.

Marte

Mercur era mesagerul zeilor, zeul comertului si

al calatorilor si, pentru acest atribut, i se ridicau statui la toate raspantiile dar si al hotilor si al borfasilor. El era protectorul pastorilor si calauza umbrelor celor morti catre meleagurile Infernului. In general, era considerat drept patronul muzicii, al oricarei inventii, al mestesugurilor etc. In mitologia greceasca zeul mesager purta numele de Hermes. La romani mama lui Mercur era veche divinitate de origine obscura. Simboliza, se pare, Primavara. Mercur, fiul lui Jupiter si al unei pleiadei, s-a nascut intr-o pestera pe muntele Cyllene, din Arcadia. Inca de timpuriu, Mercur si-a vadit aptitudinile si talentele. Abia nascut, copilul a iesit din scutece si a fugit pana in Thessalia, de unde a furat cirezile pe care le pastea acolo fratele sau, Apollo. Dupa ce a ascuns animalele, Mercur s-a intors inapoi in pestera in care s-a nascut. Acolo, la intrare, a gasit o broasca testoasa si, cu ingeniozitatea-i caracteristica, a intocmit din carapacea ei o lira. Intre timp Apollo a luat urma hotului si, ajuns la pestera cu pricina, l-a silit pe Mercur sa-i inapoieze vitele. Auzind insa sunetul minunat al lirei, zeul s-a invoit sa i le lase in schimbul noului instrument. Mai tarziu, tot de la Apollo a primit Mercur si faimosul caduceu, care a devenit alaturi de palaria cu boruri largi si de sandalele de aur inaripate unul dintre atributele zeului. Mandru de istetimea fiului sau, Jupiter l-a facut pe Mercurius mesagerul zeilor. In aceasta calitate, in majoritatea legendelor Mercur joaca un rol secundar.
5

Bibliografie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mitologie_roman
Anca Balaci. Mic dictionar de mitologie greaca si romana, Editura Mondero, Bucuresti, 1992 https://www.google.ro/imghp?hl=ro&tab=wi&ei=ryZQUvCwJ4vGswbWoIGgCA&ved=0CAQ Qqi4oAg

Nume: Alecu Prenume: Florinda Clasa: VIII D