Teoria obligatiilor

Curs 1 - 11.01.2012 Titlul I:Privire generala asupra obligatiilor civile

Cap. I : Notiunea de obligatie
Institutele lui Iustinian ne-au transmis urmatoarea definitie: obligatio est iuris vinculum, quo necessitate adstringimur
alicuius solvendae rei, secundum nostrae civitatis iura (obligatia este o legatura de drept prin care suntem siliti a plati ceva
potrivit dreptului cetatii noastre).
Art. 1164 Continutul raportului obligational. Obligatia este o legatura de drept in virtutea careia debitorul este tinut sa
procure o prestatie creditorului,iar aceasta are dreptul sa obtina prestatia datorata.
e!initie: raport juridic de drept privat in care subiectul activ - creditorul are dreptul sa pretinda subiectului pasiv -
debitorului sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva,iar in cazul neindeplinirii indatoririi, creditorul poate apela la forta coercitiva a
statului.
In sens sens restrans " latura pasiva a raportului obligational indatorirea subiectului pasiv, debitorul, sa dea, sa faca sau sa
nu faca ceva in favoarea creditorului care are posibilitatea de a recurge la forta de constrangere a statului.
eci,obligatia este raportul juridic sau doar latura pasiva a raportului,in functie de conte!t. in punctul de vedere al
creditorului, raportul de obligatie apare ca un drept de creanta" din punctul de vedere al debitorului,acest raport apare ca o
datorie(obligatie in sens restrans).
#le$entele raportului juridic de obligatie: subiecte,continut si obiect.
%ubiectele raportului juridic de obligatie pot fi atat persoanele fizice,cat si persoanele juridice. In situatii e!ceptionale,cand
participa direct la raporturile juridice civile si statul poate aparea ca subiect intr-un raport de obligatie. In raportul de
obligatie, subiectul poarta denumirea de creditor,iar cel pasiv de debitor. #ersoana poate indeplini cele $ calitati,adica sa fie si
subiect activ%creditor si subiect pasiv%debitor. In &'' apar denumiri specifice: (imprumut de folosinta) comodatar (debitor)-
comodant (creditor), vanzator-cumparator,etc.
Continutul obligatiei civile este dreptul de creanta care apartine creditorului si datoria%obligatia corelativa acestui drept care
incumba (latura pasiva a raportului juridic) debitorului.'reantele (drepturi relative, spre deosebire de drepturile reale -
absolute) se insumeaza la activul patrimonial,iar datoriile se insumeaza la pasivul patrimonial. 'reantele si datoriile
contribuie la imaginea pe care o avem asupra solvabilitatii unei persoane.
&biectul raportului obligational civil este format din prestatiile la care se obliga debitorul si la care este indreptatit
creditorul:
a da(a constitui sau transmite un drept real,
a !ace(orice prestatie pozitiva,in afara de accea de a da. ).g.: predarea unui bun sau plata unei sume de bani.
a nu !ace(ab*inerea debitorului de la ceva ce avea dreptul s+ fac+ in lipsa obligatiei asumate%restrangere a libertatii persoanei
pe baza vointei acesteia.
,biectul obligatiei este format fie dintr-o prestatie pozitiva (a da sau a face),fie dintr-una negativa(a nu face). ,biectul
prestatiei este c-iar bunul.
Art. 122' &biectul contractului. (1) Obiectul contractului il reprezinta operatiunea juridica, precum vanzarea, locatiunea,
imprumutul si altele asemenea, convenita de parti, astfel cum aceasta reiese din ansamblul drepturilor si obligatiilor
contractuale. (2) Obiectul contractului trebuie sa fie determinat si licit, sub sanctiunea nulitatii absolute.(3) Obiectul este
ilicit atunci cand este prohibit de lege sau contravine ordinii publice ori bunelor moravuri.
Art. 1226 &biectul obligatiei. (1): Obiectul obligatiei este prestatia la care se angajeaza debitorul. (2): Sub sanctiunea
nulitatii absolute, el trebuie sa fie determinat sau cel putin determinabil si licit. Art. 1226 este corelat perfect cu art. 116.
&outate in &'' : Art. 122( I$posibilitatea initiala a obiectului obligatiei. !ontractul este valabil chiar daca, la
momentul incheierii sale, una dintre parti se afla in imposibilitate de a"si e#ecuta obligatia, afara de cazul in care prin lege
se prevede altfel. " ebitorul si-a asumat obligatia, obligandu-se ca acea prestatie sa fie posibila in viitor.
1
Clasi!icarea obligatiilor)specii de obligatii:
In !unctie de i*vorul obligatiei, obligatiile pot fi:
,bligatii nascute din acte +uridice (manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice) unilaterale sau
contracte (bilaterale%multilaterale)"
,bligatii nascute din !apte +uridice in sens restrans (evenimente sau actiuni omenesti de care legea leaga anumite efecte
juridice)" obligatii izvorate din fapte juridice ilicite (delicte su cvasidelicte civile) sau licite. ,bligatii izvorate din fapte licite:
imbogatirea fara justa cauza,gestiune de afaceri, plata nedatorata.
In !unctie de obiectul obligatiei:
obliga*ii de dare, adic+ de constituire sau transferare a unui drept real. )!emple: Art. 2'24 : reptul la actiunea in
e,ecutarea obligatiilor de a da sau de a !ace- Art. 14./ : &bligatia de a stra$uta proprietatea- Art. 14.( : &bligatia de
a constitui o garantie. ,bligatia de a da nu implica o conduita separata a subiectului de drept fata de inc-eierea contractului.
obliga0ii de !acere, adica orice obligatie pozitiva cu e!ceptia celor de a da. )!emple:
Art. 2'24 : reptul la actiunea in e,ecutarea obligatiilor de a da sau de a !ace- Art. 1'2. : #,ecutarea obligatiei de a
!ace
Art. 1'/6 : aunele $oratorii in ca*ul obligatiilor de a !ace-Art. 2/22 : %crisoarea de con!ort 1!or$a de garantie nou
pusa in cod2-Art. 14.2 : &bligatia de a preda bunuri individual deter$inate- Art. 14.' : &bligatia de a preda un bun-
Art. 14.6 : &bligatia de a da bunuri de gen- Art. 14.. : &bligatia de a da o su$a de bani.
obliga0ii de non-!acere care constau in ab*inerea debitorului de la ceva ce avea dreptul s+ fac+.
Art. 1'2/ 122 lit. b : 1intar*ierea de drept a debitorului2: prin fapta sa, debitorul a facut imposibila e!ecutarea in natura a
obligatiei sau cand a incalcat o obligatie de a nu face. Art. 1'23 : In ca*ul nee,ecutarii obligatiei de a nu !ace4 creditorul
poate cere instantei incuviintarea sa inlature ori sa ridice ceea ce debitorul a !acut cu incalcarea obligatiei4 pe
c5eltuiala debitorului4 in li$ita stabilita prin 5otarare +udecatoreasca. Art. 2/22 : %crisoarea de con!ort - ,bligatia de
a nu face presupune a se abtine de la o anumita actiune%conduita la care debitorul ar fi fost indreptatit daca nu si-ar fi asumat
obligatia.In raport cu obligatia de a da, conduita negativa este posterioara manifestarii de vointe.(inc-eierii contractului).Art.
20(' : Clau*a de neconcurenta1 a nu !ace acte de neconcurenta2. Art. 130/ : &bligatia de neconcurenta
Interesul clasi!icarii: au regimuri juridice diferite.
#,ecutarea silita in natura:
art. 1'2. : e,ecutarea obligatiei de a !ace-art. 1'23:e,ecutarea obligatiei de a nu !ace
Punerea in intar*iere:
- debitorul unei obligatii de a face nu e in intarziere
- debitorul unei obligatii de a nu face este intotdeauna in intarziere art. 1'2/
Adica e!ecutarea obligatiei de a nu face atrage punerea in intarziere de drept - art. ./$0($), spre deosebire de nee!ecutarea
obligatiilor de a da si de a face unde este necesara constatarea - art. ./$1($). #rezumtie simpla si relativa de nee!ecutare.
Prescriptia:
Art. 2'24 : reptul la actiunea in e,ecutarea obligatiilor de a da sau de a !ace. 11) $ac% prin lege nu se prevede altfel, &n
cazul obliga'iilor contractuale de a da sau de a face prescrip'ia &ncepe s% curg% de la data c(nd obliga'ia devine e#igibil% )i
debitorul trebuia astfel s"o e#ecute.(2) *n cazul &n care dreptul este afectat de un termen suspensiv, prescrip'ia &ncepe s%
curg% de la &mplinirea termenului sau, dup% caz, de la data renun'%rii la beneficiul termenului stabilit e#clusiv &n favoarea
creditorului.(3) $ac% dreptul este afectat de o condi'ie suspensiv%, prescrip'ia &ncepe s% curg% de la data c(nd s"a &ndeplinit
condi'ia.
Probatoriul:
,bligatiile de a face in masura in care creditorul invoca faptul ca nu s-au e!ecutat, impotriva debitorului se naste o
prezumtie relativa de nee!ecutare - debitorul are sarcina probei (dovada contrara). 'reditorul invoca un fapt negativ cvasi-
2
nedeterminat, debitorul poate face dovada. 'reditorul invoca nee!ecutarea unei obligatii de a nu face el face proba fapt
pozitiv determinat.
obligatii po*itive (a da si a face)
obligatii negative (a nu face)
obligatii pecuniare4care au ca obiect presatia de a da o suma de bani
obligatii nepecuniare,care constau in orice alta prestatie
2olosim sensul special: pecuniar cu sensul de plata unei sume de bani.3ensul general: elemente care pot fi evaluate in bani.
&bligatii de re*ultat)deter$inate ( obiectul obligatiei este atat prestatia,cat si un rezultat, e!: obligatia cumparatorului de
a plati pretul.(cele mai intalnite)
&bligatii de $i+loace)diligenta)prudenta ( obiectul obligatiei este doar prestatie" atingerea rezultatului este indiferenta
pentru a considera obligatia e!ecutata. )!. avocat,medic.
Art. 14.1 &bligatiile de $i+loace si de re*ultat. (1) +n cazul obligatiei de rezultat, debitorul este tinut sa procure
creditorului rezultatul promis.(2) +n cazul obligatiilor de mijloace, debitorul este tinut sa foloseasca toate mijloacele
necesare pentru atingerea rezultatului promis. (3) ,entru a stabili daca o obligatie este de mijloace sau de rezultat se va tine
seama indeosebi de:
modul in care obligatia este stipulata in contract-
e#istenta si natura contraprestatiei si celelalte elemente ale contractului-
gradul de risc pe care il presupune atingerea rezultatului-
influenta pe care cealalta parte o are asupra e#ecutarii obligatiei.
I$portanta: proba elementelor raspunderii civile (4 elemente:fapta ilicita,prejudiciul, legatura de cauzalitate si vinovatia) in
situatia in care nu se e!ecuta obligatia.
In cazul obligatiei de rezultat,simpla neatingere a rezultatului duce la prezumtia de nee!ecutare a obligatiei,urmata de
prezumtia de culpa in sarcina debitorului. In cazul atingerii rezultatului, doar daca e!ista elemente cantitative sau calitative
nesatisfacatoare cu privire la rezultat (dovada:creditor), apare prezumtia de nee!ecutare a obligatiei, urmata prezumtia de
culpa in sarcina debitorului. epinzand de obiectul obligatiei,este suficient creditorul sa afirme ca nu s-a facut nicio
prestatie,astfel, este necesar ca debitorul sa demonstreze ca a facut prestatia. ('a e!ceptie vorbim despre nee!ecutare daca
e!ista caracter intuitu personae cand rezultatul a fost atins de o alta persoana decat debitorul)
In cazul obligatiei de mijloace,simpla neatingere a rezultatului nu genereaza o prezumtie de nee!ecutare a obligatiei.
'reditorul trebuie sa probeze acele imprejurari de fapt care marc-eaza absenta diligentei debitorului in modul in care a facut
prestatia sau faptul ca debitorul nu a facut nicio prestatie.Iar daca dovada a fost facuta, debitorul trebuie sa demonstreze ca
acele prestatii facute nu au fost indeplinite cu diligenta. aca creditorul face dovada nee!ecutarii,se naste o prezumtie de
culpa in sarcina debitorului obligatiei de mijloace.
i!erenta sub aspect probatoriu:
In cazul obligatiei de rezultat,daca nu s-a atins rezutatul,opereaza o prezumtie de nee!ecutare in sarcina debitorului. In cazul
obligatiei de mijloace, neatingerea rezultatului nu genereaza o asemenea prezumtie.
In ambele cazuri,daca s-a facut dovada nee!ecutarii obligatiei,se naste prezumtia de culpa in sarcina debitorului.
#rezumtia de culpa opereaza la ambele categorii de obligatii,diferenta este la nivelul prezumtiei de nee!ecutare. 5ceasta
diferenta dispare atunci cand in cazul obligatiei de rezultat a fost atins rezultatul. In acest caz,obligatia de rezultat se
comporta ca si obligatiei de mijloace.
In !unctie de sanctiunea +uridica:
3
&bligatii per!ecte)civile - se bucura de o sanctiune juridica deplina,adica forta de constrangere poate fi pusa in miscare la
cererea creditorului fara oprelisti"
&bligatii i$per!ecte)naturale - este diminuata sanctiunea juridica. ).g.: 2'061/2 obligatiile prescrise. !el care a e#ecutat
de bunavoie obligatia dupa ce termenul de prescriptie s"a implinit nu are dreptul sa ceara restituirea prestatiei, chiar daca
la data e#ecutarii nu stia ca termenul de prescriptie s"a implinit.- obligatia civila perfecta care a devenit naturala prin
termenul de prescriptie4 14(1:plata obligatiei naturale (nerestituire daca e!ecutare de bunavoie). 5 nu se confunda obligatiile
naturale cu cele morale,care nu au sanctiune juridica. Art. 22.. (2) : Se pot garanta prin fideiusiune obligatii naturale,
precum si cele de care debitorul principal se poate elibera invocand incapacitatea sa, daca fideiusorul cunostea aceste
imprejurari.
In !unctie de opo*abilitatea lor,obligatiile pot fi:
%criptae in re$)obligatii opo*abile tertilor - a c+ror opozabilitate este strans legat+ de posesia lucrului. (locatiune
respectata dupa vanzarea bunului) - cele nascute din act juridic in cazul carora legea prevede e!ceptii de la relativitatea
actului civil, transmitandu-se in patrimoniul fiecarui nou detinator. )g: noul proprietar trebuie sa respecte locatia anterioara
vanzarii pentru care au fost indeplinite formalitatile de publicitate. Art. 1.11 : &po*abilitatea contractului de locatiune
!ata de dobanditor. $ac% bunul dat &n loca'iune este &nstr%inat, dreptul locatarului este opozabil dob(nditorului, dup% cum
urmeaz%: a) &n cazul imobilelor &nscrise &n cartea funciar%, dac% loca'iunea a fost notat% &n cartea funciar%-
b) &n cazul imobilelor ne&nscrise &n cartea funciar%, dac% data cert% a loca'iunii este anterioar% datei certe a &nstr%in%rii-
c) &n cazul mobilelor supuse unor formalit%'i de publicitate, dac% locatarul a &ndeplinit aceste formalit%'i-
d) &n cazul celorlalte bunuri mobile, dac% la data &nstr%in%rii bunul se afla &n folosin'a locatarului.
Propter re$)obligatii reale de a !ace - apar ca un accesoriu al unui drept real - izvorasc din lege (prin mijlocirea unui fapt
juridic in sens restrans) si apar ca limite ale e!ercitiului dreptului de proprietate, nascandu-se in patrimoniul fiecarui nou
detinator. )g: detinatorii de terenuri agricole de a asigura cultivarea terenurilor
&bligatiile civile propriu-*ise - intre parti,efectele obligatiei privesc doar acele parti, adica dreptul creditorului este opozabil
doar debitorului.
In cele $ cazuri(scriptae in rem si propter rem - e!ceptii),e!ista opozabilitate largita,care nu priveste momentul temporal
raportat la un singur debitor,ci evolutia obligatiei in timp (si la succesori). ,pozabilitatea in sens restrans%relativitate
reprezinta posibilitatea de a cere e!ecutarea (a unei prestatii determinate) doar debitorului (nu este specifica drepturilor
reale). ,pozabilitatea in sens larg%inviolabilitate reprezinta obligatia generala si negativa de a nu face%aduce atingere
drepturilor (dreptul real are doar aceasta opozabilitate,cu e!ceptia neindeplinirii formalitatilor de publicitate).
6. ,bligatii simple vs. obligatii comple!e (e!: obligatii afectate de modalitati- termen si conditie,cu pluralitate de parti -
obligatii indivizibile,solidare,divizibile,obligatii cu pluralitate de obiecte - obligatii alternative si facultative).
Titlul II: I*voarele obligatiilor
Cap. I : Art.116' i*voarele obligatiilor:
acte +uridice: unilaterale,contracte
!apte +uridice licite: gestiunea de afaceri,imbogatirea fara justa cauza,plata nedatorata si !apte +uridice ilicite cauzatoare de
prejudicii (delictul civil).
I$portanta: diferente de regim. 'ontractul reglementat in art. ..66 - art. .0$0. 5ctul juridic unilateral art. .0$4 - art.
.0$7. 2aptul juridic licit art. .008 art. .041. 2aptul juridic ilicit art. .047 art. .0/. art. .07/.
Titlul III: Actul +uridic ca i*vor de obligatii
Cap. I : Contractul ca i*vor de obligatii
1166 Notiune. !ontractul este acordul de vointe dintre 2 sau mai multe persoane cu intentia de a constitui,modifica sau
stinge un raport juridic.
4
3unt acte juridice bilaterale sau multilaterale,indiferent daca partile urmaresc acelasi interes (per a contrario, nu pot fi
unilaterale).
In dreptul roman(spre deosebire de cel francez),termenul contractul este ec-ivalent cu termenul de conventie. '' francez
face distinc*ie intre conven*ie 9i contract, cel din urm+ fiind considerat o specie a conven*iei.
:e!tul vorbeste despre $ sau mai multe persoane; - independent de interesele persoanelor,contractul poate fi acordul de
vointe a $ sau mai multe persoane, vorbind de persoane si nu parti.
2actorul esen*ial al contractului este acordul de voin*+ juridic+ al p+rtilor. In principiu,inc-eierea oric+rui contract este liber+.
In materia contractelor functioneaz+, prin urmare, principiul libert+*ii de voin*+ al p+r*ilor. )!ista, desigur, intelegeri
presupuse, cutumiare%traditii,cuvantul reprezentand un contract,dar nu in sensul propriu-zis.
Curs 2 - 1..01.2012
Continuare a co$entariilor pe ba*a principiului libertatii contractuale.
Art.1163.7ibertatea de a contracta. ,artile sunt libere sa incheie orice contracte si sa determine continutul acestora,in
limitele impuse de lege,de ordinea publica si bunele moravuri.
#rincipiul libertatii contractuale este strans legat de principiul autono$iei de vointa,care guverneaza materia contractelor
ca o manifestare a conceptiei liberale care fundamenteaza 'odul roman de la .164 si cel francez de la .184. In &'' a fost
reafirmat principiul autonomiei de vointa. <ai este justificata preluarea acestui principiu ca forma particulara a principiului
autonomiei de vointa dupa critica pe care acest principiu a cunoscut mai ales in sec. ==-lea>
Critici asupra principiului autonomiei:
In unele situatii e!ista o inegalitate intre parti,astfel incat,in realitate,numai una dintre parti e!ercita libertatea de a
contracta, cealalta nu o e!ercita sau,in orice caz,nu in aceeasi masura. 5ceasta critica, in loc sa submineze aceasta
idee,confirma si consolideaza acest principiu,pentru aceasta inegalitate face necesara prezenta acestui principiu in
legislatie.aca o parte profita de pozitia pe care o are, pentru a limita libertatea de vointa a celuilalt,se incalca principiul
libertatii de vointa. eci, tocmai reafirmarea acestui principiu duce la garantarea aplicarii sale.
7argirea ideii de ordine publica. 1art.11632 ?ibertatea de a contracta este limitata de lege, ordinea publica si bunele
moravuri. Ideea este o aplicatie a art. 11 8espectarea ordinii publice si a bunele $oravuri. .u se poate deroga prin
conventii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri. 'u cat este
mai larg inteleasa ordinea publica,cu atat se ingusteaza sfera manifestarii de vointa.
aca vorbim de libertate in perspectiva &'', avem in vedere libertatea noastra in raport cu ceilalti membri ai societatii
(libertatea sociala), libertatea naturala(societatea in raport cu natura) si libertatea fata noi insine (interese, nevoi, dorinte
personale). :eoria contractualista,care fundamenteaza si democratia, nu are o baza in realitatea psi-ologica, sociala,ea fiind
un instrument metodologic pentru creare spatiului de libertate.
Clasi!icarea contractelor
A. up9 $odul de !or$are4 contractele pot fi conform art. 11(4. Contractul consensual4 sole$n sau real:
consensuale " cele care se inc-eie prin simplul acord de voin*+ al p+r*ilor. 2orma scris+ este cerut+ uneori doar ad
probationem"
sole$ne - pentru a c+ror inc-eiere valabil+ se cere respectarea unei forme, de regul+, forma scris+ autentic+. &erespectarea
formei atrage nulitatea absolut+ a contractului. )!emple:instr+inarea terenurilor agricole, Art. 1011 " donatia- Art. 2/(. "
ipoteca i$obiliara- Art. 1244 " !or$a ceruta pentru inscrierea in cartea !unciara- Art. ... " conditiile de inscriere in
cartea !unciara- Art 2/.. " !or$a contractului de ipoteca $obiliara: forma autentica sau inscris sub semnatura privata.
reale - pentru formarea acestor contracte nu este suficient+ simpla manifestare de voin*+ a par*ilor, ci trebuie s+ aib+ loc 9i
remiterea material+ a lucrului. )!emplu: imprumutul de folosin*+ (comodatul), depozitul, gajul. )le se considera perfectate
din momentul remiterii lucrului.
&bservatii:
@egula este consensualismul (art...A1), in absenta unei prevederi legale contrare.
2ormele de solemnitate trebuie sa fie si ele prevazute de lege. 2orma autentica este o forma de solemnitate,dar nu singura.
)ste posibil ca uneori legea,desi cere o anumita forma,sa nu ceara forma ad validitatem,ci ad probationem.
5
'at priveste contractele reale,ele cuprind $ elemente: acordul de vointa si remiterea materiala a lucrului. 'ontractul se naste
la intrunirea celor $ elemente.'ontractul este format la remiterea materiala a bunului, c-iar daca acordul de vointa a fost
ulterior remiterii bunului. In absenta remiterii materiale, suntem in prezenta unui antecontract.
I$portanta cali!icarii: aprecierea validitatii contractului.
:. up9 con0inut)reciprocitatea si interdependenta obligatiilor4contractele pot fi conform art. 11(1: Contractul
sinalag$atic si contractul unilateral.
sinalag$atice (grecescul sinalagma-sc-imb) care se caracterizeaz+ prin reciprocitatea obliga*iilor ce revin p+r*ilor 9i prin
interdependen*a obliga*iilor reciproce. Cau*a este inteleasa ca o conditie de valabilitate. 'and vorbim de cauza inteleasa ca o
conditie de fond avem in vedere faptul ca in ipoteza acestor contracte, fiecare parte se obliga si isi e!ecuta obligatia avand
reprezentarea subiectiva ca si cealalta parte se obliga si e!ecuta obligatia. @ezulta dubla di$ensiune a notiunii de cau*a in
materia contractelor sinalagmatice. 2iecare parte are obligatii si drepturi interdepende si corelative cu cele ale celeilalte
parti.
unilaterale4 care dau na9tere la obliga*ii numai in sarcina uneia dintre p+rti, cealalt+ avand calitatea de creditor. &u vorbim
de reprezentarea subiectiva de obligare si e!ecutare a obligatiei celeilalte parti. , parte are obligatii si o parte are doar
drepturi. )!emple de contracte unilaterale: imprumutul, depozitul gratuit, gajul. #ot fi contracte unilaterale in care sa e!iste
reciprocitatea partilor. )!emplu : in cazul obligatiei de a folosi si restitui bunul cealalta parte nu are voie sa faca nimic de
natura a afecta folosinta bunului, de unde rezulta ca obligatiile sunt reciproce.
&u trebuie confundat contractul unilateral cu actul unilateral (care nu este contract,ci rezultatul vointei unei singure parti" ne
referim la multimea actelor juridice,mai e!act la clasificarea actelor dupa numarul partilor: uni, bi, multilaterale).
&bservatii:
Contractele sinalag$atice i$per!ecte (&u sunt reglementate de '') sunt contracte concepute ini*ial drept contracte
unilaterale, cand pe parcursul e!isten*ei lor se na9te o obliga*ie 9i in sarcina creditorului fa*+ de debitorul
contractual,transformandu-se astfel in contracte sinalagmatice. )!emplu: in cadrul unui contract de depozit gratuit,
depozitarul face c-eltuieli de conservare a bunului depozitat pe care deponentul este obligat s+ i le restituie. 3e observa ca nu
sunt interdepente obligatiile si temeiul lor nu este contractul, ci un fapt juridic in sens restrans.
Tendinta de a e,tinde s!era contractelor sinalag$atice. In realitate,contractul real nu poate fi sinalagmatic, pentru ca
remiterea materiala nu este o obligatie nascuta din contract,ci este o conditie de validitate a acestuia.
I$portanta clasi!icarii: @eciprocitatea si interdependenta obligatiilor in contractele sinalagmatice presupun anumite efecte
in cazul riscului contractual (daca una dintre parti va fi impiedicata de un caz fortuit sau de forta majora sa-si e!ecute
obligatia,numai in cazul contractelor sinalagmatice,se va pune problema cine suport riscul contractului,adica de a se
determina soarta obligatiei corelative aceleia care nu se poate e!ecuta), e!ceptiei de nee!ecutare a contractului(art. 1''6 -
daca una dintre partile contractului sinalagmatic nu intelege sa-si e!ecute obligatia ce ii revine,ea nu va putea obtine de la
cealalta parte e!ecutarea obligatiilor corelative, aceasta din urma putand invoca e!ceptia de nee!ecutare), rezilierii si
rezolutiunii contractului - art. 1'43 " art. 1''4. 5ceste efecte se produc pentru ca in masura in care partea care isi e!ecuta
obligatiile,ramane fara cauza e!ecutarea obligatiei celeilalte parti. 5sadar,aceste efecte se produc tocmai pentru ca in
contractele sinalagmatice, notiunea de cauza se prelungeste de pe taramul validitatii contractului pe taramul ine!istentei. In
materie probatorie,se vorbeste despre formalitatea bun si aprobat pentru dovedirea contractului unilateral si multiplul
e!emplar pentru dovedirea contractului bilateral. 8egulile din vec5iul cod privind probele ra$an valabile pana la
intrarea in vigoare a noul cod de procedura civila.
C. up9 scopul ur$9rit de p9r0i4contractele se clasific+,conform art. 11(24in:
contracte cu titlu oneros: procurarea unui avantaj in sc-imbul obligatiilor asumate
contracte cu titlu gratuit:procurarea, f+r+ ec-ivalent,a unui avantaj celeilalte.
'riteriile de distinc*ie intre contractele sinalagmatice 9i cele unilaterale sunt:
reciprocitatea presta*iilor covenite, dar prin aceasta se confunda contractul sinalagmatic cu cel oneros.
ec-ivalen*a sau neec-ivalen*a avantajelor patrimoniale, pe care p+r*ile le au in vedere in contractul pe care il inc-eie. e
e!emplu, in cazul unei donatii cu sarcina,daca valoarea sarcinii este mai mica decat valoare donatiei,avem un contract cu titlu
gratuit. aca valoarea sarcinii este mai mare decat valoare donatiei, suntem in prezenta unui contract cu titlu oneros.
)c-ivalenta este subiectiva (partile au avut reprezentarea subiectiva ca prestatiile sunt ec-ivalente,c-iar daca obiectiv acestea
nu sunt) sau obiectiva (ec-ivalenta decurge din regulile contractului).
6
In practic+ 9i doctrin+ se re*ine criteriul cauzei (scopului) impulsive. 'el care a avut drept cauza impulsiv+, determinant+,
inten*ia de a procura un folos altcuiva, f+r+ a urm+ri, din punct de vedere juridic, nimic in sc-imb (animus donandi) a
inc-eiat un contract unilateral. In cazul contractelor cu titlu oneros, scopul este de a ob*ine un folos drept ec-ivalent al
obliga*iei asumate.
I$portanta clasi!icarii:
'and este vorba despre conditii de validitate a contractului(forma si fond), acestea sunt mult mai sever analizate in cazul
contractelor cu titlu gratuit. )!. Incapacitatea de a dona - art. 144 112, 1/2, forma autentica pentru donatia directa - Art. 1011
112 onatia se inc-eie prin inscris autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute., art. 3.. : 7ipsa capacitatii depline de
e,ercitiu a dispunatorului, Art. 330 112 : 3unt anulabile liberalitatile facute medicilor, farmacistilor sau altor persoane, in
perioada in care, in mod direct sau indirect, ii acordau ingrijiri de specialitate dispunatorului pentru boala care este cauza a
decesului.
)roarea asupra persoanei este,in contractele cu titlu gratuit,viciu de consimtamant, aceastea fiind intuitu personae. Art. 120(4
al.24 pct. /.
'and este vorba despre obligatii continue%specifice,sunt mai sever analizate in cazul contractelor cu titlu oneros.
In materie de succesiuni,c-estiunea reductiunii liberalitatii si raportului donatiilor - art. ..46 art. ../4 se refera la
contractele cu titlu gratuit.
'onditiile necesare introducerii actiunii pauliene(revocatorie prin care creditorii unei persoane urmaresc sa desfiinteze actele
frauduloase ale debitorului,acte prin care s-au adus atingere dreptului de gaj general) sunt mai severe in cadrul contractului
cu titlu oneros. 'onditia complicitatii la frauda se cere in cadrul contractului cu titlu oneros si este suficienta. In cazul
contractelor cu titlu oneros trebuie sa se dovedeasca si participarea la frauda a tertului dobanditor al bunului - dovada actului
fraudulos..
Contractele cu titlu oneros se clasific+ dupa criteriul certitudinii sau incertitudinii e!istentei sau intinderii prestatiilor in
momentul inc-eierii contractului,conform art.11(/, in:
Contractele co$utative sunt acele contracte in care e!isten*a 9i intinderea presta*iilor datorate de c+tre p+r*i sunt certe
(determinate sau determinabile) 9i pot fi apreciate in momentul inc-eierii contractului. )le nu depind in nicio m+sura de
-azard. <ajoritatea contractelor este comutativa. &bligatii deter$inabile - la momentul inc-eierii contractului,avem
suficiente criterii,ca la momentul e!ecutarii sa stim e!act intinderea lor,fara a necesita un nou acord de vointa.
Contractele aleatorii sunt contracte in care e!isten*a sau intinderea presta*iilor, sau numai a uneia dintre ele, depinde de un
eveniment incert, deci la inc-eierea contractului nu se poate calcula intinderea presta*iilor, nu se poate 9ti cuantumul
castigului ori pierderii 9i uneori nu se poate 9ti nici m+car dac+ va e!ista sau nu castig sau pierdere. )!emplu: contractul de
asigurare, renta viagera, de intretinere pe viata.
I$portanta clasi!icarii:
5ctiunea in resciziune (anulare) pentru leziune este admisibila numai in cazul contractelor comutative (daca cel lezat este un
minor cu capacitate de e!ercitiu restransa). #er a contrario, leziunea (art. .$$. art. .$$4) nu poate fi invocata in contractele
aleatorii.
'ontractele aleatorii trebuie sa indeplineasca conditii de forma mai stricte. 'ontractele aleatorii avand ca obiect jocuri de
noroc interzise de lege sunt lovite de nulitate absoluta pentru cauza ilicita.
'are e diferenta intre un contract afectat de o conditie(eveniment viitor si incert) si contractul aleatoriu care depinde de un
eveniment viitor si incert > Indeplinirea sau neindeplinirea conditiei afecteaza insasi e!istenta contractului.
Contractele cu titlu gratuit se impart,dupa criteriul diminuarii sau pastrarii patrimoniului celui care se obliga,in:
Contractele de*interesate sunt contractele prin care se urmare9te a se face un serviciu cuiva, f+r+ a se mic9ora patrimoniul
celui care se oblig+. )!emplu: mandatul gratuit, imprumutul f+r+ doband+, comodatul (poate deveni liberalitate,daca scade
valoare bunului pe perioada imprumutului), fidejusiunea.
7iberalit90ile sunt contractele prin care o valoare trece dintr-un patrimoniu in altul, f+r+ a se urm+ri un contraec-ivalent, deci
patrimoniul celui care face liberalitatea se diminueaz+" iar corespunz+tor, patrimoniul celui care o prime9te cre9te. )!emplu:
dona*ia.
I$portanta clasi!icarii: probleme privind reductiunea liberalitatilor e!cesive si raportul donatiilor se pun doar in cazul
liberalitatilor. 'onditiile de forma sunt mai restrictive in cazul liberalitatilor.
. up9 e!ectele produse contractele pot fi clasificate:
7
contracte constitutive sau translative de drepturi care produc efecte din momentul inc-eierii lor pentru viitor (e! nunc)
prin crearea unei situa*ii juridice noi (crearea unor drepturi noi), necunoscute anterior. )!.: partajul,ipoteca,locatiunea.
iferenta de regim juridic poate fi e!emplificata ca acea garantie pentru evictiune specifica contractelor translative.
'ontractele translative se subimpart in contracte constitutive de drepturi reale si constitutive de drepturi de creanta.
3ubclasificarea este importanta pentru ca uneori avem anumite cerinte ce privesc inc-eierea contractului care tin de dreptul
care se naste din acel contract.
contracte declarative de drepturi care recunosc, intre parti, situatii juridice pree!istente. )le au ;i efecte retroactive
anterioare inc-eierii lor (e! tunc). )!emplu: actul confirmativ, tranzac*ia ( definitie: 5rt. $.$6A. /10 1ranzactia este contractul
prin care partile previn sau sting un litigiu, inclusiv in faza e#ecutarii silite, prin concesii sau renuntari reciproce la drepturi
ori prin transferul unor drepturi de la una la cealalta./20 ,rin tranzactie se pot naste, modifica sau stinge raporturi juridice
diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre parti.).
#. up9 durata 1sau $odul2 de e,ecutare se disting:
contractul cu e,ecutare i$ediat9, uno ictu, intr-un singur moment. e e!.: contract de intretinere, renta viagera.
contractul cu e,ecutare succesiv9 prestatii continue in timp (o parte o vede uno ictu,cealalta succesiva) sau succesive,ce
se repeta la un anumit timp. e e!.: furnizare in partide de m+rfuri, sau contractul de loca*iune.
&bservatii:
#entru nee!ecutarea sau e!ecutarea necorespunz+toare a contractului cu e!ecutare imediat+,sanc*iunea este rezolu*iunea, care
desfiinteaz+ contractul cu caracter retroactiv (e! tunc)(art..//4).
In cazul contractelor cu e!ecutare succesiv+, sanc*iunea va fi rezilierea, al c+rei efect este desfiin*area contractului pentru
viitor (e! nunc), l+sand neatinse efectele produse pan+ in momentul pronun*+rii rezilierii.
Intotdeauna nulitatea actelor juridice opereaz+ cu efect retroactiv(e! tunc).
In cazul contractelor cu e!ecutare succesiva,cazul fortuit in perioada e!ecutarii contractului,daca este temporar, nu duce la
desfiintarea contractului,ci la supendarea e!ecutiei. &umai in ipoteza contractelor cu e!ecutare succesiva se pune problema
unei suspend+ri a e!ecutarii in cazul in care cauzele sunt permanente,e!. din motive de for*+ major+(care include si cazul
fortuit), pe toata durata imposibilit+*ii de e!ecutare.
'onditiile e!ercitarii dreptului de denuntare unilaterala difera.#osibilitatea denuntarii unilaterale a contractului inc-eiat pe
durata nedeterminata vizeaza contractele cu e!ecutare succesiva.
Art. 2.'0/ Prescrip<ia dreptului la ac<iune privind drepturile accesorii. - /10 Odat% cu stingerea dreptului la ac'iune
privind un drept principal, se stinge )i dreptul la ac'iune privind drepturile accesorii, afar% de cazul &n care prin lege s"ar
dispune altfel. /20 *n cazul &n care un debitor este obligat la presta'ii succesive, dreptul la ac'iune cu privire la fiecare dintre
aceste presta'ii se stinge printr"o prescrip'ie deosebit%, chiar dac% debitorul continu% s% e#ecute una sau alta dintre
presta'iile datorate. /20 $ispozi'iile alin. /20 nu sunt aplicabile &n cazul &n care presta'iile succesive alc%tuiesc, prin
finalitatea lor, rezultat% din lege sau conven'ie, un tot unitar.
)!ista deosebiri 9i in modul de solutionare a problemei riscurilor contractuale.
'ontractul de intretinere - rezolutiune.
=. up9 no$inali*area sau lipsa acesteia >n legisla0ie,contractele pot fi conform art. 116( si 116.:
contracte nu$ite)tipice - contracte care corespund unei operatiuni juridice determinate si care sunt nominalizate in legislatia
civila(denumire si reglementare proprie).
contracte nenu$ite)atipice - contracte nenominalizate in legislatie ca figuri juridice distincte. )!.: (conventia de delegatie
imperfecta)
In cazul contractelor nu$ite, acestora li se aplic+ regimul juridic prevazut de lege, c-iar dac+ p+r*ile nu l-au prev+zut
e!pres. ?a contractele nenu$ite p+r*ile trebuie s+-9i e!prime voin*a ca acestor contracte s+ li se aplice, par*ial sau total,
singure sau in mod combinat, normele unor contracte numite.
In virtutea libert+*ii de voin*+, p+r*ile pot g+si variate feluri de contracte pentru a imbr+ca opera*iile pe care le s+var9esc, f+r+
a fi *inute s+ se adapteze neap+rat la unul dintre tipurile de contracte numite.
I$portanta clasi!icarii:
8
'ontractelor numite se aplica regulile speciale,apoi cele generale daca cele speciale nu au fost indestulatoare, apoi uzantele,
apoi analogia legii si analogia dreptului art.1122. Art.116. - In contractele nenumite aplicam regulile generale ale
contractului,apoi cele care reglementeaza contractul numit cel mai asemanator,adica analogia legii,apoi uzantele si apoi
analogia dreptului- derogare de la art.1122.
?.upa raportul care e,ista intre contracte4e!ista:
contracte principale - care au o e!isten*+ de sine st+t+toare
contracte accesorii care inso*esc unele contracte principale, de a c+ror soart+ depind (de e!.: contractele de gaj 9i ipotec+
sau contractele de fidejusiune ori clauza penal+). 3e verifica si valabilitatea contractului principal,pe langa verificarea
valabilitatii acestora.
Incetarea sau desfiin*area, din orice cauz+, a contractului principal, va atrage automat incetarea sau desfiin*area contractului
accesoriu - accesoriu$ se@uitur principale.
A. up9 $odul >n care se e,pri$9 voin0a p9r0ilor4e!ista:
Contracte negociate sunt cele in cadrul c+rora p+r*ile discut+, negociaz+ toate clauzele contractului, f+r+ ca din e!terior s+ se
impun+ ceva. Art. 11.2 (1) !ontractul se incheie prin negocierea lui de catre parti sau prin acceptarea fara rezerve a unei
oferte de a contracta. Art. 11./ (1) : ,artile au libertatea initierii, desfasurarii si ruperii negocierilor si nu pot fi tinute
raspunzatoare pentru esecul acestora.
Contracte de ade*iune 1art.11(' - !ontractul este de adeziune atunci cand clauzele sale esentiale sunt impuse ori sunt
redactate de una dintre parti, pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale, cealalta parte neavand decat sa le accepte
ca atare2 sunt contractele redactate in intregime sau aproape in intregime numai de c+tre una din p+r*ile contractante. 'el+lalt
contractant nu poate modifica clauzele proiectului de contract. )l poate s+ le accepte sau nu. aca le accept+, inseamn+ c+ a
aderat la un contract pree!istent. 5ceste contracte pun in lumina anumite prestatii specifice unor anumite domenii %prestatii
standardizate. )!. 'ontractul de transport pe cale ferata.
Contracte obligatorii 1sau !or0ate2 sunt asem+n+toare cu cele de adeziune, dar in timp ce la contractele de adeziune o parte
impune condi*iile sale, pe cele obligatorii legea le impune, sau impune obligativitatea pentru o parte de a le inc-eia (de
regula pentru prestatorul sau furnizorul unor servicii sau produse strict necesare - transport, ap+, energie electric+), in timp ce
pentru cealalt+ parte inc-eierea contractului r+mane facultativ+. Bn alt e!emplu ar fi cel al 5sigur+rii de @aspundere 'ivil+
pentru proprietarii de autove-icule prin ?egea nr..06 % .77/.
Interesul acestei clasi!icari : regimul de protectie al partii mai slabe.
Art. 1202 1/2 : Clauzele negociate prevaleaza asupra clauzelor standard. Aceasta este o masura de protectie a partii mai
slabe, in cazul in care ea nu a reusit sa se impuna.
Art. 120/ : !lauzele standard care prevad in folosul celui care le propune limitarea raspunderii, dreptul de a denunta
unilateral contractul, de a suspenda e#ecutarea obligatiilor sau care prevad in detrimentul celeilalte parti decaderea din
drepturi ori din beneficiul termenului, limitarea dreptului de a opune e#ceptii, restrangerea libertatii de a contracta cu alte
persoane, reinnoirea tacita a contractului, legea aplicabila, clauze compromisorii sau prin care se deroga de la normele
privitoare la competenta instantelor judecatoresti nu produc efecte decat daca sunt acceptate, in mod e#pres, in scris, de
cealalta parte.
I.upa e!ectele contractelor4pot fi conform art.11(6:
Contractul-cadru este (1)acordul prin care partile convin sa negocieze,sa incheie sau sa mentina raporturi contractuale ale
caror elemente esentiale sunt determinate de acesta. )!. 5vocatul-contract de asistenta juridica.
Contracte de e,ecutare a contractelor-cadru. (2) 3odalitatea de e#ecutare a contractului"cadru,in special termenul si
volumul prestatiilor,precum si,daca este cazul,pretul acestora sunt precizate prin conventii ulterioare.
B. upa calitatea partilor4 e!ista in art. 11((:
'ontracte inc-eiate cu cei care nu au calitatea de consumatori.
'ontracte inc-eiate cu consumatorii. !ontractul incheiat cu consumatorii este supus unor legi speciale si,in
completare,dispozitiilor prezentului cod.
%e$estrul II - Curs / - 23.02.2012
Inc5eierea contractului
9
#rin inc-eierea contractului intelegem realizarea acordului de vointa al partilor asupra clauzelor contractuale. #rincipiul care
guverneaza inc-eierea contractelor este libertatea contractuala. 5ceasta se manifesta sub doua aspecte: libertatea de a inc-eia
sau nu un contract si de a stabili continutul sau atat timp cat nu se incalca legea, bunele moravuri si ordinea de drept. In C''
nu e!ista dispozitie e!presa cu privire la inc-eierea contractelor.
11.2 112 - Inc5eierea contractului. !ontractul se incheie prin negocierea lui de catre parti sau prin acceptarea fara rezerve
a unei oferte de a contracta. - eci contractul se poate inc-eia in doua modalitati care nu se e!clud una pe cealalta.
Ipote*a negocierii pre-contractuale
11./ :una-credinta in negocieri. 112 partile au libertatea initierii,desfasurarii si ruperii negocierilor si nu pot fi tinute
raspunzatoare pentru esecul acestora.- materializarea principiului.
11./12) partea care se angajeaza intr"o negociere este tinuta sa respecte e#igentele bunei"credinte. ,artile nu pot conveni la
limitarea sau e#cluderea acestei obligatii. - Duna-credinta (spre deosebire de materia drepturilor reale) este analizata
obiectiv, impunandu-se un compartament corect si loial unei parti. &orma care reglementeaza negocierea cu buna-credinta
este o norma imperativa, care nu permite derogare.
11.4 - &bligatia de con!identialitate . !and o informatie confidentiala este comunicata de catre o parte in cursul
negocierilor, celalalta parte este tinuta sa nu o divulge si sa nu o foloseasca in interes propriu,indiferent daca se incheie sau
nu contractul. +ncalcarea acestei obligatii atrage raspunderea partii in culpa.- se refera la acele informatii care nu erau
cunoscute publicului si care datorita aparitiei in negociere,partea a putut cunoaste aceste informatii. 5ceste informatii pot
intra sau nu in continutul contractului. #entru a studia confidentialitatea lor, este necesara analizarea accesibilitatii
informatiilor. aca este incalcata obligatia, partea in culpa va fi trasa la raspundere civila delictuala (cand nu e!ista un
contract inc-eiat) sau contractuala.
In aceasta faza de negocierii pre-contractuala,nu e!ista un contract. In aceasta faza,se pot reglementa:conditiile in care se
desfasuara negocierea,cine va suporta c-eltuielile cu privire la aceasta,clauzele considerate confidentiale,etc.
&egocierea nu se confunda cu 12(3 pro$isiunea de a contracta%ante-contractul - (1) promisiunea de a contracta trebuie sa
contina toate acele clauze ale contractului promis,in lipsa carora partile nu ar putea e#ecuta promisiunea. (2) in caz de
nee#ecutare a promisiunii,beneficiarului are dreptul la daune"interese. (3) de asemenea, daca promitentul refuza sa incheie
contractul promis,instanta,la cererea partii care si"a indeplinit propriile obligatii,poate sa pronunte o hotarare care sa tina
loc de contract,atunci cand natura contractului o permite, iar cerintele legii pentri validitatea acestuia sunt indeplinite.
,revederile alineatului nu sunt aplicabile in cazul promisiunii de a incheia un contract real,daca prin lege nu se prevede
altfel. (4) conventia prin care partile se obliga sa negocieze in vederea incheierii sau modificarii unui contract nu constituie
promisiune de a contracta. i!erente: In cazul promisiunii,partile isi asuma obligatia de a inc-eia un contract in conditiile
stabilite de promisiunea initiala, deci partile nu trebuie sa mai negocieze niciun aspect. #remisa antecontractului este
capacitatea partilor de a e!ecuta contractului in baza clauzelor, in baza promisiunii de a contracta. In contractul de negociere,
partile nu au cazut de acord cu privire la clauze.
'ontractul de negociere mai poarta numele de acord de principiu sau scrisoare de intentie.
=apta ilicita este data de incalcarea obligatiilor. In cazul obligatiei de confidentialitate, folosirea informatiei in interes
propriu atrage raspunderea delictuala - 11.4. )!emple:
11./1/2 buna-credinta in negocieri este contrara e#igentelor bunei"credinte,intre altele,conduita partii care initiaza sau
continua negocieri fara intentia de a incheia un contract.
obligatia de in!or$are pre-contractuala poate sa isi aiba izvorul in lege sau dedusa pe cale jurisprudentiala. :rebuie
indeplinite $ conditii pentru a se naste obligatia de a informa: .) informatia sa fie de natura a sc-imba atitudinea si
comportamentul celeilalte parti in sensul de a o determina sa inc-eie sau nu contractul in alte conditii si $) aceasta informatie
trebuia sa fie greu accesibila cocontractantului (greutatea privind accesibilitatea informatiei poate sa derive din motive
obiective sau subiective, e!.: rude, prieten,etc.). %anctiunea pentru incalcarea acestei obligatii in etapa precontractuala
consta in daune-interese% raspundere civila delictuala" privind incalcarea obligatiei de informare in etapa inc-eierii
contractului, sanctiunea consta in nulitate relativa pentru eroare sau dol prin reticienta%raspundere contractuala.garantia
pentru vicii ascunse,pentru evictiune,etc. in cadrul contractului vanzare-cumparare cand nu s-a contractat cu un proprietar.
Pre+udiciu. 11./14) partea care initiaza,continua sau rupe negocierile contrar bunei"credinte raspunde pentru prejudiciul
cauzat celeilalte parti. ,entru stabilirea prejudiciului se va tine cont de cheltuielile angajate privind negocierile,de
renuntarea de catre cealalta parte la alte oferte si de orice imprejurari asemanatoare. vs. 12(3 pro$isiunea de a contracta
- avem acord de vointa, deci intentia de a contracta a fost vadit evidentiata. i!erenta: in cazul negocierii, instanta nu poate
10
dispune inc-eierea contractului pentru repararea prejudiciului, pentru ca nu este evidentiata intentia de a se obliga -
prevalarea principiului libertatii contractuale si negocierii cu buna-credinta. eci vor putea fi cerute doar daune-interese.
11.' ele$entele de care depinde inc5eierea contractului. Atunci cand,in timpul negocierilor, o parte insista sa se ajunga
la un acord asupra unui anumit element sau asupra unei anumite forme,contractul nu se incheie pana nu se ajunge la un
acord cu privire la acesta. E 11.2122 - ,entru incheierea contractului este suficient ca partile sa se puna de acord asupra
elementelor esentiale ale contractului,chiar daca lasa unele elemente secundare spre a fi convenite ulterior ori incredinteaza
determinarea acestora unei alte persoane.
#le$entele esentiale ale contractului sunt:
'ele obiective - 11(3 1sunt cele '2 conditiile esentiale pentru validitatea contractului: capacitatea de a
contracta,consimtamant,obiect determinat si licit, cauza licita si morala si forma ceruta de lege
'ele subiective - nenumarate,tinand de vointa unei singure parti
aca elementele secundare nu sunt stabilite de parti,acestea se vor adresa instantei care va stabili elementele secundare in
baza art. 11.21/2 in conditiile al.122:daca partile nu ajung la un acord asupra elementelor secundare ori persoana careia i-a
fost incredintata determinarea lor nu ia o decizie,instanta va dispune la cererea oricareia dintre parti,completarea contractului,
tinand seama, dupa imprejurari, de natura acestuia si intentia partilor. #entru a se evita aceasta situatie,se recomanda
inc-eierea unui contract de negociere in care reglementam modalitatile de completare sau sa nu se socoteasca contractul
inc-eiat pana cand partile nu cad de acord cu privire la toate elementele.
Ipote*ele acceptarii o!ertei de a contracta
Conditiile o!ertei: 11.. o!erta de a contracta (1) O propunere constituie oferta de a contracta daca aceasta contine
suficiente elemente pentru formarea contractului si e#prima intentia ofertantului de a se obliga in cazul acceptarii ei de
catre destinatar.(2) Oferta poate proveni de la persoana care are initiativa incheierii contractului, care ii determina
continutul sau, dupa imprejurari, care propune ultimul element esential al contractului.
suficiente elemente pentru formarea contractului - oferta precisa sau completa.
e!primarea intentiei ofertantului de a se obliga - oferta ferma (manifestare de vointa reala, serioasa, constienta,neviciata si cu
intentia de a angaja juridic, nu jocandi causa sau din curtoazie)
11.( !or$a o!ertei si a acceptarii - forma ceruta de lege pentru inc-eierea contractului. ?a oferta pot fi facute rezerve
absolute (facultatea de agreere a cocontractantului, de e!. in cazul locatiunii) sau relative (facultatea de vinde bunuri numai
in limita stocului disponibil).
11.3112 propunerea adresata unei persoane nedeter$inate. ,ropunerea adresata unor persoane nedeterminate chiar
daca este precisa,nu valoreaza oferta,ci,dupa imprejurari, solicitare de oferta sau intentie de negociere." prezumtie simpla:
nu este oferta. (2) !u toate acestea,propunerea valoarea oferta daca aceasta rezulta astfel din lege,uzante ori,in mod
neindoielnic,din imprejurari. +n aceste cazuri,revocarea ofertei adresate unor persoane nedeterminate produce efecte numai
daca este facuta in aceeasi forma cu oferta insasi sau intr"o modalitate care permite sa fie cunoscuta in aceeasi masura cu
aceasta. )!emplu: supermarFet,o pancarda cu pret negociabil - nu reprezinta oferta" bun cu pret e!pus E in limita stocului
disponibil - oferta .
'at timp trebuie mentinuta oferta> aca s-a stabilit un termen,oferta trebuie mentinuta pe intreaga durata a termenului. aca
nu e!ista un termen stabilit,oferta trebuie mentinuta un termen rezonabil. )!ceptie: persoana prezenta care refuza oferta
(aceasta devine caduca).
=orta obligatorie a o!ertei.Ipote*e:
1131 o!erta irevocabila. 11) oferta este irevocabila de indata ce autorul ei se obliga sa o mentina un anumit termen. oferta
este,de asemenea,irevocabila atunci cand poate fi considerata astfel in temeiul acordului partilor,al practicilor statornicite
intre acestea, al negocierilor, al continutul ofertei ori al uzantelor. (2) declaratia de revocare a unei oferte irevocabile nu
produce niciun efect.
12(. pactul de optiune. (1) atunci cand partile convin ca una dintre ele sa ramana legata de propria declaratie de
vointa,iar cealalta sa o poata accepta sau refuza, acea declaratie se considera o oferta irevocabila si poate produce efectele
prevazute la art 1141. (2) daca partile nu au convenit un termen pentru acceptare,acesta poate fi stabilit de instanta prin
ordonanta presedintiala, cu citarea partilor.(3) pactul de optiune trebuie sa contina toate elementele contractului pe care
partile urmaresc sa il incheie, astfel incat acesta sa se poate incheia prin simpla acceptare a beneficiarului optiunii.
#!ecte +uridice: daca e!ista acceptarea ofertei,urmeaza e!ecutarea obligatiilor.
11
113/ &!erta !ara ter$en adresata unei persoane absenta. (1) oferta fara termen de acceptare,adresata unei persoane care
nu este prezenta,trebuie mentinuta un termen rezonabil,dupa imprejurari,pentru ca destinatarul sa o primeasca,sa o
analizeze si sa e#pedieze acceptarea. (2) revocarea ofertei nu impiedica incheierea contractului decat daca ajunge la
destinatar inainte ca ofertantul sa primeasca acceptarea sau,dupa caz, inaintea savarsirii actului ori faptului care,potrivit
art.1186(2),determina incheierea contractului. (3) ofertantul raspunde pentru prejudiciul cauzat prin revocarea ofertei
inaintea e#pirarii termenului prevazut in al.(1)
1134 o!erta !ara ter$en adresata unei persoane pre*ente (1) oferta fara termen de acceptare,adresata unei persoane
prezente ramane fara efecte daca nu este acceptata de indata. (2) dispozitiile (1) se aplica si in cazul ofertei transmise prin
telefon sau prin alte asemenea mijloace de comunicare la distanta.
@evocare poate fi interpretata drept o denuntare unilaterala(in privinta dreptului pur potestativ), dar pentru a denunta, avem
nevoie de o clauza legala sau ca posibilitatea denuntarii sa fie prevazuta in contract.
Consecintele revocarii o!ertei: raspundere pentru prejudicii daca nu pastreaza termenul stabilit sau cel rezonabil. #oate fi
dispusa repararea in natura (suplinirea consimtamantului partilor de catre instanta) - opinie majoritara.
@evocarea ofertei nu se confunda cu 1133 retragerea o!ertei sau acceptarii. oferta sau acceptarea poate fi retrasa daca
retragerea ajunge la destinatar anterior sau concomitent cu oferta sau ,dupa caz, cu acceptarea.
#entru revocare ofertei,oferta trebuie sa fie fara termen si sa fie adresata unei o persoane absenta.
113' Caducitatea o!ertei (1) oferta devine caduca daca: a0 acceptarea nu ajunge la ofertant in termenul stabilit sau in
termen rezonabil-b0 destinatarul o refuza. (2) decesul sau incapacitatea ofertantului atrage caducitatea ofertei irevocabile
numai atunci cand natura afacerii sau imprejurarile o impun. - eci regula este ca decesul ofertantului intervenit pe perioada
termenului si incapacitatea in cazul ofertei irevocabile nu atrage caducitatea. )!ceptie: contract intuitu personae.
Acceptarea o!ertei trebuie sa !ie !acuta !ara re*erve. 1136 Acceptarea o!ertei. (1) orice act sau fapt al destinatarului
constituie acceptare daca indica in mod neindoielnic acordul sau cu privire la oferta,astfel cum aceasta a fost formulata,si
ajunge in termen la autorul ofertei. (2) tacerea sau inactivitatea destinatarului nu valoareaza acceptare decat atunci cand
aceasta rezulta din lege,din acordul partilor,din practicile statornicite intre acestea, din uzante sau din alte imprejurari. -
e!emplu: legea admite tacita reconductiune.
:acerea sau inactivitatea destinatarului nu se confunda cu refuzul ofertei.
113( acceptarea necorespun*atoare a o!ertei. (1) raspunsul destinatarului nu constituie acceptare atunci cand: cuprinde
modificari sau completari care nu corespund ofertei primite- nu respecta forma ceruta de ofertant- ajunge la ofertant dupa
ce oferta a devenit caduca. (2) raspunsul destinatarului,e#primat potrivit alin. (1) poate fi considerat,dupa imprejurari, ca o
contraoferta. - ,fertantul initial devine destinatar,se inverseaza rolurile. aca va accepta oferta noul destinatar, se va inc-eia
contractului. CCC atentie: se naste un nou ter$en care va curge pana la acceptare.
aca acceptarea ajunge peste termenului stabilit sau rezonabil (cand oferta a devenit caduca),sunt prevazute in lege doua
solutii:
113. acceptarea tardiva (1) acceptarea tardiva produce efecte numai daca autorul ofertei il instiinteaza de indata pe
acceptant despre incheierea contractului.
(2) acceptarea facuta in termen,dar ajunsa la ofertant dupa e#pirarea termenului,din motive neimputabile
acceptantului,produce efecte daca ofertantul nu il instiinteaza despre aceasta de indata. - contract inc-eiat, daca nu e!ista
culpa si daca ofertantul nu il anunta de indata ca nu se va considera obligat sa e!ecute contractul.
11.6 $o$entul si locul inc5eierii contractului. (1) contractul se incheie in momentul si in locul in care acceptarea ajunge
la ofertant,chiar daca acesta nu ia cunostinta de ea din motive care nu ii sunt imputabile. (2) de asemenea,contractul se
considera incheiat in momentul in care destinatarul ofertei savarseste un act sau un fapt concludent,fara a"l instiinta pe
ofertant,daca,in temeiul ofertei,al practicilor statornicite intre parti,al uzantelor sau potrivit naturii afacerii,acceptarea se
poate face in acest mod.
I$portanta $o$entului inc5eierii contractului:
3e apreciaza posibilitatea de revocare si caducitatea ofertei"
Ciciile vointei si cauzele de nulitate sau anulabilitate trebuie sa e!iste la momentul inc-eierii contractului"
eterminarea legii aplicabile contractului"
eterminarea efectelor si a riscurilor"
12
'alcularea termenelor si prescriptiei"
<omentul inc-eierii determina si locul inc-eierii contractului,care prezinta interes in legatura cu competenta teritoriala a
instantei de judecata.
11.6112 si 1200 112 instituie o prezumtie absoluta de cunoastere a acceptarii.
1200 co$unicarea o!ertei4acceptarii si revocarii (1) oferta,acceptarea,precum si revocarea acestora produc efecte numai
din momentul in care ajung la destinatar,chiar daca acesta nu ia cunostinta de ele din motive care nu ii sunt imputabile.(2)
comunicarea acceptarii trebuie facuta prin mijloace cel putin la fel de rapide ca cele folosite de ofertant,daca prin lege,din
acordul partilor,din practicile statornicite intre acestea sau din alte asemenea imprejurari nu rezulta contrariul.
Ipote*a in care contractul nu a !ost negociat sau a !ost negociat partial - 1202122
1201 clau*e e,terne. $aca prin lege nu se prvede altfel,partile sunt tinute de clauzele e#trinseci la care contractul face
trimitere.
1202 clau*e standard. 11) sub rezerva prevederilor art.1252,dispozitiile prezentei sectiuni se aplica in mod corespunzator si
atunci cand la incheierea contractului sunt utilizate clauze standard. (2)sunt clauze standard stipulatiile stabilite in prealabil
de una dintre parti pentru a fi utilizate in mod general si repetat si care sunt incluse in contract fara sa fi fost negociate cu
cealalta parte. (3) clauzele negociate prevaleaza asupra clauzelor standard. - regula de interpretare a unor clauze negociate
care intra in contradictie cu clauze nenegociate" (4) atunci cand ambele parti folosesc clauze standard si nu ajung la o
intelegere cu privire la acestea, contractului se incheie totusi pe baza clauzelor convenite si a oricaror clauze standard
comune in substanta lor,cu e#ceptia cazului in care una dintre parti notifica celeilalte parti, fie anterior momentului
incheierii contractului,fie ulterior si de indata,ca nu intentioneaza sa fie tinuta de un astfel de contract. - cand ambele parti
folosesc clauze standard si nu ajung la o intelegere, contractul se inc-eie cu privire la clauzele acceptate, cu e!ceptia cazului
in care o parte denunta liber contractul.
120/ clau*e neu*uale. !lauzele standard care prevad in folosul celui care le propune limitarea raspunderii,dreptul de a
denunta unilateral contractului, de a suspenda e#ecutarea obligatiilor sau care prevad in detrimentul celeilalte parti
decaderea din drepturi ori din beneficiul termenului,limitarea dreptului de a opune e#eptii,restrangerea liberatii de a
contracta cu alte persoane,reinnoirea tacita a contractului,legea aplicabila,clauzele compromisorii sau prin care se deroga
de la normele privitoare la competenta instantelor judecatoresti nu produc efecte decat daca sunt acceptate,in mod e#pres,in
scris,de cealalta parte. - formalismul informativ.
'lauzele neuzuale de la 120/ nu sunt neaparat clauze abuzive,datorita domeniului de aplicare: contractele inc-eiate intre
comercianti si consumatori. )numerarea de la 120/ se suprapune partial cu dispozitiile ?egii nr. .70%$888 - clauzele abuzive
din contractele inc-eiate intre comercianti si consumatori. ,data identificata clauza in contract,nu inseamna ca aceasta va fi
inlatura. 'lauzele abuzive nu au fost prevazute ca ilicite,ci au fost lasate la libera apreciere a judecatorului. 120/ prevede
e!ceptii de la regula consensualismului.
8ecapitulare. 6CC vs. NCC. Noutati. Conditiile esentiale ale contractului:
Capacitatea
Consi$ta$antul. ?ipsa discernamantului-nulitate relativa. 5nulabil daca la momentul inc-eierii actului ambele parti aveau
discernamant,eu nu eram atunci interzis,starea e!ista la momentul inc-eierii actului,starea era vizibila pentru altii. Ciciile de
consimtamant. &u se mai face distinctie intre eroarea obstacol(considerata esentiala,atrage nulitate relativa) si eroarea- viciu
de consimtamant. 3anctiune noua:adaptarea contractului .$.0. 'onditiile erorii: falsa reprezentare a realitatii( de fapt si de
drept-previzibilitate,accesibilitate),eroarea trebuie sa fie esentiala-asupra unor anumite imprejurari(in corpore,in
substanta,personae,in negotium), determinanta, cealalta parte sa stie ca motivul inc-eierii contractului-imprejurarea a fost
determinanta, scuzabila (necunoscut cu diligenGe rezonabile ), sa nu fie asumata, sa nu fie invocata contrar e!igentelor bunei-
credinte, a nu se fi procedat la adaptarea contractului. 0 ani de la cunoasterea erorii,dar nu mai tarziu de .1 luni de la
inc-eierea actului.olul .$.4122 ( orice dol este determinant si poate atrage nulitatea relativa. 'onditii: realitatea falsa
prezentata(esentiala si neesentiala), falsa reprezentare provocata prin manopere dolosive(si ale unui tert-daca persoana stie de
activitatea tertului), sa provin de la partea cealalta sau tert. 0 ani de la descoperire,dar nu mai tarziu de .1 de la inc-eierea
contractului(momentul cel mai tarziu de cand incepe sa curga prescriptia). 6iolenta savarsita de tert .$$8- anulabil contractul
daca partea cunostea viciul pentru stabilitatea circuitului civil. .$.1 starea de necesitate - violenta doar daca cealalta parte a
profitat de aceata imprejurare. .$.6 violenta impotriva unei persoane apropiate. 'erinte: determinanta, justificata, cealalta
parte sau tert de a carui activitate stia cealalta parte,temere injusta. 7e*iunea .$$. - sfera e!tinsa, nu doar minorii(aici se
cere doar disproportie,in rest instanta este suverana). isproportia de jumatate ceruta doar in cazul majorilor. :ermen de
prescriptie . an de la data inc-eierii contractului. )!ceptie: anulabilitatea pe cale de e!ceptie( prescriptibila (.$$0),
13
anulabilitatea pe cale de actiune(prescriptibila.adaptarea .$.0 se aplica si aici in toate cazurile(minorii si majori) .$$4
Inadmisibilitatea leziunii la contractele aleatorii.
&biectul contractului. Dunurile care apartin altuia .$08 - pot face obiectul contractului,mai mult .610 - vanzarea bunurilor
altuia. @aspundere contractuala. )!ceptie - eterminarea pretului intre profesionisti - .$00 vs. @egula - .664 - lipsa
determinarii e!prese a pretului.
Cau*a contractului. 'auza ilicita- nulitate absoluta(cauza comuna cunoscuta de parti),lipsa cauzei-nulitate relativa.
Nulitatea contractului
1246142 - nu se poate deroga de la aceste norme imperative.
'auzele de nulitate nesc-imbate. @egula: nulitatea relativa.
)fectele nulitatii. @egula: nulitatea partiala .$// )!. clauzele considerate nescrise pentru incalcarea legii,ordinii publice sau
bunelor moravuri - la nevoie actiune in constatare. 'el care stabileste o dobanda care depaseste cea legala este sanctionat cu
neprimirea vreunei dobanzi. 12'41/2 nulitatea are efect retroactiv in orice caz.
'onfirmarea 126/162 punerea in intarziere.
Curs 4 - (.0/.2012
Cap. II : #!ectele contractului
)fectul imediat al oricarui contract este acela de a da nastere unor drepturi si obligatii. )fectele contractului sunt tocmai
raporturile obligationale care se nasc din contract sau care sunt modificate din contract sau care se sting din contract. <ai
simplu spus, drepturile si obligatiile nascute,modificate sau stinse prin contract fac categoria efectelor contractului.
)fectele obligatiilor se refera la obligatii deja nascute si au in vedere evolutia raporturilor obligationale de la nastere si pana
la incetarea lor.
#rincipalele aspecte privind efectele contractului:
3tabilirea cuprinsului contractului,prin interpretarea corecta a clauzelor sale.
#rincipiul obligativitatii contractului intre raporturile dintre partile contractante si intre raporturile cu alte persoane,care nu au
calitatea de parti (principiul relativitatii efectelor contractului si campul de aplicatie al acestui principiu)
)fectele specifice ale contractelor sinalagmatice,efecte derivate din interdependenta obligatiilor generate de aceste contracte:
principiul e!ecutarii concomitente a obligatiilor reciproce,e!ceptia de nee!ecutare a contractului,suportarea riscului
contractului, rezolutiunea si rezilierea contractului.
)fectele contractului sunt guvernate de doua mari principii: principiul relativitatii efectelor contractului si principiul fortei
obligatorii. Bneori in sfera in care actioneaza contractul apare un crater care denota o e!ceptie de la principiul fortei
obligatorii sau un munte care denota o e!ceptie de principiul relativitatii efectelor contractului.
#entru a stabili intinderea efectelor contractului,trebuie sa stabilim continutul contractului, adica sa analizam care sunt
clauzele contractuale si care este intelesul lor.
Interpretarea contractului
5 nu se confunda cu proba contractului. Inainte de interpretare,contractul trebuie sa fie dovedit- ide$ est non esse et non
probari. In masura dovedirii, este posibila interpretarea.
5 nu se confunda cu operatia calificarii,aceasta insemnand stabilirea apartenentei unui contract la o categorie de
contracte,precum si identificarea tipului de contract numit.#entru a califica contractul este nevoie de a interpretarea
contractul pentru stabilirea naturii sale,interpretarea continuand pentru stabilirea celorlalte clauze. eci interpretarea
contractului este,adeseori,in stransa legatura cu operatia de calificare juridica a contractului.
@egulile de interpretare pot forma un sistem cu fundamentare fie subiectiva,fie obiectiva,fie mi!ta. 3istemul subiectiv se
bazeaza pe ideea ca vointa reala a partilor are prioritate si pe interpretarea contractului de catre judecator in raport cu aceasta
vointa reala a partilor. 3istemul obiectiv tine seama de forma de e!primare a vointei si de imprejurarile obiective din care
poate fi descifrata vointa. 3istemele mi!te combina cele $ fundamente.
5tat in C'',cat si in &'', avem un sistem mi!t punandu-se accentul pe criteriul vointei reale,reprezentand un sistem
preponderent subiectiv cu influente obiective.
14
1266 interpretarea dupa vointa concordanta a partilor 11) contractele se interpreteaza dupa vointa concordanta a
partilor,iar nu dupa sensul literal al termenilor. - intre vointa e!primata si cea reala, cea reala are prioritate. ar aceasta
prioritate devine utila doar cand e!ista o contradictie% neconcordanta intre vointa e!primata si cea reala. aca partile nu
contesta sensul contractului,nu are rost sa interpretam vointele. 5semenea neconcordante intre vointa reala si vointa
e!primata nu se confunda cu situatia in care,in mod deliberat, partile inc-eie un contract aparent si un contract secret
(simulatia - e!ceptie de la opozabilitatea fata de parti). (2) la stabilirea vointei concordante se va tine seama,intre altele,de
scopul contractul,de negocierile purtate de parti,de practicile statornicite intre acestea si de comportamentul lor ulterior
incheierii contractului. - te!tul vorbeste de scopul contractului, adica despre cauza actului juridic. 5ceasta delimiteaza
campul vointei juridice, din care poate fi distinsa vointa reala a parilor. In mare,articolul se refera la elemente obiective.
12(2 continutul contractului. 11) contractul valabil incheiat obliga nu numai la ceea ce este e#pres stipulat,dar si la toate
urmarile pe care practicile statornicite intre parti,uzantele,legea echitatea le dau contractului,dupa natura lui. (2) clauzele
obisnuite intr"un contract se subinteleg,desi nu sunt stipulate in mod e#pres. - acest te!t este necesar pentru ca simplifica
modul de inc-eiere a contractelor (precum in cazul contractelor numite, cat vreme nu se deroga de la normele generale) si
pentru ca sprijina cei care nu pot%stiu sa redacteze clauzele contractului. 5cest te!t se indeparteaza de ideea prioritatii vointei
reale, datorita prioritatii legii, ec-itatii, uzantelor.
126( interpretarea siste$atica. !lauzele se interpreteaza unele prin altele,dand fiecareia intelesul ce rezulta din ansamblul
contractului.
126. interpretarea clau*elor indoielnice. (1) clauzele susceptibile de mai multe intelesuri se interpreteaza in sensul ce se
potriveste cel mai bine naturii si obiectului contractului. (2) clauzele indoielnice se interpreteaza tinand seama,intre
altele,de natura contractului,de imprejurarile in care a fost incheiat,de interpretarea data anterior de parti,de sensul atribuit
in general clauzelor si e#presiilor in domeniu si de uzante. (3) clauzele se interpreteaza in sensul in care pot produce
efecte,iar nu in acela in care nu ar putea produce niciunul. - actus interpretandus est potius ut valeat @ua$ ut pereat (4)
contractul nu cuprinde decat lucrul asupra caruia partile si"au propus a contracta,oricat de generali ar fi termenii folositi.
(5) clauzele destinate sa e#emplifice sau sa inlature orice indoiala asupra aplicarii contractului la un caz particular nu ii
restrang aplicare in alte cazuri care nu au fost e#pres prevazute.
8egulile I4II si III sunt principale si trebuie aplicate i$preuna4nu separat.
1263 reguli subsidiare de interpretare (1) daca,dupa aplicarea regulilor de interpretare,contractul ramane neclar,acesta se
interpreteaza in favoarea celui care se obliga. - in dubio pro reo. (2) stipulatiile inscrise in contractele de adeziune se
interpreteaza impotriva celui care le"a propus. - c-iar si impotriva creditorului.
Principiul !ortei obligatorii a contractului
Art. 12(0 !orta obligatorie (1) contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante. - pacta sunt
servanda4 deci intre parti,contractul are puterea legii,dar nu si in afara partilor. #rincipiul subinteles in subsidiar este cel al
relativitatii.
#rincipiul se refera la faptul ca odata inc-eiat intre parti,contractul trebuie sa fie respectat de parti, datorita cerintelor morale
- respectarea cuvantului dat si cerintelor juridice ale respectarii vointelor individuale e!primate - odata realizat acordul de
vointa,din acel moment efectele juridice se produc si legea interzicerea ignorarea contractului. ar aceste doua fundamente
impreuna tin seama de un fundament social. 'ontractul este sursa principala a coeziunii oricarei societatii moderne.
In stransa legatura cu principiul fortei obligatorii,e!ista principiul si$etriei - $utuus consensus4$utuus disensus : 12(0
(2) contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul partilor ori din cauze autorizate de lege.
#,ceptiile de la principiul si$etriei (mai e!act cauzele autorizate de lege):
12(6 denuntarea unilaterala (1) daca dreptul de a denunta contractul /cu e#ecutare uno ictu0 este recunoscut uneia dintre
parti, acesta poate fi e#ercitat atat timp cat e#ecutarea contractului nu a inceput. - contractul cu e!ecutare uno ictu necesita
o clauza care sa faca posibila denuntare,spre deosebire de contractele cu e!ecutare succesiva sau continua. 12) in contractele
cu e#ecutare succesiva sau continua,acest drept poate fi e#ercitat cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz,chiar si
dupa inceperea e#ecutarii contractului,insa denuntarea nu produce efecte in privinta prestatiilor e#ecutate sau care se afla
in curs de e#ecutare.- efectul se produce in mod ec-itabil,incetand contractul pentru obligatiile care urmeaza sa fie e!ecutate
(3) daca s"a stipulat o prestatie in schimbul denuntarii,aceasta produce efecte numai atunci cand prestatia este e#ecutata. -
valoarea denuntarii (4) dispozitiile prezentului articol se aplica in lipsa de conventie contrara. - norma supletiva. 12((
contractul pe durata nedeter$inata. !ontractul incheiat pe durata nedeterminata poate fi denuntat unilateral de oricare
dintre parti cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz. Orice clauza contrara sau stipularea unei prestatii in schimbul
denuntarii contractului se considera nescrisa. - clauza legala de denuntare a contractelor cu e!ecutare succesiva sau
continua. 3anctiunea : nulitatea (de fapt) unei clauze contrare sau stipularea unei prestatii in sc-imbul denuntarii contractului.
15
12(1 i$previ*iunea (se deosebeste de conditie prin faptul ca ea contine un singur element de incertitudine si prin faptul ca
aceasta este stabilita de parti) (1) partile sunt tinute sa isi e#ecute obligatiile,chiar daca e#ecutarea lor a devenit mai
oneroasa,fie datorita cresterii costurilor e#ecutarii propriei obligatii,fie datorita scaderii valorii contraprestatie. (2) cu
toate acestea,daca e#ecutarea contractului a devenit e#cesiv de oneroasa datorita unei schimbari e#ceptionale a
imprejurarilor /rebus sic stantibus0 care ar face vadit injusta obligarea debitorului la e#ecutarea obligatiei,instanta poate sa
dispuna:
Adaptarea contractului,pentru a distribui in mod echitabil intre parti pierderile si beneficiile ce rezulta din schimbarea
imprejurarilor-
+ncetarea contractului,la momentul si in conditiile pe care le stabileste.
1/2 dispozitiile alin. /20 sunt aplicabile numai daca:
schimbarea imprejurarilor a intervenit dupa incheierea contractului-
schimbarea imprejurarilor,precum si intinderea acesteia nu au fost si nici nu puteau fi avute in vedere de catre debitor,in
mod rezonabil,in momentul incheierii contractului-
debitorul nu si"a asumat riscul schimbarii imprejurarilor si nici nu putea fi in mod rezonabil considerat ca si"ar fi asumat
acest risc-
debitorul a incercat,intr"un termen rezonabil si cu buna"credinta,negocierea adaptarii rezonabile si echitabile a
contractului.
ipote*a contractelor intuitu personae care la decesul unei parti incetea*a. )!: comodatul - in &'' este intotdeauna
contract intuitu personae4 mandatul inceteaza daca decedeaza una dintre parti.
prorogarea legala a unor ter$ene conventionale din contracte
i$posibilitatea te$porara 1suspendare2 sau de!initiva 1des!iintarea contractului2 de e,ecutare a obligatiilor
Principiul relativitatii e!ectelor contractului
12(0 112 si 12.0 relativitatea e!ectelor contractului - contractul produce efecte numai intre parti,daca prin lege nu se
prevede altfel. - !ara a putea sa pro!ite ori sa daune*e tertelor parti.
12.2 trans$isiunea drepturilor si obligatiilor catre succesori (1) la moartea unei parti, drepturile si obligatiile
contractuale ale acesteia se transmit succesorilor sai universali sau cu titlu universal,daca prin lege,din stipulatia partilor
ori din natura contractului nu rezulta contrariul. (2) drepturile,precum si,in cazurile prevazute de lege,obligatiile
contractuale in stransa legatura cu un bun se transmit,odata cu acesta,succesorilor cu titlu ai partilor.
2orta obligatorie actioneaza asupra partilor si succesorilor acestora. 3unt admise doar e!ceptii cu aspect activ in drept civil:
se pot naste drepturi,nu si obligatii in patrimoniul unui tert. In dreptul muncii insa, in cazul contractului colectiv de munca,
avem si e!ceptii sub aspect pasiv.
12.1 opo*abilitatea e!ectelor contractului . contractul este opozabil tertilor,care nu pot aduce atingere drepturilor si
obligatiilor nascute din contract. 1ertii se pot prevala de efectele contractului,insa fara a avea dreptul de a cere e#ecutarea
lui,cu e#ceptia cazurilor prevazute de lege. - trebuie sa diferentiem contractul ca act juridic (relevanta intre parti si
succesori) si contractul ca realitate juridica (felul in care se prezinta contractul fata de terti). Ne$ine$ laedere - tertii trebuie
sa respecte contractul ca realitate juridica,fara sa aduca atingere drepturilor si obligatiilor partilor. <ai mult,partile pot invoca
contractul ca realitate sociala impotriva unui tert (invocarea unui contract ca titlu de dobandire a unui drept" invocarea
contractului ca just titlu pentru a beneficia de efectele uzucapiunii" invocarea contractului ca just temei pentru justificarea
maririi patrimoniului in cazul unei actio de in rem verso - imbogatirea fara justa cauza) si invers. 3ub aspectul raspunderii,
daca o parte incalca contractul, raspunderea va fi contractuala" daca un tert incalca contractul, raspunderea va fi delictuala.
3ub aspect probatoriu, partile trebuie sa respecte regimul probatoriu specific,tertii pot proba prin orice mijloc,pentru ei fiind
vorba despre un fapt juridic.
Partile sunt acele persoane care au inc-eiat direct sau prin reprezentant contractul.
Terti (penitus e!tranei) sunt acele persoane complet straine fa*+ de contract sau in raport cu oricare dintre parti.
16
Intre cele doua categorii e!ista succesorii partilor in sens larg 1avan*i-cau*a24 care, desi nu au participat la inc-eierea
contractului, datorita raporturilor pe care le au cu partile contractante, suporta efectele acestui contract.In aceasta categorie
intermediara sunt inclusi: succesorii universali 9i cu titlu universal, succesorii cu titlu particular 9i creditorii c-irografari ai
partilor.
%uccesorii universali sunt persoanele care succed, care dobandesc intreg patrimonial (activul 9i pasiv) al uneia dintre partile
contractante (mostenitorul legal, legatarul universal sau persoana juridica care primeste intregul patrimoniu al alteia prin
comasare- fuziune sau absorbtie).
%uccesorii cu titlu universal sunt persoanele care au vocatie la o fractiune din patrimonial uneia dintre partile contractante
(o fractiune atat din activul cat 9i din pasivul patrimonial). )ste situatia cand e!ista mai multi succesori legali ori testamentari
care culeg fractiuni din mostenire.
5ceste doua categorii se afla e!act in pozitia partilor. 2ata de succesorii universali 9i cu titlu universal, contractele inc-eiate
de autorul lor vor produce toate efectele. 2ac e!ceptie contracte intuitu personae 9i efectele declarate de partile contractante
ca fiind netransmisibile succesorilor.
%uccesorii cu titlu particular sunt persoanele care dobandesc un drept anumit din patrimoniul uneia dintre partile
contranctante. )!.:cumparatorul unui bun, donatorul, cesionarul unei creante etc.
In cazul succesorilor cu titlu particular, acestia vor fi tinuti numai de efectele contractelor inc-eiate de autor cu alte persoane
9i care au legatura cu dreptul transmis catre succesor, astfel drepturile ii profita, dar obliga*iile, in principiu, nu-i sunt
opozabile. )!ista e!ceptii in cazul 12.2 122: obliga*iilor propter rem 9i a celor scriptae in rem care, fiind strins legate de un
anumit lucru, vor produce efecte 9i fa*+ de succesorul cu titlu particular,precum si in cazul in care autorul a diminuat dreptul
(succesorul va dobandi doar dreptul diminuat conform principiului nimeni nu poate transmite mai mult decat are - ne$o plus
iuris ad aliu$ tran!erre potest @ua$ ipse 5abet) sau a grevat bunul (atunci el va transmite numai nuda proprietate, iar
dobanditorul va trebui sa respecte uzufructul sau orice alt drept real principal).
3ub aspectul obligatiilor care se transmit, este nevoie de o conditie: e!istenta unor contracte cu data certa anterioara
succesiunii cu titlu particular (sau c-iar formalitatea de publicitate, cand este ceruta). (0 conditii indeplinite cumulativ: sa fie
vorba despre drepturi si obligatii strans legate de dreptul subiectiv dobandit" sa fie vorba despre acte juridice anterioare
inc-eiate de autorul lui cu alte persoane si referitoare la acelasi drept sau bun" sa fi fost respectate formalitatile de publicitate
prevazute de lege)
Creditorii c5irogra!ari sunt creditorii ale caror creante sunt garantate cu intregul patrimoniu al debitorului, care deci nu
beneficiaz+ de o garantie reala care sa-l avantajeze. )i nu devin in niciun moment creditori sau debitori in contractele
inc-eiate de debitorul lor" c-iar si in cazul introducerii actiunii oblice,e!ercitarea se face in numele debitorului. )i sunt fie
simpli terti - miscarile patrimoniale ale debitorului nu pot fi atacate ab initio,fie ca se diferentiaza de terti,inlaturand
opozabilitatea fa*+ de ei a contractului inc-eiat de debitor fie pe calea actiunii pauliene, daca actele sunt inc-eiate de debitor
in frauda lor, fie pe calea actiunii in simulatie.
#,ceptii de la principiul relativit90ii
3unt situatiile in care contractul inc-eiat produce efecte fa*+ de anumite persoane care nu au participat in mod direct, nici
prin reprezentare la inc-eierea contractului 9i nici nu au calitatea de succesori ai partilor. In principiu, trebuie f+cut+ distinctia
intre drepturi 9i obliga*ii. 5stfel, daca o persoana poate dobandi drepturi printr-un contract la care nu a participat 9i nici nu
are calitatea de succesor" cu privire la obliga*ii, acestea in principiu nu pot apartine tertilor, cu e!ceptia obliga*iilor ce
izvorasc din contractul colectiv de munca - stipulatia pentru altul.
#,ceptia veritabila: stipulatia pentru altul 12.4 #!ecte. (1) Oricine poate stipula in numele sau,insa in beneficiul unui
tert. (2) prin efectul stipulatiei, beneficiarul dobandeste dreptul de a cere direct promitentului e#ecutarea prestatiei. -
contract inc5eiat intre un pro$itent care se obliga !ata de stipulant4 care va e,ecuta o prestatie in bene!iciul unui tert.
3tipulatia trebuie sa indeplineasca toate conditiile (generale) de valabilitate a unui contract (capacitatea partilor,
consimtamantul, obiectul, cauza 9i, pentru unele contracte, forma- stipulatia trebuie sa indeplineasca forma ceruta de
contractul de baza) - putand fi vorba despre un contract numit sau nenumit. )!.:contract de vanzare-cumparare cu o clauza
privind o stipulatie pentru altul,donatia pentru altul, contractul de transport de bunuri. 12.' conditiile privind tertul
bene!iciar. 6eneficiarul trebuie sa fie determinat sau,cel putin, determinabil la data incheierii stipulatiei si sa e#iste in
momentul in care promitentul trebuie sa e#ecute obligatia. +n caz contrar, stipulatia profita stipulantului,fara a agrava insa
sarcina promitentului. - In plus, la stipula*ia pentru altul 1conditii speci!ice2 este nevoie de e!istenta lui animus stipulandi
(vointei de a stipula in favoarea unei terte persoane care s+ fie certa, neindoielnica, iar beneficiarul s+ fie determinat sau
macar determinabil in momentul e!ecutarii obligatiei, c-iar daca s-ar referi la persoane viitoare (e!. primul copil care se va
naste stipulantului).
17
#!ectele stipula0iei pentru altul:
intre stipulant ;i pro$itent e!ista legatura specifica oricarui contract 9i deci obliga*iile promitentului trebuie e!ecutate in
raport cu drepturile subiective ale stipulantului, deci stipulantul poate cere promitentului s+ e!ecute angajamentele luate fa*+
de el.)!ista $ creditori ai obligatiei. aca promitentul nu le e!ecuta, stipulantul poate cere rezolutiunea% rezilierea
contractului sau e!ecutarea silita in natura sau prin ec-ivalent banesc. e asemenea, stipulantul are posibilitatea intentarii
unei actiuni impotriva promitentului pentru e!ecutarea prestatiei fa*+ de tert. reptul nascut din contract apartine tertului
beneficiar,si nu stipulantului.
intre tertul bene!iciar ;i pro$itent e!ista doua efecte juridice:
.) pro$itentul poate opune tertului toate cauzele de nulitate, de caducitate sau de rezolutiune care afecteaz+ contractul. in
momentul in care beneficiarul a acceptat stipula*iunea pentru altul, dreptul tertului beneficiar devine irevocabil. :ertul
beneficiar poate actiona in justitie impotriva promitentului, dar numai pentru a reclama e!ecutarea promisiunii. In caz de
nee!ecutare,poate cere e!ecutare silita sau daune. )l nu poate cere rezolutiunea, caci el nu are nici un drept de a i se restitui
prestatia furnizata de stipulant. #l nu devine parte >n contractul principal.
$) Tertul bene!iciar are un drept direct si nemijlocit (indiferent de acceptarea sa) impotriva promitentului. eci nu va
suporta concursul creditorilor sau succesorilor debitorilor si are la indemana o actiune directa impotriva promitentului pentru
satisfacerea dreptului sau. 3e pune intrebarea daca beneficiarul are vreo obliga*ie. 3tipula*ia pentru altul nu poate naste decat
un drept in favoarea tertului 9i nicidecum o obliga*ie in sarcina sa. 2iind vorba despre un drept potestativ de a accepta
dreptul,daca accepta, dreptul se va consolida in patrimoniul sau. aca refuza dreptul, acesta se va desfiinda retroactiv din
momentul stipulatiei. In cazul in care s-ar pune problema unei datorii pe care trebuie s+ o e!ecute tertul, este absolut necesar
ca acesta s+ o accepte. (vs. 3tipulatia pentru altul creaza doar un drept potestativ,dreptul propriu-zis urmand a fi dobandit prin
acceptare sau nedobandirea dreptului prin refuz.) #rin acceptare, tertul beneficiar adera la un contract inc-eiat de alte
persoane (stipulant 9i promitent). :ertul poate pretinde daune-interese,dar nu rezolutiunea sau rezilierea,pentru ca nu este
parte la contract.
intre ter0 ;i stipulant relatiile sunt create in mod indirect, dar ele sunt scopul stipula0iei (prestatia pe care stipulantul
doreste s+ o confere tertului prin intermediul promitentului). 5cest interes poate fi cu titlu oneros (e!. 3tipulantul are o
datorie fa*+ de ter* care se va stinge prin plata f+cut+ de promitent tertului) sau poate fi cu titlu gratuit (o liberalitate, de
e!emplu asigurarea vietii permite o liberalitate fa*+ de un ter* beneficiar).
12.6 acceptarea stipulatiei. (1) daca tertul beneficiar nu ar accepta stipulatia,dreptul sau se considera a nu fi e#istat
niciodata." conditie suspensiva privind nasterea dreptului. (2) stipulatia poate fi revocata cat timp acceptarea beneficiarului
nu a ajuns la stipulant sau la promitent. Stipulatia poate fi acceptata si dupa decesul stipulantului sau al promitentului. -
3tipulantul are dreptul de a face o manifestare unilaterala de revocare a stipulatiei,nu a intregului contract.
12.( revocarea stipulatiei. (1) stipulantul este singurul indreptatit sa revoce stipulatia, creditorii sau mostenitorii sai
neputand sa o faca. Stipulantul nu poate insa revoca stipulatia fara acordul promitentului daca acesta din urma are interesul
sa o e#ecute. (2) revocarea stipulatiei produce efecte din momentul in care ajunge la promitent. $aca nu a fost desemnat un
alt beneficiar, revocarea profita stipulantului sau mostenitorilor acestuia,fara a agrava insa sarcina promitentului. - 5 nu se
confunda actiunea pauliana (incalcarea rezervei succesorale) cu revocarea stipulatiei.
12.. $i+loacele de aparare ale pro$itentului. ,romitentul poate opune beneficiarului numai apararile intemeiate pe
contractul care cuprinde stipulatia.
#,ceptie aparenta de la principiul relativitatii: conventia de porte-forte)12./ Pro$isiunea !aptei altuia. (1) cel care se
angajeaza la a determina un tert sa incheie sau sa ratifice un act este tinut sa repare prejudiciul cauzat daca tertul refuza sa
se oblige sau,atunci cand s"a obligat si ca fideiusor,daca tertul nu e#ecuta prestatia promisa. (2) cu toate
acestea,promitentul nu raspunde daca asigura e#ecutarea obligatiei tertului,fara a se produce vreun prejudiciu creditorului."
cazul in care nu se obliga si ca fideiusor. (3) intentia promitentului de a se angaja personal nu se prezuma,ci trebuie sa
reiasa neindoielnic din contract sau din imprejurarile in care acesta a fost incheiat. - este contractul prin care debitorul se
obliga s9 deter$ine o terta persoana sa-si asu$e un anu$it anga+a$ent in !olosul creditorului din contract.
2ideiusiunea este un contract distinct de promisiunea faptei altuia" fideiusorul se angajeaza fata de creditor sa garanteze
insasi e!ecutarea obligatiei asumate de debitor.
:rasaturile caracteristice: 12 nu vorbim despre o e!ceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului. ebitorul isi
asuma, de fapt, el personal, obliga*ia de a determina pe ter* sa-si ia un angajament fa*+ de creditor. eci tertul nu este obligat
direct prin contractul dintre debitor 9i creditor (motivarea aparentei e!ceptiei). :ertul poate fie s+ refuze inc-eierea
18
contractului (situatie cand se angajeaz+ r+spunderea debitorului pentru nee!ecutarea obliga*iilor), poate s+ ratifice contractul
dintre debitor 9i creditor, fie poate s+ inc-eie un contract cu creditorul in limitele promisiunii.
/2 e indata ce terta persoana si-a asumat fata de creditor angajamentul promis, orice obligatie a debitorului care a promis
fapta altuia inceteaza prin e!ecutare.
#romisiunea faptei altuia (promesse de porte-fort) se deosebeste de bunele oficii (bons offices) prin care promitentul promite
ca va face ce-i sta in putinta pentru ca un ter* s+ contracteze cu creditorul. In acest caz, obliga*ia promitentului este numai o
obliga*ie de mijloace 9i el va raspunde numai in masura in care culpa s+ va fi dovedita. 22 In cazul promisiunii faptei altuia,
obliga*ia promitentului este obliga*ie de rezultat la care opereaz+ prezumtia de culpa a debitorului pentru neindeplinirea ei.
1partile pot deroga4instituindu-se c5iar si o obligatie de $i+loace.2
Curs ' - 14.0/.2012
)!ceptiile de la principiul opozabilitatii fata de terti reprezinta acele situatii in care tertii nu ar mai fi tinuti sa respecte
contractul ca realitate sociala,putand sa-l ignore sau c-iar sa ceara desfiintarea lui. %i$ulatia repre*inta o e,ceptie de la
principiul opo*abilitatii !ata de terti4a doua !iind actiunea pauliana.
%i$ulatia
%i$ulatia este operatia juridica prin care doua sau mai multe persoane inc-eie un acord simulatoriu,iar,pe temeiul
sau,inc-eie un act juridic public, aparent, numit contract si$ulat4 prin care se creeaz+ o anumita aparenta juridica care
ascunde realitatea juridica dintre parti, 9i altul secret denumit contrainscris4 care corespunde vointei reale a partilor.5stfel,
simulatia contine doua elemente: acordul simulatoriu si actul public.
)ste posibil ca acordul simulatoriu sa fie dublat de un act secret ce creeaza efectiv efecte juridice intre parti. 5lteori, acordul
nu arata decat ca actul public este fictiv si in realitatea nu s-au produs niciun fel de efecte juridice intre parti.
5cordul simulatoriu poate fi intregrat in actul secret sau sa fie separat de el. 5tunci cand acordul simulatoriu este insotit de
un act secret care produce efecte reale intre parti, este necesar ca acesta (actul secret) sa indeplineasca conditiile de fond si
forma(opinii divergente in doctrina). 5tunci cand acesta trebuie sa fie adus cunostintei publice, simulatia nu mai este
posibila.
Intotdeauna acordul simulatoriu si actul secret,daca e!ista, premerg sau sunt cel putin contemporane cu actul public. In caz
contrar, cand acordul simulatoriu si actul secret ar fi ulterioare actului public,ar fi vorba despre o modificare a contractului
conform principiului muutus consensus,muutus dissensus.
aca e!ista doar un acord simulatoriu,atunci actul public este o singura fictiune. e esenta simulatiei este acordul
simulatoriu. 'ontractul secret este de natura simulatiei,nu de esenta sa.
=or$ele si$ulatiei:
%i$ulatia in structura careia actul public are caracter !ictiv. In acest caz,partile disimuleaza total realitatea,creand
aparenta e!istentei unui contract,care insa,in realitate, nu e!ista. e e!emplu,o persoana, pentru a scapa de urmarirea
creditorilor,inc-eie un acord simulatoriu cu o alta persoana in secret si in public inc-eie un act de instrainare. ?a prima
vedere, creditorii nu mai pot urmari bunul care iese din patrimoniul debitorului lor"in realitate bunul nu a iesit din
patrimoniul acestuia.
eg5i*area: 3imulatia presupune ca actul public deg-izeaza un act secret,iar legatura dintre cele doua acte este facuta de
acordul simulatoriu,care are si el caracter secret. 5cordul simulatoriu dezvaluie care dintre acte e!prima vointa reala a
partilor. )!ista si deg-izare partiala, cand doar un element al contractului este sc-imbat. )!.: 'ontractul este deg-izat daca
aparent contractul este cu titlu oneros (vanzare-cumparare),dar in realitate el este cu titlu gratuit (donatie).
Interpunerea de persoane:In contractul public (aparent) apar unele persoane care nu sunt aceleasi cu cele e!istente in
contractul secret (real) (e!. Deneficiar al contractului este alta persoana decat cea care figureaz+ ca beneficiar in contractul
aparent). :oate cele trei parti sunt legate prin acordul simulatoriu. 3imulatia prin interpunere de persoana nu se confunda cu
reprezentarea unde reprezentantul ce inc-eie contractul cu tertul actioneaz+ in numele 9i pe seama reprezentantului. e
altfel,nu trebuie sa se confunde nici cu 20/3 $andatul !ara repre*entare (<andatul f+r+ reprezentare este contractul Hn
temeiul c+ruia o parte, numit+ mandatar, Hnc-eie acte juridice Hn nume propriu, dar pe seama celeilalte p+rGi, numit+ mandant,
Ii HIi asum+ faG+ de terGi obligaGiile care rezult+ din aceste acte, c-iar dac+ terGii aveau cunoItinG+ despre mandat - specie de
mandat in care mandatarul,desi lucreaza in numele mandantului, nu este cunoscut ca atare de tertul care contracteaza,acesta
crezand ca inc-eie contractul cu mandatarul),deoarece tertul care contracteaza cu mandatarul nu cunoaste calitatea acestuia
de mandatar,considerand ca lucreaza pentru sine,iar in cazul simulatiei toate cele 0 parti sunt legate prin acordul simulatoriu.
5ceasta forma poate urmari scopuri licite (partile dorind doar sa fie discrete in ceea ce priveste raporturile dintre ele,fara sa
19
urmareasca eludarea legii (ta!area pretului in contractul de vanzare-cumparare sau pagubirea unei persoane) sau ilicite. 'and
simulatia este ilicita,pe langa sanctiunea de drept civil (inopozabilitatea contractului secret fa*+ de terti), simulatia poate
atrage consecinte de ordin penal(fals in declaratii - art.$7$ '.p.), fiscal,etc. In fiecare caz in parte va fi necesara diferentierea
simulatiilor privind scopul licit sau ilicit.
3imulatia cu scop licit are ca principal efect inopozabilitatea fa*+ de tertele persoane ale contractului secret si, dupa caz,
posibilitatea inlaturarii simulatiei pe calea actiunii in simulatie. eci intre p9r0i contractante va produce efecte numai
acordul si$ulatoriu si actul secret (la fel 9i fa*+ de succesorii universali 9i cu titlu universal al partilor). 2ata de ter*i va
produce efecte numai contractul aparent4 public, c-iar daca acesta nu corespunde vointei reale a partilor. 'a atare,
sanctiunea specifica simulatiei este inopozabilitatea fa*+ de ter*i a situatiei juridice reale%actului secret.
#!ectele si$ulatiei sunt multiple. )!ista 12.3 #!ecte >ntre p9r0i.( (1) !ontractul secret produce efecte numai &ntre p%r7i 8i,
dac% din natura contractului ori din stipula7ia p%r7ilor nu rezult% contrariul, &ntre succesorii lor universali sau cu titlu
universal. (2) !u toate acestea, contractul secret nu produce efecte nici &ntre p%r7i dac% nu &ndepline8te condi7iile de fond
cerute de lege pentru &ncheierea sa valabil%.).
1230 #!ecte !a09 de ter0i - (1) !ontractul secret nu poate fi invocat de p%r7i, de c%tre succesorii lor universali, cu titlu
universal sau cu titlu particular 8i nici de c%tre creditorii &nstr%in%torului aparent &mpotriva ter7ilor care, &ntemeindu"se cu
bun%"credin7% pe contractul public, au dob(ndit drepturi de la achizitorul aparent. - pe langa notiunea de terti,avem
succesorii universali,cu titlu universal si particular si creditorii instrainatorului aparent,dar si tertii care dobandesc drepturi de
la ac-izitorul aparent si sunt de buna-credinta (nu cunosc e!istenta actului secret sau actului simulatoriu). 5stfel,succesorii
instrainatorului si creditorii c-irografari nu pot vor putea sa opuna actul secret acestor terti, tertii fiind protejati de buna lor
credinta. 5lineatul se refera si la raporturile dintre diferitele categorii de terti" succesorii cu titlu particulari sunt si ei
terti,e!istand doua categorii de succesori particulari - cei care dobandesc drepturi de la instrainator si cei care le dobandesc
de la dobanditor. @egula este: 'and e!ista conflict intre ei, unii dorind s+ invoce fa*+ de p+r*i contractul aparent, altii
contractul ascuns, vor castiga tertii care se intemeiaz+ cu buna credinta pe actul aparent. &ici creditorii instrainatorului nu pot
invoca actul secret in favoarea lor (daca bunul se afla in patrimoniul debitorului,ei pot e!ecuta,dar daca bunul este in
patrimoniul dobanditorului aparent,atunci creditorii acestuia pot e!ecuta. (2) 1er7ii pot invoca &mpotriva p%r7ilor e#isten7a
contractului secret, atunci c(nd acesta le v%t%ma drepturile. - tertii,daca au interes sa invoce actul secret o pot face impotriva
partilor prin actiunea in simulatie prin care se tinde la dovedirea caracterului simulatoriu al operatiunii juridice, inlaturarea
contractului simulate 9i aceluia care corespunde vointei reale a partilor. 2ormulare nefericita, deoarece tertii ar putea invoca
actul secret,daca acesta le vatama drepturile. In realitate,daca actul secret le incalca drepturile,atunci tertii invoca
inopozabilitatea lui. In masura in care actul secret este fraudulos,s-ar putea spune ca acestia ar dori sa-l scoata la iveala si
apoi sa faca o actiune pauliana,dar de ce sa utilizeze aceasta modalitate,cand pot invoca mult mai usor inopozabilitatea.
1231 (1) 9#isten7a contractului secret nu poate fi opus% de p%r7i creditorilor dob(nditorului aparent care, cu bun%"credin7%,
au notat &nceperea urm%ririi silite &n cartea funciar% sau au ob7inut sechestru asupra bunurilor care au f%cut obiectul
simula7iei. (2) $ac% e#ist% un conflict &ntre creditorii &nstr%in%torului aparent 8i creditorii dob(nditorului aparent, sunt
prefera7i cei dint(i, &n cazul &n care crean7a lor este anterioar% contractului secret. - 'astiga creditorii instrainatorului
aparent care se bazeaza pe actul secret daca creanta lor este anterioara actului secret. aca creanta lor este ulterioara actului
secret, vor castiga cei care se intemeiaza cu buna-credinta pe contractul public.
:ertii reprezinta acele persoane care nu participa la simulatie,dar au interese cu privire la aceasta: succesorii cu titlu
particular,uneori c-iar si cei cu titlu universal sau succesorii universali (prin derogare de la .$17 ($) acte frauduloase acestora
- liberalitate mascata de un contract oneros,evitandu-se reducerea liberalitatilor e!cesive) si creditorii c-irografari.
Actiunea in si$ulatie reprezinta un instrument juridic procesual prin care fie partile (daca e!ista un contract secret asimilat
acordului simulatoriu si o parte nu e!ecuta obligatiile sale,cealalta parte trebuie mai intai sa faca actul secret cunoscut
si,apoi,sa sa ceara e!ecutare - cele doua actiuni(in simulatie si in e!ecutare) nu se confunda), fie tertii care au un interes,
dezvaluie actul simulatoriu si,daca este cazul, actul secret. 5ctiunea este imprescriptibila in functie de natura dreptului inscris
in contract. 1232 Proba si$ula<iei. $ovada simula'iei poate fi f%cut% de ter'i sau de creditori cu orice mijloc de prob%.
,%r'ile pot dovedi )i ele simula'ia cu orice mijloc de prob%, atunci c(nd pretind c% aceasta are caracter ilicit.
123/Actele unilaterale. $ispozi'iile referitoare la simula'ie se aplic% &n mod corespunz%tor )i actelor juridice unilaterale
destinate unei persoane determinate, care au fost simulate prin acordul dintre autorul actului )i destinatarul s%u. - In materia
obligatiilor, pe langa actele bilaterale ca izvoare de obligatii,avem si acte unilaterale ca izvoare de obligatii. )ste posibila
simulatia, dar trebuie sa e!iste un destinatar determinat,deci este imposibila simulatia in cazuri precum recompensa. 3e cere
acest beneficiar sa fie el insusi parte la acord,deci trebuie sa avem un act unilateral public cu caracter aparent,unul secret si
destinatarul actului unilateral care isi da acordul la simulatie"acordul simulatoriu e!ista ca act unilateral.
1234 Actele nepatri$oniale.$ispozi'iile referitoare la simula'ie nu se aplic% actelor juridice nepatrimoniale.
#!ectele speci!ice ale contractelor sinalag$atice
20
'aracteristica contractelor sinalagmatice este interdependenta obliga*iilor reciproce ale cocontractantilor. aca o parte nu isi
e!ecuta obligatia, cealalta parte nu are de ce sa isi e!ecute obligatia.&otiunea de cauza se prelungeste de pe taramul formarii
contractului pe taramul e!ecutarii contractului.
atorita interdependentei obliga*iilor, contractele sinalagmatice au urmatoarele efecte specifice (presupun forta obligatorie a
contractului): e,ceptia de nee,ecutare4 re*olutiunea-re*ilierea contractului ;i suportarea riscului contractual.
#,ceptia de nee,ecutare (e!ception non adimpleti contractus)
1''' &rdinea e,ecutarii obligatiilor. (1) $ac% din conven'ia p%r'ilor sau din &mprejur%ri nu rezult% contrariul, &n m%sura
&n care obliga'iile pot fi e#ecutate simultan, p%r'ile sunt 'inute s% le e#ecute &n acest fel.(2) *n m%sura &n care e#ecutarea
obliga'iei unei p%r'i necesit% o perioad% de timp, acea parte este 'inut% s% e#ecute contractul prima, dac% din conven'ia
p%r'ilor sau din &mprejur%ri nu rezult% altfel. - consacra principiul simultaneitatii"totusi, daca din natura
contractului,e!ecutarea unei obligatii necesita o perioada de timp, partea respectiva trebuie sa e!ecute obligatii prima. (#ana
nu e!ecuti,nu e!ecut nici eu.)
1''6 #,ceptia de nee,ecutare. (1) Atunci c(nd obliga'iile n%scute dintr"un contract sinalagmatic sunt e#igibile, iar una
dintre p%r'i nu e#ecut% sau nu ofer% e#ecutarea obliga'iei, cealalt% parte poate, &ntr"o m%sur% corespunz%toare, s% refuze
e#ecutarea propriei obliga'ii, afar% de cazul &n care din lege, din voin'a p%r'ilor sau din uzan'e rezult% c% cealalt% parte este
obligat% s% e#ecute mai &nt(i. (2) 9#ecutarea nu poate fi refuzat% dac%, potrivit &mprejur%rilor )i 'in(nd seama de mica
&nsemn%tate a presta'iei nee#ecutate, acest refuz ar fi contrar bunei"credin'e. - presupune principiul simulaneitatii
obligatiilor in contractele sinalagmatice,pe langa cauza,reciprocitate,etc. 3e poate invoca in situatia in care, desi una din p+r*i
nu si-a e!ecutat propria obliga*ie, cere totusi celeilalte s+ si-o e!ecute pe a sa. #artea careia i se pretinde e!ecutarea obliga*iei
poate s+ se opuna, invocand e!ception non adimpleti contractus, care este invocata in cadrul cererii de e!ecutare a celeilalte
p+r*i 9i are ca efect respingerea acesteia, f+r+ a fi nevoie de interventia instantei de judecata.
#entru a putea fi invocata e!ceptia de nee!ecutare,trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
)ste necesar ca ambele obligatii sa izvorasca din acelasi contract. )!ceptia se face in legatura cu acele contracte
sinalagmatice imperfecte - inc-eierea unui act unilateral, dar pe parcursul contractului,o parte dobandeste o obligatie din
cauze e!tra-contractuale - )!: depozit - totusi, in acel caz, nu este vorba despre un contract,ci de 243' rept de retentie a
debitorului pana la plata c-eltuielilor.
:rebuie sa e!iste o nee!ecutare a unei obligatii din partea uneia dintre parti. &ee!ecutarea trebuie sa fie suficient de
importanta, pentru ca daca este o nee!ecutare de mica insemnatate,nu se justifica o e!ceptie de nee!ecutare.
2iind vorba despre o nee!ecutare,ea poate avea caracter culpabil sau fortuit. #entru invocarea e!ceptiei, nee!ecutarea trebuie
sa fie culpabila. #entru imposibilitatea de e!ecutare,trebuie sa aiba caracter fortuit.
&u trebuie sa e!iste o cauza legala%conventionala care sa ingaduie partilor sa e!ecute mai tarziu, inlaturandu-se principiul
simultaneitatii e!ecutarii obligatiilor. )!emplu: atunci cand o obligatie are un termen.
&u este nevoie de punerea in intarziere a debitorului. 5stfel,sarcina creditorului este simpla. 'at timp debitorul nu e!ecuta,
nici el nu e!ecuta,fara sa fie nevoie sa-l puna in intarziere.
,pereaza in mod direct,fara a fi necesara interventia justitiei. In sc-imb, daca debitorul apreciaza ca este abuziva invocarea
e!ceptie, el se poate adresa justitiei.
esi in aparenta toate conditiile sunt indeplinite,totusi daca anumite imprejurari sunt prezente,tinand seama de buna-credinta,
s-ar putea considera ca este admisibila invocarea e!ceptiei. 1''6 (2) 9#ecutarea nu poate fi refuzat% dac%, potrivit
&mprejur%rilor )i 'in(nd seama de mica &nsemn%tate a presta'iei nee#ecutate, acest refuz ar fi contrar bunei"credin'e.
8e*olutiunea si re*ilierea contractului
1'43 reptul la re*olu<iune sau re*iliere. (1) $ac% nu cere e#ecutarea silit% a obliga'iilor contractuale, creditorul are
dreptul la rezolu'iunea sau, dup% caz, rezilierea contractului, precum )i la daune"interese, dac% i se cuvin. - drept de optiune
a creditorului: fie e!ecutarea in natura sau prin ec-ivalent,fie rezolutiune%reziliere cu daune-interese. 12) :ezolu'iunea poate
avea loc pentru o parte a contractului, numai atunci c(nd e#ecutarea sa este divizibil%. $e asemenea, &n cazul contractului
plurilateral, ne&ndeplinirea de c%tre una dintre p%r'i a obliga'iei nu atrage rezolu'iunea contractului fa'% de celelalte p%r'i,
cu e#cep'ia cazului &n care presta'ia nee#ecutat% trebuia, dup% circumstan'e, s% fie considerat% esen'ial%. - rezolutiune totala
sau partiala,daca e!ecutarea este divizibila. (3) $ac% nu se prevede altfel, dispozi'iile referitoare la rezolu'iune se aplic% )i &n
cazul rezilierii.
@ezolutiunea contractului este o sanctiune a nee!ecutarii culpabile a contractului sinalagmatic 9i consta in desfiintarea cu
efect retroactiv a acestuia, partile fiind repuse in situatia anterioara. @ezolutiunea se deosebeste de nulitate, desi unele dintre
21
efectele sale sunt aceleasi cu efectele nulitatii. )!ista insa doua deosebiri fundamentale: in cazul nulitatii, contractul inc-eiat
a nesocotit conditiile de fond sau de forma cerute de lege, iar cauza de nulitate e!ista la momentul inc-eierii contractului,
deci practic contractul nu a fost valabil inc-eiat" pe cand in cazul rezolutiunii, contractul este valabil inc-eiat dar ulterior
acestui moment, intervine un motiv de desfiintare a efectelor lui, motiv care consta in refuzul nejustificat de e!ecutare a
acestuia. 3ingura trasatura comuna a nulitatii 9i respectiv rezolutiunii este retroactivitatea e!ectelor, ceea ce inseamna ca, in
ambele situatii, partile sunt repuse in situatia anterioara momentului inc-eierii contractului.
:emeiul juridic al rezolutiunii este notiunea de cauza,forta obligatorie a contractului, simultaneitatea obligatiilor si
reciprocitatea obliga*iilor din contractul sinalagmatic. &u trebuie sa confundam rezolutiunea%rezilierea cu conditia
rezolutorie.
#entru rezolutiune este nevoie fie de o -otarare judecatoreasca la cererea creditorului - rezolutiune%reziliere judiciara,fie sa
fie aplicata direct de catre creditor ca o forma de justitie privata prin declaratia unilaterala de rezolutiune%reziliere,fie de drept
- 1''0 Dodul de operare. (1) :ezolu'iunea poate fi dispus% de instan'%, la cerere, sau, dup% caz, poate fi declarat%
unilateral de c%tre partea &ndrept%'it%. (2) $e asemenea, &n cazurile anume prev%zute de lege sau dac% p%r'ile au convenit
astfel, rezolu'iunea poate opera de plin drept. - @ezolutiune de drept va opera prin simplul fapt al nee!ecutarii. &u mai e!ista
un drept de optiune al creditorului. ar pentru a fi in prezenta acestei ipoteze,este nevoie de prevederea e!presa legii sau
prevedere a partilor in contract (clauza in acest sens - pact comisoriu). #ractic,daca va fi vorba de sanctiune,nu se va lua in
calcul vinovatia. Ca conta doar partea obiectiva - nee!ecutarea obligatiei.
'and este vorba de rezolutiune unilaterala sau judiciara,poate interveni 1''1 8educerea prestatiilor. (1) !reditorul nu are
dreptul la rezolu'iune atunci c(nd nee#ecutarea este de mic% &nsemn%tate. *n cazul contractelor cu e#ecutare succesiv%,
creditorul are dreptul la reziliere, chiar dac% nee#ecutarea este de mic% &nsemn%tate, &ns% are un caracter repetat. Orice
stipula'ie contrar% este considerat% nescris%. - nee!ecutarea ca fapta ilicita trebuie sa e!iste si aceasta poate fi partiala sau
totala. (2) 9l are &ns% dreptul la reducerea propor'ional% a presta'iei sale dac%, dup% &mprejur%ri, aceasta este posibil%.(3)
$ac% reducerea presta'iilor nu poate avea loc, creditorul nu are dreptul dec(t la daune"interese.
5ceasta sanctiune reprezinta o forma particulara a e!ecutarii silite prin ec-ivalent(cand nu poate fi e!ecutata in natura sau
e!ecutarea nu prezinta interes pentru creditor).eci, aplicarea sanctiunii reprezinta o forma particulara a raspunderii civile.
#entru a opera rezolutiunea, este necesar s+ fie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii (ale raspunderii civile si alte doua)
pentru sanctiunea judiciara:
fapta ilicita - nee!ecutarea obligatiei"
prejudiciu - diminuarea patrimoniului creditorului"
legatura de cauzalitate - dintre fapta ilicita si prejudiciul cauzat"
vinovatie - partea care invoca rezolutiunea%rezilierea sa isi fi e!ecutat obligatia sau sa se declare gata sa isi e!ecute obligatia"
debitorul obliga*iei nee!ecutate s+ fi fost pus in intarziere prin cererea de c-emare in judecata sau notificare.
In acest caz,judecatorul are o anumita putere de apreciere: puterea sa stabileasca daca sanctiunea este adecvata, poate sa
acorde un termen de gratie pentru e!ecutare. In plus, pana la ramanerea definitiva a -otararii judecatoresti, debitorul poate
e!ecuta obligatia si daca o e!ecuta,sanctiunea nu se mai aplica. :oate elementele de incertitudine pot fi inlaturate daca partile
sau legea ingaduie desfiintarea contractului fara interventia instantei de judecata(pe temeiul intelegerii partilor sau unei
dispozitii a legii).
5 nu se confunda declaratia unilaterala de desfiintare,pactul comisoriu si desfiintarea definitiva a contractului.
1''2 8e*olutiunea unilaterala. (1 ) :ezolu'iunea sau rezilierea contractului poate avea loc prin notificarea scris% a
debitorului atunci c(nd p%r'ile au convenit astfel, c(nd debitorul se afl% de drept &n &nt(rziere ori c(nd acesta nu a e#ecutat
obliga'ia &n termenul fi#at prin punerea &n &nt(rziere. (2) $eclara'ia de rezolu'iune sau de reziliere trebuie f%cut% &n termenul
de prescrip'ie prev%zut de lege pentru ac'iunea corespunz%toare acestora. (3) *n toate cazurile, declara'ia de rezolu'iune sau
de reziliere se &nscrie &n cartea funciar% ori, dup% caz, &n alte registre publice, pentru a fi opozabil% ter'ilor. (4) $eclara'ia
de rezolu'iune este irevocabil% de la data comunic%rii ei c%tre debitor sau, dup% caz, de la data e#pir%rii termenului prev%zut
la alin. /10. - 2ie legea, fie creditorul poate inlocui -otararea judecatoreasca. ebitorul se poate adresa instantei privind
constatarea neindeplinirii conditiilor pentru rezolutiune si cere sa se constate faptul ca este in fiinta contractul si ca declaratia
de rezolutiune este nula (se rastoarna modul de apelare la justitie).
1''/ Pactul co$isoriu 1clauze contractuale e!prese privind rezolutiunea contractului pentru nee!ecutare). (1) ,actul
comisoriu produce efecte dac% prevede, &n mod e#pres, obliga'iile a c%ror nee#ecutare atrage rezolu'iunea sau rezilierea de
drept a contractului. (2) *n cazul prev%zut la alin. /10, rezolu'iunea sau rezilierea este subordonat% punerii &n &nt(rziere a
22
debitorului, afar% de cazul &n care s"a convenit c% ea va rezulta din simplul fapt al nee#ecut%rii. (3) ,unerea &n &nt(rziere nu
produce efecte dec(t dac% indic% &n mod e#pres condi'iile &n care pactul comisoriu opereaz%. - se va aplica doar obligatiilor
e!pres mentionate in pactul comisoriu. #entru a opera de drept, trebuie punere in intarziere,mai putin in cazul in care legea
sau partile nu cer punerea in intarziere.
Art. 1.''4. #!ectele re*olu<iunii Ei ale re*ilierii. (1) !ontractul desfiin'at prin rezolu'iune se consider% c% nu a fost
niciodat% &ncheiat. $ac% prin lege nu se prevede altfel, fiecare parte este 'inut%, &n acest caz, s% restituie celeilalte p%r'i
presta'iile primite. (2) :ezolu'iunea nu produce efecte asupra clauzelor referitoare la solu'ionarea diferendelor ori asupra
celor care sunt destinate s% produc% efecte chiar &n caz de rezolu'iune.(3) !ontractul reziliat &nceteaz% doar pentru viitor.
eci e!ectele re*olutiunii constau in:
desfiintarea retroactiva a contractului cu repunerea p9r0ilor in situatia anterioara, acestea restituindu-si reciproc
eventualele prestatii efectuate (te$ei:i$bogatirea !ara +usta cau*a). :ertii se pot opune la restituire in masura in care au
dobandit un drept propriu asupra acelor bunuri prin uzucapiune sau ca efect al posesiei de buna-credinta"
obligarea la daune-interese 1te$ei:raspunderea civila contractuala) a partii culpabile de nee!ecutarea obliga*iilor si, deci
desfiintarea contractului.
daca o parte si-a e!ecutat obligatiile pana in momentul in care opereaza rezolutiunea,iar cealalta parte mai are ceva de
e!ecutat in contraprestatie,c-iar daca rezolutiunea intervine,nu inseamna ca cealalta parte nu trebuie sa e!ecute obligatiile
sale,deoarece trebuie sa se refaca balanta contractuala.
8e*ilierea contractului
8e*olutiunea se aplica contractelor cu e!ecutarea instantanee, pe cand re*ilierea se aplica contractelor cu e!ecutarea
succesiva, dar amandoua duc la desfiintarea contractului. )fectele sunt insa diferite. In timp ce rezolutiunea desfiinteaz+
contractul retroactiv - e! tunc, rezilierea lasa neatinse prestatiile care au fost e!ecutate inaintea rezilierii desfiintand
contractul pentru viitor - e! nunc. 'elelalte reguli sunt comune.
I$posibilitatea de e,ecutare
1''( I$posibilitatea de e,ecutare (1) Atunci c(nd imposibilitatea de e#ecutare este total% )i definitiv% )i prive)te o
obliga'ie contractual% important%, contractul este desfiin'at de plin drept )i f%r% vreo notificare, chiar din momentul
producerii evenimentului fortuit. $ispozi'iile art. 1.2; alin. /20 sunt aplicabile &n mod corespunz%tor. (2) $ac%
imposibilitatea de e#ecutare a obliga'iei este temporar%, creditorul poate suspenda e#ecutarea propriilor obliga'ii ori poate
ob'ine desfiin'area contractului. *n acest din urm% caz, regulile din materia rezolu'iunii sunt aplicabile &n mod
corespunz%tor.
12(4 8iscul >n contractul translativ de proprietate. (1) *n lips% de stipula'ie contrar%, c(t timp bunul nu este predat, riscul
contractului r%m(ne &n sarcina debitorului obliga'iei de predare, chiar dac% proprietatea a fost transferat% dob(nditorului.
*n cazul pieirii fortuite a bunului, debitorul obliga'iei de predare pierde dreptul la contrapresta'ie, iar dac% a primit"o, este
obligat s% o restituie. (2) !u toate acestea, creditorul pus &n &nt(rziere preia riscul pieirii fortuite a bunului. 9l nu se poate
libera chiar dac% ar dovedi c% bunul ar fi pierit )i dac% obliga'ia de predare ar fi fost e#ecutat% la timp.
1642 Pieirea !ortuit9 a bunului. $ac% bunul supus restituirii a pierit fortuit, debitorul obliga'iei de restituire este liberat de
aceast% obliga'ie, &ns% el trebuie s% cedeze creditorului, dup% caz, fie indemniza'ia &ncasat% pentru aceast% pieire, fie, atunci
c(nd nu a &ncasat"o &nc%, dreptul de a primi aceast% indemniza'ie. $ac% debitorul este de rea"credin'% ori obliga'ia de
restituire provine din culpa sa, el nu este liberat de restituire dec(t dac% dovede)te c% bunul ar fi pierit )i &n cazul &n care, la
data pieirii, ar fi fost deja predat creditorului.
164/ Pierderea par<ial9. (1) $ac% bunul ce face obiectul restituirii a suferit o pierdere par'ial%, cum este o deteriorare sau
o alt% sc%dere de valoare, cel obligat la restituire este 'inut s% &l indemnizeze pe creditor, cu e#cep'ia cazului &n care
pierderea rezult% din folosin'a normal% a bunului sau dintr"o &mprejurare neimputabil% debitorului. (2) Atunci c(nd cauza
restituirii este imputabil% creditorului, bunul ce face obiectul restituirii trebuie &napoiat &n starea &n care se g%se)te la
momentul introducerii ac'iunii, f%r% desp%gubiri, afar% de cazul c(nd aceast% stare este cauzat% din culpa debitorului
restituirii.
8iscul contractului
#roblema suport+rii riscului contractului se pune in situa*ia in care nee!ecutarea obliga*iei se datoreaz+ interven*iei for*ei
majore sau cazului fortuit, ce apar ulterior inc-eierii contractului. @iscul contractului il suporta debitorul obligatiei imposibil
de e!ecutat 1res perit debitori2.
23
In cazul contractelor sinalagmatice, daca una dintre p+r*i este impiedicata de un caz de forta majora sau de un caz fortuit s+
isi indeplineasca obliga*ia, deci f+r+ a fi in culpa, riscul este suportat de debitorul obliga*iei imposibil de e!ecutat (res perit
debitori) 9i deci el nu va mai putea cere celeilalte p+r*i s+ isi e!ecute obliga*ia sa. 5cest principiu, care inseamna ca
imposibilitatea fortuita de e!ecutare a unei obliga*ii antreneaz+ disparitia juridica a celeilalte obliga*ii, se intemeiaz+ pe
reciprocitatea 9i interdependenta obliga*iilor constituind un efect specific al contractului sinalagmatic.
In cazul particular al contractelor translative de proprietate al unui lucru cert determinat, regula este aceeasi, si anume ca
riscul contractual al pierii lucrului din forta majora va fi suportat de vanzator,contrar C''.
In cazul in care obliga*ia a devenit numai partial imposibila de e!ecutat, fie se reduce in mod corespunzator contraprestatia
ce ar urma s+ fie e!ecutata de cealalta parte, deci se suporta riscul contractului numai in masura partii nee!ecutate de el, fie
se desfiinteaz+ in intregime contractul in masura in care partea din obliga*ie care ar putea fi e!ecutata nu asigura realizarea
scopului pentru care contractul a fost inc-eiat. In aceasta situatie riscul contractului este suportat in intregime de debitorul
obliga*iei imposibil de e!ecutat.
In cazul in care transferul este afectat de o conditie, problema riscului se rezolva in functie de felul conditiei. aca este
suspensiva, riscul este al debitorul obligatiei. aca conditia este rezolutorie, riscul este al debitorul obligatiei.
aca imposibilitatea fortuita este temporara, se suspenda e!ecutarea contractului pe durata in care opereaza cauza de
imposibilitate fortuita" daca imposiblitatea este definitiva si absoluta, este vorba despre desfiintarea contractului, iar daca
imposibilitatea priveste doar o parte din contract, se efectueaza reducerea prestatiilor.
Curs 6 - 21.0/.2012
Continuare - 8iscul contractului
&u trebuie sa confundam problema riscului contractual cu problema mai generala a imposibilitatii fortuite de de e!ecutare a
obligatiilor civile. ,bligatiile civile pot izvora nu doar din contracte,ci si din acte juridice unilaterale, fapte licite si ilicite. In
cazul riscului contractual, ne referim doar la contracte. In cazul imposibilitatii fortuite, obligatia nu poate fi e!ecutata din
motive neimputabile debitorului.
Art. 1.6/4. I$posibilitatea !ortuit9 de e,ecutare - (1) $ebitorul este liberat atunci c(nd obliga'ia sa nu mai poate fi
e#ecutat% din cauza unei for'e majore, a unui caz fortuit ori a unor alte evenimente asimilate acestora, produse &nainte ca
debitorul s% fie pus &n &nt(rziere. (2) $ebitorul este, de asemenea, liberat, chiar dac% se afl% &n &nt(rziere, atunci c(nd
creditorul nu ar fi putut, oricum, s% beneficieze de e#ecutarea obliga'iei din cauza &mprejur%rilor prev%zute la alin. /10, afar%
de cazul &n care debitorul a luat asupra sa riscul producerii acestora. (3) Atunci c(nd imposibilitatea este temporar%,
e#ecutarea obliga'iei se suspend% pentru un termen rezonabil, apreciat &n func'ie de durata )i urm%rile evenimentului care a
provocat imposibilitatea de e#ecutare. (4) $ovada imposibilit%'ii de e#ecutare revine debitorului. (5) $ebitorul trebuie s%
notifice creditorului e#isten'a evenimentului care provoac% imposibilitatea de e#ecutare a obliga'iilor. $ac% notificarea nu
ajunge la creditor &ntr"un termen rezonabil din momentul &n care debitorul a cunoscut sau trebuia s% cunoasc%
imposibilitatea de e#ecutare, debitorul r%spunde pentru prejudiciul cauzat, prin aceasta, creditorului. (6) $ac% obliga'ia are
ca obiect bunuri de gen, debitorul nu poate invoca imposibilitatea fortuit% de e#ecutare.
Cesiunea contractului
In C'' nu era reglementata decat cesiunea de creanta, nefiind reglementate cesiunea contractului si preluarea datoriei.
@eunirea cesiunii de creanta si a preluarii datoriei reprezinta cesiunea contractului.
Art. 1./1'. Cesiunea contractului. (1) O parte poate s% &)i substituie un ter' &n raporturile n%scute dintr"un contract numai
dac% presta'iile nu au fost &nc% integral e#ecutate, iar cealalt% parte consimte la aceasta. - 'oncluzii:
cesiunea contractului este o operatiune juridica tripartita - 0 parti (partile din contractul initial si tertul care intervine pentru a
prelua drepturile si obligatiile uneia dintre parti, devenind parte la contract)
aceasta operatiune juridica poate fi inc-eiata numai daca in contractul initial prestatiile nu au fost integral e!ecutate. aca ele
au fost e!ecutate,contractul este inc-eiat si nu se mai pune problema unei cesiuni.
(1./1(. Do$entul cesiunii - (1) $ac% o parte a consim'it &n mod anticipat ca partea cealalt% s% &)i poat% substitui un ter' &n
raporturile n%scute din contract, cesiunea produce efecte fa'% de acea parte din momentul &n care substituirea &i este
notificat% ori, dup% caz, din momentul &n care o accept%. (2) *n cazul &n care toate elementele contractului rezult% dintr"un
&nscris &n care este cuprins% clauza <la ordin= sau o alt% men'iune echivalent%, dac% prin lege nu se prevede altfel, girarea
&nscrisului produce efectul substituirii giratarului &n toate drepturile )i obliga'iile girantului. (3) $ispozi'iile &n materie de
carte funciar%, precum )i dispozi'iile referitoare la transferul ori publicitatea anumitor categorii de bunuri mobile r%m(n
aplicabile.0 1/1(1/2 - se refera la etapele inc-eierii cesiunii contractului. )ste posibil ca aceasta operatiune sa fie inc-eiata
24
printr-un acord simultan intre cele 0 parti. )ste posibil ca,de la bun inceput, partile contractului initial sa isi recunoasca
reciproc sau sa recunoasca doar uneia dintre ele dreptul de a substitui un tert in raporturile nascute din contract. aca o
asemenea intelegere prealabila a e!istat, la un moment ulterior inc-eierii contractului, oricare parte sau doar partea careia ii
s-a prevazut acest drept poate inc-eia acordul cu un tert pentru ca acesta sa preia drepturile si obligatiile sale,nefiind nevoie
de inca un acord al contractantului cedat,e!istand acordul prealabil. )ste necesara totusi incunostintarea contractantului cedat
prin notificare sau, acesta luand cunostinta de ea,o accepta, avand valoarea confirmarii luarii la cunostinta.
aca au fost deja e!ecutate obligatiile si nu mai este posibila cesiunea, este posibil ca, uneori, legiuitorul, in cazuri speciale,
interzica el insusi cesiunea contractului. - 1/1'122 Sunt e#ceptate /de la cesiune0 cazurile anume prev%zute de lege.
#rincipiul simetriei impune ca, de vreme ce contractul initial a fost inc-eiat intr-o anumita forma,si cesiunea de contract se
inc-eie in aceeasi forma. Art. 1./16. =or$a cesiunii - !esiunea contractului )i acceptarea acesteia de c%tre contractantul
cedat trebuie &ncheiate &n forma cerut% de lege pentru validitatea contractului cedat.
In legatura cu momentul inc-eierii contractului de cesiune, distingem intre ipoteza in care toate cele 0 parti isi dau acordul in
acelasi timp (acesta reprezentand momentul inc-eierii contractului,cu e!ceptia cazului in care ar fi vorba de un drept real
imobiliar din momentul in care inscrierea in cartea funciara va avea efect translativ%constitutiv de drepturi reale - 1/1((3)
$ispozi'iile &n materie de carte funciar%, precum )i dispozi'iile referitoare la transferul ori publicitatea anumitor categorii
de bunuri mobile r%m(n aplicabile.) si ipoteza in care, dupa incuvintarea prealabila a cesiunii se inc-eie un acord intre o
parte a contractului si un tert, dar nu acesta va fi momentul realizarii actului,ci cand cesiunea va fi notificata sau acceptata.(-
1/1((1) $ac% o parte a consim'it &n mod anticipat ca partea cealalt% s% &)i poat% substitui un ter' &n raporturile n%scute din
contract, cesiunea produce efecte fa'% de acea parte din momentul &n care substituirea &i este notificat% ori, dup% caz, din
momentul &n care o accept%.)
, ipoteza speciala in legatura cu momentul inc-eierii contractului este prevazuta in cazul titlurile de valoare care contin
clauza la ordin (cambii,bilete la ordin, cecuri,etc) 1/1( 12): *n cazul &n care toate elementele contractului rezult% dintr"un
&nscris &n care este cuprins% clauza <la ordin= sau o alt% men'iune echivalent%, dac% prin lege nu se prevede altfel, girarea
&nscrisului produce efectul substituirii giratarului &n toate drepturile )i obliga'iile girantului. 3e poate mentiona aceasta
clauza pentru ca, in momentul in care cel care are inscrisul semneaza pentru transmitere,adica gireaza(semneaza) inscrisul,
giratarul se substituie in toate drepturile si obligatiile girantului. - este vorba despre o cesiune a contractului intr-o forma
foarte simplificata si cu efecte foarte rapide.
#!ectele cesiunii contractului:
?a prima vedere,din momentul realizarii cesiunii,tertul devine parte in contract si va fi tinut de toate drepturile si obligatiile
pe care le-a avut partea(aceasta urmand a fi liberata). :otusi Art. 1./1. 7iberarea cedentului. 11) !edentul este liberat de
obliga'iile sale fa'% de contractantul cedat din momentul &n care substituirea &)i produce efectele fa'% de acesta. (2) *n cazul
&n care a declarat c% nu &l libereaz% pe cedent, contractantul cedat se poate &ndrepta &mpotriva acestuia atunci c(nd
cesionarul nu &)i e#ecut% obliga'iile. *n acest caz, contractantul cedat trebuie, sub sanc'iunea pierderii dreptului de regres
&mpotriva cedentului, s% &i notifice nee#ecutarea obliga'iilor de c%tre cesionar, &n termen de 1> zile de la data nee#ecut%rii
sau, dup% caz, de la data la care a cunoscut faptul nee#ecut%rii. - este posibil ca partea, care a ramas in contract si care se
c-eama contractant cedat, sa nu consimta la liberarea cedentului. In aceasta situatie,in mod normal, contractantul cedat ar
trebui sa urmareasca pe tertul-cesionar. aca acesta nu isi e!ecuta obligatiile, contractantul cedat trebuie sa notifice aceasta
imprejurare catre cedent in ./ zile de la data nee!ecutarii. aca termenul nu este respectat,cedentul este definitiv liberat.
aca notificarea este facuta in termen de ./ zile, contractantul cedat se poate intoarce impotriva cedentului cu actiune in
regres. In aceasta situatie,contractantul cedat are doi debitori pe care trebuie sa-i urmareasca intr-o anumita ordine: primul -
tertul care a intrat in contract"daca acesta nu e!ecuta,se poate apela la o actiune impotriva cedentului,al doilea debitorul. In
felul acesta, cedentul ramane parte la contract in mod subsidiar,iar contractantul cedat are o garantie suplimentara ca
drepturile sale vor fi realizate.
#e langa o asemenea modalitate de garantie, cedentul se mai obliga si in calitate de fideiusor, caz in care vor opera regulile de
la fideiusiune. e e!emplu, este posibil ca, in momentul cesiunii, contractantul cedat sa spuna ca este de acord cu cesiunea
daca cedentul isi asuma o obligatie de fideiusiune. eosebire intre cele doua garantii: in primul caz prevazut in 1/1.122 este
vorba despre o urmarire subsidiara a cedentului. 5ltfel spus, contractantul cedat nu se poate indrepta direct impotriva
cedentului. In cazul fideiusiunii, creditorul poate sa inceapa urmarirea direct impotriva debitorului, nee!istand o ordine de
urmarire. :otusi,fideiusorul poate invoca $ beneficii: beneficiul de discutiune si de diviziune. :ocmai pentru ca este vorba
despre o substituire totala a drepturilor si obligatiilor,contractantul cedat poate sa invoce impotriva cesionarului toate
e!ceptiile ce rezulta din contract si care puteau fi invocate impotriva cedentului. - Art. 1./13 #,cep<iile contractantului
cedat. !ontractantul cedat poate opune cesionarului toate e#cep'iile ce rezult% din contract. !ontractantul cedat nu poate
invoca &ns% fa'% de cesionar vicii de consim'%m(nt, precum )i orice ap%r%ri sau e#cep'ii n%scute din raporturile sale cu
cedentul dec(t dac% )i"a rezervat acest drept atunci c(nd a consim'it la substituire. - )!ceptii: contractantul cedat nu poate
25
invoca fata de cesionar viciile de consimtamant din contractul initial,care ar putea fi invocate fata de cedent" nici aparari si
e!ceptii specifice raportului cu cedent. 2raza a doua din art. 1/13 are caracter supletiv ceea ce inseamna ca, de la bun
inceput, contractantul cedat ar putea sa-si rezerve dreptul de a invoca inclusiv aceste rezerve si aparari.
)ste posibil ca cedentul sa se angajeze ca fideiusor. aca acesta nu se angajeaza, el are totusi o obligatie de garantie in ceea
ce priveste validitatea contractului inc-eiat, adica el garanteaza in toate cazurile ca erau indeplinite conditiile de validitate ale
contractului initial. 'onsecinta: aca se desfiinteaza contractul initial din orice motiv, daca are dreptul la despagubiri, cel
care a intrat in contract - cesionarul,de e!emplu,ar putea fi despagubit.
Incetarea contractului
:rebuie sa distingem intre incetarea contractului si desfiintarea contractului.
Incetarea contractului presupune ca fie au fost indeplinite obligatiile asumate de parti-calea normala de incetare a
contractului,fie dintr-o alta cauza fara a se desfiinta contractul, inceteaza obligatiile partilor. eci incetarea contractului
presupune incetarea fortei obligatorii a acestuia. In cazul rezilierii,efectele producandu-se numai pentru viitor, este vorba
despre o incetare a contractului.
esfiintarea contractului are in vedere ipotezele in care fie pentru cauze contemporane inc-eierii contractului,fie pentru
cauze ulterioare, contractul este desfiintat cu efect retroactiv. , situatie speciala e!ista in cazul nulitatii care produce efecte
pentru trecut, deci intotdeauna va fi vorba despre desfiintarea contractului.
Art. 1./21 Cau*ele de >ncetare. !ontractul &nceteaz%, &n condi'iile legii, prin e#ecutare, acordul de voin'% al p%r'ilor,
denun'are unilateral%, e#pirarea termenului, &ndeplinirea sau, dup% caz, ne&ndeplinirea condi'iei, imposibilitate fortuit% de
e#ecutare, precum )i din orice alte cauze prev%zute de lege.
eci:
e!ecutare
mutuus consesnsus,mutuum disensus
denuntare unilaterala (cand este prevazuta in lege sau intr-o clauza contractuala)
modul in care opereaza conditia ca modalitate a obligatiei. aca este vorba despre un contract cu e!ecutare uno ictu,
indeplinirea conditiei rezolutorii are ca efect desfiintare cu caracter retroactiv a contractului, deci nu incetare. oar la
contractele cu e!ecutare succesiva,vorbim despre incetare.
imposibilitatea fortuita de e!ecutare. 5re un dublu efect : daca imposiblitatea este definitiva si absoluta, este vorba despre
desfiintarea contractului,daca este cu e!ecutare uno ictu si incetare a contractului,daca este cu e!ecutare succesiva.
3i alte cazuri prevazute de lege.
#!ectele incetarii: incetarea fortei obligatorii a contractului si liberarea partilor de obligatiile asumate. aca, insa, pana in
momentul incetarii contractului, au fost savarsite de catre parti. In e!ecutarea contractului, fapte ilicite cauzatoare de
prejudicii aceastea vor fi tinute sa le repare. 2orta obligatorie se mentine pana in momentul incetarii contractului. Art. 1./2/.
8estituirea presta<iilor - :estituirea presta'iilor primite se face potrivit dispozi'iilor art. 1.62>"1.64.
Cap. III: Actul +uridic unilateral ca i*vor de obligatii
5ctul juridic unilateral este actul juridic care constituie rezultatul voin*ei unei singure persoane 9i are ca efect na9terea,
modificarea sau stingerea unei obliga*ii.
5ctul juridic unilateral este, prin e!celenta, un act de drept public. In materia dreptului public,regula este actul juridic
unilateral. In materia dreptului privat, regula o reprezinta act juridic bilateral sau multilateral, actul unilateral reprezentand
e!ceptia.
aca suntem in materia dreptului privat, c-iar atunci cand intalnim acte unilaterale, de cele mai multe ori, ele sunt forme de
realizare a unor drepturi potestative (cele mai multe drepturi potestative le gasim in materia drepturilor personale
nepatrimoniale, e!:relatiile de fam- recunoasterea paternitatii).In materia drepturilor patrimoniale, putem sa regasim acte
unilaterale care reprezinta e!ercitarea unor drepturi potestative: acceptarea stipulatiei facute pentru altul - manifestare a
dreptului potestativ" acceptarea succesiunii este un act juridic unilateral care presupune manifestarea unui drept potestativ.
&'' contine 0 te!te valabile pentru zona patrimoniala si nepatrimoniala care formeaza o mini-teorie a acestor zone:
Art. 1./24. No<iune. 9ste unilateral actul juridic care presupune numai manifestarea de voin'% a autorului s%u.
Art. 1./2'. 8egi$ul +uridic. $ac% prin lege nu se prevede altfel, dispozi'iile legale privitoare la contracte se aplic% &n mod
corespunz%tor actelor unilaterale. - regulile aplicabile contractelor reprezinta drept comun in materia tututor actelor juridice.
26
Art. 1./26. Actele unilaterale supuse co$unic9rii - (1) Actul unilateral este supus comunic%rii atunci c(nd constituie,
modific% sau stinge un drept al destinatarului )i ori de c(te ori informarea destinatarului este necesar% potrivit naturii
actului. (2) $ac% prin lege nu se prevede altfel, comunicarea se poate face &n orice modalitate adecvat%, dup% &mprejur%ri.
(3) Actul unilateral produce efecte din momentul &n care comunicarea ajunge la destinatar, chiar dac% acesta nu a luat
cuno)tin'% de aceasta din motive care nu &i sunt imputabile. - avem doua tipuri de acte juridice unilaterale: cele care creeaza
drepturi sau obligatii doar pentru emitentul actului,caz in care nu este obligatorie comunicarea si cele care vizeaza
constituirea, modificarea sau stingerea unui drept al unei alte persoane decat emitentul, caz in care destinatarul trebuie
informat. )fectele actului se vor produce din momentul comunicarii sau daca comunicarea a ajuns la destinatar c-iar dac+
acesta nu a luat cunoItinG+ de aceasta din motive care nu Hi sunt imputabile.
)!emplu de act unilateral ca izvor de obligatii: Art. 1./2(. Pro$isiunea unilateral9. (efectuoasa denumirea putand trimite
cu gandul la promisiunea de a contracta - contract) (1) ,romisiunea unilateral% f%cut% cu inten'ia de a se obliga independent
de acceptare &l leag% numai pe autor. - recunoasterea actului unilateral ca izvor de obligatii. (2) $estinatarul actului poate
s% refuze dreptul astfel n%scut. - in masura in care prin act unilateral se naste un drept in favoare unui tert, acesta nu este
obligat sa-l accepte. eci va fi vorba despre un alt act unilateral emis de destinatarul actului initial,iar din actul initial iau
nastere $ drepturi: drept propriu-zis si cel potestativ pe care destinarul il are de a accepta sau refuza dreptul propriu-zis.
(mecanism asemanator stipulatiei pentru altul" diferenta constand in faptul ca dreptul nascut in patrimoniul tertului nu se
naste dintr-un contract,ci dintr-un act unilateral. 5ltfel insa,pozitia tertului este asemanatoare%identica cu cea a tertului
beneficiar.) (3) $ac% autorul actului nu a stipulat e#pres un termen, promisiunea se consider% f%cut% pentru o anumit%
durat%, potrivit cu natura obliga'iei )i cu &mprejur%rile &n care a fost asumat%. - daca tertul destinatar nu accepta sau nu
refuza dreptul propriu-zis intr-o perioada de timp rezonabila sau in cea e!pres prevazuta in actul unilateral initial, efectul
acestuia inceteaza. Interpretarea sistematica a ultimele doua alineate duce la concluzia ca se naste dreptul automat in
patrimoniul destinatarului, iar acceptarea de catre tert are efect de consolidare si refuzul, desfiintare a dreptului.
)!emplu concret de act unilateral:
Art. 1./2.. Pro$isiunea public9 de reco$pens9. (1) !el care promite &n mod public o recompens% &n schimbul e#ecut%rii
unei presta'ii este obligat s% fac% plata, chiar dac% presta'ia a fost e#ecutat% f%r% a se cunoa)te promisiunea. - se
evidentiaza un izvor comple! de obligatii: manifestarea unilaterala a promitentului si e!ecutarea prestatiei. (2) $ac%
presta'ia a fost e#ecutat% de mai multe persoane &mpreun%, recompensa se &mparte &ntre ele, potrivit contribu'iei fiec%reia la
ob'inerea rezultatului, iar dac% aceasta nu se poate stabili, recompensa se &mparte &n mod egal. (3) Atunci c(nd presta'ia a
fost e#ecutat% separat de mai multe persoane, recompensa se cuvine aceleia care a comunicat cea dint(i rezultatul.
Art. 1./23. 8evocarea pro$isiunii publice de reco$pens9. (1) ,romisiunea poate fi revocat% &n aceea)i form% &n care a
fost f%cut% public% sau &ntr"o form% echivalent%.(2) :evocarea nu produce efecte fa'% de cel care, mai &nainte de publicarea
ei, a e#ecutat presta'ia. (3) $ac% revocarea a fost f%cut% f%r% just% cauz%, autorul promisiunii datoreaz% o desp%gubire
echitabil%, care nu va putea dep%)i recompensa promis%, celor care &nainte de publicarea revoc%rii au f%cut cheltuieli &n
vederea e#ecut%rii presta'iei. !u toate acestea, promitentul nu datoreaz% desp%gubiri, dac% dovede)te c% rezultatul cerut nu
putea fi ob'inut. - c-iar daca destinatarul nu reusit sa e!ecute,ci a reusit sa faca pregatirii pentru e!ecutare, acest prejudiciu
trebuie reparat. )!ceptie: tertul nu va fi recompensat daca emitentul demonstreaza ca acele pregatiri nu ar fi fost suficiente
pentru e!ecutare. (4) $reptul la ac'iunea &n desp%gubire se prescrie &n termen de un an de la data public%rii revoc%rii.
,ferta de purg+ a imobilului ipotecat. obanditorul unui imobil ipotecat poate notifica debitorilor ipotecarii ca se ofera sa
ac-ite datoriile si sarcinile ipotecare in limita pretului de cumparare a imobilului sau a pretului evaluat al imobilului, daca a
fost primit prin dona*ie.
,ferta de a contracta este manifestarea unilaterala de vointa a unei persoane care doreste sa inc-eie un contract. )ste izvor de
obliga*ii in cazul cand se stipuleaz+ termenul de valabilitate al propunerii, termen in care oferta nu poate fi revocata.
,fertantul are deci obliga*ia de a o mentine pana la e!punerea acestui termen" iar daca nu s-a prevazut un termen, ofertantul
este obligat sa mentina propunerea intr-un termen rezonabil; necesar acceptarii.
:itlurile de valoare. In cazul titlurilor de valoare, posesorul sau inscrisului este considerat titularul dreptului prevazut in titlu.
,bligatia de plata asumata de cel ce subscrie un titlu de valoare la purtator izvoreste din actul unilateral de vointa al
subscriitorului.
Titlul I6: =aptul +uridic ca i*vor de obligatii
Cap. I: Introducere
=aptul +uridic reprezinta acea actiune a omului sau evenimente f+cute f+r+ intentia producerii efectelor juridice care, insa, se
produc in virtutea legii,independent de vointa faptuitorului. )ste posibil sa e!iste vointa, dar efectele se prezinta ca urmare a
obiectivizarii vointei si vointei legiuitorul de a lega efecte de aceasta obiectivizare.
27
(In sens larg,faptul juridic desemneaza atat faptele omenesti,savarsite cu sau fara intentia de a produce efecte juridice, cat si
evenimentele. In sens restrans, faptul juridic desemneaza numai faptele omenesti savarsite fara intentia de a se produce efecte
juridice,dar care se produc in temeiul legii,precum si evenimentele.)
=aptele +uridice se grupeaz+ in doua categorii:
licite, care nu contravin dispozitiilor legale(actiuni omenesti si evenimente), cum sunt:
gestiunea intereselor altei persoane4
plata lucrului nedatorat4
i$bogatirea !9r9 +usta cau*a (nu era reglementata e!pres in C'').
ilicite, prin care se incalca dispozitiile legii 9i care dau nastere la r+spunderea civil+ delictuala,putand fi vorba doar despre
actiune%inactiune omeneasca.
Cap. II: =aptul +uridic licit ca i*vor de obligatii
?estiunea de a!aceri
)ste operatie juridica prin care o persoana numita gerant (negotiorum gestor) intervine in mod voluntar si savarseste fapte
materiale sau inc-eie acte juridice in interesul unei alte persoane numite gerat fara cunostinta acesteia sau, in masura in care
aceasta cunoaste, sa nu fi putut sa desemneze un mandatar sau sa se ingrijeasca in alt fel de afacerile sale.
Art. 1.//0 Condi<ii. (1) 9#ist% gestiune de afaceri atunci c(nd, f%r% s% fie obligat%, o persoan%, numit% gerant, gestioneaz%
&n mod voluntar )i oportun afacerile altei persoane, numit% gerat, care nu cunoa)te e#isten'a gestiunii sau, cunosc(nd
gestiunea, nu este &n m%sur% s% desemneze un mandatar ori s% se &ngrijeasc% &n alt fel de afacerile sale. (2) !el care, f%r% s%
)tie, lucreaz% &n interesul altuia nu este 'inut de obliga'iile ce &i revin, potrivit legii, gerantului. 9l este &ndrept%'it la restituire
potrivit regulilor aplicabile &mbog%'irii f%r% just% cauz%. (3) .u e#ist% gestiune de afaceri atunci c(nd cel care administreaz%
afacerile unei alte persoane ac'ioneaz% cu inten'ia de a o gratifica.
Conditii gestiunii de a!aceri:
privitoare la obiectul gestiunii:
,biectul gestiunii este format fie fapte materiale,fie acte juridice pe care le inc-eie gerantul pentru a administra afacerile
geratului.
5ctele juridice trebuie sa intre in categoria actelor de conservare si administrare. 5ctul de administrare are o acceptiune mai
larga, adica nu se are in vedere punere in valoare a unui bun singular, ci in raport cu ansamblu patrimoniului geratului. #ot
intra in domeniul gestiunii si anumite acte de dispozitie, dar care vor fi asimilate categoriei actelor de administrare. )!.:
gerantul,pentru a administra bunurile geratului, vinde anumite bunuri pentru a obtinere sume necesare in vedere gestionarii.
re!eritoare la utilitatea gestiunii:
:rebuie avute in vedere acele fapte materiale sau fapte juridice prin care se impiedica o pierdere patrimoniala,uneori c-iar
pieirea unui bun. Bnele acte de gestiune sunt mai mult decat utile, fiind c-iar necesare. 5ceasta conditie se apreciaza in
concret in raport cu momentul savarsirii operatiunii.
privind atitudinea partilor !ata de gestiune:
Jerat: trebuie sa fie strain de gestiune,adica sa nu cunoasca e!istenta acesteia. aca o cunoaste, nu trebuie sa fie in masura sa
desemneze un mandatar sau sa se ingrijeasca in alt fel de afacerile sale, pentru ca, daca ar fi in masura, atunci s-ar vorbi
despre ratificarea gestiunii si tranformarea acesteia retroactiv in mandat (tacit sau e!pres). @aportul juridic se va naste
independent daca geratul are sau nu capacitate de e!ercitiu.
Jerant: trebuie sa se comporte avand reprezentarea subiectiva (premisa gestiunii) ca administreaza afacerile altei
persoane,pentru beneficiul geratul. In legatura cu aceasta cerinta, ea este indeplinita si atunci cand gerantul lucreaza si pentru
el si pentru altul. )!.: coproprietarului care face anumite lucrari de interes comun asupra bunului ce formeaza obiectul
coproprietatii,fara o insarcinare prealabila din partea celorlalti coproprietari.5ctele de gestiune trebuie efectuate cu intentia
de a-l obliga pe gerat la restituirea c-eltuielilor ocazionate de indeplinirea lor. aca gerantul nu intentioneaza ca persoana ale
carei afaceri sunt gestionate sa fie obligata, atunci suntem in prezenta unei liberalitati sau act dezinteresat,dupa caz.
aca aceste conditii sunt indeplinite,suntem in prezenta operatiei gestiunii de afaceri si se nasc drepturi si obligatii pentru
gerant si gerat.
&bligatiile gerantului
28
Art. 1.//1. &bliga<ia de >nEtiin<are. ?erantul trebuie s% &l &n)tiin'eze pe gerat despre gestiunea &nceput% de &ndat% ce acest
lucru este posibil. - 5stfel geratul isi poate clarifica pozitia daca ratifica gestiunea. 3tapanul afacerii este geratul.
Art. 1.//2. Continuarea gestiunii . ?estiunea de afaceri &l oblig% pe gerant s% continue gestiunea &nceput% p(n% 1. c(nd o
poate abandona f%r% riscul vreunei pierderi ori 2. p(n% c(nd geratul, personal sau prin reprezentant, ori, dup% caz,
mo)tenitorii acestuia sunt &n m%sur% s% o preia. - este posibil ca inainte ca geratul sa ia la cunostinta de gestiune sa fi incetat
riscul unei pierderi,atunci gerantul isi poate inceta gestiunea. E Art. 1.///. Continuarea gestiunii de c9tre $oEtenitorii
gerantului. 3o)tenitorii gerantului care cunosc gestiunea sunt 'inu'i s% continue afacerile &ncepute de acesta din urm%, &n
acelea)i condi'ii ca )i gerantul.
Art. 1.//4. iligen<a datorat9 de gerant. (1) ?erantul este dator s% se &ngrijeasc% de interesele geratului cu diligen'a pe
care un bun proprietar o depune &n administrarea bunurilor sale. (2) !(nd gestiunea a urm%rit s% &l apere pe gerat de o
pagub% iminent%, gerantul nu r%spunde dec(t pentru prejudiciile cauzate geratului cu inten'ie sau din culp% grav%. - atunci
cand acte de gestiune sunt necesare, gerantul raspunde doar daca acestea au fost savarsite cu intentie sau culpa grava. #er a
contrario, daca este vorba despre acte de gestiune utile,gerantul va raspunde pentru orice forma de culpa,c-iar si cea mai
usoara forma.
Art. 1.//'. &bliga<iile gerantului. @a &ncetarea gestiunii, gerantul trebuie s% dea socoteal% geratului )i s% &i remit%
acestuia toate bunurile ob'inute cu ocazia gestiunii.
&bligatiile gerantului !ata de terti
In cazul contractelor pe care gerantul le inc-eie cu tertul in beneficiul geratului, inc-eiandu-le in nume propriu,el va raspunde
contractual. aca insa a lucrat in numele geratului (mandat), atunci tertii nu vor fi legati contractual fata de gerant. In masura
in care nu este posibil ca tertii sa antreneze raspundere geratul,atunci va fi antrenata raspundere gerantul.
Art. 1.//6. Actele >nc5eiate de gerant. (1) ?erantul care ac'ioneaz% &n nume propriu este 'inut fa'% de ter'ii cu care a
contractat, f%r% a limita dreptul oric%ruia dintre ace)tia de a se regresa &mpotriva geratului. (2) Atunci c(nd ac'ioneaz% &n
numele geratului, gerantul nu este 'inut fa'% de ter'ii cu care a contractat dec(t dac% geratul nu este obligat fa'% de ace)tia.
&bligatiile geratului !ata de gerant
Art. 1.//(. &bliga<iile geratului. (1) Atunci c(nd condi'iile gestiunii de afaceri sunt &ntrunite, chiar dac% rezultatul nu a
fost atins, geratul trebuie s% ramburseze gerantului cheltuielile necesare, precum )i, &n limita sporului de valoare,
cheltuielile utile f%cute de gerant, &mpreun% cu dob(nzile din ziua &n care au fost efectuate, )i s% &l desp%gubeasc% pentru
prejudiciul pe care, f%r% culpa sa, gerantul l"a suferit din cauza gestiunii. - obligatia de a plati gerantului c-eltuielile
gestiunii. (2) ?eratul trebuie s% e#ecute )i obliga'iile n%scute din actele necesare )i utile care, &n numele ori &n beneficiul
s%u, au fost &ncheiate de gerant.(3) !aracterul necesar sau util al actelor )i cheltuielilor se apreciaz% la momentul la care
gerantul le"a f%cut. - aceste cele doua alineate arata ca geratul se poate obliga si fata de tertii care au contractat cu gerantul.
&u este o e!ceptie de la relativitatea efectelor: temeiul fiind atat contract gerant-tert,cat si legea. (4) *n vederea garant%rii
cheltuielilor necesare, gerantul are dreptul de a cere instan'ei, &n urma unei e#pertize dispuse de aceasta cu procedura
prev%zut% de lege pentru ordonan'a pre)edin'ial%, &nscrierea &n cartea funciar% a unei ipoteci legale, &n condi'iile legii. -
aceasta actiune in instanta va fi facuta in timpul efectuarii gestiunii,reprezentand o garantie pentru restituirea c-eltuielilor.
In legatura cu atitudinea partilor:
Art. 1.//.. F$potrivirea bene!iciarului gestiunii. (1) !el care &ncepe sau continu% o gestiune, cunosc(nd sau trebuind s%
cunoasc% &mpotrivirea titularului afacerii, poate cere numai restituirea cheltuielilor necesare. *n acest caz, instan'a, la
cererea titularului afacerii, poate acorda un termen pentru e#ecutarea obliga'iei de restituire. - nuantare a atitudinii pe care
trebuie sa o aiba geratul. In cazul gestiunii necesare,c-iar daca se impotriveste geratul, gerantul va putea face actele si va
putea sa ceara c-eltuielile. (2) !el care ignor% &mpotrivirea titularului este r%spunz%tor pentru prejudiciile cauzate chiar )i
din cea mai u)oar% culp%.
Art. 1.//3. ?estiunea inoportun9. Actele )i cheltuielile care, f%r% a fi necesare sau utile, au fost efectuate pe perioada
gestiunii &l oblig% pe gerat la restituire numai &n m%sura &n care i"au procurat vreun avantaj. - articolul se refera la
neindeplinirea conditiei utilitatii.
Art. 1./40. 8ati!icarea gestiunii. *n privin'a actelor juridice, gestiunea ratificat% produce, de la data c(nd a fost &nceput%,
efectele unui mandat.
Conclu*ii:
oar in ceea ce priveste gerantul este ceruta conditia capacitatii. #ot fi administrate si afacerile unui minor.
29
#roba gestiunii de afaceri se face in mod diferit dupa cum obiectul ei consta in fapte juridice (orice mijloc de proba" acelasi
va fi cazul contractelor inc-eiate de gerant cu terti, acte la care geratul este doar tert,nu insa din punct de vedere al
efectelor,caci el va fi beneficiarul acelor acte) sau acte juridice (doar anumite mijloace de proba).
ispozitiile privind gestiunea de afaceri se completeaza cu dispozitiile din materia administrarea bunurilor altor persoane.
Co$paratie intre gestiunea de a!aceri si i$bogatirea !ara +usta cau*a
In principiu,putem afirma ca gestiunea de afaceri se bazeaza,ca si imbogatirea fara justa cauza, pe un principiu de
ec-itate,potrivit caruia nimeni nu poate sa-si sporeasca propriul sau patrimoniu in detrimentul altei persoane.
eosebiri:
?a gestiunea de afaceri se restituie c-eltuielile facute de gerant,indiferent de avantajele obtinute de gerat c-iar daca ele au
fost inferioare c-eltuielilor"la imbogatirea fara justa cauza, limita restituirii este sporirea efectiva a patrimoniului celui care se
imbogateste in detrimentul celuilalt.
?a gestiunea de afaceri,eventuala marire a patrimoniului geratului sau evitarea unei pierderi are un temei juridic,acesta fiind
dat de vointa gerantului de a se obliga" la imbogatirea fara justa cauza nu apare un asemenea temei"
Jestiunea de afaceri este intotdeauna rodul manifestarii unilaterale de vointa" imbogatirea fara justa cauza poate lua nastere
si prin fapta unui tert sau din caz fortuit sau de forta majora.
Co$paratie intre gestiunea de a!aceri si contractul de $andat
at fiind faptul ca efectele actelor savarsite de gerant se vor rasfrange asupra geratului, e!ista o apropiere intre gestiunea de
afaceri si contractul de mandat.
eosebiri:
<andatarul lucreaza in baza imputernicirii primite de la mandant,c-iar daca mandatul este tacit" gerantul actioneaza fara
stirea geratului"
<andatul este un contract,anume un contract intuitu personae. 5sa fiind, el inceteaza la moartea uneia din parti. impotriva,
la gestiunea de afaceri gerantul este obligat sa continue gestiunea pana ce mostenitorii sunt in masura sa o preia"
Jerantul va fi obligat numai in masura utilitatii gestiunii,pe cand mandatarul obliga intotdeauna pe mandant in limitele
puterilor ce i-au fost conferite"
<andatarul poate renunta la mandat in ipoteza in care continuarea sa ar fi de natura sa-l prejudicieze. Jerantul insa este
obligat sa duc la bun sfarsit gestiunea inceputa.
Plata nedatorat9
#lata nu inseamna doar predarea unei sume de bani, ci si e!ecutarea unei obligatii. :otusi, cand vorbim despre plata
nedatorata avem in vedere o semnificatie mai restransa. 3e admite ca este vorba despre e!ecutarea unei obligatii de a da
sau,cel mult, de a preda. 'elelalte obligatii de a face nu intra in sfera platii. 5stfel inteleasa, plata, daca este facuta in mod
nedatorat,da dreptul la restituire.
Art. 1./41. Plata nedatorat9. (1) !el care pl%te)te f%r% a datora are dreptul la restituire.(2) .u este supus restituirii ceea ce
s"a pl%tit cu titlu de liberalitate sau gestiune de afaceri.(3) Se prezum%, p(n% la proba contrar%, c% plata s"a f%cut cu inten'ia
de a stinge o datorie proprie.
e!initie: #lata nedatorata reprezinta acel izvor de obligatie care presupune ca o persoana numita solvens plateste o datorie
unei alte persoane numite accipiens fara ca aceata plata sa fie datorata si fara ca solvensul sa stie ca plata nu este datorata.
Conditii platii nedatorate:
3a fie vorba despre o plata in sensul aratat (e!ecutarea unei obligatii de a da sau,cel mult, de a preda).
#lata sa nu fie datorata. )ste posibil ca datoria sa e!iste,dar plata sa fie nedatorata (e!.: plata facuta unei alte persoane decat
creditorul). e asemenea este posibil ca datoria sa e!iste,dar cel care plateste sa vrea sa faca o liberalitate sau o gestiune de
afaceri (nu e!ista drept de regres al debitorului contra creditorului aparent, doar al creditorului real contra celui aparent). In
acest caz nu se mai pune problema restituiri. In plus, 1/41 (3) Se prezum%, p(n% la proba contrar%, c% plata s"a f%cut cu
inten'ia de a stinge o datorie proprie.
30
3olvens sa fi fost in eroare cand a facut plata. aca nu a fost in eroare, fie a vrut sa faca o liberalitate,fie sa faca o gestiune de
afaceri. octrina spune ca e!ista situatia in care,desi nu e!ista eroare, totusi ne aflam in prezenta unei plati nedatorate.
)!emplu: contract desfiintat prin nulitate sau rezolutiune. In fapt, este vorba despre imbogatire fara justa cauza.
#!ecte +uridice ale platii nedatorate:
:rebuie sa facem diferenta intre accipiens de buna credinta si cel de rea-credinta. )ste de buna-credinta cel care nu stie ca
plata nu este datorata,deci este in eroare ca si solvens. )ste de rea-credinta cel care stie ca primeste ceva ce nu i se datoreaza.
In &'',in sfera platii nedatorate, a ramas doar accipiens de buna-credinta. aca accipiens este de rea-credinta,nu vorbim
despre un fapt licit, atitudinea acestuia fiind ilicita,deci raspunderea lui va fi antrenata pe temei delictual.
Art. 1./42 Plata pri$it9 cu bun9-credin<9 de creditor.(1) :estituirea nu poate fi dispus% atunci c(nd, &n urma pl%'ii, cel
care a primit"o cu bun%"credin'% a l%sat s% se &mplineasc% termenul de prescrip'ie ori s"a lipsit, &n orice mod, de titlul s%u de
crean'% sau a renun'at la garan'iile crean'ei.(2) *n acest caz, cel care a pl%tit are drept de regres &mpotriva adev%ratului
debitor &n temeiul subroga'iei legale &n drepturile creditorului pl%tit.
eci e,ceptiile de la restituire sunt:
aca cel care a primit cu buna-credinta plata, nu a actionat si a trecut termenul de prescriptie. &u se mai intoarce impotriva
adevaratului debitor. @estituirea nu mai este posibila.
'el care primeste plata, distruge titlul constatator al creantei. Blterior se constata ca nu a platit cui trebuie, dar nu se mai
poate impotriva respectivului,nu are dreptul la restituire. 'el care a platit are desc-isa calea unei actiuni privind imbogatirea
fara justa cauza sau drept de regres in temeiul subrogatiei legale.
Art. 1./4/ 8estituirea pl9<ii anticipate. !eea ce debitorul a pl%tit &nainte de &mplinirea termenului suspensiv nu se poate
restitui dec(t atunci c(nd plata s"a f%cut prin dol sau violen'%. $e asemenea, este supus% restituirii )i plata f%cut% &nainte de
&ndeplinirea condi'iei suspensive.
Art. 1./44 8eguli aplicabile restituirii. :estituirea pl%'ii nedatorate se face potrivit dispozi'iilor art. 1.62>"1.64.
dispozitiile articolelor mentionate au valoare generala, referindu-se la orice ipoteza in care partile trebuie sa restituie plata.
Co$paratie intre plata nedatorata si i$bogatirea !ara te$ei legiti$
5cestea se aseamana numai in ipoteza accipensului de buna-credinta,care este obligat sa restituie in limita imbogatirii sale. In
cazul accipiensului de rea-credinta, plata nedatorata se aseamana cu raspunderea civila delictuala, deoarece solvensul va fi
indemnizat in intregime (tot timpul in limita imbogatirii).
F$bog9<irea !9r9 +ust9 cau*9
@eprezinta un izvor de obligatii care presupune fie o actiune omeneasca, fie un eveniment (acestea sunt cauzele) care
produce $ efecte: saracirea patrimoniului unei persoane si imbogatirea patrimoniului altei persoane (efecte ale aceleasi cauze
unice).
Art. 1./4' Condi<ii. !el care, &n mod neimputabil, s"a &mbog%'it f%r% just% cauz% &n detrimentul altuia este obligat la
restituire, &n m%sura pierderii patrimoniale suferite de cealalt% persoan%, dar f%r% a fi 'inut dincolo de limita propriei sale
&mbog%'iri.
Art. 1./46 F$bog9<irea +usti!icat9. *mbog%'irea este justificat% atunci c(nd rezult%:
a) din e#ecutarea unei obliga'ii valabile-
b) din nee#ercitarea de c%tre cel p%gubit a unui drept contra celui &mbog%'it-
c) dintr"un act &ndeplinit de cel p%gubit &n interesul s%u personal )i e#clusiv, pe riscul s%u ori, dup% caz, cu inten'ia de a
gratifica.
Art. 1./4( Condi<iile Ei >ntinderea restituirii. (1) :estituirea nu este datorat% dec(t dac% &mbog%'irea subzist% la data
sesiz%rii instan'ei.(2) !el care s"a &mbog%'it este obligat la restituire, &n condi'iile prev%zute la art. 1.624 )i urm%toarele.
Art. 1./4. Caracterul subsidiar. !ererea de restituire nu poate fi admis%, dac% cel prejudiciat are dreptul la o alt% ac'iune
pentru a ob'ine ceea ce &i este datorat.
#!ectele i$bogatirii !ara +usta cau*a: se naste obligatia imbogatitului de a restitui saracitului cea mai mica dintre cele doua
valori (a imbogatirii sau a saracirii). #entru restituire este necesara o conditie: sa nu e!iste o cauza legitima a imbogatirii.
5ctiunea in imbogatire fara justa cauza%actio de in rem verso are caracter subsidiar, adica,daca e!ista o alta actiune,se va
recurge la aceasta.
31
Co$paratie a i$bogatirii !ara +usta cau*a cu di!erite institutii
Imbogatirea fara justa cauza se deosebeste de raspundere delictuala pentru ca marirea patrimoniului nu presupune vina celui
care o primeste, si obligatia de restituirea a acestuia este limitata. @aspunderea civila delictuala are la baza vinovatia, iar
prejudiciul trebuie reparat in intregime.
?a gestiunea de afaceri,gerantul trebuie sa actioneze cu intentia de a gera interesele altei persoane, in timp ce elementul
volitional nu este cerut la imbogatirea fara temei legitim" gerantul este obligat sa continue gestiunea,pana ce geratul sau
mostenitorii sai vor putea s-o preia,problema care nu se pune in cazul imbogatirii fara justa cauza.
3e aseamana cu plata nedatorata atunci cand accipiensul este de buna-credinta, deoarece acesta restituie in limita imbogatirii
si se deosebeste de aceasta in cazul accipiensului de rea-credinta,a carui obligatie de restituire este mai riguroasa.
Curs ( - 2..0/.2012
Cap. III: =apta ilicita cau*atoare de pre+udicii ca i*vor de obligatii -
8aspunderea civila delictuala
reptul civil este un sistem de norme care animeaza cadru libertatii,sigurantei,ordinii. In absenta responsabilitatii, libertatea
nu are sens. Ideea de raspundere este legata de incalcarea normelor. &ormele au o anumita natura: morale, juridice, politice.
2aptele prin care se incalca anumite norme genereaza un anumit tip de raspundere: raspundere morala, juridica, politica.
iferentele esentiale dintre aceste forme de raspundere :
@aspunderea juridica,odata angajata,implica aplicarea unei sanctiuni care poate fi adusa la indeplinire prin intermediul
autoritatilor publice. @aspunderea morala presupune si ea o sanctiune,dar care este realizata prin intermediul comunitatii.
@aspunderea politica presupune o sanctiune aplicata fie prin intermediul comunitatii,fie a organizatiei din care face parte.
In cazul raspunderii juridice, sunt individualizati atat subiectii activi ai raspunderii,cat si subiectii pasivi (stim cine este
victima si autorul faptei ilicite)" avem individualizate: faptele ilicite si modalitatea aplicarii sanctiunii. In cazul raspunderii
morale si politice, individualizarea este difuza.
@aspunderea juridica poate fi de drept privat sau de drept public. In cazul raspunderii de drept privat, vorbim despre persoane
particulare (c-iar atunci cand vorbim despre autoritati statale, nu vom vorbi de acestea ca parte la raportul de raspundere,ci
poate ca mijloc de punere in aplicare a sanctiunii). In cazul raspunderii de drept public, intervin intotdeauna autoritatile
publice ca parti ale raportului de raspundere.
@aspunderea juridica se poate manifesta potrivit specificului diferitelor ramuri de drept,astfel avem raspundere disciplinara,
administrativa (fiscala), penala (e!ista o opinie conform careia acesta face parte din drept privat),etc.
=or$ele raspunderii de drept privat:
8aspunderea civila
1&u mai e!ista distinctia de dinainte de &'' intre raspunderea civila si cea comerciala cel putin in materia obligatiilor - acest
sistem fiind unificat). @aspunderea civila se concretizeaza,de regula, intr-o obligatie de despagubire, de reparare a unui
prejudiciu cauzat prin fapta ilicita. ?a randul sau, raspunderea civila poate fi:
'ontractuala: izvor-contract
)!tracontractuala: izvor-act unilateral,fapta licita,fapta ilicita - delict civil
@aspunderea delictuala este dreptul comun al raspunderii e!tracontractuale. aca nu sunt norme specifice pentru a
reglementa raspunderea contractuala,in completare aplicam norma de la raspundere delictuala.
8aspunderea delictuala
@aspunderea delictuala poate fi privita din doua perspective:
din punctul de vedere al raportului juridic obligational care se naste in momentul savarsirii unei fapte ilicite intre autorul
faptei ilicite ca debitor si victima faptei ilicita in calitate de creditor, raport juridic in interiorul caruia intra dreptul
creditorului de a cere debitorului repararea integrala a prejudiciului.
din punctul de vedere al sanctiunii care se aplica prin intermediul acestui raport juridic: repararea prejudiciului de catre
autorul acestuia. #rin esenta ei, raspunderea delictuala este o sanctiune civila.
'aracterul sanctionator al raspunderii este intim legat de repararea prejudiciului, sanctiunea fiind insasi repararea materiala a
prejudiciului,indiferent de natura prejudiciului (material sau moral). In felul acesta,distingem intre sanctiunea civila si
pedeapsa (civila sau penala). ,ricare ar fi natura pedepsei(civila sau penala), ea are un caracter strict personal, aplicandu-se
32
in considerarea persoanei care a savarsit fapta ilicita,adica pedepsele nu se pot aplica altuia decat autorului faptei ilicite. In
sc-imb, cand este forma despre raspunderea delictuala ca sanctiunea civila,tocmai pentru ca are o natura reparatorie,
sanctiunea poate fi transmisa succesorilor autorului faptei ilicite.
=unctiile raspunderii civile delictuale sunt:
2unctia reparatorie
2unctia preventiv-educativa (considerata indeplinita atunci cand e!ista reprezentarea ca raspunderea este imediata savarsirii
faptei ilicite,se formeaza o retinere,in-ibare in a savarsi fapta).
Co$paratie intre raspunderea delictuala si raspunderea contractuala
Ase$anari:
5mandoua reprezinta forme ale raspunderii civile.
5semanarile care vizeaza toate formele de raspundere juridica sunt conditiile esentiale: fapta ilicita, prejudiciul,legatura de
cauzalitate,vinovatia autorului(in stransa legatura cu aceasta:capacitatea autorului).
3pecific raspunderii civile este faptul ca prejudiciul, c-iar daca nu este intotdeauna material,presupune o reparare materiala.
In timp ce in alte forme de raspundere juridica, repararea poate fi materiala sau nepatrimoniala. 3i in materie civila e!ista
forme nepatrimoniale de reparare, dar acestea,practic, nu tin de raspunderea civila.
i!erente:
)!ista pe baza acestor elemente (fapta ilicita, prejudiciul, legatura de cauzalitate, vinovatia autorului) o unitate a raspunderii
civile. incolo de aceasta unitate, putem identifica anumite trasaturi distincte pentru cele doua forme de raspundere civila.
..In cazul raspunderii delictuale, !apta ilicita consta in incalcarea obligatiei generale negative de a nu pagubi pe nimeni
(neminem laedere). Art. 1./43 89spunderea delictual9. - (1) Orice persoan% are &ndatorirea s% respecte regulile de
conduit% pe care legea sau obiceiul locului le impune )i s% nu aduc% atingere, prin ac'iunile ori inac'iunile sale, drepturilor
sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) !el care, av(nd discern%m(nt, &ncalc% aceast% &ndatorire r%spunde de toate
prejudiciile cauzate, fiind obligat s% le repare integral. (3) *n cazurile anume prev%zute de lege, o persoan% este obligat% s%
repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum )i de ruina edificiului. (4)
:%spunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte se stabile)te prin lege special%.
In cazul raspunderii contractuale, !apta ilicita consta in incalcarea unei obligatii contractuale asumate anterior de catre
autorul faptei ilicite. &u putem vorbim despre raspundere contractuala fara un contract inc-eiat anterior.
#entru faptele savarsite inainte de inc-eierea contractului,in timpul negocierilor,de regula, raspundere va fi delictuala. In
cazul intelegerilor partiale,din timpul negocierilor, raspunderea va fi contractuala.
In cazul unui contract valabil inc-eiat,daca este nul, actiunea in nulitate%anulare are caracter delictual. Iar, in masura
despagubirilor, acestea vor fi angajate pe temei delictual si nu contractual. ,rice cauza de nulitate presupune incalcarea legii
cu ocazia inc-eierii contractului.
aca in timpul derularii relatiei contractuale, partile provoaca prejudicii tertilor, raspunderea va fi delictuala,nee!istand
raporturi intre acestia. Idem prejudiciile cauzate de terti partilor contractante.
aca partile insele, cu ocazia derularii raporturilor contractuale, isi cauzeaza prejudicii fara legatura cu contractul, vor
raspunde delictual.
)ste foarte important sa stabilim continutul contractului. #entru a putea delimita intre formele raspunderii trebuie sa stim
toate obligatiile partilor.
Intalnim si diferente privind capacitatea,punerea in intarziere si clauzele de neraspundere.
$. In ceea ce priveste capacitatea, in materie contractuala, avem in vedere regulile privind actele juridice in general. In
materie delictuala, nu avem o limita minima de varsta pentru angajarea raspunderii (teoretic din momentul nasterii),dar
angajarea raspunderii depinde de dobandirea discernamantului. Art. 1./66 89spunderea $inorului Ei a celui pus sub
interdic<ie +udec9toreasc9. - (1) 3inorul care nu a &mplinit v(rsta de 1 ani sau persoana pus% sub interdic'ie
judec%toreasc% nu r%spunde de prejudiciul cauzat, dac% nu se dovede)te discern%m(ntul s%u la data s%v(r)irii faptei. (2)
3inorul care a &mplinit v(rsta de 1 ani r%spunde de prejudiciul cauzat, &n afar% de cazul &n care dovede)te c% a fost lipsit
de discern%m(nt la data s%v(r)irii faptei. - te!tul instituie o prezumtie relativa de discernamant in cazul persoanelor de peste
.4 (victima nu trebuie sa faca dovada discernamantului, dar autorul poate dovedi lipsa discernamantului) si o prezumtie
33
relativa de lipsa de discernamant in cazul persoanelor sub .4 ani (dovada prezentei discernamantului in momentul savarsirii
faptei trebuie sa o faca victima).
0. In ceea ce priveste punerea in intarziere in materie delictuala,autorul faptei ilicite este de drept pus in intarziere (dies
interpellat pro 5o$ine$).In materie contractula, debitorul nu este de drept pus in intarziere (dies non interpellat pro
5o$ine$).- 1'2/122 e: Art. 1.'2/ FntGr*ierea de drept >n e,ecutarea obliga<iei. " (1) $ebitorul se afl% de drept &n
&nt(rziere atunci c(nd s"a stipulat c% simpla &mplinire a termenului stabilit pentru e#ecutare produce un asemenea efect. (2)
$e asemenea, debitorul se afl% de drept &n &nt(rziere &n cazurile anume prev%zute de lege, precum )i atunci c(nd: a)
obliga'ia nu putea fi e#ecutat% &n mod util dec(t &ntr"un anumit timp, pe care debitorul l"a l%sat s% treac%, sau c(nd nu a
e#ecutat"o imediat, de)i e#ista urgen'%- b) prin fapta sa, debitorul a f%cut imposibil% e#ecutarea &n natur% a obliga'iei sau
c(nd a &nc%lcat o obliga'ie de a nu face- c) debitorul )i"a manifestat &n mod ne&ndoielnic fa'% de creditor inten'ia de a nu
e#ecuta obliga'ia sau c(nd, fiind vorba de o obliga'ie cu e#ecutare succesiv%, refuz% ori neglijeaz% s% &)i e#ecute obliga'ia &n
mod repetat- d) nu a fost e#ecutat% obliga'ia de a pl%ti o sum% de bani, asumat% &n e#erci'iul activit%'ii unei &ntreprinderi- e)
obliga!ia se na"te din s#v$r"irea unei %apte ilicite e&tracontractuale.(3) *n cazurile prev%zute la alin. /10 )i /20, dac%
obliga'ia devine scadent% dup% decesul debitorului, mo)tenitorii acestuia nu sunt &n &nt(rziere dec(t dup% trecerea a 1> zile
de la data la care creditorul i"a notificat sau, dup% caz, de la data notific%rii curatorului desemnat &n condi'iile art. 1.126.
(4) !azurile &n care debitorul se afl% de drept &n &nt(rziere trebuie dovedite de creditor. Orice declara'ie sau stipula'ie
contrar% se consider% nescris%. #er a contrario,in absenta cazurilor din 1'2/,debitorul nu este de drept in intarziere.
4. In legatura cu clauzele de neraspundere,in materie delictuala,de regula, ele sunt interzise. In materie contractuala, de
regula, sunt permise.
/. )!ista o diferenta in legatura cu intinderea prejudiciului. In materia delictuala,regula este repararea integrala (prejudiciul
efectiv-damnum emergens si castigul nerealizat-lucrum cessans,prejudiciul previzibil si cel imprevizibil). In materie
contractuala,regula este repararea prejudiciul previzibil. )!ceptie: prejudicul provenit din dol sau culpa grava.
6. In materie delictuala, regula este solidaritatea in cazul coautoratului la savarsirea faptei ilicite. Art. 1./.2. 89spunderea
solidar9. - !ei care r%spund pentru o fapt% prejudiciabil% sunt 'inu'i solidar la repara'ie fa'% de cel prejudiciat. In materie
contractuala, regula este divizibilitatea obligatiei de plata a daunelor. Art. 1.44' I*voarele solidarit9<ii. - Solidaritatea
dintre debitori nu se prezum%. 9a nu e#ist% dec(t atunci c(nd este stipulat% e#pres de p%r'i ori este prev%zut% de lege.
)!ceptii: in cazul obligatiilor asumate in activitati profesionale, solidaritatea se prezuma. Art. 1.446 Pre*u$<ie de
solidaritate. - Solidaritatea se prezum% &ntre debitorii unei obliga'ii contractate &n e#erci'iul activit%'ii unei &ntreprinderi,
dac% prin lege nu se prevede altfel.
A. )!ista si o diferenta sub aspectul dovedirii vinovatiei. In materie delictuala,doveda este facuta de victima. In materie
contractuala, e!ista o prezumtie de culpa. e e!emplu: In cazul obligatiei de rezultat,daca nu s-a atins rezutatul,opereaza o
prezumtie de nee!ecutare in sarcina debitorului. In cazul obligatiei de mijloace, neatingerea rezultatului nu genereaza o
asemenea prezumtie. In ambele cazuri,daca s-a facut dovada nee!ecutarii obligatiei,se naste prezumtia de culpa in sarcina
debitorului. #rezumtia de culpa opereaza la ambele categorii de obligatii, diferenta fiind la nivelul prezumtiei de nee!ecutare.
5ceasta diferenta dispare atunci cand in cazul obligatiei de rezultat a fost atins rezultatul. In acest caz,obligatia de rezultat se
comporta ca si obligatiei de mijloace.
In cazul cumulului raspunderii delictuale cu cea contractuala nu este vorba despre o dubla raspundere.&u ar fi ec-itabil ca
autorul faptei ilicite sa raspunda o data pe temei delictual si o data pe temei contractual. &u se admite ca in cadrul aceleiasi
actiuni in raspundere, creditorul sa combine regulile celor doua tipuri de raspundere pentru o despagubire mai mare. &u este
posibil ca victima sa introduca o actiune delictuala sau contractuala si apoi,in continuare, o actiunea contractuala sau
delictuala - alegerea intre cele doua temeiuri ale actiunii (electa una via non datur recursus ad altera$). 8egula este
urmatoarea: daca e!ista un temei contractual,va fi e!clusa cea delictuala. )!ceptie: cand fapta ilicita prin care se incalca o
obligatie contractuala constituie in acelasi timp infractiune ( de e!emplu: inselaciunea in conventie). In aceasta
situatie,victima poate sa asocieze actiunea civila celei penale sau sa porneasca actiunea civila separat de cea penala. In cadrul
procesului civil, poate alege intre temeiul contractual si cel delictual. In doctrina s-a vorbit despre acele cazuri in care
actiunea civila este pornita din oficiu in procesul penal,ar fi normal sa i se recunoasca dreptul de a alege in procesul penal
intre cele doua temeiuri. (&e referim la cazul minorului,cand pornirea din oficiu este o prevedere de protectie,deci nu poate fi
vorba despre o limitare a dreptului de a alege.)
=or$ele raspunderii delictuale
@aspundere pentru fapta proprie.
@aspundere pentru fapta altei persoane.
34
@aspunderea pentru faptele cauzate de lucru.
8aspundere delictuala pentru !apta proprie 1 reprezinta drept comun pentru raspunderea delictuala).
5utorul faptei ilicite este cel c-emat sa raspunde pentru prejudiciul cauzat, obligatia fiind trasmisibila si succesorilor sai
(care vor raspunde tot pentru fapta proprie).
@aspunderea pentru fapta proprie presupune intrunirea tuturor celor 4 conditii: fapta ilicita, prejudiciu, legatura de
cauzalitate, vinovatie. 5naliza raspunderii reprezinta analiza conditiilor.
=apta ilicita reprezinta actiunea sau inactiunea omeneasca prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, se cauzeaza
un prejudiciu altei persoane. 'aracterul ilicit este dat din incalcarea normelor dreptului (si incalcarea unor reguli morale care
imbraca forma unor principii care se regasesc si la temelia dreptului obiectiv).
1/431/2 *n cazurile anume prev%zute de lege, o persoan% este obligat% s% repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de
lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum )i de ruina edificiului.
2apta ilicita provoaca prejudicii si in cazul incalcarii%prejudicierii unor interese.
e regula,fapta ilicita este o actiune, inactiunea omeneasca devenind ilicita doar atunci cand normele impun o anumita
actiune.
2apta ilicita poate uneori, ca urmarea a unor imprejurari speciale, sa isi piarda caracterul ilicit. In &'' nu avem o
sistematizare clara a acestor cauze. :rebuie sa distingem intre cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei, cauzele care
inlatura vinovatia si cauzele care inlatura raportul de cauzalitate. :oate cauzele mentionate sunt e!oneratoare de raspundere,
diferenta referindu-se la obiectul pe care il inlatura.
Cau*ele care inlatura caracterul ilicit al !aptei:
Art. 1./60 7egiti$a ap9rare. - 11) .u datoreaz% desp%gubire cel care, fiind &n legitim% ap%rare, a cauzat agresorului un
prejudiciu. (2) !u toate acestea, va putea fi obligat la plata unei indemniza'ii adecvate )i echitabile cel care a s%v(r)it o
infrac'iune prin dep%)irea limitelor legitimei ap%r%ri. - intervine raspunderea delictuala pentru ca depasirea limitelor
legitimei aparari restituie caracterul ilicit faptei. 5ceasta restituire se produce doar daca depasirea limitelor legitimei aparari
constituie o infractiune. #er a contrario, daca nu reprezinta o infractiunea,efectul nee!onerator ramane. <odul de reparare nu
mai este specific raspunderii delictuale -fiind vorba despre o indemnizare adecvata si ec-itabila(marja de apreciere a
judecatorului).
Art. 1./61 %tarea de necesitate. - !el care, aflat &n stare de necesitate, a distrus sau a deteriorat bunurile altuia pentru a se
ap%ra pe sine ori bunurile proprii de un prejudiciu sau pericol iminent este obligat s% repare prejudiciul cauzat, potrivit
regulilor aplicabile &mbog%'irii f%r% just% cauz%. - subzista inlaturarea caracterului ilicit al faptei, dar in masura in care cel
care actioneaza pe temeiul starii de necesitate, va trebui sa restituie in limita imbogatirii valoare respectiva. aca o persoana
a saracit datorita interventiei fara ca autorul sa se imbogateasca, nu va e!ista restituire.
Per$isiunea legii sau ordinul superiorului. Art. 1./64 Fndeplinirea unei activit9<i i$puse ori per$ise de lege.
*ndeplinirea unei activit%'i impuse ori permise de lege sau ordinul superiorului nu &l e#onereaz% de r%spundere pe cel care
putea s% &)i dea seama de caracterul ilicit al faptei sale s%v(r)ite &n asemenea &mprejur%ri. - nu se inlatura caracterul ilicit
daca persoana putea descoperii caracterul ilicit. 'el care actioneaza la ordin este indreptatit sa refuze e!ecutarea daca ordinul
este vadit ilicit. In legatura cu permisiunea legii (lege in sens larg), in masura in care este vadit faptul ca norma contravine
'onstitutiei sau unei legii superioare, nu va fi inlaturat caracterul ilicit. 3istemul de drept intern este completat cu reguli
e!terne (tratate internationale si reguli specifice B)). #ana cand nu se stabileste raportul dintre regulile interne si cele
e!terne, norma interna va prevala in ceea ce priveste inlaturarea caracterului ilicit al faptei (se pune problema autorului faptei
ilicite - statul).
#,ercitarea unui drept subiectiv - @ui suo iure utitur ne$ine$ laedit. )ste firesc ca o persoana care e!ercita un drept
subiectiv propriu sa nu raspunda. #,erci<iul drepturilor Art. 1./'/. - !el care cauzeaz% un prejudiciu prin chiar e#erci'iul
drepturilor sale nu este obligat s% &l repare, cu e#cep'ia cazului &n care dreptul este e#ercitat abuziv. - #entru a face distinctia
intre e!ercitarea normala a unui drept abuziv si abuzul de drept, trebuie sa tinem seama de limitele interne si e!terne ale
e!ercitarii dreptului. )!ercitarea unui drept este strans legata de atributele dreptului. ?imitele e!terne presupun e!ercitarea
atributelor dreptului pana la epuizarea posibilitatilor pe care le ofera. ar o asemenea intelegere a e!ercitarii ar naste
conflicte intre diferitii titulari de drepturi subiective, fiind susceptibila de intra in sfera de e!ercitare a acestora. reptul
subiectiv trebuie sa fie limitat in partea interna: spatiul in care dreptul poate fi e!ercitat fara a patrunde in spatiul celorlalti
titulari. incolo de limitele e!terne se situeaza purul abuz civil. ar abuzul de drept face ca fapta sa isi pastreze caracterul
ilicit. 5buzul de drept atrage raspunderea delictuala, mai e!act o forma particulara a acesteia.
35
Consi$ta$antul victi$ei. 5ceasta forma de inlaturare a caracterului ilicit este reprezentata de clauzele de neraspundere
(reprezinta e!ceptia). Inainte de savarsirea faptei ilicite,dar anticipand posibilitatea savarsirii acesteia,victima isi da
consimtamant printr-o clauza intr-un act bilateral sau unilateral. Art. 1./'' Clau*e privind r9spunderea. 11) .u se poate
e#clude sau limita, prin conven'ii sau acte unilaterale, r%spunderea pentru prejudiciul material cauzat altuia printr"o fapt%
s%v(r)it% cu inten'ie sau din culp% grav%. (2) Sunt valabile clauzele care e#clud r%spunderea pentru prejudiciile cauzate,
printr"o simpl% impruden'% sau neglijen'%, bunurilor victimei. (3) :%spunderea pentru prejudiciile cauzate integrit%'ii fizice
sau psihice ori s%n%t%'ii nu poate fi &nl%turat% ori diminuat% dec(t &n condi'iile legii. (4) $eclara'ia de acceptare a riscului
producerii unui prejudiciu nu constituie, prin ea &ns%)i, renun'area victimei la dreptul de a ob'ine plata desp%gubirilor. In
legatura cu adaugarea unor astfel de clauze intr-un act unilateral: Art. 1./'6 Anun<uri privitoare la r9spundere. - (1) An
anun' care e#clude sau limiteaz% r%spunderea contractual%, indiferent dac% este adus ori nu la cuno)tin'a publicului, nu are
niciun efect dec(t dac% acela care &l invoc% face dovada c% cel prejudiciat cuno)tea e#isten'a anun'ului la momentul
&ncheierii contractului. (2) ,rintr"un anun' nu poate fi e#clus% sau limitat% r%spunderea delictual% pentru prejudiciile
cauzate victimei. An asemenea anun' poate avea &ns% valoarea semnal%rii unui pericol, fiind aplicabile, dup% &mprejur%ri,
dispozi'iile art. 1.3'1 alin. (1) - *n cazul &n care victima a contribuit cu inten'ie sau din culp% la cauzarea ori la m%rirea
prejudiciului sau nu le"a evitat, &n tot sau &n parte, de)i putea s% o fac%,cel chemat s% r%spund% va fi 'inut numai pentru
partea de prejudiciu pe care a pricinuit"o.
@egula este (pastrarea secretului comercial) data de faptul ca divulgarea secretului este o fapta ilicita. )!ceptia: Art. 1./6/
ivulgarea secretului co$ercial. - O persoan% se poate e#onera de r%spundere pentru prejudiciul cauzat prin divulgarea
secretului comercial dovedind c% divulgarea a fost impus% de &mprejur%ri grave ce priveau s%n%tatea sau siguran'a public%.
Art. 1./'4 Alte cau*e de e,onerare. - Bictima nu poate ob'ine repararea prejudiciului cauzat de persoana care i"a acordat
ajutor &n mod dezinteresat sau de lucrul, animalul ori edificiul de care s"a folosit cu titlu gratuit dec(t dac% dovede)te
inten'ia sau culpa grav% a celui care, potrivit legii, ar fi fost chemat s% r%spund%.
Curs . - 4.04.2012
Pre+udiciul
in Art. 1./'( Condi<iile r9spunderii. (- (1) !el care cauzeaz% altuia un prejudiciu printr"o fapt% ilicit%, s%v(r)it% cu
vinov%'ie, este obligat s% &l repare. (2) Autorul prejudiciului r%spunde pentru cea mai u)oar% culp%.0 combinat cu
89spunderea delictual9 Art. 1./43 12) !el care, av(nd discern%m(nt, &ncalc% aceast% &ndatorire r%spunde de toate
prejudiciile cauzate, fiind obligat s% le repare integral. (3) *n cazurile anume prev%zute de lege, o persoan% este obligat% s%
repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum )i de ruina edificiului. (4)
:%spunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte se stabile)te prin lege special%. - 5cesta implica nu atat o
abordare juridica,cat una care tine de stiintele e!acte. @ezulta ca prejudiciul reprezinta un element esential pentru angajarea
raspunderii civile delictuale.
#rintre elementele obiective,alaturi de fapta ilicita si raportul de cauzalitate, prejudiciul ocupa un loc important, pentru ca,
spre deosebire de dreptul penal, domeniu in care simpla fapta ilicita se sanctioneaza si in absenta unui prejudiciu, in
raspunderea delictuala, fara prejudiciu nu se poate vorbi despre raspundere civila. )l este rezultatul negativ al faptei ilicite
produs ca urmare a vatamarii a unor drepturi subiective sau a unor interese.
#entru a vorbi despre prejudiciu, trebuie sa fie vorba despre un prejudiciu susceptibil de reparare materiala. in definitia sa
rezulta ca vatamarea produsa prin savarisirea faptei ilicite poate sa constea fie in incalcarea unor drepturi subiective,fie a
unor interese. 3ub acest aspect, trebuie sa observam ca nu orice fel de interese,prin incalcarea lor, contureaza prejudiciul.
:rebuie sa fie vorba despre interese care prin continutul lor, prin stabilitatea lor, prin continuitatea lor sa fie asemanatoare
unui drept subiectiv civil c-iar daca nu imbraca forma e!presa a unui asemenea drept.
:rebuie sa avem in vedere ipoteza in care fapta ilicita are ca efect decesul unei persoane fizice care are in intretinere un copil
fata de care insa nu este legat printr-un raport de filiatie. <inorul, care nu este legat printr-un raport de filiatie de aceasta
persoana, nu are un drept subiectiv la intretinere,ca urmare absenta intretinerii determinate de decesul persoanei nu reprezinta
un drept subiectiv. ar este evident ca minorul are un interes real de a beneficia de aceasta prestatie, putand cere de la autorul
faptei ilicite despagubiri pentru incalcarea acestui interes. Kurisprudenta accepta aceasta solutie. (idem persoana majora -
daca prestatia efectuata de victima avea caracter de continuitate" de e!. concubina). In &'', solutia potrivit careia vatamarea
unui interes poate intemeia actiunea delictuala a fost consacrata in Art. 1./'3 8epararea pre+udiciului constGnd >n
v9t9$area unui interes. - Autorul faptei ilicite este obligat s% repare prejudiciul cauzat )i c(nd acesta este urmare a
atingerii aduse unui interes al altuia, dac% interesul este legitim, serios )i, prin felul &n care se manifest%, creeaz% aparen'a
unui drept subiectiv. - acest art. reprezinta sinteza solutiilor de practica judiciara.
In materia raspunderii delictuale, &'' cuprinde mult mai multe norme juridice decat C'', care avea numai 6 articole
referitoare la raspunderea delictuala, dar pe marginea acestora, doctrina si jurisprudenta au facut numeroase nuantari,
36
conturand multe reguli in completarea acestora, astfel incat intelegerea raspunderii delictuale nu era posibila doar prin
referirea la articolele din C'', precum si completarile la acestora. &'', nu doar in art. .0/7, ci si in numeroase alte
articole, reglementeaza nuantat raspunderea delictuala pornind, nu de la solutia arbitrara imaginata de legiutor,ci de la reguli
conturate de-a lungul timpului in practica judiciara si in doctrina. 46 articole in &'' vs. 6 articole in C''.
5 doua problema referitoare la acest element al raspunderii vizeaza categoria de prejudicii care ar putea intemeia raspunderea
delictuala. #ot fi reparate material doar prejudiciile materiale sau si cele nepatrimoniale> &D: &u a e!ista vreo disputa cu
privire la repararea nepatrimoniala a prejudiciilor nepatrimoniale. 3i in C'',si in &'' - art. $/0,$/4,$// au fost recunoscute
masuri nepatrimoniale pentru repararea prejudiciilor nepatrimoniale.
ispute au e!ista in legatura cu posibilitatea repararii materiale a prejudiciilor nepatrimoniale, adica a repararii materiale a
daunelor morale. )ste posibil ca vatamarea unui drept nepatrimonial sa se concretizeze nu numai printr-un prejudiciu
nepatrimonial, ci, in mod indirect, si printr-un prejudiciu patrimonial( e!.: defaimarea duce la pierderea slujbei). 'u privirea
la acesta problema,in doctrina au fost doua tendinte: .) daca daunele morale nu sunt succeptibile de daune banesti (suferinta
nu are pret material) $) desi nu se poate vorbi despre o evaluare baneasca a prejudiciului moral, totusi reparatia baneasca a
unui asemenea prejudiciu este necesara,deci trebuie sa fie si posibila,pentru atenuarea urmarilor suferintelor. 5ceasta ultima
idee a fost recunoscuta drept prejudiciul de agrement (in urma faptei ilicite, persoana a suferit o vatamare a sanatatii sau
integritatii corporale, vatamare care o impiedica sa aiba acelasi grad de integrare in viata sociala,profesionala,etc., reparatia
trebuie sa atenueze efectele faptei ilicite,pentru a se ajunge,pe cat posibil,la integrarea sociala). :reptat recunoasterea
posibilitatii repararii patrimoniale a prejudiciului nepatrimonial a devenit tot mai frecventa, ajungand sa fie o regula. &u este
vorba despre repararea oricarui fel de prejudiciu moral, accentuandu-se ideea criteriilor rationale, ec-itabile care sa inlature
arbitrariul judecatorului in stabilirea cuantumului.
In &'', in art. 1./31 8epararea pre+udiciului nepatri$onial. a fost prevazuta e!pres posibilitatea repararii materiale a
prejudiciului nepatrimonial.- (1) *n caz de v%t%mare a integrit%'ii corporale sau a s%n%t%'ii, poate fi acordat% )i o
desp%gubire pentru restr(ngerea posibilit%'ilor de via'% familial% )i social%. " prejudicul de agrement, fiind nevoie sa se
adauge partea profesionala a vietii victimei. (2) +nstan'a judec%toreasc% va putea, de asemenea, s% acorde desp%gubiri
ascenden'ilor, descenden'ilor, fra'ilor, surorilor )i so'ului, pentru durerea &ncercat% prin moartea victimei, precum )i oric%rei
alte persoane care, la r(ndul ei, ar putea dovedi e#isten'a unui asemenea prejudiciu." e!ista, deci, posibilitatea actiunilor
formulate de toate categoriile de persoane formulate in te!t impotriva autorului prejudiciului. In practica judiciara,ar fi bine
sa se restranga aceste actiuni la cazuri in care intr-adevar se justifica e!istenta acestor dureri de natura sa genereze o reparatie
patrimoniala. #artea finala are in vedere si orice alta persoana care ar putea dovedi e!istenta unui asemenea prejudiciu. )ste
necesara e!istenta unor criterii bine conturate in privinta stabilirii cuantumului despagubirilor. (3) $reptul la desp%gubire
pentru atingerile aduse drepturilor inerente personalit%'ii oric%rui subiect de drept va putea fi cedat numai &n cazul c(nd a
fost stabilit printr"o tranzac'ie sau printr"o hot%r(re judec%toreasc% definitiv%. " incalcarea oricarui drept personal
nepatrimonial poate indreptati o actiune in raspundere delictuala. ar, in concret, nu orice incalcare a unui asemenea drept
poate determina o reparatie materiala. In practica judicara s-a apreciat ca judecatorul cand stabileste reparatia materiala
trebuie sa tina seama de specificul reputatiei persoanei in cauza,de eventuala ei notorietate, de necesitatea folosirii unui
anumite reputatii pentru e!ercitarea unei profesii, de valoarea profesionala a persoanei respective. )ste posibil ca defaimarea
sa duca la reparatii patrimoniale diferite ca intindere in functie de persoana defaimata. :e!tul precizeaza e!plicit ca dreptul la
reparatie materiala se naste, in principiu, imediat ce a fost savarsita fapta ilicita prin care se vatama un drept personal
nepatrimonial, nu este susceptibil de transmitere%cedare decat daca a fost deja stabilit printr-o tranzactie sau printr-o -otarare
judecatoreasca. 5sadar aceste drepturi la reparatie materiala nu ar fi susceptibile de o vanzare de drepturi litigioase. 14)
$reptul la desp%gubire, recunoscut potrivit dispozi'iilor prezentului articol, nu trece la mo)tenitori. Ace)tia &l pot &ns%
e#ercita, dac% ac'iunea a fost pornit% de defunct. - raspunderea delictuala, avand caracter reparator, se diferentiaza de
pedepse (civile sau penale), acestea putand sa treaca la mostenitori in conditiile art. acesta. (5) $ispozi'iile art. 2>2"2>6
r%m(n aplicabile.- poate e!ista complementaritate intre repararea patrimoniala si nepatrimoniala a prejudiciului moral.
Conditiile pre+udiciului:
#rejudiciul sa fie cert. aca e!ista cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, acesta va fi cert. eci prejudiciul deja produs
este cert. 'el viitor,in masura in care e!ista certitudinea producerii, va avea caracter cert. aca, insa, e!ista doar
probabilitatea producerii sale, prejudiciul nu va mai avea caracter cert. #rejudiciul eventual, de regula, nu se repara. In &'',
s-a inovat in raport cu C'' prin Art. 1./.' Fntinderea repara<iei. - (4) $ac% fapta ilicit% a determinat )i pierderea )ansei
de a ob'ine un avantaj sau de a evita o pagub%, repara'ia va fi propor'ional% cu probabilitatea ob'inerii avantajului ori,
dup% caz, a evit%rii pagubei, 'in(nd cont de &mprejur%ri )i de situa'ia concret% a victimei. " in aceasta situatie este vorba
despre probabilitatea producerii prejudiciului. :e!tul vorbeste de o raspundere proportionala cu aceasta probabilitate.
#robleme vor fi in cazul probarii probabilitatii.1/.'(2) Se vor putea acorda desp%gubiri )i pentru un prejudiciu viitor dac%
producerea lui este ne&ndoielnic%.
37
#rejudiciul sa nu fi fost inca reparat. #oate fi reparat prejudiciul de catre: 5sigurarile sociale: Art. 1./3/ esp9gubirea >n
raport cu a+utorul Ei pensia. - (1) $ac% &n cadrul asigur%rilor sociale s"a recunoscut dreptul la un ajutor sau la o pensie,
repara'ia este datorat% numai &n m%sura &n care paguba suferit% prin v%t%mare sau moarte dep%)e)te ajutorul ori pensia. (2)
!(t timp ajutorul sau pensia nu a fost efectiv acordat% sau, dup% caz, refuzat% celui p%gubit, instan'a nu &l poate obliga pe
cel chemat s% r%spund% dec(t la o desp%gubire provizorie, &n condi'iile dispozi'iilor art. 1.2C; alin. /20- asigurari private - de
bunuri (daca e!ista deja o reparatie,victima va putea cere doar diferenta dintre ceea ce a primit de la asigurator si valoarea
prejudiciul" societatea de asigurari are drept de regres impotriva autorului) si de persoane" terta persoana (liberalitate sau act
dezinteresat pentru autor sau victima).
2 principii pentru repararea pre+udiciului:
#rincipiul repararii integrale. Art. 1./.' Fntinderea repara<iei. - (1) ,rejudiciul se repar% integral, dac% prin lege nu se
prevede altfel. - prejudiciul actual,viitor si cert, castigul nerealizat, daunele previzibile si cele imprevizibile" damnum
emergens si lucrum cessans.
#rincipiul repararii in natura a prejudiciului. Art. 1./.6 =or$ele repara<iei. -
(1) :epararea prejudiciului se face &n natur%, prin restabilirea situa'iei anterioare, iar dac% aceasta nu este cu putin'% ori
dac% victima nu este interesat% de repara'ia &n natur%, prin plata unei desp%gubiri, stabilite prin acordul p%r'ilor sau, &n
lips%, prin hot%r(re judec%toreasc%. - aca nu este posibila repararea in natura, se va vorbi despre repararea prin ec-ivalent -
plata unei sume banesti: adica o despagubire globala (nu mai este posibila reducerea prestatiei pe cale judecatoreasca,avand
deplina autoritate de lucru judecat" dar, daca se cere marirea acesteia, nu se poate invoca autoritatea faptului judecat) sau
periodica, specifica prejudiciilor viitoare (autoritatea provizorie de lucru judecat in toate cazurile - marire,micsorare,sistare in
functie de imprejurari).
Art. 1./.3 69t9$area $inorului. - (1) $ac% cel care a suferit v%t%marea integrit%'ii corporale sau a s%n%t%'ii este un
minor, desp%gubirea stabilit% potrivit prevederilor art. 1.2CC alin. /10 va fi datorat% de la data c(nd, &n mod normal, minorul
)i"ar fi terminat preg%tirea profesional% pe care o primea. (2) ,(n% la acea dat%, dac% minorul avea un c()tig la momentul
v%t%m%rii, desp%gubirea se va stabili pe baza c()tigului de care a fost lipsit, iar dac% nu avea un c()tig, potrivit dispozi'iilor
art. 1.2CC, care se aplic% &n mod corespunz%tor. Aceast% din urm% desp%gubire va fi datorat% de la data c(nd minorul a
&mplinit v(rsta prev%zut% de lege pentru a putea fi parte &ntr"un raport de munc%.
Art. 1./30 Persoana >ndrept9<it9 la desp9gubire >n ca* de deces. - (1) $esp%gubirea pentru prejudiciile cauzate prin
decesul unei persoane se cuvine numai celor &ndrept%'i'i, potrivit legii, la &ntre'inere din partea celui decedat. (2) !u toate
acestea, instan'a, 'in(nd seama de &mprejur%ri, poate acorda desp%gubire )i celui c%ruia victima, f%r% a fi obligat% de lege,
&i presta &ntre'inere &n mod curent. (3) @a stabilirea desp%gubirii se va 'ine seama de nevoile celui p%gubit, precum )i de
veniturile pe care, &n mod normal, cel decedat le"ar fi avut pe timpul pentru care s"a acordat desp%gubirea. $ispozi'iile art.
1.2C;"1.2C4 se aplic% &n mod corespunz%tor.
Art. 1./32 C5eltuieli de >ngri+ire a s9n9t9<ii. C5eltuieli de >n$or$Gntare. - !el care a f%cut cheltuieli pentru &ngrijirea
s%n%t%'ii victimei sau, &n caz de deces al acesteia, pentru &nmorm(ntare are dreptul la &napoierea lor de la cel care r%spunde
pentru fapta ce a prilejuit aceste cheltuieli.
Art. 1./34 Prorogarea ter$enului prescrip<iei. - *n toate cazurile &n care desp%gubirea deriv% dintr"un fapt supus de legea
penal% unei prescrip'ii mai lungi dec(t cea civil%, termenul de prescrip'ie a r%spunderii penale se aplic% )i dreptului la
ac'iunea &n r%spundere civil%.
Art. 1./3' %uspendarea prescrip<iei. - ,rescrip'ia dreptului la ac'iune cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin
v%t%marea integrit%'ii corporale sau a s%n%t%'ii ori prin decesul unei persoane este suspendat% p(n% la stabilirea pensiei sau
a ajutoarelor ce s"ar cuveni, &n cadrul asigur%rilor sociale, celui &ndrept%'it la repara'ie.
@epararea prejudiciului este un efect al raspunderii delictuale, nu o conditie a acesteia.
8aportul de cau*alitate dintre !apta ilicita si pre+udiciu
&ecesitatea acestei cerinte rezulta din art. 1/'( combinat cu Art. 1./43 89spunderea delictual9. 12) !el care, av(nd
discern%m(nt, &ncalc% aceast% &ndatorire r%spunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat s% le repare integral. (3) *n
cazurile anume prev%zute de lege, o persoan% este obligat% s% repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori
animalele aflate sub paza sa, precum )i de ruina edificiului. (4) :%spunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu
defecte se stabile)te prin lege special%.
@aportul de cauzalitate reprezinta relatia prin intermediul careia fapta ilicita (cauza) determina un anumit prejudiciu (efect)
susceptibil de reparare materiala. Bneori acest raport este evident,alteori presupune analize complicate pentru a selecta din
multitudinea elementelor cauzale aflate in antecedenta prejudiciului doar elementele relevante din perspectiva raspunderii
38
delictuale. )ste posibil ca in antecendenta cauzala sa identificam numeroase actiuni omenesti care par a fi contribuit la
producerea prejudiciului, factori c-imici, fizici, medicali,etc. care nu au legatura cu fapta. )ste necesar un proces de selectie,
respectand urmatoarele idei:
&u putem retine in antecedenta cauzala decat actiunile si inactiunile omenesti.
intr-un al doilea aspect,trebuie facuta o selectia intre faptele omenesti aflate in antecedenta prejudiciului. #entru a face
acesta selectie, trebuie sa tinem seama de mai multe elemente:
<ai intai, nu doar actiunea,dar si inactiunea ar putea cauza un prejudiciu. ar este nevoie de e!istenta legala a obligatiei
savarsirii actiunii.
istinctia intre raportul de cauzalitate si vinovatie (element obiectiv vs. element subiectiv). ar pentru a identifica toate
faptele omenesti cu relevanta cauzala,trebuie sa avem in vedere diferitele tipuri de cauzalitate: directe sau indirect, imediate
sau mediata, secundare sau principale, cauze sau conditii. 3-a apreciat ca indiferent de natura cauzalitatii, cat timp fapta
omeneasca determina prejudiciul, ea va antrena raspundere delictuala. #entru a analiza relevanta cauzala a unor fapte
omenesti, insusi legiuitor stabileste ca e!ista cauzalitate. 5stfel, in materia penala raspunde autorul, complicele, instigatorul,
tainuitorul, etc." in materie civila, daca o anumita fapta ilicita cauzeaza un prejudiciu, relatia de cauzalitate se stabileste nu
numai in raport cu autorul,ci si in raport cu complicii, instigatorii, etc.
3e poate vorbi despre o relatie cauzala comple!a sau un comple! cauzal. Bneori este imposibil de individualizat diferitele
fapte omenesti situate in antecedenta prejudiciului, ele formand un comple! cauzal,fiind indisolubile. 5stfel, fiecare
actiune%inactiune omeneasca integrata in acest comple!, indiferent sub ce valorare, va putea antrena raspunderea persoanei.
ar, intr-o asemenea ipoteza, raspunderea persoanelor care savarsesc fapta ilicita este una solidara in raport cu victima
prejudiciului. Art. 1./(0 I$posibilitatea de individuali*are a autorului !aptei ilicite. - $ac% prejudiciul a fost cauzat prin
ac'iunea simultan% sau succesiv% a mai multor persoane, f%r% s% se poat% stabili c% a fost cauzat sau, dup% caz, c% nu putea
fi cauzat prin fapta vreuneia dintre ele, toate aceste persoane vor r%spunde solidar fa'% de victim%. - daca nu se stabileste
relevanta cauzala e!clusiva,se antreneaza solidaritatea raspunderii. 'riteriul solidaritatii este cauzalitatea comuna. (In C''
solidaritatea era legata de vinovatia fiecarei persoane care a savarsit fapta ilicita.) Art. 1./.2 89spunderea solidar9. - !ei
care r%spund pentru o fapt% prejudiciabil% sunt 'inu'i solidar la repara'ie fa'% de cel prejudiciat. - solidaritatea este legata de
stabilirea elementelor raspunderii pentru fiecare persoana.
Art. 1./(1 6inov9<ia co$un9. Pluralitatea de cau*e. - (1) *n cazul &n care victima a contribuit cu inten'ie sau din culp% la
cauzarea ori la m%rirea prejudiciului sau nu le"a evitat, &n tot sau &n parte, de)i putea s% o fac%, cel chemat s% r%spund% va fi
'inut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit"o. " desi in acest alineat se evoca vinovatia, acest element
subiectiv are doar rolul de a pune in evidenta ca nu se angajeaza raspunderea daca nu e!ista vinovatie. :otusi contributia la
cauzarea prejudiciului este accentuata. In aceasta situatie este vorba despre concurenta (concurs) cauzala dintre fapta victimei
si fapta celui vinovat de producerea prejudiciului, care determina impreuna fapta. @epartizarea prejudiciului se face pe
temeiul cauzalitatii. istribuirea prejudiciului intre victima si autor se bazeaza si pe vinovatia victimei. In realitate avem doi
autori ai faptei ilicite,printre care si victima prejudiciului. aca nu s-ar retine vinovatia victimei, autorul faptei ilicite ar fi
trebuit sa raspund integral. )ste un mod prin care legiuitorul da eficienta nu doar legaturii de cauzalitate, cat si vinovatiei. (2)
$ispozi'iile alin. /10 se aplic% )i &n cazul &n care la cauzarea prejudiciului au contribuit at(t fapta s%v(r)it% de autor, cu
inten'ie sau din culp%, c(t )i for'a major%, cazul fortuit ori fapta ter'ului pentru care autorul nu este obligat s% r%spund%. "
alt tip de concurenta cauzala. #e langa fapta autorului,e!ista fie un caz de forta majora, fie un caz fortuit, fie fapta tertului
pentru care autorul nu este obligat sa raspunda. &u este vorba, deci, de fapta victimei. 'orelatia celor doua articole este mai
dificila, pentru ca, daca in legatura cu fapta tertului,solutia din (.) se aplica usor, in cazul fortei majore sau cazului fortuit, nu
mai vorbim despre vinovatia altei persoane decat autorului faptei ilicite. eci, daca este vorba despre un tert, alta pesoana
decat autorul sau victima, care a actionat cu vinovatie, prejudiciul se va distribui intre acesta si autor. aca nu e!ista
vinovatie, autorul va raspunde integral.
6inovatia celui care a cau*at pre+udiciul
Art. 1/'( 112 defineste (Art. 1./'( 89spunderea pentru !apta proprie. Condi<iile r9spunderii. - (1) !el care cauzeaz%
altuia un prejudiciu printr"o fapt% ilicit%, s%v(r)it% cu vinov%'ie, este obligat s% &l repare) vinovatia ca o conditie
indispensabila raspunderii pentru fapta proprie.
#rin natura ei, raspunderea civila este legata de notiunea de vinovatie. :rebuie sa e!iste reprezentarea subiectiva a normelor
juridice, raspunderea fiind legata de libertate si,deci, de ideea de vinovatie. In absenta reprezentarii subiective a faptei si a
urmarilor ei rezultate din incalcarea unor norme juridice sau morale, nu se poate vorbi de vinovatia.
Cinovatia este atitudinea psi-ica negativa pe care o persoana o are in legatura cu fapta si urmarile acestei prin incalcarea unor
norme juridice sau morale, incalcare care se concretizeaza intr-un prejudiciul susceptibil de a fi reparat pe cale materiala.
39
Ideea de vinovatia trebuie inteleasa,luand in calcul doua aspecte esentiale:
%ub aspect intelectiv, vorbim despre reprezentarea sub forma capacitatii psi-ice a fiecarei persoane, capacitate intelectuala a
fiecarei persoane de a intelege lumea,de a intelege rezultatele propriilor fapte.
#,ista si un ele$ent volitiv4 vinovatia apare nu doar atunci cand e!ista reprezentarea negativa a faptei,dar si atunci cand
persoana se manifesta in sensul acelei reprezentari.
5cestea doua elemente sunt coordonatele definitori ale vinovatiei, acesta fiind latura subiectiva a raspunderii delictuale.
'-iar daca e!ista o interferenta care duce la confuzie intre latura subiectiv si cea obiectiva, distinctia trebuie facuta. )!ista
cauze care inlatura unele elemente ale raspunderii: cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei, cauzele care inlatura
vinovatia, cauzele care inlatura raportul de cauzalitate, cauzele care impiedica repararea prejudiciului.
In legatura cu aspectul intelectiv al raspunderii, este important sa vedem care este nivelul general al cunoasterii sociale la un
moment dat, pentru ca nu s-ar putea impune unei persoane sa aiba o reprezentare a unei conduite dincolo de granitele
cunoasterii e!istente in societate. :rebuie sa tinem seama de e!perienta pe care o are, profesia sa,deci de o apreciere in
concret al nivelului de cunoastere a fiecarei persoane.Ideea de discernamant se refera la reprezentarea corecta asupra
lucrurilor.
'riteriul volitiv nu se poate manifesta cat timp e!ista o anumita constrangere e!terioara. Cointa, pentru a fi apreciata corect,
trebuie sa fie libera. In legatura cu cele doua elemente, intelectiv si volitiv, se pune problema identificarii acelor cauze care,
restrangand vointa, se poate ajunge la inlaturarea vinovatiei si, de cele mai multe ori, a raspunderii civile.
=or$ele si gradele de vinovatie
3pre deosebire de dreptul penal, in dreptul civil, formele si gradele de vinovatie au o importanta redusa, fie ca este vorba de
culpa, intentie, directa sau indirecta, etc., raspunderea va fi integrala. Art.1/'( 122 Autorul prejudiciului r%spunde pentru cea
mai u)oar% culp%.
3unt totusi situatii in care aceste forme si grade au relevanta" in acele situatii in care fapta, fiind savarsita de mai multe
persoane sau autor si victima, se pune problema repartizarii prejudiciului. upa ce a fost despagubita victima,cel care a
despagubit victima se poate intoarce cu o actiune in regres impotriva celorlalti autori ai faptei ilicite. Intinderea regresului, in
cazul in care nu se poate stabili in baza raportului de cauzalitate (cat a cauzat fiecare autor),se va tine seama de formele si
gradele vinovatiei. aca nici asa nu se poate stabili, repartitia se va face in mod egal. aca si victima a contribuit cu
vinovatie la fapta ilicita, va avea dreptul la despagubiri doar pentru partea autorului.
'ulpa, in oricare din formele ei,neglijenta sau imprudenta, presupune mai intai alegerea criteriului in functie de care
apreciem in ce masura o persoana putea sau trebuia sa isi dea seama de consecintele faptei sale sau ar fi trebuit sa isi dea
seama cum poate evita acele consecinte. In ambele cazuri, avem nevoie de un criteriu in baza caruia apreciem diligenta
persoanei. Art. 1./'. Criterii particulare de apreciere a vinov9<iei. - ,entru aprecierea vinov%'iei se va 'ine seama de
&mprejur%rile &n care s"a produs prejudiciul, str%ine de persoana autorului faptei, precum )i, dac% este cazul, de faptul c%
prejudiciul a fost cauzat de un profesionist &n e#ploatarea unei &ntreprinderi. - criteriu obiectiv de stabilire a vinovatiei.
:rebuie sa avem in vedere un criteriu de nivel mediu: bonus pater !a$ilias. In cazul profesionistului, trebuie sa luam in
considerare regulile caracteristice diligentei de care trebuie sa dea dovada in e!ercitarea respectivei profesii.
#entru a e!ista vinovatie, trebuie sa e!iste discernamant, el reprezentand o premisa a vinovatiei ca latura subiectiva. In
materie delictuala, spre deosebire de cea contractuala, discernamantul nu mai este dependent de o varsta minima,e!istand in
Art. 1./66 89spunderea $inorului Ei a celui pus sub interdic<ie +udec9toreasc9. - (1) 3inorul care nu a &mplinit v(rsta
de 1 ani sau persoana pus% sub interdic'ie judec%toreasc% nu r%spunde de prejudiciul cauzat, dac% nu se dovede)te
discern%m(ntul s%u la data s%v(r)irii faptei.(2) 3inorul care a &mplinit v(rsta de 1 ani r%spunde de prejudiciul cauzat, &n
afar% de cazul &n care dovede)te c% a fost lipsit de discern%m(nt la data s%v(r)irii faptei. - doua prezumtii relative (dovada
urmand a fi facuta de autorul faptei ilicite). #ersoana pusa sub interdictie va beneficia de aceste prezumtii,fiind afectata
capacitatea de e!ercitiu,deci doar actele juridice. aca, desi nu este pusa sub interdictie, persoana este afectata de o boala
care ii pune sub semnul intrebarii discernamantul (este debila sau alienata mintala), prezumtiile se vor aplica. iscernamantul
conditioneaza c-iar raspunderea. ar, uneori, o persoana c-iar fara discernamant poate fi obligata sa repare prejudiciul (deci
nu va fi raspunzatoare), uneori nici integral, ci in raport cu starea sa materiala (nu are discernamant,dar are mijloace
patrimoniale suficiente pentru repararea prejudiciului) si starea materiala a victimei. :emeiul raspunderii in acest caz devine
ec-itatea.
Art. 1./6( 89spunderea altor persoane lipsite de discern9$Gnt. - (1) !el care a cauzat un prejudiciu nu este r%spunz%tor
dac% &n momentul &n care a s%v(r)it fapta p%gubitoare era &ntr"o stare, chiar vremelnic%, de tulburare a min'ii care l"a pus &n
neputin'% de a")i da seama de urm%rile faptei sale.(2) !u toate acestea, cel care a cauzat prejudiciul este r%spunz%tor, dac%
starea vremelnic% de tulburare a min'ii a fost provocat% de el &nsu)i, prin be'ia produs% de alcool, de stupefiante sau de alte
substan'e. - absenta discernamantului este pasagera.
40
Art. 1./6. &bliga<ia subsidiar9 de inde$ni*are a victi$ei. - (1) @ipsa discern%m(ntului nu &l scute)te pe autorul
prejudiciului de plata unei indemniza'ii c%tre victim% ori de c(te ori nu poate fi angajat% r%spunderea persoanei care avea,
potrivit legii, &ndatorirea de a"l supraveghea.(2) +ndemniza'ia va fi stabilit% &ntr"un cuantum echitabil, 'in(ndu"se seama de
starea patrimonial% a p%r'ilor. - consacrarea legislativa a ideii ca si in absenta vinovatiei, ec-itatea impune sa se acorde o
indemnizatie,calculata dupa starea materiala a partilor. (aca victima are o stare materiala buna si autorul nu, nu se va pune
problema repararii prejudiciului.)
2ie ca este vorba despre elementul intelectiv,fie despre elementul volitiv, intervenitia unor cauze e!terioare care constrang
persoana determina inlaturarea vinovatiei. 'auzele care inlatura vinovatia sunt: forta majora, cazul fortuit, fapta victimei,
fapta unui tert (atunci cand cele doua din urma au ele insele valoarea fortei majore sau cazul fortuit).( acolo unde inceteaza
culpa incepe cazul fortuit) 5ceste imprejurari pot avea si alta relevanta sub aspectul inlaturarii raportului de cauzalitate, in
principal forta majora, celelalte trei trebuie analizate in mod nuantat: cazul fortuit nu inlatura niciodata raportul de
cauzalitate, faptele victimei sau tertului pot inlatura raportul de cauzalitate atunci cand au valoarea fortei majore. 5stfel, in
fiecare speta trebuie sa analizam care este semnificatia imprejurarile e!terioare (pentru a decide daca acestea inlatura raportul
de cauzalitate sau vinovatia). &D: daca se retine ca o imprejurare inlatura c-iar raportul de cauzalitate, analiza celorlalte
criterii devine inutila. 5ceasta problema are relevanta numai dupa ce s-a stabilit si fapta ilicita si legatura de cauzalitate.
eoarece in materie delictuala se raspunde pentru cea mai mica culpa, sfera raspunderii civile este mai larga decat cea a
raspunderii penale (pentru culpa cea mai grava). #rintr-o -otarare judecatoreasca penala pentru care s-a stabilit vinovatia
(penala) inculpatului are autoritatea lucrului judecat si in cazul procesului civil.
aca toate cele patru conditii ale raspunderii delictuale sunt indeplinite, se naste dreptul victimei de a cere repararea
prejudiciului si obligatia corespunzatoare a autorului faptei ilicite, deci raportul juridic de raspundere delictuala.
Proba ele$entelor raspunderii delictuale pentru !apta proprie
istingem intre modul de dovedire a elementelor obiective si modul in care se dovedeste latura subiectiva a raspunderii. In
primul caz, este vorba despre imprejurari de fapt, putandu-se folosi orice mijloc de proba. Cinovatia nu poate fi dovedita in
mod direct,dar latura subiectiva a raspunderii lasa o anumita amprenta asupra elementelor obiective,intrucat faptele sunt mai
intai concepute in mintea noastra, este firesc sa poarte amprenta creativitatii pozitive sau negative a persoanei. eci,putem
depista elementele subiective (intelective si volitive) pornind de la elementele obiective. escifram elementele subiective din
ampretele lasate asupra elementelor obiective. #roba vinovatiei,de cele mai multe ori, nu se face in mod direct,ci este facuta
prin prezumtii relative.
8aspunderea civila delictuala a persoanei +uridice pentru !apta proprie
2aptele ilicite ale organelor persoanei juridice sunt fapte ilicite ale persoanei juridice insasi. Art. 213 89spunderea pentru
!apte +uridice. - (1) Daptele licite sau ilicite s%v(r)ite de organele persoanei juridice oblig% &ns%)i persoana juridic%, &ns%
numai dac% ele au leg%tur% cu atribu'iile sau cu scopul func'iilor &ncredin'ate. - pentru ca fapta ilicita sa atraga raspunderea
delictuala este nevoie ca fapta sa indeplineasca una sau amandoua din criteriile precizate in te!t: legatura cu atributiile
functiei sau scopul functiei.(2) Daptele ilicite atrag )i r%spunderea personal% )i solidar% a celor care le"au s%v(r)it, at(t fa'%
de persoana juridic%, c(t )i fa'% de ter'i. - in masura in care persoana juridica raspunde fata de terti (raspundere pentru fapta
altuia), persoana juridica are drept de regres integral impotriva persoanei fizice - reprezentantul sau care in mod real a
savarsit fapta ilicita.
Curs 3 - 11.04.2012
8aspunderea delictuala pentru !apta altuia
In materia raspunderii delictuale, regula este raspunderea pentru fapta altuia. Initial, cand s-a adoptat '' francez si ''
roman, campul de aplicare a acestei reguli era foarte larg. eci, e!ceptiile de la aceasta regula aveau o sfera foarte rastransa.
In timp, raportul dintre regula si e!ceptie s-a modificat treptat, in sensul largirii sferei e!ceptiilor. 5ceasta largire s-a produs
in dublu sens: pe de o parte, s-a admis, in tot mai multe cazuri, ideea raspunderii delictuale pentru fapta altuia" pe de alta
parte, plecand de la cazurile particulare reglementate in cele doua coduri privind raspunderea pentru prejudiciile cauzate de
anumite lucruri, s-a ajuns la o generalizare prin recunoasterea raspunderii delictuale pentru prejudicii cauzate de lucruri in
general.
5ceasta evolutie se e!plica prin sc-imbarea ec-ilibrului dintre interesele victimei prejudiciului si interesele celor care
raspund pentru paguba cauzata. 'u cat este mai restransa sfera celor care raspund, cu atat mai buna este pozitia acestora in
detrimentul intereselor victimei. 'u cat este mai larga sfera celor care raspund, cu atat sunt mai bine ocrotite interesele
victimei. 5ceasta evolutie este datorata tendintei progresive de a se acorda o mai mare protectie juridica intereselor victimei
prejudiciului prin largirea posibilitatilor de a obtine reparatia. 5ceasta evolutie a fost dublata, pe cale de consecinta, printr-o
deplasare a temeiului raspunderii delictuale de la ideea de vinovatie a autorului faptei ilicite catre ideea de garantie obiectiva
41
pe care trebuie sa o ofere cei care prin activitatea lor sau prin activitatea celor pentru care raspund ori pur si simplu prin
actiunea periculoasa a unor lucruri, garantie pe care trebuie sa o ofere victimei.
&D: Ideea de garantie obiectiva nu se confunda cu garantiile obligatiilor, nefiind vorba despre garantarea unor obligatii
nascute, ci pentru obligatii viitoare nascute in ipoteza savarsirii faptei ilicite.
#e temeiul acestei e!plicatii, in &'',dandu-se curs evolutiei mentionate, au fost consacrate raspunderea delictuala pentru
fapta altei persoane (atat prin largirea sferei persoanelor care raspund, cat si largirea sferei persoanelor pentru care se
raspunde)" raspunderea pentru lucruri in general este consacrata intr-o forma clara impreuna cu raspunderea pentru ruina
edificiului si raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale. 3i, in plus,ca element de noutate in &'', apare raspunderea
pentru prejudiciul cauzat prin caderea sau aruncarea unui lucru din imobil, desi aceasta e!ista in dreptul roman (Italia,nu @o).
Com vorbi in continuare despre raspunderea civila delictuala pentru fapta altei persoane in cele doua variante reglementate in
&''. )rau trei variante in C'': adica raspunderea delictuala a comitentilor pentru faptele cauzate de prepusi, raspunderea
delictuala a parintilor pentru copii, raspunderea delictuala a profesorilor, instructorilor si artizanilor pentru elevii si ucenicii
lor. Bltimele doua variante au fost sintetizate in &'': raspunderea delictuala pentru prejudicii cauzate de copiii
minori%interzisii. 5 ramas disctincta raspunderea comitentilor pentru prepusi.
8aspunderea pentru !apta $inorului sau a celui pus sub interdictie
Art. 1./(2. 89spunderea pentru !apta $inorului sau a celui pus sub interdic<ie - (1) !el care &n temeiul legii, al unui
contract ori al unei hot%r(ri judec%tore)ti este obligat s% supravegheze un minor sau o persoan% pus% sub interdic'ie
r%spunde de prejudiciul cauzat altuia de c%tre aceste din urme persoane. (2) :%spunderea subzist% chiar &n cazul c(nd
f%ptuitorul, fiind lipsit de discern%m(nt, nu r%spunde pentru fapta proprie.(3) !el obligat la supraveghere este e#onerat de
r%spundere numai dac% dovede)te c% nu a putut &mpiedica fapta prejudiciabil%. *n cazul p%rin'ilor sau, dup% caz, al tutorilor,
dovada se consider% a fi f%cut% numai dac% ei probeaz% c% fapta copilului constituie urmarea unei alte cauze dec(t modul &n
care )i"au &ndeplinit &ndatoririle decurg(nd din e#erci'iul autorit%'ii p%rinte)ti.
%!era de aplicare este delimitata prin doua elemente: care sunt persoanele care raspund si care sunt persoanele pentru care
se raspunde. In legatura cu primul element, &'' largeste sfera persoanelor raspunzatoare pentru fapta altora (adica nu doar
parintii si institutorii si artizanii din C''): raspund toti cei care, potrivit legii sau pe temeiul unei obligatii contractuale sau
-otarari judecatoresti, au obligatia de supraveg-ere a unui minor%interzis. aca ne referim la obligatii izvorata din lege, Art.
43/ %upraveg5erea copilului. - ,%rin'ii au dreptul )i &ndatorirea de supraveghere a copilului minor. (inclusiv parintii
adoptivi). esi, in C'' nu raspundeau pe acest temei tutorii sau scolile de instruire, in &'', in aceasta formula generica,
intra orice alta categorie de persoane raspunzatoare pentru copil pe temei legal, contractual sau printr-o -otarare
judecatoresti,sfera acestei categorii fiind foarte larga. 'at priveste persoanele pentru care se raspunde, in &'', pe langa
minori, apar si interzisii judecatoresti, indiferent daca sunt minori sau majori. 'at priveste copiii, trebuie sa tinem seama de
doua situatii reglementate in &'':
obandirea cu anticipatie a capacitatii de e,ercitiu: Art. /3 %itua<ia $inorului c9s9torit. - (1) 3inorul dob(nde)te, prin
c%s%torie, capacitatea deplin% de e#erci'iu. (2) *n cazul &n care c%s%toria este anulat%, minorul care a fost de bun%"credin'%
la &ncheierea c%s%toriei p%streaz% capacitatea deplin% de e#erci'iu. Art. 2(2 6Grsta $atri$onial9. - (1) !%s%toria se poate
&ncheia dac% viitorii so'i au &mplinit v(rsta de 1C ani. (2) ,entru motive temeinice, minorul care a &mplinit v(rsta de 16 ani
se poate c%s%tori &n temeiul unui aviz medical, cu &ncuviin'area p%rin'ilor s%i sau, dup% caz, a tutorelui )i cu autorizarea
instan'ei de tutel% &n a c%rei circumscrip'ie minorul &)i are domiciliul. *n cazul &n care unul dintre p%rin'i refuz% s%
&ncuviin'eze c%s%toria, instan'a de tutel% hot%r%)te )i asupra acestei divergen'e, av(nd &n vedere interesul superior al
copilului. (3) $ac% unul dintre p%rin'i este decedat sau se afl% &n imposibilitate de a")i manifesta voin'a, &ncuviin'area
celuilalt p%rinte este suficient%. (4) $e asemenea, &n condi'iile art. 24C, este suficient% &ncuviin'area p%rintelui care e#ercit%
autoritatea p%rinteasc%.(5) $ac% nu e#ist% nici p%rin'i, nici tutore care s% poat% &ncuviin'a c%s%toria, este necesar%
&ncuviin'area persoanei sau a autorit%'ii care a fost abilitat% s% e#ercite drepturile p%rinte)ti.
#$anciparea. Art. 40 Capacitatea de e,erci<iu anticipat9. - ,entru motive temeinice, instan'a de tutel% poate recunoa)te
minorului care a &mplinit v(rsta de 16 ani capacitatea deplin% de e#erci'iu. *n acest scop, vor fi asculta'i )i p%rin'ii sau
tutorele minorului, lu(ndu"se, c(nd este cazul, )i avizul consiliului de familie.
=unda$entul acestei raspunderi, daca ne-am raporta la art.1/(21124 ar trebui sa spunem ca este vorba despre obligatia de
supraveg-ere a copilului, dar art. 1/(21/2 fraza a doua, in cazul parintilor nu mai este vorba doar despre obligatia de
supraveg-ere, ci si de datoriile decurgand din e!ercitarea autoritatii parintesti,raspunderea parintilor intemeiandu-se pe toate
datoriile decurgand din e!ercitarea autoritatii parintesti. Art. 4.( Con<inutul autorit9<ii p9rinteEti. - ,%rin'ii au dreptul )i
&ndatorirea de a cre)te copilul, &ngrijind de s%n%tatea )i dezvoltarea lui fizic%, psihic% )i intelectual%, de educa'ia, &nv%'%tura
)i preg%tirea profesional% a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, &nsu)irilor )i nevoilor copilului- ei sunt datori s% dea
copilului orientarea )i sfaturile necesare e#ercit%rii corespunz%toare a drepturilor pe care legea le recunoa)te acestuia.
42
'at priveste conditiile raspunderii, ele se impart in doua categorii: speciale si generale. 'ele generale sunt conditiile
necesare angajarii raspunderii pentru fapta proprie, cu e!ceptia vinovatiei" asadar, victima trebuie sa dovedeasca ca
faptuitorul a savarsit fapta ilicita, producerea prejudiciul si e!istenta raportul de cauzalitate" dovada vinovatiei nu se
cere,deoarece se evita e!onerarea faptuitorul pentru absenta discernamantului% vinovatiei. 'onditiile speciale ale raspunderii
minorului sunt: faptuitorul sa fie vorba de un minor si fapta sa fie savarsita in perioada in care minorul se afla sau trebuia sa
se afle sub supraveg-erea persoanei raspunzatoare. , situatie speciala e!ista in cazul parintilor. 1/(21/2 fraza a doua
intemeiaza raspunderea parintilor pentru obligatiile care formeaza continutul autoritatii parintesti,dar parintii raspund nu doar
in ipoteza in care nu supraveg-eaza bine copiii, ci si pentru cazurile in care minorul savarseste aceste fapte datorita carentelor
in formare,intretinere,etc, deci, parintii vor raspunde in toate situatiile in care li se poate reprosa ca nu si-au indeplinit in mod
corespunzator oricare dintre indatoriile care intra in continutul autoritatii parintesti, iar sarcina probatorie a victimei este mult
mai usoara (practic victima trebuie sa stabileasca calitatea de parinte a paratului). aca au fost dovedite conditiile generale si
speciale, atunci se pune problema declansarii unei duble prezumtii in sarcina celui care are obligatia de supraveg-ere sau are
indatoririle parintesti:
#rezumtia de fapta ilicita (indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei de supraveg-ere sau neindeplinirea obligatiilor
parintesti)
#rezumtia referitoare la raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita a persoanei faptuitoare si cea a persoanei raspunzatoare
pentru persoana faptuitoare.
#rin rasturnarea acestor prezumtii, se va ajunge la e,onerarea persoanei raspunzatoare pentru fapta minorului% interzisului.
1/(2 1/2 !el obligat la supraveghere este e#onerat de r%spundere numai dac% dovede)te c% nu a putut &mpiedica fapta
prejudiciabil%. *n cazul p%rin'ilor sau, dup% caz, al tutorilor, dovada se consider% a fi f%cut% numai dac% ei probeaz% c%
fapta copilului constituie urmarea unei alte cauze dec(t modul &n care )i"au &ndeplinit &ndatoririle decurg(nd din e#erci'iul
autorit%'ii p%rinte)ti. Alte cau*e e,oneratoare de raspundere: 'ei c-emati in judecata pot demonstra e!istenta
imprejurarilor care inlatura fie caracterul ilicit al faptei,fie raportului de cauzalitate: forta majora, caz fortuit, fapta unui
tert,daca ultimele doua fapte au valoarea fortei majore. :ermenul cauza din art. este ec-ivoc,unii autori confundand notiunea
cu aceea a cauzei straine (elementele raspunderii analizate in persoana minorului% interzisului), fiind vorba despre forta
majora, fie fapta unui tert (care inlatura vinovatia,dar nu se cere vinovatia, deci nu ne intereseaza), fie cazul fortuit. ar art.
1/(2 se refera la alta cauza care l-a impins pe minor sa savarseasca aceasta cauza,deci nu cea straina. e fapt,acest termen
are relevanta in dreptul procesual. 5tunci cand o persoana are obligatia sa supraveg-eze, face dovada ca a facut tot ce ii
statea in putinta pentru prevenirea savarsirii faptei ilicite si se pune problema raspunderii in subsidiar a parintilor.
aca nu a fost inlaturata raspunderea, e!ectul .0A0 este nasterea obligatiei de reparare a prejudiciului in sarcina celui c-emat
sa raspunda. Interzicerea interzisului se refera la actele juridice. <inorul si interzisul pot raspunde si pentru fapta
proprie,daca se face dovada discernamantului%vinovatiei. Cictima nu trebuie sa opteze intre o actiune impotriva minorului si
una impotriva persoanei responsabile. Art. 1./.2 89spunderea solidar9. " !ei care r%spund pentru o fapt% prejudiciabil%
sunt 'inu'i solidar la repara'ie fa'% de cel prejudiciat. 'el responsabil, platind prejudiciul pentru fapta altei persoane, are
dreptul la regres daca demonstreaza vinovatia" nu are drept de regres daca nu se poate antrena vinovatia in cazul raspunderii
pentru fapta proprie. Art. 1./.4 reptul de regres. - (1) !el care r%spunde pentru fapta altuia se poate &ntoarce &mpotriva
aceluia care a cauzat prejudiciul, cu e#cep'ia cazului &n care acesta din urm% nu este r%spunz%tor pentru prejudiciul cauzat.
(2) !(nd cel care r%spunde pentru fapta altuia este statul, 3inisterul Dinan'elor ,ublice se va &ntoarce &n mod obligatoriu,
pe cale judiciar%, &mpotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, &n m%sura &n care acesta din urm% este r%spunz%tor, potrivit
legii speciale, pentru producerea acelui prejudiciu. (3) $ac% prejudiciul a fost cauzat de mai multe persoane, cel care, fiind
r%spunz%tor pentru fapta uneia dintre ele, a pl%tit desp%gubirea se poate &ntoarce )i &mpotriva celorlalte persoane care au
contribuit la cauzarea prejudiciului sau, dac% va fi cazul, &mpotriva celor care r%spund pentru acestea. *n toate cazurile,
regresul va fi limitat la ceea ce dep%)e)te partea ce revine persoanei pentru care se r%spunde )i nu poate dep%)i partea din
desp%gubire ce revine fiec%reia dintre persoanele &mpotriva c%rora se e#ercit% regresul. (4) *n toate cazurile, cel care
e#ercit% regresul nu poate recupera partea din desp%gubire care corespunde propriei sale contribu'ii la cauzarea
prejudiciului.
Art. 1./(4 Corela<ia !or$elor de r9spundere pentru !apta altei persoane. - (1) ,%rin'ii nu r%spund dac% fac dovada c%
sunt &ndeplinite cerin'ele r%spunderii persoanei care avea obliga'ia de supraveghere a minorului. (2) .icio alt% persoan%, &n
afara comitentului, nu r%spunde pentru fapta prejudiciabil% s%v(r)it% de minorul care avea calitatea de prepus. !u toate
acestea, &n cazul &n care comitentul este p%rintele minorului care a s%v(r)it fapta ilicit%, victima are dreptul de a opta asupra
temeiului r%spunderii. - @aspunderea parintilor si tutorilor este o raspundere generala si subsidiara, pe cand raspunderea
celorlalte persoane precizate in art. .0A$ este o raspundere principala si speciala. 'ata vreme sunt indeplinite conditiile
pentru angajarea raspunderii pentru nesupraveg-erii in sarcina altei persoana, se va apela la acest mijloc juridic. aca, totusi,
conditiile acestei raspunderi nu sunt indeplinite,va renaste raspunderea parintilor sau a tutorilor,deci raspunderea subsidiara
devine actuala.
43
aca facem comparatie intre raspunderea din .0A$ si raspunderea comitentilor din .0A0, observam ca ori de cate ori sunt
indeplinite conditiile pentru a se angaja raspunderea comitentilor, doar acestia vor raspunde c-iar daca, dintr-un motiv sau
altul, ei s-ar e!onera de raspundere in conditiile legii. aca este minor prepusul, numai comitentul va raspunde, nu parintele
sau alta persoana, deoarece raportul de prepusenie este de natura sa absoarba orice risc care ar rezulta fie din calitatea de
parinte,fie din ceea de supraveg-etor. @aspunderea comitentului este e!clusiva, principala, directa, speciala. :otusi, cand
comitentul este si parinte sau tutore, victima se poate indrepta impotriva parintelui fie ca parinte, fie drept comitent.
8aspunderea co$itentilor pentru prepusi
Art. 1./(/ 89spunderea co$iten<ilor pentru prepuEi. - (1) !omitentul este obligat s% repare prejudiciul cauzat de prepu)ii
s%i ori de c(te ori fapta s%v(r)it% de ace)tia are leg%tur% cu atribu'iile sau cu scopul func'iilor &ncredin'ate. (2) 9ste
comitent cel care, &n virtutea unui contract sau &n temeiul legii, e#ercit% direc'ia, supravegherea )i controlul asupra celui
care &ndepline)te anumite func'ii sau &ns%rcin%ri &n interesul s%u ori al altuia. (3) !omitentul nu r%spunde dac% dovede)te c%
victima cuno)tea sau, dup% &mprejur%ri, putea s% cunoasc%, la data s%v(r)irii faptei prejudiciabile, c% prepusul a ac'ionat
f%r% nicio leg%tur% cu atribu'iile sau cu scopul func'iilor &ncredin'ate.
o$eniul de aplicatie. 'riteriul esential pentru definirea raport de prepusenie este cel al subordonarii prepusului fie in
temeiul legii, fie in temeiul unui contract,subordonare care ii permite comitentului sa e!ercite controlul si supraveg-erea
asupra prepusului. 5ltfel spus, prepusul lucreaza in interesul comitentului si in e!ercitarea atributiilor date de comitent. e
obicei, situatia este specifica contractelor de munca,dar,uneori, si alte contracte precum cel de mandat care sa stabileasca un
asemenea raport, in masura in care se precizeaza ca mandantul e!ercita directia,supraveg-erea si controlul asupra
mandatarului. #oate fi vorba c-iar si de o simpla intelegere informala, nefiind nevoie de o forma pentru un contract numit.
'and este vorba despre obligatii legale, trebuie sa vedem daca ele indeplinesc conditiile raspunderii comitentilor (e!ercit+
direcGia, supraveg-erea Ii controlul), adica sa se nasca raportul de prepusenie%subordonare.
=unda$entarea acestei raspunderii. e-a lungul timpului, s-a inceput de la o prezumtie de culpa trecand la prezumtie de
culpa in supraveg-ere apoi prezumtie relativa de culpa in sarcina comitentului apoi absoluta, pentru ca in final sa se ajunga la
ideea de garantie. 'omitentul, intrucat realizeaza o activitate prin prepusi, activitate care presupune riscuri pentru terti,
trebuie sa garanteze fata de posibile victime pentru prejudiciile aduse acestora. in art. .0A0, rezulta ca nu se poate e!onera
comitentul invocand absenta vinovatiei sale. Ideea de vinovatie este e!clusa astfel in raspunderea comitentului. )a nici nu
mai este necesara, intrucat solidaritatea nu se mai intemeiaza pe vinovatie, ci pe cauzalitate.
Conditiile necesare antrenarii raspunderii. 'onditiile generale: e!istenta faptei ilicite, prejudiciului si legaturii de
cauzalitate. Cinovatia comitentului nu se cere. &ici vinovatia prepusului pentru raspunderea comitentului nu este necesara. ,
opinie separata a doctrinei spune ca vinovatia se cere pentru prepus. 5stfel, se cere dovedirea doar faptei ilicita, prejudiciului
si raportului de cauzalitate. 'onditiile speciale: se cere e!istenta raportului de prepusenie si ca prepusul sa fi savarsit fapta in
e!ercitarea functiilor incredintate. &u orice fapta ilicita a prepusului angajeaza raspunderea comitentului. 5ceasta fapta
trebuie sa aiba legatura cu functiile incredintate,fie in legatura cu scopul functiei, fie in legatura cu continutul acesteia, fie cu
ambele. 5vem deci mai multe situatii posibile.
2apta ilicita sa fie savarsita in legatura cu functiile incredintate, sa fie in interesul comitentului. - comitentul va raspunde.
#repusul savarseste fapta in interesul propriu folosindu-se de functia incredintata - tot comitentul raspunde pentru ca s-a
folosit de functia incredintata.
#repusul depaseste continutul functiei incredintate, dar lucreaza in interesul comitentului - tot comitentul raspunde. &u ar
trebui sa raspunda daca fapta nu are legatura nici cu scopul nici cu continutul faptei. eci 1/(/ 1/2 !omitentul nu r%spunde
dac% dovede)te c% victima cuno)tea sau, dup% &mprejur%ri, putea s% cunoasc%, la data s%v(r)irii faptei prejudiciabile, c%
prepusul a ac'ionat f%r% nicio leg%tur% cu atribu'iile sau cu scopul func'iilor &ncredin'ate. - elementele obiective: pentru a nu
raspunde comitentul, ar trebui ca victima sa nu aiba reprezentarea subiectiva ca prepusul a actionat in e!ercitarea functiilor
sale. )!onerarea comitentul depinde de reprezentarea subiectiva a victimei (ingreunarea sarcinii probatorii a comitentului).
@elevante in C'', prezumtiile nascute in sarcina comitentului, daca s-a facut dovada conditiilor, au fost:
@aspunderea ca din cauza modului in care comitentul a stabilit atributiile prepusului, acesta a savarsit fapta ilicita. (fapta
ilicita a comitentului,vinovatia comitentului)
'auzalitatea dintre fapta ilicita (a comitentului) si cea a prepusului.
#entru a face proba contrara, comitentul trebuie sa dovedeasca cauza straina. 5cesta poate invoca forta majora, cazul fortuit
si fapta unui tert, daca ultimele doua au valoarea fortei majore. aca acesta nu a invocat o cauza de e!onerare, efectul
raspunderii delictuale consta in nasterea obligatiei de despagubire a victimei.
Planul relatiei dintre co$itent si victi$a prepusului
44
In ipoteza in care fapta a fost savarsita de mai multi prepusi apartinand unor comitenti diferiti privind despagubirea integrala
sau partiala a victimei, e!ista doua posibile raspunsuri. #rimul raspuns: victima poate cere integral despagubirea de la oricare
dintre comitenti, fiindca si comitentii participa nu doar prepusi, deci se poate cere repararea intregul prejudiciul pe temeiul
solidaritatii. In plus, din interpretarea art. .01$ rezulta ca solidaritatea se intemeiaza nu doar pe raportul de cauzalitate, ci si
pe dovada intrunirii conditiilor raspunderii,oricare ar fi aceasta, in sarcina mai multor persoane. aca mai multe persoane
sunt responsabile pentru fapta ilicita, solidaritatea devine posibila Art. 1./.2 89spunderea solidar9. - !ei care r#spund
(nu cei care au cauzat i(preuna %apta) pentru o fapt% prejudiciabil% sunt 'inu'i solidar la repara'ie fa'% de cel prejudiciat.
5 nu se confunda cu Art. 1./(0 I$posibilitatea de individuali*are a autorului !aptei ilicite. - $ac% prejudiciul a fost
cauzat prin ac'iunea simultan% sau succesiv% a mai multor persoane, f%r% s% se poat% stabili c% a fost cauzat sau, dup% caz,
c% nu putea fi cauzat prin fapta vreuneia dintre ele, toate aceste persoane vor r%spunde solidar fa'% de victim%. 5l doilea
raspuns: daca ignoram interpretarea .01$ si daca ne referim strict la cauzalitate, invocand si ideea de garantie, constatam ca
fiecare comitent garanteaza pentru prepusul sau, deci raspunde doar pentru partea de prejudiciu cauzata de aceasta. eci se
poate cere de la fiecare comitent doar aceasta parte de catre victima.
Planul relatiei dintre co$itent si prepus
In raporturile dintre comitent si prepus, se pune problema dreptului de regres al comitentului dupa plata despagubirii. Art.
1./.4 reptul de regres poate fi aplicat pentru ca este vorba despre raspundere pentru fapta altuia. (1) !el care r%spunde
pentru fapta altuia se poate &ntoarce &mpotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, cu e#cep'ia cazului &n care acesta din urm%
nu este r%spunz%tor pentru prejudiciul cauzat. In actiunea in regres, fiecare comitent poate fi obligat doar la partea din
prejudiciu produsa de prepusul sau. In cealalta situatie, comitentul pastreaza beneficiul solidaritatii in privinta propriilor
prepusi.
8aspunderea pentru pre+udiciile cau*ate de lucruri in general
Art. 1./(6 89spunderea pentru pre+udiciile cau*ate de lucruri. - (1) Oricine este obligat s% repare, independent de orice
culp%, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa. (2) $ispozi'iile alin. /10 sunt aplicabile )i &n cazul coliziunii unor
vehicule sau &n alte cazuri similare. !u toate acestea, &n astfel de cazuri, sarcina repar%rii tuturor prejudiciilor va reveni
numai celui a c%rui fapt% culpabil% &ntrune)te, fa'% de ceilal'i, condi'iile for'ei majore. Art. 1./(( No<iunea de pa*9. - *n
&n'elesul dispozi'iilor art. 1.2;> )i 1.2;6, are paza animalului sau a lucrului proprietarul ori cel care, &n temeiul unei
dispozi'ii legale sau al unui contract ori chiar numai &n fapt, e#ercit% &n mod independent controlul )i supravegherea asupra
animalului sau a lucrului )i se serve)te de acesta &n interes propriu. Art. 1./.0 Cau*e de e,onerare. - *n cazurile prev%zute
la art. 1.2;>, 1.2;6, 1.2;C )i 1.2;4 nu e#ist% obliga'ie de reparare a prejudiciului, atunci c(nd acesta este cauzat e#clusiv de
fapta victimei &nse)i ori a unui ter' sau este urmarea unui caz de for'% major%.
o$eniul de aplicatie.
7ucrul este orice lucru mobil sau imobil cu energie proprie sau fara energie proprie, aflat in miscare sau in repaos, cu
e!ceptia lucrului pentru care legea instituie o forma speciala de raspundere (e!. edificiul, instalatii nucleare, aeronave).
Pa*a +uridica presupune directia intelectuala asupra lucrului. 'el care are aceasta calitate in nume propriu, si nu pentru altul,
va controla, supraveg-ea, directiona lucrul. 5rt..0AA presupune ca aceasta calitate se intemeiaza pe un contract sau lege.
5ceasta calitate o are, de obicei, proprietarul bunului. ar proprietarul poate face dovada transmiterii pazei juridice (e!.
uzufruct, uz, abitatie, contract de locatiune, depozit,c-iar si furtul,-otul lucrand in nume propriu). 3impla stare de fapt%
posesia (animus sibi -abendi) este, uneori, suficienta.
Pa*a $ateriala presupune o relatie cu lucrul in interesul paznicului juridic, deci nu in interesul propriu, ci in puterea si in
intersul paznicului juridic.
)ste posibila scindarea pazei juridice. )ste posibil ca proprietarul sa transmita bunul altei persoane. )!. locatiunea reprezinta
transferul pazei juridice a structurii lucrului si a folosintei lucrului. LLLL 'and prejudiciul este urmarea ...,raspunzator va fi
paznicul juridic, cand prejudiciul este generat de modul de folosire a lucrului, va raspunde paznicul material.
Cau*are de catre lucru reprezinta scaparea lucrului de sub controlul paznicului juridic. aca lucrul este o simpla continuare
a corpului paznicului juridic, nu vorbim despre raspundere pentru lucru. aca lucrul dobandeste o autonomie cauzala, va
putea fi antrenata raspunderea pentru lucru.
#ersoana care beneficiaza de .0A6 este victima. :otusi in ipoteza in care victima foloseste ea insasi lucrul, care cauzeaza
prejudiciul, pe temeiul unui contract inc-eiat cu paznicul juridic (de e!emplu: inc-irierea unui automobil al carui motor
defect produce un accident). @aspunderea contractuala inlatura raspunderea delictuala, dar nu si cand vorbim despre
prejudiciile aduse sanatatii si integritatii corporale. In cazul in care este vorba despre contract cu titlu gratuit sau simpla
ingaduita, nu va fi vorba despre despagubire pe temeiul raspunderii pentru prejudicii cauzate de lucruri in general, ci pe
45
temeiul raspunderii pentru fapta proprie. In ipoteza in care victima foloseste bunul in mod clandestin (tren fara bilet,
deraiere), nu va fi vorba despre raspundere.
=unda$entarea raspunderii. CCCC )!ista o garantie obiectiva, adica o garantie pentru tipul de activitate capabila sa pentru
riscul . este normal ca orice culpa a
Conditiile raspunderii:
ovedirea prejudiciului
ovedirea legaturii de cauzalitate
ovedirea paznicului juridic (prezumtie relativa ca este proprietarul lucrului)
2iind vorba despre o raspundere obiectiva, e,onerarea proprietarului poate interveni in cazul dovedirii cauzei straine,precum
si art. .018. #!ectul raspunderii,in cazul in care nu intervine e!onerarea, este nasterea obligatiei de reparare a prejudiciului.
3i aici se poate vorbi despre o actiune de regres impotriva paznicului material.
8aspunderea pentru pre+udicii cau*ate de ani$ale
Art. 1./(' 89spunderea pentru pre+udiciile cau*ate de ani$ale. - ,roprietarul unui animal sau cel care se serve)te de el
r%spunde, independent de orice culp%, de prejudiciul cauzat de animal, chiar dac% acesta a sc%pat de sub paza sa. Art. 1./((
No<iunea de pa*9. - *n &n'elesul dispozi'iilor art. 1.2;> )i 1.2;6, are paza animalului sau a lucrului proprietarul ori cel care,
&n temeiul unei dispozi'ii legale sau al unui contract ori chiar numai &n fapt, e#ercit% &n mod independent controlul )i
supravegherea asupra animalului sau a lucrului )i se serve)te de acesta &n interes propriu.
o$eniul de aplicare este delimitat prin notiunile urmatoare:
Ani$al este orice insufletit patruped sau zburator,inclusiv insecte, domestice si semi-domestice. :rebuie sa fie vorba despre
o distinctie intre animalele salbatice (pentru care nu se raspunde) si cele din rezervatie, din fonduri de vanatoare (in cazul
acesta,se raspunde pe temeiul art. .0A/).
#ersoana care poate invoca raspunderea este victima si persoana in sarcina careia se poate invoca este, de obicei, proprietarul
animalului sau persoana careia i-a transmis animalul.
2undamentarea raspunderii este obiectiva,reprezentand garantia juridica pentru riscul de care il reprezinta un anumit animal.
Conditiile antrenarii raspunderii: dovada prejudiciului,dovada ca un anumit animal a cauzat prejudiciul, dovada e!istentei
proprietarului.
)!onerare se face dovedind cauza straina. )fectul raspunderii este nasterea obligatiei de reparare a prejudiciului, daca
e!onerarea nu are loc. )!ista un drept de regres daca e!ista paznic material.
8aspunderea pentru ruina edi!iciului
Art. 1./(. 89spunderea pentru ruina edi!iciului. - ,roprietarul unui edificiu sau al unei construc'ii de orice fel este
obligat s% repare prejudiciul cauzat prin ruina lor ori prin desprinderea unor p%r'i din ele, dac% aceasta este urmarea lipsei
de &ntre'inere sau a unui viciu de construc'ie. Art. 1./(3 Alte ca*uri de r9spundere. -(1) !el care ocup% un imobil, chiar
f%r% niciun titlu, r%spunde pentru prejudiciul cauzat prin c%derea sau aruncarea din imobil a unui lucru. (2) $ac%, &n cazul
prev%zut la alin. /10, sunt &ndeplinite )i condi'iile r%spunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri, victima are un drept de
op'iune &n vederea repar%rii prejudiciului.
o$eniul de aplicatie este deli$itat de notiunile:
#di!iciu reprezinta orice imobil realizat prin incorporarea unor materiale pe un teren (supraterana, subterana, lucrare
autonoma, etc). In toate cazurile,edificiul trebuie sa aiba o autonomie structurala. @uina edificiului inseamna degradarea
edificiului determinata de un viciu de constructie sau de lipsa de intretinere, nu un eveniment natural precum cutremur.
#ersoana responsabila este doar proprietarul edificiului, conform art. .0A1. :otusi superficiarul in forma deplina va lua
pozitia unui proprietar.
=unda$entare raspunderii este obiectiva,proprietarul avand obligatia de garantie pentru riscul pe care il presupune imobilul
sau.
Conditiile: prejudiciu, raportul de cauzalitate si dovada ca ruina a fost determinata de un viciu de constructie sau lipsa de
intretinere. #,onerarea se face prin dovedirea cauzei straine. )fectul raspunderii,daca nu se dovedeste e!onerarea,
reprezinta nasterea obligatiei de reparare materiala a prejudiciului. reptul la regres al proprietarului va fi impotriva
46
vanzatorului (daca este vorba despre raspunderea pentru vicii), locatarului (in cazul neintretinerii imobilului), proiectantului
sau antreprenorului (pentru viciul de contructie).
Art.1/(3 reglementeaza un caz particular de raspundere. 3e include alunecarea de teren in notiunea caderii unui lucru. In
orice caz, la aruncarea lucrului este greu sa vorbim despre autonomie structurala, situatie in care se poate alege intre
raspunderea lucrului in general si raspunderea intemeiata pe art. .0A7. @aspunde cel care ocupa un imobil (proprietar,locatar,
simplu posesor, uzufructuar, etc). )!onerare de raspundere se va face dovedind cauza straina,dar este mai greu.
Curs 10 - 1..04.2012
Titlu 6: #!ectele obligatiilor
Cap. I: Introducere
Indiferent de izvorul obligatiei, ea are aspecte te-nice comune care trebuie avute in vedere intotdeauna pe parcursul vietii
raportului obligational. )fectele contractului se bazeaza pe forta obligatorie a contractului.
#lata are un sens larg" nu se refera doar la e!ecutarea unei creante care are ca obiect o suma de bani. eci plata in natura se
refera la e!ecutarea benevola a oricarei obligatii civile. )!ecutarea benevola este, de regula, o e!ecutare in natura,iar cea
silita este fie in natura, fie prin ec-ivalent.
In functie de izvorul obligatiei,in cazul obligatiilor nascute dintr-un contract, daca debitorul nu e!ecuta sau e!ecuta
necorespunzator, se pune problema raspunderii contractuale. In cazul obligatiei contractuale, e!ecutarea ei silita indirecta sau
prin ec-ivalent nu este decat o e!presie a raspunderii contractuale.
)!ecutarea prin ec-ivalent este posibila si in cazul raspunderii delictuale, doar ca raportul de raspundere este nascut ab initio
odata ce au fost probate conditiile raspunderi,astfel incat conditia e!ecutarii in natura este posterioara stabilirii conditiilor
raspunderii delictuale.
'at priveste faptul juridic licit, c-estiunea e!ecutarii in natura sau prin ec-ivalent este posterioara stabilirii cerintelor ca
aceasta creanta sa se nasca din acest fapt licit. 'and nu este vorba despre o obligatie contractuala, e!ecutarea prin ec-ivalent
nu se refera la raspunderea delictuala.
Cap. II: #,ecutarea directa 1in natura2 a obligatiilor
Plata
Art. 1.463 No<iune. - 112 Obliga'ia se stinge prin plat% atunci c(nd presta'ia datorat% este e#ecutat% de bun%voie.(2) ,lata
const% &n remiterea unei sume de bani sau, dup% caz, &n e#ecutarea oric%rei alte presta'ii care constituie obiectul &nsu)i al
obliga'iei.
Cine platesteH
In primul rand, plata poate fi facuta de catre debitor. )l poate face plata direct sau prin reprezentant.
)ste posibil ca plata sa fie facuta de o alta persoana care este tinuta, alaturi de debitor, la aceasta plata. 3pre e!emplu:
codebitorul obligational, fideiusorul (pentru debitorul pe care il garanteaza).
In al treilea rand,plata poate fi facuta si de o persoana interesata. 3pre e!emplu: creditor c-irografar, a carui creanta nu a
ajuns la scadenta, este interesat sa faca plata datoriei debitorului sau.
#lata poate fi facuta si de catre o terta persoana neinteresata. 3pre e!emplu: o liberalitate sau un imprumut.
Art. 1.4(2 Persoanele care pot !ace plata. " ,lata poate s% fie f%cut% de orice persoan%, chiar dac% este un ter' &n raport cu
acea obliga'ie.
Art. 1.4(4 Plata obliga<iei de c9tre un ter<. - (1) !reditorul este dator s% refuze plata oferit% de ter' dac% debitorul l"a
&ncuno)tin'at &n prealabil c% se opune la aceasta, cu e#cep'ia cazului &n care un asemenea refuz l"ar prejudicia pe creditor.
(2) *n celelalte cazuri, creditorul nu poate refuza plata f%cut% de un ter' dec(t dac% natura obliga'iei sau conven'ia p%r'ilor
impune ca obliga'ia s% fie e#ecutat% numai de debitor. - obligatii intuitu personae (3) ,lata f%cut% de un ter' stinge obliga'ia
dac% este f%cut% pe seama debitorului. *n acest caz, ter'ul nu se subrog% &n drepturile creditorului pl%tit dec(t &n cazurile )i
condi'iile prev%zute de lege. (4) $ispozi'iile prezentului capitol privind condi'iile pl%'ii se aplic% &n mod corespunz%tor
atunci c(nd plata este f%cut% de un ter'.
2aptul ca plata este facuta de tert nu inseamna ca aceasta plata nu trebuie sa respecte toate cerintele referitoare la obiectul
platii. 3pre deosebire de C'', in &'' se precizeaza ca este valabila plata facuta de un incapabil, deoarece plata este un act
juridic, un contract, deoarece, pe langa elementul material, se observa manifestarea de vointa de a face plata si aceea de primi
47
plata. In acest inteles, plata are o structura juridica bivalenta, ea continand si un element material si un element de vointa.
'eea e inseamna ca alte imprejurari ar putea fi invocate ca motive de nulitate, totusi incapacitatea nu este unul.
Art. 1.4(/ Plata !9cut9 de un incapabil. - $ebitorul care a e#ecutat presta'ia datorat% nu poate cere restituirea invoc(nd
incapacitatea sa la data e#ecut%rii.
Cui se platesteH
#rimul indreptatit este creditorul, fie in mod direct, fie prin reprezentant legal sau conventional, fie unei persoane autorizate
de creditor sa primeasca plata.
Persoanele care pot pri$i plata Art. 1.4('. - ,lata trebuie f%cut% creditorului, reprezentantului s%u, legal sau
conven'ional, persoanei indicate de acesta ori persoanei autorizate de instan'% s% o primeasc%.
Plata !9cut9 unui incapabil Art. 1.4(6. - ,lata f%cut% unui creditor care este incapabil de a o primi nu libereaz% pe debitor
dec(t &n m%sura &n care profit% creditorului.
Art. 1.4(( Plata !9cut9 unui ter<. - (1) ,lata f%cut% unei alte persoane dec(t cele men'ionate la art. 1.;> este totu)i
valabil% dac%:
a) este ratificat% de creditor-
b) cel care a primit plata devine ulterior titularul crean'ei- - de e!emplu printr-o cesiune de creanta sau succesiune.
c) a fost f%cut% celui care a pretins plata &n baza unei chitan'e liberatorii semnate de creditor. (2) ,lata f%cut% &n alte condi'ii
dec(t cele men'ionate la alin. /10 stinge obliga'ia numai &n m%sura &n care profit% creditorului.
Art. 1.4(. Plata !9cut9 unui creditor aparent. - (1) ,lata f%cut% cu bun%"credin'% unui creditor aparent este valabil%,
chiar dac% ulterior se stabile)te c% acesta nu era adev%ratul creditor.(2) !reditorul aparent este 'inut s% restituie
adev%ratului creditor plata primit%, potrivit regulilor stabilite pentru restituirea presta'iilor. - in C'', era folosita notiunea
de persoana care se afla in posesia creantei. In &'', sfera este e!tinsa si la mostenitorii care par a fi mostenit creantele,dar
ulterior apare un mostenitor cu un grad de rudenie mai apropriat care le ia locul, precum si in cazul legatului a carei revocare
este descoperita ulterior. In situatia in care creditorul era de buna-credinta (nu stia ca nu este creditorul real), creditorul poate
fie sa pastreze plata, fie sa o restituie adevaratului creditor. In situatia creditorului de rea-credinta, plata respectiva, desi
ramane valabila, va da dreptul adevaratului creditor sa se indrepte cu actiunea impotriva debitorului care a platit sau
impotriva creditorului care s-a imbogatit.
Art. 1.4(3 Plata bunurilor indisponibili*ate. - ,lata f%cut% cu nesocotirea unui sechestru, a unei popriri ori a unei opozi'ii
formulate, &n condi'iile legii, pentru a opri efectuarea pl%'ii de c%tre debitor nu &i &mpiedic% pe creditorii care au ob'inut
luarea unei asemenea m%suri s% cear% din nou plata. *n acest caz, debitorul p%streaz% dreptul de regres &mpotriva
creditorului care a primit plata nevalabil f%cut%. - avem doua raporturi obligationale. 'reditorul creditorului-debitor poate
institui o proprire sau un sec-estru asupra primului raport obligational, pentru a se asigura ca datoria sa va fi platita. aca,
totusi, debitorul plateste creditorului-debitor, atunci creditorul care a obtinut sec-estul asigurator, poate cere din nou plata,
pentru ca a nesocotit sec-estrul. ebitorul, care a facut de doua ori plata, va avea drept de regres.
Ce si cu$ se platesteH Adica care sunt cerintele obiectului platiiH
Art. 1.4.0 iligen<a cerut9 >n e,ecutarea obliga<iilor. - (1) $ebitorul este 'inut s% &)i e#ecute obliga'iile cu diligen'a pe
care un bun proprietar o depune &n administrarea bunurilor sale, afar% de cazul &n care prin lege sau prin contract s"ar
dispune altfel. (2) *n cazul unor obliga'ii inerente unei activit%'i profesionale, diligen'a se apreciaz% 'in(nd seama de natura
activit%'ii e#ercitate.
Art. 1.4.1 &bliga<iile de $i+loace Ei obliga<iile de re*ultat. - (1) *n cazul obliga'iei de rezultat, debitorul este 'inut s%
procure creditorului rezultatul promis. (2) *n cazul obliga'iilor de mijloace, debitorul este 'inut s% foloseasc% toate
mijloacele necesare pentru atingerea rezultatului promis. (3) ,entru a stabili dac% o obliga'ie este de mijloace sau de
rezultat se va 'ine seama &ndeosebi de: a) modul &n care obliga'ia este stipulat% &n contract- b) e#isten'a )i natura
contrapresta'iei )i celelalte elemente ale contractului- c) gradul de risc pe care &l presupune atingerea rezultatului- d)
influen'a pe care cealalt% parte o are asupra e#ecut%rii obliga'iei.
Art. 1.4.2 &bliga<ia de a preda bunuri individual deter$inate. - (1) $ebitorul unui bun individual determinat este
liberat prin predarea acestuia &n starea &n care se afla la momentul na)terii obliga'iei. (2) $ac% &ns%, la data e#ecut%rii,
debitorul nu este titularul dreptului ce trebuia transmis ori cedat sau, dup% caz, nu poate dispune de acesta &n mod liber,
obliga'ia debitorului nu se stinge, dispozi'iile art. 1.225 aplic(ndu"se &n mod corespunz%tor. - debitorul are datoria de a face
posibila plata. Art. 1.2/0 :unurile care apar<in altuia. - $ac% prin lege nu se prevede altfel, bunurile unui ter' pot face
obiectul unei presta'ii, debitorul fiind obligat s% le procure )i s% le transmit% creditorului sau, dup% caz, s% ob'in% acordul
ter'ului. *n cazul nee#ecut%rii obliga'iei, debitorul r%spunde pentru prejudiciile cauzate.
48
Art. 1.4./ &bliga<ia de a str9$uta proprietatea. - (1) Obliga'ia de a str%muta proprietatea implic% )i obliga'iile de a
preda lucrul )i de a"l conserva p(n% la predare. (2) *n ceea ce prive)te imobilele &nscrise &n cartea funciar%, obliga'ia de a
str%muta proprietatea o cuprinde )i pe aceea de a preda &nscrisurile necesare pentru efectuarea &nscrierii.
Art. 1.4.4 Cedarea drepturilor sau ac<iunilor - $ac% bunul a pierit, s"a pierdut sau a fost scos din circuitul civil, f%r%
culpa debitorului, acesta este dator s% cedeze creditorului drepturile sau ac'iunile &n desp%gubire pe care le are cu privire la
bunul respectiv. - subrogatie reala cu titlu particular,se sc-imba natura obligatiei. Cs. imposibilitatea fortuita a e!ecutarii
obligatiei (stinge tot).
Art. 1.4.' &bliga<ia de a preda un bun. - Obliga'ia de a preda un bun individual determinat o cuprinde )i pe aceea de a"l
conserva p(n% la predare.
Art. 1.4.6 &bliga<ia de a da bunuri de gen. - $ac% obliga'ia are ca obiect bunuri de gen, debitorul are dreptul s% aleag%
bunurile ce vor fi predate. 9l nu este &ns% liberat dec(t prin predarea unor bunuri de calitate cel pu'in medie.
Art. 1.4.( &bliga<ia de a constitui o garan<ie. - !el care este 'inut s% constituie o garan'ie, f%r% ca modalitatea )i forma
acesteia s% fie determinate, poate oferi, la alegerea sa, o garan'ie real% sau personal% ori o alt% garan'ie suficient%.
Art. 1.4.. &bliga<ia de a da o su$9 de bani. - (1) $ebitorul unei sume de bani este liberat prin remiterea c%tre creditor a
sumei nominale datorate. (2) ,lata se poate face prin orice mijloc folosit &n mod obi)nuit &n locul unde aceasta trebuie
efectuat%. (3) !u toate acestea, creditorul care accept% &n condi'iile alin. /20 un cec ori un alt instrument de plat% este
prezumat c% o face numai cu condi'ia ca acesta s% fie onorat.
Art. 1.4.3 obGn*ile su$elor de bani. - (1) $ob(nda este cea convenit% de p%r'i sau, &n lips%, cea stabilit% de lege.(2)
$ob(nzile scadente produc ele &nsele dob(nzi numai atunci c(nd legea sau contractul, &n limitele permise de lege, o prevede
ori, &n lips%, atunci c(nd sunt cerute &n instan'%. *n acest din urm% caz, dob(nzile curg numai de la data cererii de chemare
&n judecat%.
8egula este indivi*ibilitatea platii. :otusi:
daca e!ista consimtamantul creditorului,
daca in urma mostenirii,creanta se imparte intre mostenitorii,
daca este vorba despre fideiusorul care invoca beneficiul de diviziune,
daca judecatorul acorda un termen de gratie si esaloneaza plata, plata poate fi facuta partial.
Art. 1.430 Plata par<ial9. - (1) !reditorul poate refuza s% primeasc% o e#ecutare par'ial%, chiar dac% presta'ia ar fi
divizibil%. (2) !heltuielile suplimentare cauzate creditorului de faptul e#ecut%rii par'iale sunt &n sarcina debitorului, chiar )i
atunci c(nd creditorul accept% o asemenea e#ecutare.
Art. 1.431 Plata !9cut9 cu bunul altuia. - (1) Atunci c(nd, &n e#ecutarea obliga'iei sale, debitorul pred% un bun care nu &i
apar'ine sau de care nu poate dispune, el nu poate cere creditorului restituirea bunului predat dec(t dac% se angajeaz% s%
e#ecute presta'ia datorat% cu un alt bun de care acesta poate dispune. (2) !reditorul de bun%"credin'% poate &ns% restitui
bunul primit )i solicita, dac% este cazul, daune"interese pentru repararea prejudiciului suferit.
Art. 1.432 area >n plat9. - (1) $ebitorul nu se poate libera e#ecut(nd o alt% presta'ie dec(t cea datorat%, chiar dac%
valoarea presta'iei oferite ar fi egal% sau mai mare, dec(t dac% creditorul consimte la aceasta. *n acest din urm% caz,
obliga'ia se stinge atunci c(nd noua presta'ie este efectuat%. (2) $ac% presta'ia oferit% &n schimb const% &n transferul
propriet%'ii sau al unui alt drept, debitorul este 'inut de garan'ia contra evic'iunii )i de garan'ia contra viciilor lucrului,
potrivit regulilor aplicabile &n materia v(nz%rii, cu e#cep'ia cazului &n care creditorul prefer% s% cear% presta'ia ini'ial% )i
repararea prejudiciului. *n aceste cazuri, garan'iile oferite de ter'i nu renasc.
Art. 1.43/ Cesiunea de crean<9 >n locul e,ecut9rii. - (1) Atunci c(nd, &n locul presta'iei ini'iale, este cedat% o crean'%,
obliga'ia se stinge &n momentul satisfacerii crean'ei cedate. $ispozi'iile art. 1.>6C"1.>C sunt aplicabile &n mod
corespunz%tor. (2) $ac%, potrivit &n'elegerii p%r'ilor, obliga'ia &n locul c%reia debitorul &)i cedeaz% propria crean'% se stinge
&nc% de la data cesiunii, dispozi'iile art. 1.>C6 sunt aplicabile &n mod corespunz%tor, cu e#cep'ia cazului &n care creditorul
prefer% s% cear% presta'ia ini'ial%.
Cand se platesteH
Imediat ce s-a nascut obligatia. In general, daca e!ista un termen, plata nu va putea fi facuta decat la indeplinirea termenului.
aca s-a stabilit un termen in interesul debitorul, acesta poate plati anticipat fara ca creditorul sa poata refuza plata. aca
termenul a fost stabilit in interesul creditorul, plata nu va putea fi facuta fara acordul creditorului. aca termenul a fost
stabilit in interesul ambelor parti, plata trebuie facuta la termen, daca partile nu au convenit altfel.
49
Art. 1.43' ata pl9<ii. - (1) *n lipsa unui termen stipulat de p%r'i sau determinat &n temeiul contractului, al practicilor
statornicite &ntre acestea ori al uzan'elor, obliga'ia trebuie e#ecutat% de &ndat%. (2) +nstan'a poate stabili un termen atunci
c(nd natura presta'iei sau locul unde urmeaz% s% se fac% plata o impune.
Art. 1.436 Plata anticipat9. - (1) $ebitorul este liber s% e#ecute obliga'ia chiar &naintea scaden'ei dac% p%r'ile nu au
convenit contrariul ori dac% aceasta nu rezult% din natura contractului sau din &mprejur%rile &n care a fost &ncheiat. (2) !u
toate acestea, creditorul poate refuza e#ecutarea anticipat% dac% are un interes legitim ca plata s% fie f%cut% la scaden'%. (3)
*n toate cazurile, cheltuielile suplimentare cauzate creditorului de faptul e#ecut%rii anticipate a obliga'iei sunt &n sarcina
debitorului.
Art. 1.43( ata pl9<ii prin vira$ent bancar. - $ac% plata se face prin virament bancar, data pl%'ii este aceea la care
contul creditorului a fost alimentat cu suma de bani care a f%cut obiectul pl%'ii.
Inde se platesteH
In C'', plata e c-erabila, nu portabila. In &'':
Art. 1.434 7ocul pl9<ii. - (1) *n lipsa unei stipula'ii contrare ori dac% locul pl%'ii nu se poate stabili potrivit naturii
presta'iei sau &n temeiul contractului, al practicilor statornicite &ntre p%r'i ori al uzan'elor: a) obliga'iile b%ne)ti trebuie
e#ecutate la domiciliul sau, dup% caz, sediul creditorului de la data pl%'ii- b) obliga'ia de a preda un lucru individual
determinat trebuie e#ecutat% &n locul &n care bunul se afla la data &ncheierii contractului- c) celelalte obliga'ii se e#ecut% la
domiciliul sau, dup% caz, sediul debitorului la data &ncheierii contractului. (2) ,artea care, dup% &ncheierea contractului, &)i
schimb% domiciliul sau, dup% caz, sediul determinat, potrivit prevederilor alin. /10, ca loc al pl%'ii, suport% cheltuielile
suplimentare pe care aceast% schimbare le cauzeaz%.
Cine suporta c5eltuielile platiiH
Art. 1.43. C5eltuielile pl9<ii. - !heltuielile pl%'ii sunt &n sarcina debitorului, &n lips% de stipula'ie contrar%. - dispozitie
supletiva.
Cu$ se !ace dovada platiiH
Art. 1.433 Di+loace de dovad9. - $ac% prin lege nu se prevede altfel, dovada pl%'ii se face cu orice mijloc de prob%.
Art. 1.'00 C5itan<a liberatorie. - (1) !el care pl%te)te are dreptul la o chitan'% liberatorie, precum )i, dac% este cazul, la
remiterea &nscrisului original al crean'ei. (2) !heltuielile &ntocmirii chitan'ei sunt &n sarcina debitorului, &n lips% de
stipula'ie contrar%. (3) *n cazul &n care creditorul refuz%, &n mod nejustificat, s% elibereze chitan'a, debitorul are dreptul s%
suspende plata.
Art. 1.'01 Pre*u$<ia e,ecut9rii presta<iei accesorii. - !hitan'a &n care se consemneaz% primirea presta'iei principale face
s% se prezume, p(n% la proba contrar%, e#ecutarea presta'iilor accesorii.
Art. 1.'02 Pre*u$<ia e,ecut9rii presta<iilor periodice. - !hitan'a dat% pentru primirea uneia dintre presta'iile periodice
care fac obiectul obliga'iei face s% se prezume, p(n% la proba contrar%, e#ecutarea presta'iilor devenite scadente anterior.
Art. 1.'0/ 8e$iterea >nscrisului original al crean<ei. - (1) :emiterea voluntar% a &nscrisului original constatator al
crean'ei, f%cut% de creditor c%tre debitor, unul din codebitori sau fideiusor, na)te prezum'ia stingerii obliga'iei prin plat%.
,roba contrar% revine celui interesat s% dovedeasc% stingerea obliga'iei pe alt% cale.(2) $ac% &nscrisul original remis
voluntar este &ntocmit &n form% autentic%, creditorul are dreptul s% probeze c% remiterea s"a f%cut pentru un alt motiv dec(t
stingerea obliga'iei. (3) Se prezum%, p(n% la proba contrar%, c% intrarea persoanelor men'ionate la alin. /10 &n posesia
&nscrisului original al crean'ei s"a f%cut printr"o remitere voluntar% din partea creditorului.
Art. 1.'04 Plata prin vira$ent bancar. - (1) $ac% plata se face prin virament bancar, ordinul de plat% semnat de debitor )i
vizat de institu'ia de credit pl%titoare prezum% efectuarea pl%'ii, p(n% la proba contrar%. (2) $ebitorul are oric(nd dreptul s%
solicite institu'iei de credit a creditorului o confirmare, &n scris, a efectu%rii pl%'ii prin virament. Aceast% confirmare face
dovada pl%'ii.
Art. 1.'0' 7iberarea garan<iilor. - $ac% p%r'ile nu au convenit c% garan'iile vor asigura e#ecutarea unei alte obliga'ii,
creditorul care a primit plata trebuie s% consimt% la liberarea bunurilor afectate de garan'iile reale constituite pentru
satisfacerea crean'ei sale, precum )i s% restituie bunurile de'inute &n garan'ie, dac% este cazul.
Ce se inta$pla in ca*ul in care acelasi debitor are $ai $ulte datorii catre acelasi creditor4 iar plata nu acopera toate
datoriileH Adica cu$ se !ace i$putatia platiiH
50
Art. 1.'06 I$puta<ia pl9<ii !9cut9 prin acordul p9r<ilor. - (1) ,lata efectuat% de debitorul mai multor datorii fa'% de
acela)i creditor, care au acela)i obiect, se imput% asupra acestora conform acordului p%r'ilor. (2) *n lipsa acordului p%r'ilor,
se aplic% dispozi'iile prezentei sec'iuni.
Art. 1.'0( I$puta<ia !9cut9 de debitor. - (1) $ebitorul mai multor datorii care au ca obiect bunuri de acela)i fel are
dreptul s% indice, atunci c(nd pl%te)te, datoria pe care &n'elege s% o e#ecute. ,lata se imput% mai &nt(i asupra cheltuielilor,
apoi asupra dob(nzilor )i, la urm%, asupra capitalului. (2) $ebitorul nu poate, f%r% consim'%m(ntul creditorului, s% impute
plata asupra unei datorii care nu este &nc% e#igibil% cu preferin'% fa'% de o datorie scadent%, cu e#cep'ia cazului &n care s"a
prev%zut c% debitorul poate pl%ti anticipat. (3) *n cazul pl%'ii efectuate prin virament bancar, debitorul face imputa'ia prin
men'iunile corespunz%toare consemnate de el pe ordinul de plat%.
Art. 1.'0. I$puta<ia !9cut9 de creditor. - (1) *n lipsa unei indica'ii din partea debitorului, creditorul poate, &ntr"un termen
rezonabil dup% ce a primit plata, s% indice debitorului datoria asupra c%reia aceasta se va imputa. !reditorul nu poate
imputa plata asupra unei datorii nee#igibile ori litigioase. (2) Atunci c(nd creditorul remite debitorului o chitan'%
liberatorie, el este dator s% fac% imputa'ia prin acea chitan'%.
Art. 1.'03 I$puta<ia legal9. - (1) $ac% niciuna dintre p%r'i nu face imputa'ia pl%'ii, vor fi aplicate, &n ordine, urm%toarele
reguli:
a) plata se imput% cu prioritate asupra datoriilor ajunse la scaden'%- b) se vor considera stinse, &n primul r(nd, datoriile
negarantate sau cele pentru care creditorul are cele mai pu'ine garan'ii- c) imputa'ia se va face mai &nt(i asupra datoriilor
mai oneroase pentru debitor- d) dac% toate datoriile sunt deopotriv% scadente, precum )i, &n egal% m%sur%, garantate )i
oneroase, se vor stinge datoriile mai vechi- e) &n lipsa tuturor criteriilor men'ionate la lit. a0"d0, imputa'ia se va face
propor'ional cu valoarea datoriilor. (2) *n toate cazurile, plata se va imputa mai &nt(i asupra cheltuielilor de judecat% )i
e#ecutare, apoi asupra ratelor, dob(nzilor )i penalit%'ilor, &n ordinea cronologic% a scaden'ei acestora, )i, &n final, asupra
capitalului, dac% p%r'ile nu convin altfel.
Cu$ se !ace punerea in intar*iere a creditoruluiH
In C'', nu e!istau prevederi e!prese privind aceasta situatie. In &'':
Art. 1.'10 Ca*uri de punere >n >ntGr*iere a creditorului. - !reditorul poate fi pus &n &nt(rziere atunci c(nd refuz%, &n mod
nejustificat, plata oferit% &n mod corespunz%tor sau c(nd refuz% s% &ndeplineasc% actele preg%titoare f%r% de care debitorul
nu &)i poate e#ecuta obliga'ia.
Art. 1.'11 #!ectele punerii >n >ntGr*iere a creditorului. - (1) !reditorul pus &n &nt(rziere preia riscul imposibilit%'ii de
e#ecutare a obliga'iei, iar debitorul nu este 'inut s% restituie fructele culese dup% punerea &n &nt(rziere. (2) !reditorul este
'inut la repararea prejudiciilor cauzate prin &nt(rziere )i la acoperirea cheltuielilor de conservare a bunului datorat.
Art. 1.'12 repturile debitorului. - $ebitorul poate consemna bunul pe cheltuiala )i riscurile creditorului, liber(ndu"se
astfel de obliga'ia sa.
Art. 1.'1/ Procedur9. - ,rocedura ofertei de plat% )i a consemna'iunii este prev%zut% de !odul de procedur% civil%.
Art. 1.'14 6Gn*area public9. - (1) $ac% natura bunului face imposibil% consemnarea, dac% bunul este perisabil sau dac%
depozitarea lui necesit% costuri de &ntre'inere ori cheltuieli considerabile, debitorul poate porni v(nzarea public% a bunului
)i poate consemna pre'ul, notific(nd &n prealabil creditorului )i primind &ncuviin'area instan'ei judec%tore)ti. (2) $ac% bunul
este cotat la burs% sau pe o alt% pia'% reglementat%, dac% are un pre' curent sau are o valoare prea mic% fa'% de cheltuielile
unei v(nz%ri publice, instan'a poate &ncuviin'a v(nzarea bunului f%r% notificarea creditorului.
Art. 1.'1' 8etragerea bunului conse$nat. - $ebitorul are dreptul s% retrag% bunul consemnat c(t timp creditorul nu a
declarat c% accept% consemnarea sau aceasta nu a fost validat% de instan'%. !rean'a rena)te cu toate garan'iile )i toate
celelalte accesorii ale sale din momentul retragerii bunului.
aca nu se recurge la plata, creditorul are la dispozitie varianta e,ecutarii silite4 adica e!ecutarea facuta prin intermediul
autoritatii publice competente. 5ceasta poate fi in natura si prin ec-ivalent.
In cazul e!ecutarii silita in natura, trebuie sa distingem intre prestatiile care formeaza obiectul obligatiei. e regula,
obligatiile de a da pot fi e!ecutate silit in natura. 'and este vorba despre o obligatie de a inc-eia in viitor un contract,
e!ecutarea in natura e posibila, daca instanta este autorizata sa pronunte o -otarare in care sa suplinesca acordul partilor
(aceasta -otarare poate tine loc si de act autentic). ,bligatii ce au ca obiect o suma de bani pot fi oricand e!ecutate in
natura,cu conditia ca debitorul sa fie solvabil. In cazul obligatiilor de a face, creditorul poate, pe c-eltuiala debitorului, sa
e!ecute el insusi prestatia sau prin intermediul unui tert. &outatea fata de C'' este (./$1) faptul ca aceasta posibilitatea a
creditorului nu mai este conditionata de incuviintarea instantei, ci doar de instiintarea debitorului. In cazul obligatiilor de a nu
face, creditorul poate cere instantei incuviintarea sa distruga ceea ce a facut debitorul. '-eltuiala va fi suportata de debitor in
51
limita stabilita de instanta. aca aceste modalitati de e!ecutare in natura cu privire la obligatiile de a face si nu face nu sunt
eficiente, s-a pus problema utilizarii unui instrument de constrangere indirecta - daunele cominatorii, adica acele sume de
bani la care debitorul este obligat pe fiecare zi de intarziere de catre instanta la cererea creditorului.
In &'pc, nu mai este permisa utilizarea daunelor cominatorii. 5ctualul cod de procedura permite utilizarea acestora, daca
e!ista un titlu e!ecutoriu. I''K si '' sustin ca se pot acorda daune cominatorii distinct de 'pc, fara titlu e!ecutoriu,deoarece
se acorda daunele pe temeiul principiilor e!ecutarii silite.
istinctia privind daunele cominatorii din 'pc si ''. 'pc sustine e!istenta unui titlu e!ecutoriu, de regula, -otararea
judecatoreasca. '' se refera la ipoteza in care nu avem titlu e!ecutoriu.
Art. 1.'2( reptul la e,ecutarea >n natur9. - (1) !reditorul poate cere &ntotdeauna ca debitorul s% fie constr(ns s% e#ecute
obliga'ia &n natur%, cu e#cep'ia cazului &n care o asemenea e#ecutare este imposibil%. (2) $reptul la e#ecutare &n natur%
cuprinde, dac% este cazul, dreptul la repararea sau &nlocuirea bunului, precum )i orice alt mijloc pentru a remedia o
e#ecutare defectuoas%.
Art. 1.'2. #,ecutarea obliga<iei de a !ace. - (1) *n cazul nee#ecut%rii unei obliga'ii de a face, creditorul poate, pe
cheltuiala debitorului, s% e#ecute el &nsu)i ori s% fac% s% fie e#ecutat% obliga'ia.(2) !u e#cep'ia cazului &n care debitorul este
de drept &n &nt(rziere, creditorul poate s% e#ercite acest drept numai dac% &l &n)tiin'eaz% pe debitor fie odat% cu punerea &n
&nt(rziere, fie ulterior acesteia.
Art. 1.'23 #,ecutarea obliga<iei de a nu !ace. - *n cazul nee#ecut%rii obliga'iei de a nu face, creditorul poate cere instan'ei
&ncuviin'area s% &nl%ture ori s% ridice ceea ce debitorul a f%cut cu &nc%lcarea obliga'iei, pe cheltuiala debitorului, &n limita
stabilit% prin hot%r(re judec%toreasc%.
Cap. III: #,ecutarea indirecta a obligatiilor 1e,ecutarea prin ec5ivalent2
Art. 1.'16 repturile creditorului. /10 !reditorul are dreptul la &ndeplinirea integral%, e#act% )i la timp a obliga'iei. (2)
Atunci c(nd, f%r% justificare, debitorul nu &)i e#ecut% obliga'ia )i se afl% &n &nt(rziere, creditorul poate, la alegerea sa )i f%r%
a pierde dreptul la daune"interese, dac% i se cuvin:
1. s% cear% sau, dup% caz, s% treac% la e#ecutarea silit% a obliga'iei-
2. s% ob'in%, dac% obliga'ia este contractual%, rezolu'iunea sau rezilierea contractului ori, dup% caz, reducerea propriei
obliga'ii corelative-
3. s% foloseasc%, atunci c(nd este cazul, orice alt mijloc prev%zut de lege pentru realizarea dreptului s%u.
Art. 1.'1( Nee,ecutarea i$putabil9 creditorului. - O parte nu poate invoca nee#ecutarea obliga'iilor celeilalte p%r'i &n
m%sura &n care nee#ecutarea este cauzat% de propria sa ac'iune sau omisiune.
Art. 1.'1. 89spunderea debitorului. - (1) $ac% prin lege nu se dispune altfel, debitorul r%spunde personal de &ndeplinirea
obliga'iilor sale. (2) :%spunderea debitorului poate fi limitat% numai &n cazurile )i condi'iile prev%zute de lege.
Art. 1.'13 89spunderea pentru !apta ter<ilor. - $ac% p%r'ile nu convin altfel, debitorul r%spunde pentru prejudiciile
cauzate din culpa persoanei de care se folose)te pentru e#ecutarea obliga'iilor contractuale.
Art. 1.'20 89spunderea ter<ilor. - !reditorul poate urm%ri )i bunurile care apar'in ter'ilor, dac% acestea sunt afectate
pentru plata datoriilor debitorului ori au f%cut obiectul unor acte juridice care au fost revocate ca fiind &ncheiate &n frauda
creditorului.
)!ecutarea indirecta a obligatiilor este comuna pentru toate obligatiile. @aspunderea delictuala este drept comun pentru
raspunderea civila. In principal, e!ecutarea prin ec-ivalent se refera la e!ecutarea obligatiilor contractuale. )lementele
raspunderii se aplica si acesteia:
=apta ilicita - este nee!ecutarea obligatiei sau e!ecutarea necorespunzatoare a acesteia.
Pre+udiciu - lipsirea de beneficiul satisfacerii creantei sale. #rejudiciul trebuie dovedit cu e!ceptia cazurilor in care legea
instituie prezumtii. Art. 1.'/( ovada pre+udiciului. - $ovada nee#ecut%rii obliga'iei nu &l scute)te pe creditor de proba
prejudiciului, cu e#cep'ia cazului &n care prin lege sau prin conven'ia p%r'ilor se prevede altfel.
3e poate manifesta in doua forme: daune interese compensatorii si daune interese moratorii.
aunele se refera c-iar la prejudiciu. aunele-interese sunt ec-ivalentul prejudiciu.
aunele-interese $oratorii reprezinta prejudiciul din nee!ecutarea obligatiei sau e!ecutarea necorespunzatoare a acesteia si
nu se pot cumula cu e!ecutarea in natura.
52
aunele-interese co$pensatorii reprezinta prejudiciu suferit datorita intarzierii e!ecutarii si se pot cumula cu e!ecutarea in
natura. aunele moratorii nu pot fi acordate nelimitat.
aca debitorul nu e!ecuta deloc, se pot cumula daunele compensatorii cu cele moratorii, totusi toate daunele se contopesc in
daune compensatorii, distinctia nefiind relevanta.
aca fapta ilicita este dovedita, legatura de cau*alitate este presupusa. :otusi, c-estiunea cauzalitatii este relevanta in cazul
evaluarii cuantumului prejudiciului.
6inovatia - element pentru stabilirea cuantumului. Art. 1.'4. Pre*u$<ia de culp9. - !ulpa debitorului unei obliga'ii
contractuale se prezum% prin simplul fapt al nee#ecut%rii.
#e langa acestea, pentru ca debitorul sa fie obligat la daune interese, trebuie indeplinite si alte doua conditii:
Punerea in intar*iere a debitorului. ies non interpellat pro -ominem - simpla e!pirare a termenulu in care trebuia
e!ecutata obligatia nu-l pune pe debitor in intarziere.
Art. 1.'21 Punerea >n >ntGr*iere a debitorului. Doduri. - ,unerea &n &nt(rziere a debitorului poate opera de drept sau la
cererea creditorului.
Art. 1.'22 Punerea >n >ntGr*iere de c9tre creditor. - (1) $ebitorul poate fi pus &n &nt(rziere fie printr"o notificare scris%
prin care creditorul &i solicit% e#ecutarea obliga'iei, fie prin cererea de chemare &n judecat%. (2) $ac% prin lege sau prin
contract nu se prevede altfel, notificarea se comunic% debitorului prin e#ecutor judec%toresc sau prin orice alt mijloc care
asigur% dovada comunic%rii. (3) ,rin notificare trebuie s% se acorde debitorului un termen de e#ecutare, 'in(nd seama de
natura obliga'iei )i de &mprejur%ri. $ac% prin notificare nu se acord% un asemenea termen, debitorul poate s% e#ecute
obliga'ia &ntr"un termen rezonabil, calculat din ziua comunic%rii notific%rii.(4) ,(n% la e#pirarea termenului prev%zut la
alin. /20, creditorul poate suspenda e#ecutarea propriei obliga'ii, poate cere daune"interese, &ns% nu poate e#ercita celelalte
drepturi prev%zute la art. 1.>16, dac% prin lege nu se prevede altfel. !reditorul poate e#ercita aceste drepturi dac% debitorul
&l informeaz% c% nu va e#ecuta obliga'iile &n termenul stabilit sau dac%, la e#pirarea termenului, obliga'ia nu a fost
e#ecutat%. (5) !ererea de chemare &n judecat% formulat% de creditor, f%r% ca anterior debitorul s% fi fost pus &n &nt(rziere,
confer% debitorului dreptul de a e#ecuta obliga'ia &ntr"un termen rezonabil, calculat de la data c(nd cererea i"a fost
comunicat%. $ac% obliga'ia este e#ecutat% &n acest termen, cheltuielile de judecat% r%m(n &n sarcina creditorului.
Art. 1.'2/ FntGr*ierea de drept >n e,ecutarea obliga<iei. - (1) $ebitorul se afl% de drept &n &nt(rziere atunci c(nd s"a
stipulat c% simpla &mplinire a termenului stabilit pentru e#ecutare produce un asemenea efect. (2) $e asemenea, debitorul se
afl% de drept &n &nt(rziere &n cazurile anume prev%zute de lege, precum )i atunci c(nd:
a) obliga'ia nu putea fi e#ecutat% &n mod util dec(t &ntr"un anumit timp, pe care debitorul l"a l%sat s% treac%, sau c(nd nu a
e#ecutat"o imediat, de)i e#ista urgen'%-
b) prin fapta sa, debitorul a f%cut imposibil% e#ecutarea &n natur% a obliga'iei sau c(nd a &nc%lcat o obliga'ie de a nu face-
c) debitorul )i"a manifestat &n mod ne&ndoielnic fa'% de creditor inten'ia de a nu e#ecuta obliga'ia sau c(nd, fiind vorba de o
obliga'ie cu e#ecutare succesiv%, refuz% ori neglijeaz% s% &)i e#ecute obliga'ia &n mod repetat-
d) nu a fost e#ecutat% obliga'ia de a pl%ti o sum% de bani, asumat% &n e#erci'iul activit%'ii unei &ntreprinderi-
e) obliga'ia se na)te din s%v(r)irea unei fapte ilicite e#tracontractuale. (3) *n cazurile prev%zute la alin. /10 )i /20, dac%
obliga'ia devine scadent% dup% decesul debitorului, mo)tenitorii acestuia nu sunt &n &nt(rziere dec(t dup% trecerea a 1> zile
de la data la care creditorul i"a notificat sau, dup% caz, de la data notific%rii curatorului desemnat &n condi'iile art. 1.126.
(4) !azurile &n care debitorul se afl% de drept &n &nt(rziere trebuie dovedite de creditor. Orice declara'ie sau stipula'ie
contrar% se consider% nescris%.
Art. 1.'24 &!erta de e,ecutare. - $ebitorul nu este &n &nt(rziere dac% a oferit, c(nd se cuvenea, presta'ia datorat%, chiar
f%r% a respecta formalit%'ile prev%zute la art. 1.>15"1.>1>, &ns% creditorul a refuzat, f%r% temei legitim, s% o primeasc%.
Art. 1.'2' #!ectele >ntGr*ierii debitorului. - $ebitorul r%spunde, de la data la care se afl% &n &nt(rziere, pentru orice
pierdere cauzat% de un caz fortuit, cu e#cep'ia situa'iei &n care cazul fortuit &l libereaz% pe debitor de &ns%)i e#ecutarea
obliga'iei.
Art. 1.'26 Ca*ul obliga<iilor solidare. - (1) .otificarea prin care creditorul pune &n &nt(rziere pe unul dintre codebitorii
solidari produce efecte )i &n privin'a celorlal'i. (2) .otificarea f%cut% de unul dintre creditorii solidari produce, tot astfel,
efecte )i &n privin'a celorlal'i creditori.
%a nu e,iste o clau*a de neraspundere. )ste mai larga posibilitatea de introducere a acestor clauza in materie contractuala
decat delictuala. '-estiunea clauzelor de neraspundere este tratata in mod comun in .0// si .0/6.
Art. 1./'' Clau*e privind r9spunderea. 11) .u se poate e#clude sau limita, prin conven'ii sau acte unilaterale,
r%spunderea pentru prejudiciul material cauzat altuia printr"o fapt% s%v(r)it% cu inten'ie sau din culp% grav%. (2) Sunt
53
valabile clauzele care e#clud r%spunderea pentru prejudiciile cauzate, printr"o simpl% impruden'% sau neglijen'%, bunurilor
victimei. (3) :%spunderea pentru prejudiciile cauzate integrit%'ii fizice sau psihice ori s%n%t%'ii nu poate fi &nl%turat% ori
diminuat% dec(t &n condi'iile legii. (4) $eclara'ia de acceptare a riscului producerii unui prejudiciu nu constituie, prin ea
&ns%)i, renun'area victimei la dreptul de a ob'ine plata desp%gubirilor. In legatura cu adaugarea unor astfel de clauze intr-un
act unilateral: Art. 1./'6 Anun<uri privitoare la r9spundere. - (1) An anun' care e#clude sau limiteaz% r%spunderea
contractual%, indiferent dac% este adus ori nu la cuno)tin'a publicului, nu are niciun efect dec(t dac% acela care &l invoc%
face dovada c% cel prejudiciat cuno)tea e#isten'a anun'ului la momentul &ncheierii contractului. (2) ,rintr"un anun' nu poate
fi e#clus% sau limitat% r%spunderea delictual% pentru prejudiciile cauzate victimei. An asemenea anun' poate avea &ns%
valoarea semnal%rii unui pericol, fiind aplicabile, dup% &mprejur%ri, dispozi'iile art. 1.3'1 alin. (1) - *n cazul &n care victima
a contribuit cu inten'ie sau din culp% la cauzarea ori la m%rirea prejudiciului sau nu le"a evitat, &n tot sau &n parte, de)i
putea s% o fac%,cel chemat s% r%spund% va fi 'inut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit"o.
In plus, putem avea clauze de limitare a raspunderii sau de agravere a raspunderii.
In masura indeplinirii acestor cerinte, se naste dreptul la daune interese. )valuarea prejudiciului poate fi judiciara, legala sau
conventionala.
#valuarea +udiciara. Kudecatorul trebuie sa tina seama de mai multe principii:
ebitorul raspunde si pentru damnum emergens si lucrum cessans.
)ste posibil ca debitorul sa raspunda, ca si in cazul raspunderii delictuale, si pentru pierderea unei sanse de a obtine un
avantaj. 5ceasta problema se leaga de caracterul cert al prejudiciul, care, prin e!ceptie de la certitudinea prejudiciul,
statueaza repararea prejudiciului proportional cu probabilitatea obtinerii avantajului. Art. 1.'/2 Caracterul cert al
pre+udiciului. - (1) @a stabilirea daunelor"interese se 'ine seama de prejudiciile viitoare, atunci c(nd acestea sunt certe. (2)
,rejudiciul ce ar fi cauzat prin pierderea unei )anse de a ob'ine un avantaj poate fi reparat propor'ional cu probabilitatea
ob'inerii avantajului, 'in(nd cont de &mprejur%ri )i de situa'ia concret% a creditorului. (3) ,rejudiciul al c%rui cuantum nu
poate fi stabilit cu certitudine se determin% de instan'a de judecat%. Art. 1.'// Previ*ibilitatea pre+udiciului. - $ebitorul
r%spunde numai pentru prejudiciile pe care le"a prev%zut sau pe care putea s% le prevad% ca urmare a nee#ecut%rii la
momentul &ncheierii contractului, afar% de cazul &n care nee#ecutarea este inten'ionat% ori se datoreaz% culpei grave a
acestuia. !hiar )i &n acest din urm% caz, daunele"interese nu cuprind dec(t ceea ce este consecin'a direct% )i necesar% a
nee#ecut%rii obliga'iei.
:rebuie sa observe daca prejudiciul este direct - este direct daca e!istenta unui raport de cauzalitate, indiferent de vinovatie.
5tunci cand creditorul pretinde un prejudiciu cauzat mediat, efortul sau probatoriu va fi mai mare.
#valuarea legala se refera la daunele moratorii pentru nee!ecutarea unei sume de bani sau c-iar si pentru nee!ecutarea altei
obligatii. In C'', dobanzile legale erau aplicate doar obligatiilor la plata unei sume de bani.In &'':
Art. 1.'/' aunele $oratorii >n ca*ul obliga<iilor b9neEti. - (1) *n cazul &n care o sum% de bani nu este pl%tit% la
scaden'%, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scaden'% p(n% &n momentul pl%'ii, &n cuantumul convenit de p%r'i
sau, &n lips%, &n cel prev%zut de lege, f%r% a trebui s% dovedeasc% vreun prejudiciu. *n acest caz, debitorul nu are dreptul s%
fac% dovada c% prejudiciul suferit de creditor ca urmare a &nt(rzierii pl%'ii ar fi mai mic. (2) $ac%, &nainte de scaden'%,
debitorul datora dob(nzi mai mari dec(t dob(nda legal%, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil &nainte de
scaden'%. (3) $ac% nu sunt datorate dob(nzi moratorii mai mari dec(t dob(nda legal%, creditorul are dreptul, &n afara
dob(nzii legale, la daune"interese pentru repararea integral% a prejudiciului suferit.
Art. 1.'/6 aunele $oratorii >n ca*ul obliga<iilor de a !ace. - *n cazul altor obliga'ii dec(t cele av(nd ca obiect plata unei
sume de bani, e#ecutarea cu &nt(rziere d% &ntotdeauna dreptul la daune"interese egale cu dob(nda legal%, calculat% de la
data la care debitorul este &n &nt(rziere asupra echivalentului &n bani al obliga'iei, cu e#cep'ia cazului &n care s"a stipulat o
clauz% penal% ori creditorul poate dovedi un prejudiciu mai mare cauzat de &nt(rzierea &n e#ecutarea obliga'iei.
Art. 1.4.3 obGn*ile su$elor de bani. " (1) $ob(nda este cea convenit% de p%r'i sau, &n lips%, cea stabilit% de lege. (2)
$ob(nzile scadente produc ele &nsele dob(nzi numai atunci c(nd legea sau contractul, &n limitele permise de lege, o prevede
ori, &n lips%, atunci c(nd sunt cerute &n instan'%. *n acest din urm% caz, dob(nzile curg numai de la data cererii de chemare
&n judecat%.
#entru ca dobanda sa curga, este nevoie de o cerere de c-emare in judecata.
&rdonanta ?uvernului nr. 1/)2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum
si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, stabileste diferenta dintre dobanzile intelese ca
prejudiciu%penalizatoare si cele intelese ca fructe civile%dobanda remuneratorie . Intre fructele civile, pe langa c-irii, avem si
dobanzii. e e!. 'ontractul de credit. A8T. / O) /10 :ata dobanzii legale remuneratorii se stabileste la nivelul ratei
54
dobanzii de referinta a 6ancii .ationale a :omaniei, care este rata dobanzii de politica monetara stabilita prin hotarare a
!onsiliului de administratie al 6ancii .ationale a :omaniei. /20 :ata dobanzii legale penalizatoare se stabileste la nivelul
ratei dobanzii de referinta plus puncte procentuale. /20 +n raporturile juridice care nu decurg din e#ploatarea unei
intreprinderi cu scop lucrativ, rata dobanzii legale se stabileste potrivit prevederilor alin. /10, respectiv alin. /20, diminuat cu
25E.
5rt. 1 din ,J se poate capitaliza dobanda in anumite conditii. A8T. . &? /10 $obanda se va calcula numai asupra
cuantumului sumei imprumutate. /20 !u toate acestea, dobanzile se pot capitaliza si pot produce dobanzi in temeiul unei
conventii speciale incheiate in acest sens, dupa scadenta lor, dar numai pentru dobanzi datorate pe cel putin un an. /20 !u
toate acestea, dobanzile remuneratorii se pot capitaliza si pot produce dobanzi.
'and &'' vorbeste despre dobanzii ca forme de daune moratorii, &'' are in vedere dobanda penalizatoare. aca partile nu
au prevazut o alta dobanda, se aplica cea legala.
#rejudiciul poate fi evaluat anticipat sau ulterior.
#valuarea conventionala se refera la evaluarea prejudiciului anterioara savarsirii faptei ilicite. #artile, in mod preventiv,
inainte ca una dintre ele sa nu e!ecute obligatia, stabilesc cuantumul prejudiciului. 'lauza penala are si o functie de garantie,
dar ea nu este o garantie. #oate avea ca obiect o obligatie contractuala si obligatie autonoma. In materie contractuala, are
caracter accesoriu. (5ccessorium sequitur principale) In toate cazurile, clauza penala nu scuteste de dovada elementelor
raspunderii, cu e!ceptia prejudiciului.
'lauza penala se poate referi la daune compensatorii, daune moratorii sau ambele. aca se refera la daunele moratorii,
acestea pot fi cumulate cu e!ecutarea in natura, cand se refera la daunele compensatorii, acestea nu se pot cumulata cu
e!ecutarea in natura. 2aptul ca s-a prevazut o clauza penala in acest caz, nu il scuteste pe debitor de e!ecutarea in natura a
obligatiei. <ai intai, este dator sa e!ecute in natura si, daca nu este posibil, sa e!ecute clauza penala.
In legatura cu posibilitatea reducerii clauzei penale, C'' nu permitea instantei nici sa reduca, nici sa mareasca. In
jurisprudenta, se ajunsese la ideea nulitatii clauzei pentru obiect ilicit - opinie preluata in &'' art. ./48. &u se confunda cu
ideea impreviziunii, pentru ca in acest caz este vorba despre previzibilitate,partile avand o anticipare in ceea ce priveste
cuantumul prejudiciului.
Art. 1.'/. Clau*a penal9. - (1) !lauza penal% este aceea prin care p%r'ile stipuleaz% c% debitorul se oblig% la o anumit%
presta'ie &n cazul nee#ecut%rii obliga'iei principale. (2) *n caz de nee#ecutare, creditorul poate cere fie e#ecutarea silit% &n
natur% a obliga'iei principale, fie clauza penal%. (3) $ebitorul nu se poate libera oferind desp%gubirea convenit%. (4)
!reditorul poate cere e#ecutarea clauzei penale f%r% a fi 'inut s% dovedeasc% vreun prejudiciu. (5) $ispozi'iile privitoare la
clauza penal% sunt aplicabile conven'iei prin care creditorul este &ndrept%'it ca, &n cazul rezolu'iunii sau rezilierii
contractului din culpa debitorului, s% p%streze plata par'ial% f%cut% de acesta din urm%. Sunt e#ceptate dispozi'iile privitoare
la arvun%.
Art. 1.'/3 Cu$ulul penalit9<ii cu e,ecutarea >n natur9. - !reditorul nu poate cere at(t e#ecutarea &n natur% a obliga'iei
principale, c(t )i plata penalit%'ii, afar% de cazul &n care penalitatea a fost stipulat% pentru nee#ecutarea obliga'iilor la timp
sau &n locul stabilit. *n acest din urm% caz, creditorul poate cere at(t e#ecutarea obliga'iei principale, c(t )i a penalit%'ii,
dac% nu renun'% la acest drept sau dac% nu accept%, f%r% rezerve, e#ecutarea obliga'iei.
Art. 1.'40 Nulitatea clau*ei penale. - (1) .ulitatea obliga'iei principale o atrage pe aceea a clauzei penale. .ulitatea
clauzei penale nu o atrage pe aceea a obliga'iei principale. (2) ,enalitatea nu poate fi cerut% atunci c(nd e#ecutarea
obliga'iei a devenit imposibil% din cauze neimputabile debitorului.
Art. 1.'41 8educerea cuantu$ului penalit9<ii. - (1) +nstan'a nu poate reduce penalitatea dec(t atunci c(nd:
a) obliga'ia principal% a fost e#ecutat% &n parte )i aceast% e#ecutare a profitat creditorului-
b) penalitatea este v%dit e#cesiv% fa'% de prejudiciul ce putea fi prev%zut de p%r'i la &ncheierea contractului
(2) *n cazul prev%zut la alin. /10 lit. b0, penalitatea astfel redus% trebuie &ns% s% r%m(n% superioar% obliga'iei principale. (3)
Orice stipula'ie contrar% se consider% nescris%.
Art. 1.'42 &bliga<ia principal9 indivi*ibil9. " Atunci c(nd obliga'ia principal% este indivizibil%, f%r% a fi solidar%, iar
nee#ecutarea acesteia rezult% din fapta unuia dintre codebitori, penalitatea poate fi cerut% fie &n totalitate celui care nu a
e#ecutat, fie celorlal'i codebitori, fiec%ruia pentru partea sa. Ace)tia p%streaz% dreptul de regres &n contra celui care a
provocat nee#ecutarea.
Art. 1.'4/ &bliga<ia principal9 divi*ibil9. - (1) Atunci c(nd obliga'ia principal% este divizibil%, penalitatea este, de
asemenea, divizibil%, fiind suportat% numai de codebitorul care este vinovat de nee#ecutare )i numai pentru partea de care
acesta este 'inut. (2) $ispozi'iile alin. /10 nu se aplic% atunci c(nd clauza penal% a fost stipulat% pentru a &mpiedica o plat%
par'ial%, iar unul dintre codebitori a &mpiedicat e#ecutarea obliga'iei &n totalitate. *n acest caz, &ntreaga penalitate poate fi
55
cerut% acestuia din urm%, iar de la ceilal'i codebitori numai propor'ional cu partea fiec%ruia din datorie, f%r% a limita
regresul acestora &mpotriva celui care nu a e#ecutat obliga'ia.
Art. 1.'44 Arvuna con!ir$atorie. " (1) $ac%, la momentul &ncheierii contractului, o parte d% celeilalte, cu titlu de arvun%,
o sum% de bani sau alte bunuri fungibile, &n caz de e#ecutare arvuna trebuie imputat% asupra presta'iei datorate sau, dup%
caz, restituit%. (2) $ac% partea care a dat arvuna nu e#ecut% obliga'ia f%r% justificare, cealalt% parte poate declara
rezolu'iunea contractului, re'in(nd arvuna. Atunci c(nd nee#ecutarea provine de la partea care a primit arvuna, cealalt%
parte poate declara rezolu'iunea contractului )i poate cere dublul acesteia. (3) !reditorul obliga'iei nee#ecutate poate &ns%
opta pentru e#ecutare sau pentru rezolu'iunea contractului )i repararea prejudiciului potrivit dreptului comun.
Art. 1.'4' Arvuna penali*atoare. - $ac% &n contract este stipulat e#pres dreptul uneia dintre p%r'i sau dreptul ambelor
p%r'i de a se dezice de contract, cel care denun'% contractul pierde arvuna dat% sau, dup% caz, trebuie s% restituie dublul
celei primite.
Art. 1.'46 8estituirea arvunei. - Arvuna se restituie c(nd contractul &nceteaz% din cauze ce nu atrag r%spunderea vreuneia
dintre p%r'i. - cauzele neimputabile niciuneia dintre parti.
'odul civil face diferenta intre arvuna confirmatorie si cea penalizatoare. In cazul arvunei con!ir$atorie, este vorba despre
un cumul intre ideea de raspundere civila contractuala si ideea de garantare a obligatiei. 'and inc-eie un contract, o parte da
o arvuna drept garantie ca isi va e!ecuta propria obligatia. aca isi e!ecuta obligatia, atunci fie se returneaza arvuna, fie se
scade arvuna din prestatie. aca nu isi e!ecuta obligatia debitorul,creditorul poate sa ceara rezolutiunea contractului si sa
retina arvuna. aca nu isi e!ecuta obligatia creditorul, debitorul poate cere rezolutiunea si dublul arvunei. 'at priveste
arvuna penali*atoare4 aceasta se refera la un drept de dezicere, adica denuntarea unilaterala a contractului, arvuna fiind
pretul dreptului de dezicere. In acest caz, vorbim despre un cumul intre denuntarea unilaterala si ideea de e!ecutare a
obligatiei.
Curs 11 - 2'.04.2012
Cap. I6: repturile creditorului asupra patri$oniului debitorului
Di+loacele de protectie a drepturilor creditorului
reptul de gaj general este reglementat in art $0$4. #e acest temei, creditorii c-irografari in general, dar si ceilalti creditori,
pot beneficia de masuri de protectie a drepturilor lor impotriva debitorilor. &eavand o garantie speciala, creditorii
c-irografari sunt supusi riscului insolvabilitatii debitorului, deci e!ecutarea creantelor lor depinde de solvabilitatea
debitorului. #entru a diminua acest risc, in continuarea dreptului de gaj general, creditorii beneficiaza si de masuri speciale
de protectie care se impart in mai multe categorii:
Dasuri conservatorii
, prima categorie de masuri conservatorii prezinta asigurarea de dovezi. repturile pentru a fi e!ecutate trebuie
probate,adica sa se dovedeasca e!istenta lor. 'reditorul are interesul asigurarii mijloacelor de dovada.
In al doilea rand, in masura in care debitorul are in patrimonul sau anumite drepturi care trebuie facute opozabile tertior,
debitorul are interes ca acestea sa fie facute opozabile. - publicitatea drepturilor reale principale. aca acesta ramane pasiv,
creditorul le poate face opozabile.
In a treia categorie intra masurile asiguratorii, respectiv sec-estrul asigurator si poprirea. aca creanta nu a juns la scadenta
si e!ista riscul ca debitorul sa ajung insolvabil, creditorul poate cere instantei luarea acestor masuri.
In a patra categorie intra actiunea oblica, utilizata de creditor cand un drept din patrimoniul debitorului risca sa se stinga.
<asuri prin care se previne riscul crearii sau maririi insolvabilitatii debitorului
Art. 1.''. D9surile conservatorii. - !reditorul poate s% ia toate m%surile necesare sau utile pentru conservarea
drepturilor sale, precum asigurarea dovezilor, &ndeplinirea unor formalit%'i de publicitate )i informare pe contul debitorului,
e#ercitarea ac'iunii oblice ori luarea unor m%suri asigur%torii.
Art. 1.''3 D9surile asigur9torii. - ,rincipalele m%suri asigur%torii sunt sechestrul )i poprirea asigur%torie. 3%surile
asigur%torii se iau &n conformitate cu dispozi'iile !odului de procedur% civil%.
Actiunea oblica
5ctiunea civila prin care debitorul e!ercita in numele si pe socoteala debitorului un drept al acestuia,drept care, din cauza
pasivitatii debitorului, risca sa se stinga.
56
Art. 1.'60 Ac<iunea oblic9 No<iune. - (1) !reditorul a c%rui crean'% este cert% )i e#igibil% poate s% e#ercite drepturile )i
ac'iunile debitorului atunci c(nd acesta, &n prejudiciul creditorului, refuz% sau neglijeaz% s% le e#ercite.(2) !reditorul nu va
putea e#ercita drepturile )i ac'iunile care sunt str(ns legate de persoana debitorulu. (3) !el &mpotriva c%ruia se e#ercit%
ac'iunea oblic% poate opune creditorului toate mijloacele de ap%rare pe care le"ar fi putut opune debitorului. - e!ista
posibilitatea creditorului de a e!ercita direct anumite drepturi fara a face o actiune in justitie> e regula, actiunea oblica nu
este altceva decat utilizarea de catre creditor a actiunii specifice pentru apararea unui anumit drept. In anumite situatii,
creditorul ar putea sa e!ercite direct dreptul din patrimoniul debitorului fara a e!ercita actiunea in justitie - cazul drepturilor
patrimoniale potestative (dreptul de optiune succesorala). esi teoretic e!ista, practic verificarea admisibilitatii cerintelor
pentru aplicarea art. ./68, presupune o validare din partea instantei. In mod normal, deci, c-iar daca este vorba despre un
drept potestativ, trebuie sa se apeleze la instanta.
o$eniul aplicabil al actiunii oblice
:oate drepturile patrimoniale ale debitorului pot fi e!ercitate pe calea actiunii oblice. eci debitorul trebuie sa fie titular al
unui asemenea drept. aca insa nu este vorba despre un drept propriu-zis, ci de posibilitatea de a-si administra patrimoniul,
de a inc-eia acte juridice cu tertii,fie pentru administrarea patrimoniului, fie pentru a face acte de dizpozitie, debitorul
ramane liber sa ia deciziile pe care le crede oportune,creditorul neputand interveni. 'reditorul va avea la indemana actiunea
pauliana daca aceste acte sunt frauduloase.
repturile nepatrimoniale ale debitorului nu pot fi e!ercitatea de creditor pe aceasta cale, e!ercitarea acestora bazandu-se pe
aprecierea subiectiva lasata la latitudinea debitorului. aca vorbim despre aprecierea subiectiva a unor drepturi patrimoniale,
cum este cazul drepturilor intuitu personae, creditorul nu poate utiliza actiunea oblica pentru acestea. Iar in cazul drepturilor
neurmaribile, creditorul nu are interes sa le protejeze.
#entru e!ercitarea actiunii oblice, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
#asivitatea a debitorului
'reditorul trebuie sa aiba un interes legitim (adica sa e!iste riscul insolvabilitatii debitorului). aca debitorul nu e!ercita un
drept, dar are destule drepturi in patrimoniul pentru e!ecutarea creantei creditorului, atunci creditorul nu va avea interes
legitim pentru intentarea actiunii oblice.
'reanta trebuie sa fie certa si e!igibila (art../68 (.)). )ste certa ori de cate ori nu e!ista disputa in privinta e!istentei ei
(disputa justificata). )ste e!igibila daca a ajuns la termen. )ste lic-ida daca are un cuantum determinat (C''). eci in &'',
creanta poate face obiectul actiunii oblice c-iar daca nu are un cuantumul determinat, in instanta urmand a se stabili
cuantumul.
)fectul actiunii oblice este conservarea dreptului in patrimoniul debitorului. e aceea este numita si indirecta sau
subrogatorie, fiindca este e!ercitata in numele debitorului sau si fiindca creditorul nu profita in mod direct de aceasta actiune,
pentru ca va suporta concursul celorlalti creditori c-irografari. , situatie speciala e!ista in cazul unui drept real
imobiliar,cand posesorul poate dobandi prin uzucapiune, caz in care s-ar stinge si garantia creditorului,deci creditorul are
interes sa introduca actiunea oblica.
Art. 1.'61 #!ectele ad$iterii ac<iunii oblice. - Fot%r(rea judec%toreasc% de admitere a ac'iunii oblice profit% tuturor
creditorilor, f%r% nicio preferin'% &n favoarea creditorului care a e#ercitat ac'iunea.
Actiunea revocatorie)pauliana
3ub C'', se spunea ca actiunea pauliana este o actiune prin care se revoca%desfiinteaza actele debitorului.
5ctiunea pauliana reprezinta actiunea prin care se declara inopozabile fata de creditorul anumite acte juridice ale debitorului.
5stfel, creditorul solicita declararea unor acte juridice ale debitorului ca inopozabile atunci cand aceastea prejudiciaza
interesele creditorului.
Art. 1.'62 Ac<iunea revocatorie No<iune. - 11) $ac% dovede)te un prejudiciu, creditorul poate cere s% fie declarate
inopozabile fa'% de el actele juridice &ncheiate de debitor &n frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul &)i
creeaz% sau &)i m%re)te o stare de insolvabilitate. (2) An contract cu titlu oneros sau o plat% f%cut% &n e#ecutarea unui
asemenea contract poate fi declarat% inopozabil% numai atunci c(nd ter'ul contractant ori cel care a primit plata cuno)tea
faptul c% debitorul &)i creeaz% sau &)i m%re)te starea de insolvabilitate.
Art. 1.'6/ Condi<ii privitoare la crean<9. - !rean'a trebuie s% fie cert% la data introducerii ac'iunii.
o$eniul de aplicare a actiunii revocatorii coincide cu cel al actiunii oblice. In cazul drepturilor neurmaribile, actele
frauduloase ar putea fi atacate pe calea actiunii pauliane. &u pot fi atacate actele care privesc drepturi persoanele
nepatrimoniale si cele care implica o apreciere subiectiva de catre debitor. Bn caz special e!ista in ipoteza cand se stabileste
57
o pensie de intretinere, obligatie a debitorului e!cesiv de oneroasa,caz in care creditorul poate cere pe calea actiunii pauliene
reducerea la un cuantum rezonabil.
Conditiile pentru e!ercitarea actiunii pauliene sunt:
)!istenta unui prejudiciu al creditorului. e regula, acest prejudiciu este crearea sau marirea starii de insolvabilitate a
debitorului.
:rebuie sa e!iste o frauda din partea debitorului. &D: vorbim de frauda ca atitudine subiectiva a debitorului. In plus,frauda
nu trebuie sa imbrace forma intentiei directe.
'omplicitatea tertului cu care debitorul inc-eie actul la frauda, doar atunci cand este vorba despre un act cu titlu oneros.
aca insa actul este cu titlu gratuit, este indiferenta atitudinea tertului,fiindca tertul incearca doar sa pastreze un castig, in
timp ce creditorul incearca sa previna o paguba.
'reanta trebuie sa fie certa. In C'' - pe langa certitudine, creanta trebuie sa fie si lic-ida si e!igibila. &'' cere doar
certitudinea, deci nici nu vorbim despre anterioritatea creantei, desi creditorul trebuie sa dovedeasca intentia debitorului de a
frauda.
Art. 1.'64 Ter$en de prescrip<ie. " $ac% prin lege nu se prevede altfel, dreptul la ac'iune se prescrie &n termen de un an de
la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia s% cunoasc% prejudiciul ce rezult% din actul atacat. " &D: nu trebuie sa
confundam termenul de prescriptie al actiunii pauliene cu cel de prescriptie aplicabil pentru valorificarea dreptului
creditorului sau debitorului. aca s-a prescris dreptul creditorului impotriva debitorului, creditorului nu poate invoca
actiunea pauliana.
#!ectele actiunii pauliene: actiunea nu revoca actul debitorului, ci se constata inopozabilitatea fata de creditor. 'reditorul
poate urmarii dreptul debitorului ca si cum s-ar afla in patrimoniul acestuia. aca satisfacerea creantei este posibil doar cu o
parte din valoarea dreptului urmarit, acesta va fi opozabil in parte. &u vorbim despre valabilitatea contractului debitor-tert.
aca e!ista mai multi creditori care au intervenit Hn cauz+., ei vor beneficia toti de inopozabilitatea actului fraudulos, dar vor
fi respectate cauzele de preferinta.
Art. 1.'6' #!ectele ad$iterii ac<iunii. - (1) Actul atacat va fi declarat inopozabil at(t fa'% de creditorul care a introdus
ac'iunea, c(t )i fa'% de to'i ceilal'i creditori care, put(nd introduce ac'iunea, au intervenit &n cauz%. Ace)tia vor avea dreptul
de a fi pl%ti'i din pre'ul bunului urm%rit, cu respectarea cauzelor de preferin'% e#istente &ntre ei. (2) 1er'ul dob(nditor poate
p%stra bunul pl%tind creditorului c%ruia profit% admiterea ac'iunii o sum% de bani egal% cu prejudiciul suferit de acesta din
urm% prin &ncheierea actului. - va avea o drept de regres impotriva debitorului. *n caz contrar, hot%r(rea judec%toreasc% de
admitere a ac'iunii revocatorii indisponibilizeaz% bunul p(n% la &ncetarea e#ecut%rii silite a crean'ei pe care s"a &ntemeiat
ac'iunea, dispozi'iile privitoare la publicitatea )i efectele clauzei de inalienabilitate aplic(ndu"se &n mod corespunz%tor. -
pentru a impiedica pe tertul dobanditor sa instraineze dreptul la randul lui. 'reditorul va trebui sa indeplineasca formalitatile
de publicitate privind clauza de inalienabilitate. 5vantajele clauzei: daca tertul instraineaza, actul va fi anulat.
5ctiunea pauliana ca natura juridica este o actiune in inopozabilitatea unui act juridic (ca si cea in simulatie). )fectele sunt
relative, profitand doar creditorului sau creditorilor care au invocat-o. 5ctiunea pauliana este o actiune directa, deci
creditorii nu vor mai suporta concursul altor creditori. )fectele sunt partiale sau totale ca si inopozabilitatea ceruta. &u se
confunda cu nulitatea,unde efecte sunt absolute (totusi si aceasta poate fi partiala sau totala).
Titlul 6I: Trans$isiunea si trans!or$area obligatiilor
Cap. I: Introducere
,data nascut raportul civil, acesta trebuie e!ecutat. #lata este modalitatea normala de e!ecutare a obligatiei. Bneori inainte
de e!ecutarea obligatiei, este posibil ca fie latura activa, fie cea pasiva, fie ambele sa fie transmise unor alte persoane.
'esiunea contractului este un mod de transmitere a obligatiei, caz in care se transmite atat latura pasiva, cat si cea activa.
Bneori se transmite doar creanta%latura activa a raportului obligational,caz in care vorbim despre o cesiune de creanta. 5lteori
se transmite doar latura pasiva,caz in care vorbim despre preluare de datorie (idee noua in &''). ,bligatia se poate transmite
si prin subrogatie personala si prin poprire e!ecutorie.
Bneori, desi nu se transmite raportul, acesta se poate transforma: fie cauza,fie debitorul sau creditorul. 5ceste transformari
sunt posibile prin novatie si delegatie.
Cap. II: Dodurile de trans$itere a obligatiilor
Cesiunea de creanta
58
@eprezinta un contract prin care creditorulul dintr-un raport obligational numit cedent transmite creanta unui cesionar, astfel
incat debitorul cedat va trebui sa e!ecute datoria catre cesionar.
#oate fi vorba despre un contract cu titlu oneros sau gratuit.
&u este un contract autonom,ci imbraca forme diferite, adica imprumuta natura unor contracte in functie de modul in care se
realizeaza. aca este vorba despre vanzarea creantei,atunci va fi un contract de vanzare,daca vorbim despre un transfer cu
titlu gratuit, este o donatie,daca vorbim despre un tranfer in locul unui alt drept,este un sc-imb. &atura juridica depinde de
modalitatea concreta de realizarea a transmiterii.
Conditiile de valabilitatea a cesiunii de creanta:
:oate conditiile generale de valabilitatea a contractului
2orma specifica fiecarui contract. In toate cazuri, cesiunea este un contract in care se e!prima consimtamantul cedentului si
cesionarului fara a fi nevoie de consimtamantul debitorului cedat. ebitorul cedat nu este parte la contractul de cesiune,dar
fiind un tert intersat, debitorul va suporta efectele in masura in care sunt indeplinite conditiile de opozabilitate.
ebitorul este tert fata de cesiune, deci fata de el cesiunea trebuie sa fie facuta opozabila. #entru aceasta e!ista $ moduri:
2ie accepta cesiunea printr-un inscris cu data certa,
2ie debitorul primeste o comunicarea scrisa (suport de -artie sau format electronic) care sa contina identitatea cesionarul,
creanta cedata si solicitarea de a plati cesionarului.
In materia cesiunii, tertii interesati sunt debitorii cedati, fideiusorii si cesionarii ulteriori si succesivi ai aceleiasi creante.
aca inainte de a opera cesiunea, operase compensatia, aceasta urmeaza a fi revocata, daca debitorul accepta cesiunea de
creanta.
Art. 1.'66 Cesiunea de crean<9 >n general No<iune. - (1) !esiunea de crean'% este conven'ia prin care creditorul cedent
transmite cesionarului o crean'% &mpotriva unui ter'.(2) $ispozi'iile prezentului capitol nu se aplic%:
a) transferului crean'elor &n cadrul unei transmisiuni universale sau cu titlu universal- - succesiunea persoanelor.
b) transferului titlurilor de valoare )i altor instrumente financiare, cu e#cep'ia dispozi'iilor sec'iunii a 2"a din prezentul
capitol.
Art. 1.'6( =elurile cesiunii. - 11) !esiunea de crean'% poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. (2) $ac% cesiunea este cu
titlu gratuit, dispozi'iile prezentei sec'iuni se completeaz% &n mod corespunz%tor cu cele din materia contractului de dona'ie.
(3) $ac% cesiunea este cu titlu oneros, dispozi'iile prezentului capitol se completeaz% &n mod corespunz%tor cu cele din
materia contractului de v(nzare"cump%rare sau, dup% caz, cu cele care reglementeaz% orice alt% opera'iune juridic% &n
cadrul c%reia p%r'ile au convenit s% se e#ecute presta'ia const(nd &n transmiterea unei crean'e.
Art. 1.'6. Trans!erul drepturilor. - (1) !esiunea de crean'% transfer% cesionarului:
a) toate drepturile pe care cedentul le are &n leg%tur% cu crean'a cedat%- " si partea substantiala, si cea procesuala.
b) drepturile de garan'ie )i toate celelalte accesorii ale crean'ei cedate. si dobanzile. (2) !u toate acestea, cedentul nu
poate s% predea cesionarului, f%r% acordul constituitorului, posesia bunului luat &n gaj. *n cazul &n care constituitorul se
opune, bunul gajat r%m(ne &n custodia cedentului. - mai degraba detentie pentru evitarea culegerii fructelor si utilizarii
bunului.
Art. 1.'63 Crean<e care nu pot !i cedate. - (1) .u pot face obiectul unei cesiuni crean'ele care sunt declarate
netransmisibile de lege. (2) !rean'a ce are ca obiect o alt% presta'ie dec(t plata unei sume de bani poate fi cedat% numai
dac% cesiunea nu face ca obliga'ia s% fie, &n mod substan'ial, mai oneroas%.
Art. 1.'(0 Clau*a de inalienabilitate. - (1) !esiunea care este interzis% sau limitat% prin conven'ia cedentului cu debitorul
nu produce efecte &n privin'a debitorului dec(t dac%:
a) debitorul a consim'it la cesiune-
b) interdic'ia nu este e#pres men'ionat% &n &nscrisul constatator al crean'ei, iar cesionarul nu a cunoscut )i nu trebuia s%
cunoasc% e#isten'a interdic'iei la momentul cesiunii-
c) cesiunea prive)te o crean'% ce are ca obiect o sum% de bani. " sanctiunea pentru nerespectarea clauzei este inopozabilitatea
pentru o parte si plata daunelor interese pentru cedent. (2) $ispozi'iile alin. /10 nu limiteaz% r%spunderea cedentului fa'% de
debitor pentru &nc%lcarea interdic'iei de a ceda crean'a.
59
Art. 1.'(1 Cesiunea par<ial9. - (1) !rean'a privitoare la o sum% de bani poate fi cedat% &n parte. (2) !rean'a ce are ca
obiect o alt% presta'ie nu poate fi cedat% &n parte dec(t dac% obliga'ia este divizibil%, iar cesiunea nu face ca aceasta s%
devin%, &n mod substan'ial, mai oneroas% pentru debitor.
Art. 1.'(2 Crean<e viitoare. - (1) *n caz de cesiune a unei crean'e viitoare, actul trebuie s% cuprind% elementele care permit
identificarea crean'ei cedate. (2) !rean'a se consider% transferat% din momentul &ncheierii contractului de cesiune.
Art. 1.'(/ =or$a cesiunii. - (1) !rean'a este cedat% prin simpla conven'ie a cedentului )i a cesionarului, f%r% notificarea
debitorului. (2) !onsim'%m(ntul debitorului nu este cerut dec(t atunci c(nd, dup% &mprejur%ri, crean'a este legat% &n mod
esen'ial de persoana creditorului.
Art. 1.'(4 Predarea >nscrisului constatator al crean<ei. - (1) !edentul este obligat s% remit% cesionarului titlul constatator
al crean'ei aflat &n posesia sa, precum )i orice alte &nscrisuri doveditoare ale dreptului transmis. (2) *n caz de cesiune
par'ial% a crean'ei, cesionarul are dreptul la o copie legalizat% a &nscrisului constatator al crean'ei, precum )i la
men'ionarea cesiunii, cu semn%tura p%r'ilor, pe &nscrisul original. $ac% cesionarul dob(nde)te )i restul crean'ei, devin
aplicabile dispozi'iile alin. /10.
Art. 1.'(' #!ectele cesiunii >nainte de noti!icare. - (1) !esiunea de crean'% produce efecte &ntre cedent )i cesionar, iar
acesta din urm% poate pretinde tot ceea ce prime)te cedentul de la debitor, chiar dac% cesiunea nu a fost f%cut% opozabil%
debitorului. (2) !esionarul poate, &n acelea)i &mprejur%ri, s% fac% acte de conservare cu privire la dreptul cedat.
Art. 1.'(6 obGn*ile scadente Ei ne>ncasate. - $ac% nu s"a convenit altfel, dob(nzile )i orice alte venituri aferente crean'ei,
devenite scadente, dar ne&ncasate &nc% de cedent, se cuvin cesionarului, cu &ncepere de la data cesiunii.
Art. 1.'(( Costuri supli$entare. - $ebitorul are dreptul s% fie desp%gubit de cedent )i de cesionar pentru orice cheltuieli
suplimentare cauzate de cesiune.
Art. 1.'(. Co$unicarea Ei acceptarea cesiunii. - (1) $ebitorul este 'inut s% pl%teasc% cesionarului din momentul &n care:
a) accept% cesiunea printr"un &nscris cu dat% cert%-
b) prime)te o comunicare scris% a cesiunii, pe suport h(rtie sau &n format electronic, &n care se arat% identitatea
cesionarului, se identific% &n mod rezonabil crean'a cedat% )i se solicit% debitorului s% pl%teasc% cesionarului. *n cazul unei
cesiuni par'iale, trebuie indicat% )i &ntinderea cesiunii. (2) *nainte de acceptare sau de primirea comunic%rii, debitorul nu se
poate libera dec(t pl%tind cedentului. (3) Atunci c(nd comunicarea cesiunii este f%cut% de cesionar, debitorul &i poate cere
acestuia s% &i prezinte dovada scris% a cesiunii. (4) ,(n% la primirea unei asemenea dovezi, debitorul poate s% suspende
plata. (5) !omunicarea cesiunii nu produce efecte dac% dovada scris% a cesiunii nu este comunicat% debitorului. - caracter
general fata de alin. 0 si 4.
Art. 1.'(3 &po*abilitatea cesiunii unei universalit9<i de crean<e. " !esiunea unei universalit%'i de crean'e, actuale sau
viitoare, nu este opozabil% ter'ilor dec(t prin &nscrierea cesiunii &n arhiv%. !u toate acestea, cesiunea nu este opozabil%
debitorilor dec(t din momentul comunic%rii ei.
Art. 1.'.0 Co$unicarea odat9 cu cererea de c5e$are >n +udecat9. " Atunci c(nd cesiunea se comunic% odat% cu ac'iunea
intentat% &mpotriva debitorului, acesta nu poate fi obligat la cheltuieli de judecat% dac% pl%te)te p(n% la primul termen,
afar% de cazul &n care, la momentul comunic%rii cesiunii, debitorul se afla deja &n &nt(rziere.
Art. 1.'.1 &po*abilitatea cesiunii !a<9 de !ideiusor. - !esiunea nu este opozabil% fideiusorului dec(t dac% formalit%'ile
prev%zute pentru opozabilitatea cesiunii fa'% de debitor au fost &ndeplinite )i &n privin'a fideiusorului &nsu)i.
Art. 1.'.2 #!ectele cesiunii >ntre cesionar Ei debitorul cedat. " (1) $ebitorul poate s% opun% cesionarului toate mijloacele
de ap%rare pe care le"ar fi putut invoca &mpotriva cedentului. Astfel, el poate s% opun% plata f%cut% cedentului &nainte ca
cesiunea s% &i fi devenit opozabil%, indiferent dac% are sau nu cuno)tin'% de e#isten'a altor cesiuni, precum )i orice alt%
cauz% de stingere a obliga'iilor survenit% &nainte de acel moment. (2) $ebitorul poate, de asemenea, s% opun% cesionarului
plata pe care el &nsu)i ori fideiusorul s%u a f%cut"o cu bun%"credin'% unui creditor aparent, chiar dac% au fost &ndeplinite
formalit%'ile cerute pentru a face opozabil% cesiunea debitorului )i ter'ilor. (3) *n cazul &n care cesiunea i"a devenit
opozabil% prin acceptare, debitorul cedat nu mai poate opune cesionarului compensa'ia pe care o putea invoca &n
raporturile cu cedentul.
Art. 1.'./ Cesiuni succesive. - 11) Atunci c(nd cedentul a transmis aceea)i crean'% mai multor cesionari succesivi,
debitorul se libereaz% pl%tind &n temeiul cesiunii care i"a fost comunicat% mai &nt(i sau pe care a acceptat"o mai &nt(i printr"
un &nscris cu dat% cert%. (2) *n raporturile dintre cesionarii succesivi ai aceleia)i crean'e este preferat cel care )i"a &nscris
mai &nt(i cesiunea la arhiv%, indiferent de data cesiunii sau a comunic%rii acesteia c%tre debitor. - 5r-iva )lectronica de
Jarantii <obiliare,care reprezinta al treilea mod de realizare a opozabilitatii si cel mai puternic. '-iar daca ar e!ista o
acceptare a cesiunii inainte de inscrierea in ar-iva, acesta din urma va fi preferat datorita fortei juridice a inscrierii in ar-iva.
60
Art. 1.'.4 #!ectele cesiunii par<iale >ntre cesionarii crean<ei. - *n cazul unei cesiuni par'iale, cedentul )i cesionarul sunt
pl%ti'i propor'ional cu valoarea crean'ei fiec%ruia dintre ei. Aceast% regul% se aplic% &n mod corespunz%tor cesionarilor care
dob(ndesc &mpreun% aceea)i crean'%.
Art. 1.'.' &bliga<ia de garan<ie. - (1) $ac% cesiunea este cu titlu oneros, cedentul are, de drept, obliga'ia de garan'ie fa'%
de cesionar. (2) Astfel, cedentul garanteaz% e#isten'a crean'ei &n raport cu data cesiunii, f%r% a r%spunde )i de solvabilitatea
debitorului cedat. $ac% cedentul s"a obligat e#pres s% garanteze pentru solvabilitatea debitorului cedat, se prezum%, &n lipsa
unei stipula'ii contrare, c% s"a avut &n vedere numai solvabilitatea de la data cesiunii. (3) :%spunderea pentru solvabilitatea
debitorului cedat se &ntinde p(n% la concuren'a pre'ului cesiunii, la care se adaug% cheltuielile suportate de cesionar &n
leg%tur% cu cesiunea. (4) $e asemenea, dac% cedentul cuno)tea, la data cesiunii, starea de insolvabilitate a debitorului
cedat, sunt aplicabile, &n mod corespunz%tor, dispozi'iile legale privind r%spunderea v(nz%torului de rea"credin'% pentru
viciile ascunse ale bunului v(ndut. (5) *n lips% de stipula'ie contrar%, cedentul cu titlu gratuit nu garanteaz% nici m%car
e#isten'a crean'ei la data cesiunii.
Art. 1.'.6 89spunderea cedentului pentru evic<iune. - (1) *n toate cazurile, cedentul r%spunde dac%, prin fapta sa
proprie, singur% ori concurent% cu fapta unei alte persoane, cesionarul nu dob(nde)te crean'a &n patrimoniul s%u ori nu
poate s% o fac% opozabil% ter'ilor. (2) *ntr"un asemenea caz, &ntinderea r%spunderii cedentului se determin% potrivit art.
1.>C> alin./0.
%ubroga<ia personala
#resupune inlocuirea unei persoane cu o alta persoana, adica se transmite latura activa de la creditorul initial catre alt
creditor.
Art. 1.'3/ =elurile subroga<iei. - (1) Oricine pl%te)te &n locul debitorului poate fi subrogat &n drepturile creditorului, f%r% a
putea &ns% dob(ndi mai multe drepturi dec(t acesta. (2) Subroga'ia poate fi conven'ional% sau legal%. (3) Subroga'ia
conven'ional% poate fi consim'it% de debitor sau de creditor. 9a trebuie s% fie e#pres% )i, pentru a fi opus% ter'ilor, trebuie
constatat% prin &nscris.
Art. 1.'34 %ubroga<ia consi$<it9 de creditor. - 11) Subroga'ia este consim'it% de creditor atunci c(nd, primind plata de la
un ter', &i transmite acestuia, la momentul pl%'ii, toate drepturile pe care le avea &mpotriva debitorului. (2) Subroga'ia
opereaz% f%r% consim'%m(ntul debitorului. Orice stipula'ie contrar% se consider% nescris%. - in c-itanta liberatorie de plata,
creditorul trebuie sa precizeze ca ia transmis toate drepturile. eci subrogatia nu se prezuma.
Art. 1.'3' %ubroga<ia consi$<it9 de debitor. - (1) Subroga'ia este consim'it% de debitor atunci c(nd acesta se &mprumut%
spre a")i pl%ti datoria )i, pe aceast% cale, transmite &mprumut%torului drepturile creditorului fa'% de care avea datoria
respectiv%. (2) Subroga'ia este valabil% numai dac% actul de &mprumut )i chitan'a de plat% a datoriei au dat% cert%, &n actul
de &mprumut se declar% c% suma a fost &mprumutat% spre a se pl%ti datoria, iar &n chitan'% se men'ioneaz% c% plata a fost
f%cut% cu banii &mprumuta'i de noul creditor. (3) Subroga'ia consim'it% de debitor are loc f%r% consim'%m(ntul creditorului
ini'ial, &n lips% de stipula'ie contrar%.
Art. 1.'36 %ubroga<ia legal9. " *n afar% de alte cazuri prev%zute de lege, subroga'ia se produce de drept:
a) &n folosul creditorului, chiar chirografar, care pl%te)te unui creditor care are un drept de preferin'%, potrivit legii- " pentru
a se pastra valoarea patrimoniului.
b) &n folosul dob(nditorului unui bun care &l pl%te)te pe titularul crean'ei &nso'ite de o garan'ie asupra bunului respectiv-
c) &n folosul celui care, fiind obligat &mpreun% cu al'ii sau pentru al'ii, are interes s% sting% datoria-
d) &n folosul mo)tenitorului care pl%te)te din bunurile sale datoriile succesiunii-
e) &n alte cazuri stabilite de lege. - raspunderea delictuala.
Art. 1.'3( #!ectele subroga<iei. - (1) Subroga'ia &)i produce efectele din momentul pl%'ii pe care ter'ul o face &n folosul
creditorului. (2) Subroga'ia produce efecte &mpotriva debitorului principal )i a celor care au garantat obliga'ia. Ace)tia pot
opune noului creditor mijloacele de ap%rare pe care le aveau &mpotriva creditorului ini'ial.
Art. 1.'3. %ubroga<ia par<ial9. - (1) *n caz de subroga'ie par'ial%, creditorul ini'ial, titular al unei garan'ii, poate e#ercita
drepturile sale pentru partea nepl%tit% din crean'% cu preferin'% fa'% de noul creditor. (2) !u toate acestea, &n cazul &n care
creditorul ini'ial s"a obligat fa'% de noul creditor s% garanteze suma pentru care a operat subroga'ia, cel din urm% este
preferat.
Preluarea de datorie
#resupune un contract prin care datoria debitorului initial din raportul obligational se transmite catre un tert care devine nou
debitor. 3pre deosebire de cesiunea de creanta care are o structura bipartita, preluarea de datorie are o structura variabila:
61
Bna tripartita cand contractul se inc-eie intre debitorul initial si noul debitor. :otusi este nevoie si de acordul creditorului.
5vem 0 parti la contract. Intelegerea initiala trebuie sa fie comunicata creditorului pentru ca acesta sa isi dea acordul. In
absenta comunicarii, nu se vorba despre acordul creditorului. &oul debitor si vec-iul debitor pot modifica sau denunta
contractul pana la comunicarea acordului creditorului. 5cesta poate accepta preluarea de datorie intr-un termen rezonabil
stabilit de cel care face comunicare. aca amandoi debitorii fac comunicarea si propune termene diferite, se va lua in
considerare termenul din urma. aca nu se raspunde, se considera ca a refuzat. '-iar daca refuza, acordul dintre debitori
produce efecte. &oul debitor va fi obligat fata de vec-iul debitor sa e!ecute datoria acestuia. :otusi, pana la momentul in care
creditorul isi da acordul, nu se naste dreptul de a cere e!ecutarea silita.
Bna bipartrita intre creditor si noul debitor. In acest caz, nu este nevoie de acordul debitorului.
Art. 1.'33 ispo*i<ii generale Condi<ii. - Obliga'ia de a pl%ti o sum% de bani ori de a e#ecuta o alt% presta'ie poate fi
transmis% de debitor unei alte persoane:
a) fie printr"un contract &ncheiat &ntre debitorul ini'ial )i noul debitor, sub rezerva dispozi'iilor art. 1.65>-
b) fie printr"un contract &ncheiat &ntre creditor )i noul debitor, prin care acesta din urm% &)i asum% obliga'ia.
Art. 1.600 #!ecte. - ,rin &ncheierea contractului de preluare a datoriei, noul debitor &l &nlocuie)te pe cel vechi, care, dac%
nu s"a stipulat altfel )i sub rezerva art. 1.651, este liberat.
Art. 1.601 Insolvabilitatea noului debitor. - $ebitorul ini'ial nu este liberat prin preluarea datoriei, dac% se dovede)te c%
noul debitor era insolvabil la data c(nd a preluat datoria, iar creditorul a consim'it la preluare, f%r% a cunoa)te aceast%
&mprejurare.
Art. 1.602 Accesoriile crean<ei. - (1) !reditorul se poate prevala &n contra noului debitor de toate drepturile pe care le are
&n leg%tur% cu datoria preluat%. (2) ,reluarea datoriei nu are niciun efect asupra e#isten'ei garan'iilor crean'ei, afar% de
cazul c(nd acestea nu pot fi desp%r'ite de persoana debitorului. (3) !u toate acestea, obliga'ia fideiusorului sau a ter'ului
care a constituit o garan'ie pentru realizarea crean'ei se va stinge dac% aceste persoane nu )i"au dat acordul la preluare.
Art. 1.60/ Di+loacele de ap9rare. - (1) $ac% din contract nu rezult% altfel, noul debitor poate opune creditorului toate
mijloacele de ap%rare pe care le"ar fi putut opune debitorul ini'ial, &n afar% de compensa'ie sau orice alt% e#cep'ie
personal% a acestuia din urm%. (2) .oul debitor nu poate opune creditorului mijloacele de ap%rare &ntemeiate pe raportul
juridic dintre noul debitor )i debitorul ini'ial, chiar dac% acest raport a fost motivul determinant al prelu%rii.
Art. 1.604 Ine!icacitatea prelu9rii datoriei. - (1) !(nd contractul de preluare este desfiin'at, obliga'ia debitorului ini'ial
rena)te, cu toate accesoriile sale, sub rezerva drepturilor dob(ndite de ter'ii de bun%"credin'%. (2) !reditorul poate, de
asemenea, cere daune"interese celui ce a preluat datoria, afar% numai dac% acesta din urm% dovede)te c% nu poart%
r%spunderea desfiin'%rii contractului )i a prejudiciilor suferite de creditor.
Art. 1.60' Preluarea datoriei prin contract >nc5eiat cu debitorul Acordul creditorului. - ,reluarea datoriei convenit% cu
debitorul &)i va produce efectele numai dac% creditorul &)i d% acordul.
Art. 1.606 Co$unicarea prelu9rii. - (1) Oricare dintre contractan'i poate comunica creditorului contractul de preluare,
cer(ndu"i s% &)i dea acordul. (2) !reditorului nu i se poate cere acordul c(t timp nu a primit comunicarea. (3) !(t timp
creditorul nu )i"a dat acordul, contractan'ii pot modifica sau denun'a contractul.
Art. 1.60( Ter$enul de acceptare. - 11) !ontractantul care comunic% preluarea datoriei creditorului &i poate stabili un
termen rezonabil pentru r%spuns. (2) $ac% ambii contractan'i au comunicat creditorului preluarea datoriei, stabilind
termene diferite, r%spunsul urmeaz% s% fie dat &n termenul care se &mpline)te cel din urm%. (3) ,reluarea datoriei este
considerat% refuzat% dac% creditorul nu a r%spuns &n termen.
Art. 1.60. &bliga<iile ter<ului. - (1) !(t timp creditorul nu )i"a dat acordul sau dac% a refuzat preluarea, cel care a preluat
datoria este obligat s% &l libereze pe debitor, e#ecut(nd la timp obliga'ia. (2) !reditorul nu dob(nde)te un drept propriu
&mpotriva celui obligat s% &l libereze pe debitor, cu e#cep'ia cazului &n care se face dovada c% p%r'ile contractante au voit
altfel.
Curs 12 - 2.0'.2012
Cap. III: Dodurile de trans!or$are a obligatiilor
Novatia
:ransformarea obligatiilor presupune ca fie se sc-imba un subiect al raportului obligational, fie se sc-imba un element
obiectiv al obligatiei (obiectul sau cauza). In C'', aceasta transformare se putea face prin novatie si delegatie. :otusi,
delegatia nu era decat o varianta a novatiei prin sc-imbare de subiect, astfel incat in &'' este reglementata doar novatia.
Novatia reprezinta un contract prin care un raport obligational e!istent se transforma, fie prin sc-imbarea creditorului ori a
debitorului, fie prin sc-imbarea cauzei sau obliectului.
62
Art. 1.603 No<iune Ei !eluri. - (1) .ova'ia are loc atunci c(nd debitorul contracteaz% fa'% de creditor o obliga'ie nou%, care
&nlocuie)te )i stinge obliga'ia ini'ial%. (2) $e asemenea, nova'ia se produce atunci c(nd un debitor nou &l &nlocuie)te pe cel
ini'ial, care este liberat de creditor, sting(ndu"se astfel obliga'ia ini'ial%. *n acest caz, nova'ia poate opera f%r%
consim'%m(ntul debitorului ini'ial. (3) .ova'ia are loc )i atunci c(nd, ca efect al unui contract nou, un alt creditor este
substituit celui ini'ial, fa'% de care debitorul este liberat, sting(ndu"se astfel obliga'ia veche.
istingem intre novatia obiectiva (sc-imbarea cauzei sau obiectului obligatiei intre creditorul si debitorul initial) si cea
subiectiva (sc-imbarea unui subiect al raportului). 5tunci cand novatia este obiectiva, acordul de vointa se inc-eie intre
creditor si debitor. In cazul novatiei subiective, trebuie sa distingem dupa cum este vorba de sc-imbarea debitorului sau cea a
creditorului. In primul caz, novatia are un caracter bipartrit (creditor si noul debitor), iar novaGia poate opera f+r+
consimG+mMntul debitorului iniGial. In cazul sc-imbarii creditorului, nu se cere consimtamantul partii, deci are caracter
tripartrit - la contract participand subiectele initiale si noul creditor.
Conditiile novatiei:
3a e!ista o obligatie valabila pentru ca ea sa poata fi transformata prin novatie. aca obligatia este nula, novatia nu poate
opera. aca este anulabila, acordul de novatie poate avea drept efect confirmarea nulitatii.
,bligatia noua sa fie valabila. aca cea noua este nula, ramane in fiinta obligatia vec-e. aca este anulabila, partile pot
confirma ulterior actul sau daca trece termenul d eprescriptie pentru actiunea in anularea, noua obligatie se consolideaza.
:rebuie sa e!iste intentia partilor de a nova - animus novandi. &u este necesar ca aceasta vointa de a nova sa fie e!primata
print-o formula sacramentala.
:rebuie sa e!iste un element nou care sc-imba un element din vec-iul raport obligational : fie un subiect al raportului
obligational, fie un element obiectiv.
:oate conditiile generale de valabilitate ale contractului trebuie indeplinite.
Art. 1.610 Proba nova<iei. - .ova'ia nu se prezum%. +nten'ia de a nova trebuie s% fie ne&ndoielnic%.
&ovatia poate opera asupra oricarui raport obligational, indiferent de izvorul lui. 5stfel o obligatie nascuta dintr-un delict
civil poate fi novata, totusi este evident ca novatia va fi un contract, acest raport fiind intotdeauna de natura contractuala,
deoarece este rezultatul vointei partilor de a nova.
#!ectele novatiei: ,bligatia vec-e se stinge si cea noua se naste. 5ceasta fiind diferenta dintre transmitere obligatilor si
transformarea obligatiilor (care nu implica stingerea obligatiilor).
Art. 1.611 ?aran<iile crean<ei novate. - (1) +potecile care garanteaz% crean'a ini'ial% nu vor &nso'i noua crean'% dec(t dac%
aceasta s"a prev%zut &n mod e#pres. (2) *n cazul nova'iei prin schimbarea debitorului, ipotecile legate de crean'a ini'ial% nu
subzist% asupra bunurilor debitorului ini'ial f%r% consim'%m(ntul acestuia din urm% )i nici nu se str%mut% asupra bunurilor
noului debitor f%r% acordul s%u. (3) Atunci c(nd nova'ia opereaz% &ntre creditor )i unul dintre debitorii solidari, ipotecile
legate de vechea crean'% nu pot fi transferate dec(t asupra bunurilor codebitorului care contracteaz% noua datorie.
Art. 1.612 Di+loacele de ap9rare. - Atunci c(nd nova'ia are loc prin schimbarea debitorului, noul debitor nu poate opune
creditorului mijloacele de ap%rare pe care le avea &mpotriva debitorului ini'ial )i nici cele pe care acesta din urm% le avea
&mpotriva creditorului, cu e#cep'ia situa'iei &n care, &n acest ultim caz, debitorul poate invoca nulitatea absolut% a actului
din care s"a n%scut obliga'ia ini'ial%. - spre deosebire de cesiune si subrogatie.
Art. 1.61/ #!ectele nova<iei asupra debitorilor solidari Ei !ideiusorilor. - (1) .ova'ia care opereaz% &ntre creditor )i unul
dintre debitorii solidari &i libereaz% pe ceilal'i codebitori cu privire la creditor. .ova'ia care opereaz% cu privire la debitorul
principal &i libereaz% pe fideiusori. fideiusiunea inceteaza. (2) !u toate acestea, atunci c(nd creditorul a cerut acordul
codebitorilor sau, dup% caz, al fideiusorilor ca ace)tia s% fie 'inu'i de noua obliga'ie, crean'a ini'ial% subzist% &n cazul &n
care debitorii sau fideiusorii nu &)i e#prim% acordul.
Art. 1.614 #!ectele nova<iei asupra creditorilor solidari. - .ova'ia consim'it% de un creditor solidar nu este opozabil%
celorlal'i creditori dec(t pentru partea din crean'% ce revine acelui creditor.
Titlul 6II: Dodurile de stingere a obligatiilor
Cap. I: ?eneralitati
Art. 1.61' Doduri de stingere a obliga<iilor. - Obliga'iile se sting prin plat%, compensa'ie, confuziune, remitere de datorie,
imposibilitate fortuit% de e#ecutare, precum )i prin alte moduri e#pres prev%zute de lege. G darea in plata.
'lasificarea modurilor de stingere a obligatiilor:
63
upa rolul vointei partilor cu privire la incetarea raportului juridic obligational:
<oduri voluntare de stingere a obligatiilor: remiterea de datorie, compensatia conventionala"
<oduri de stingere care opereaza in afara manifestarii de vointa a partilor: imposibilitatea fortuita de e!ecutare, confuziunea"
upa cum stingerea obligatiei a dus sau nu la realizarea creantei creditorului:
<odurile de stingere a obligatiilor care duc la realizarea creantei creditorului: compensatia, darea in plata si confuziunea.
<odurile de stingere a obligatiilor care nu duc la realizarea creantei creditorului: remiterea de datorie si imposibilitatea de
e!ecutare.
Cap. II: Dodurile de stingere a obligatiilor care duc la reali*area creantei creditorului
Co$pensa<ia
Presupune stingerea a doua obligatii reciproce pana la concurenta celei $ai $ici dintre ele.
Art. 1.616 No<iune. " $atoriile reciproce se sting prin compensa'ie p(n% la concuren'a celei mai mici dintre ele.
Art. 1.61( Condi<ii. " (1) !ompensa'ia opereaz% de plin drept de &ndat% ce e#ist% dou% datorii certe, lichide )i e#igibile,
oricare ar fi izvorul lor, )i care au ca obiect o sum% de bani sau o anumit% cantitate de bunuri fungibile de aceea)i natur%.
(2) O parte poate cere lichidarea judiciar% a unei datorii pentru a putea opune compensa'ia. (3) Oricare dintre p%r'i poate
renun'a, &n mod e#pres ori tacit, la compensa'ie.
'ompensatia poate fi de mai multe feluri:
Co$pensatie legala- opereaza de drept, in puterea legii. 'onditii:
doua datorii reciproce,
creantele trebuie sa aiba ca obiect bunuri fungibile de aceeasi natura ,
aceleasi persoane,
creantele trebuie sa fie certe, lic-ide si e!igibile.
&D: 'ompensatia poate opera indiferent de izvorul obligatiilor reciproce.
Co$pensatie +udiciara - cand datoriile reciproce nu sunt lic-ide sau nu au ca obiect bunuri fungibile, unul dintre creditorii
reciproci se poate adresa instantei care va aprecia si va putea dispune stingerea datoriilor pana la concurenta celei mai mici.
)fectele compensatiei se vor produce de la data ramanerii definitive a -otararii judecatoresti.
Co$pensatie conventionala - compensatia va opera prin conventia partilor, in ipoteza in care nu sunt intrunite conditiile
pentru a opera compensatia legala. )fectele se vor produce de la data cand s-a inc-eiat conventia partilor cu privire la
compensatie.
Art. 1.61. Ca*uri >n care co$pensa<ia este e,clus9. - !ompensa'ia nu are loc atunci c(nd:
a) crean'a rezult% dintr"un act f%cut cu inten'ia de a p%gubi- - trebuie sa e!iste dol. aca este o obligatie contractuala - avem
ipoteza raspunderii contractuale, iar incalcarea obligatei trebuie facuta cu dol sau intentie. aca vorbim despre raspunderea
delictuala, tot trebuie sa vorbim despre forma de vinovatie - intentie.
b) datoria are ca obiect restituirea bunului dat &n depozit sau cu titlu de comodat-
c) are ca obiect un bun insesizabil.
Art. 1.613 Ter$enul de gra<ie. - 1ermenul de gra'ie acordat pentru plata uneia dintre datorii nu &mpiedic% realizarea
compensa'iei.
Art. 1.620 I$puta<ia. - Atunci c(nd mai multe obliga'ii susceptibile de compensa'ie sunt datorate de acela)i debitor,
regulile stabilite pentru imputa'ia pl%'ii se aplic% &n mod corespunz%tor.
Art. 1.621 =ideiusiunea. - (1) Dideiusorul poate opune &n compensa'ie crean'a pe care debitorul principal o dob(nde)te
&mpotriva creditorului obliga'iei garantate. (2) $ebitorul principal nu poate, pentru a se libera fa'% de creditorul s%u, s%
opun% compensa'ia pentru ceea ce acesta din urm% datoreaz% fideiusorului.
Art. 1.622 #!ectele co$pensa<iei !a<9 de ter<i. - (1) !ompensa'ia nu are loc )i nici nu se poate renun'a la ea &n detrimentul
drepturilor dob(ndite de un ter'." distigem inte drepturi asupra creantei debitorului si drepturi asupra prestatiei debitorului
(2) Astfel, debitorul care, fiind ter' poprit, dob(nde)te o crean'% asupra creditorului popritor nu poate opune compensa'ia
&mpotriva acestuia din urm%. - una dintre parti are creanta insotita de un privilegiu sau ipoteca pe numele unui tert" daca ar
64
opera compensatia, s-ar stinge dreptul tertului" daca o parte stinge creanta prin plata, se pastreaza dreptul tertului, adica
subzista acea garantie. (3) $ebitorul care putea s% opun% compensa'ia )i care a pl%tit datoria nu se mai poate prevala, &n
detrimentul ter'ilor, de privilegiile sau de ipotecile crean'ei sale.
Art. 1.62/ Cesiunea sau ipoteca asupra unei crean<e. - (1) $ebitorul care accept% pur )i simplu cesiunea sau ipoteca
asupra crean'ei consim'it% de creditorul s%u unui ter' nu mai poate opune acelui ter' compensa'ia pe care ar fi putut s% o
invoce &mpotriva creditorului ini'ial &nainte de acceptare. (2) !esiunea sau ipoteca pe care debitorul nu a acceptat"o, dar
care i"a devenit opozabil%, nu &mpiedic% dec(t compensa'ia datoriilor creditorului ini'ial care sunt ulterioare momentului &n
care cesiunea sau ipoteca i"a devenit opozabil%. - 1'.2 (3) *n cazul &n care cesiunea i"a devenit opozabil% prin acceptare,
debitorul cedat nu mai poate opune cesionarului compensa'ia pe care o putea invoca &n raporturile cu cedentul.
Con!u*iunea
#resupune ca o obligatie se stinge atunci cand aceasi persoana este si creditor si debitor in cadrul unui raport obligational. 3e
aplica tuturor obligatiilor indiferent de izvorul lor.
Art. 1.624 No<iune. - (1) Atunci c(nd, &n cadrul aceluia)i raport obliga'ional, calit%'ile de creditor )i debitor se &ntrunesc &n
aceea)i persoan%, obliga'ia se stinge de drept prin confuziune. (2) !onfuziunea nu opereaz% dac% datoria )i crean'a se
g%sesc &n acela)i patrimoniu, dar &n mase de bunuri diferite. - raporturile intrapatrimoniale nu sunt raporturi juridice clasice.
Art. 1.62' Con!u*iunea Ei ipoteca. - (1) +poteca se stinge prin confuziunea calit%'ilor de creditor ipotecar )i de proprietar
al bunului ipotecat. (2) 9a rena)te dac% creditorul este evins din orice cauz% independent% de el.
Art. 1.626 =ideiusiunea. - !onfuziunea ce opereaz% prin reunirea calit%'ilor de creditor )i debitor profit% fideiusorilor. !ea
care opereaz% prin reunirea calit%'ilor de fideiusor )i creditor ori de fideiusor )i debitor principal nu stinge obliga'ia
principal%.
Art. 1.62( #!ectele con!u*iunii !a<9 de ter<i. - !onfuziunea nu aduce atingere drepturilor dob(ndite anterior de ter'i &n
leg%tur% cu crean'a stins% pe aceast% cale. - asemenea compensatiunii.
Art. 1.62. es!iin<area con!u*iunii. - $ispari'ia cauzei care a determinat confuziunea face s% renasc% obliga'ia cu efect
retroactiv. - mostenitorul aparent, anularea -otararii de declarare a mortii, etc.
area in plata
area in plata este o conventie inc-eiata cu ocazia platii prin care debitorul ofera creditorului o alta prestatie decat cea
initiala, oferta pe care creditorul o accepta. )ste o operatie juridica comple!a. 5r fi novatie prin sc-imbare de obiect daca
oferta s-ar face inainte platii,dar este vorba despre darea in plata deoarece are loc in momentul efectuarii platii. In plus,
novatia este un mod de transformare a obligatiei, pe cand darea in plata duce la stingerea ei.
Art. 1.432 area >n plat9. - (1) $ebitorul nu se poate libera e#ecut(nd o alt% presta'ie dec(t cea datorat%, chiar dac%
valoarea presta'iei oferite ar fi egal% sau mai mare, dec(t dac% creditorul consimte la aceasta. *n acest din urm% caz,
obliga'ia se stinge atunci c(nd noua presta'ie este efectuat%. (2) $ac% presta'ia oferit% &n schimb const% &n transferul
propriet%'ii sau al unui alt drept, debitorul este 'inut de garan'ia contra evic'iunii )i de garan'ia contra viciilor lucrului,
potrivit regulilor aplicabile &n materia v(nz%rii, cu e#cep'ia cazului &n care creditorul prefer% s% cear% presta'ia ini'ial% )i
repararea prejudiciului. *n aceste cazuri, garan'iile oferite de ter'i nu renasc.
Art. 1.43/ Cesiunea de crean<9 >n locul e,ecut9rii. - (1) Atunci c(nd, &n locul presta'iei ini'iale, este cedat% o crean'%,
obliga'ia se stinge &n momentul satisfacerii crean'ei cedate. $ispozi'iile art. 1.>6C"1.>C sunt aplicabile &n mod
corespunz%tor. (2) $ac%, potrivit &n'elegerii p%r'ilor, obliga'ia &n locul c%reia debitorul &)i cedeaz% propria crean'% se stinge
&nc% de la data cesiunii, dispozi'iile art. 1.>C6 sunt aplicabile &n mod corespunz%tor, cu e#cep'ia cazului &n care creditorul
prefer% s% cear% presta'ia ini'ial%. suprapunere a cesiunii de creanta si a platii.
Cap. III: Dodurile de stingere a obligatiilor care nu duc la reali*area creantei creditorului
8e$iterea de datorie
Art. 1.623 No<iune. - (1) :emiterea de datorie are loc atunci c(nd creditorul &l libereaz% pe debitor de obliga'ia sa (2)
:emiterea de datorie este total%, dac% nu se stipuleaz% contrariul.
Art. 1.6/0 =eluri. - (1) :emiterea de datorie poate fi e#pres% sau tacit%. (2) 9a poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit,
potrivit naturii actului prin care aceasta se realizeaz%. - 2ie creditorul il iarta de datorie fara a primi nimic in sc-imb -
donatie indirecta (toate conditiile donatiei mai putin cele de forma). 2ie creditorul primeste ceva in sc-imb pentru liberarea
de plata - contract cu titlu oneros - domnul 3toica considera ca este artificiala ideea, fiind vorba fie de o novatie, fie de o dare
in plata.
65
Art. 1.6/1 ovada. - $ovada remiterii de datorie se face &n condi'iile art. 1.44. - orice mijloc de proba. e regula, dovada
platii se face prin remiterea titlului creantei de la creditor la debitor. Bneori, se remite titlul original al creantei - act autentic
sau un inscris sub semnatura privata.
Art. 1.6/2 ?aran<ii. - :enun'area e#pres% la un privilegiu sau la o ipotec% f%cut% de creditor nu prezum% remiterea de
datorie &n privin'a crean'ei garantate.
Art. 1.6// =ideiusiunea. - (1) :emiterea de datorie f%cut% debitorului principal libereaz% pe fideiusor, ca )i pe oricare alte
persoane 'inute pentru el. (2) :emiterea de datorie consim'it% &n favoarea fideiusorului nu libereaz% pe debitorul principal.
(3) $ac% remiterea de datorie este convenit% cu unul dintre fideiusori, ceilal'i r%m(n obliga'i s% garanteze pentru tot, cu
includerea p%r'ii garantate de acesta, numai dac% au consim'it e#pres la e#onerarea lui. (4) ,resta'ia pe care a primit"o
creditorul de la un fideiusor pentru a"l e#onera de obliga'ia de garan'ie se imput% asupra datoriei, profit(nd, &n propor'ia
valorii acelei presta'ii, at(t debitorului principal, c(t )i celorlal'i fideiusori.
I$posibilitatea !ortuit9 de e,ecutare
5re mai multe semnificatii:
In domeniul raspunderii civile: in functie de natura ei, imposibilitatea fortuita de e!ecutare inlatura fie raportul de cauzalitate
(luand forma fortei majore ori cazului fortuit), fie vinovatia.
'and vine vorba de riscul contractului (doar la contracte sinalagmatice) - res perit debitori.
'a mod de stingere a obligatiei
Art. 1.6/4 No<iune. Condi<ii. - (1) $ebitorul este liberat atunci c(nd obliga'ia sa nu mai poate fi e#ecutat% din cauza unei
for'e majore, a unui caz fortuit ori a unor alte evenimente asimilate acestora, produse &nainte ca debitorul s% fie pus &n
&nt(rziere. (2) $ebitorul este, de asemenea, liberat, chiar dac% se afl% &n &nt(rziere, atunci c(nd creditorul nu ar fi putut,
oricum, s% beneficieze de e#ecutarea obliga'iei din cauza &mprejur%rilor prev%zute la alin. /10, afar% de cazul &n care
debitorul a luat asupra sa riscul producerii acestora. (3) Atunci c(nd imposibilitatea este temporar%, e#ecutarea obliga'iei
se suspend% pentru un termen rezonabil, apreciat &n func'ie de durata )i urm%rile evenimentului care a provocat
imposibilitatea de e#ecutare. (4) $ovada imposibilit%'ii de e#ecutare revine debitorului. (5) $ebitorul trebuie s% notifice
creditorului e#isten'a evenimentului care provoac% imposibilitatea de e#ecutare a obliga'iilor. $ac% notificarea nu ajunge la
creditor &ntr"un termen rezonabil din momentul &n care debitorul a cunoscut sau trebuia s% cunoasc% imposibilitatea de
e#ecutare, debitorul r%spunde pentru prejudiciul cauzat, prin aceasta, creditorului. (6) $ac% obliga'ia are ca obiect bunuri
de gen, debitorul nu poate invoca imposibilitatea fortuit% de e#ecutare.
Titlul 6III: &bligatiile co$ple,e
Cap. I: Introducere
In C'' se facea distinctie in cadrul obligatiilor comple!e intre obligatii afectate de modalitati (nu intra la e!amen) si
obligatii plurale. In &'' nu se mai face o asemenea distinctie: obligatiile comple!e se confunda cu cele plurale.
istingem intre obligatia in forma simpla (singur obiect, singur subiect pasiv, singur subiect activ, singura cauza) si obligatii
plurale.
&bligatiile plurale
#utem defini obligatiile plurale ca fiind acele obligatii care au fie o pluralitatea de obiecte, fie o pluralitate de subiecte.
,bligatiile cu obiecte multiple: alternative sau facultative. ,bligatiile cu subiecte multiple: conjuncte%divizibile, solidare sau
indivizibile.
&bligatiile cu subiecte $ultiple
*rt. 1.421 Categorii. " Obliga'iile pot fi divizibile sau indivizibile.
&bligatiile con+uncte)divi*ibile
5cea obligatie cu pluralitate de subiecte intre care creanta sau datoria se divide de plin drept.
Art. 1.422 &bliga<ia divi*ibil9. - (1) Obliga'ia este divizibil% &ntre mai mul'i debitori atunci c(nd ace)tia sunt obliga'i fa'%
de creditor la aceea)i presta'ie, dar fiecare dintre ei nu poate fi constr(ns la e#ecutarea obliga'iei dec(t separat )i &n limita
p%r'ii sale din datorie. (2) Obliga'ia este divizibil% &ntre mai mul'i creditori atunci c(nd fiecare dintre ace)tia nu poate s%
cear% de la debitorul comun dec(t e#ecutarea p%r'ii sale din crean'%.
66
Art. 1.42/ Pre*u$<ia de egalitate. " $ac% prin lege ori prin contract nu se dispune altfel, debitorii unei obliga'ii divizibile
sunt 'inu'i fa'% de creditor &n p%r'i egale. Aceast% regul% se aplic%, &n mod similar, )i &n privin'a creditorilor.
Art. 1.424 Pre*u$<ia de divi*ibilitate. #,cep<ii. - Obliga'ia este divizibil% de plin drept, cu e#cep'ia cazului &n care
indivizibilitatea a fost stipulat% &n mod e#pres ori obiectul obliga'iei nu este, prin natura sa, susceptibil de divizare material%
sau intelectual%. - regula este divizibilitatea.
&bligatiile indivi*ibile
5cea obligatie care, datorita obiectului sau conventiei partilor, nu poate fi impartita intre subiectele ei.
Indivizibilitatea care rezulta din natura prestatiei se numeste naturala: obligatiile de a face si de a nu face. 'ele de a da sunt
divizibile prin natura lor: drepturi reale. Indivizibilitatea care rezulta din conventia partilor este conventionala.
Art. 1.42' #!ectele obliga<iei indivi*ibile. - (1) Obliga'ia indivizibil% nu se divide &ntre debitori, &ntre creditori )i nici &ntre
mo)tenitorii acestora. (2) Diecare dintre debitori sau dintre mo)tenitorii acestora poate fi constr(ns separat la e#ecutarea
&ntregii obliga'ii )i, respectiv, fiecare dintre creditori sau dintre mo)tenitorii acestora poate cere e#ecutarea integral%.
Art. 1.426 %olidaritatea Ei indivi*ibilitatea. - (1) Solidaritatea debitorilor sau creditorilor nu atrage, prin ea &ns%)i,
indivizibilitatea obliga'iilor. (2) *n lips% de stipula'ie contrar%, creditorii )i debitorii unei obliga'ii indivizibile nu sunt lega'i
solidar.
Art. 1.42( ivi*ibilitatea obliga<iei >ntre $oEtenitori. - Obliga'ia divizibil% prin natura ei care nu are dec(t un singur
debitor )i un singur creditor trebuie s% fie e#ecutat% &ntre ace)tia ca )i cum ar fi indivizibil%, &ns% ea r%m(ne divizibil% &ntre
mo)tenitorii fiec%ruia dintre ei.
Art. 1.42. #,ecutarea >n natur9. - !(nd e#ecutarea obliga'iei indivizibile are loc &n natur%, fiecare creditor nu poate cere
)i primi presta'ia datorat% dec(t &n &ntregime.
Art. 1.423 8estituirea presta<iilor. - Obliga'ia de restituire a presta'iilor efectuate &n temeiul unei obliga'ii indivizibile este
divizibil%,afar% de cazul &n care indivizibilitatea obliga'iei de restituire rezult% din natura ei.
Art. 1.4/0 aunele-interese. - (1) Obliga'ia de a e#ecuta prin echivalent o obliga'ie indivizibil% este divizibil%
(2) $aunele"interese suplimentare nu pot fi cerute dec(t debitorului vinovat de nee#ecutarea obliga'iei. 9le se cuvin
creditorilor numai &n propor'ie cu partea din crean'% ce revine fiec%ruia dintre ei.
Art. 1.4/1 #,isten<a $ai $ultor creditori. - (1) !reditorii )i debitorii unei obliga'ii indivizibile nu sunt prezuma'i a")i fi
&ncredin'at reciproc puterea de a ac'iona pentru ceilal'i &n privin'a crean'ei. (2) .ova'ia, remiterea de datorie, compensa'ia
ori confuziunea consim'it% sau care opereaz% fa'% de un creditor nu stinge obliga'ia dec(t pentru partea din crean'% ce
revine acestuia. Da'% de ceilal'i creditori, debitorul r%m(ne obligat pentru tot. (3) $ebitorul care a pl%tit celorlal'i creditori
este &ndrept%'it s% primeasc% de la ace)tia echivalentul p%r'ii din obliga'ie cuvenite creditorului care a consim'it la stingerea
crean'ei sau fa'% de care aceasta a operat.
#,isten<a $ai $ultor debitori Art. 1.4/2. - (1) .ova'ia, remiterea de datorie, compensa'ia ori confuziunea consim'it% sau
care opereaz% &n privin'a unui debitor stinge obliga'ia indivizibil% )i &i libereaz% pe ceilal'i debitori, ace)tia r%m(n(nd &ns%
'inu'i s% pl%teasc% celui dint(i echivalentul p%r'ilor lor. (2) !reditorul poate s% cear% oric%ruia dintre debitori e#ecutarea
&ntregii obliga'ii, oricare ar fi partea din obliga'ie ce revine acestuia. !reditorul poate, de asemenea, s% cear% ca to'i
debitorii s% efectueze plata &n acela)i timp. (3) $ebitorul chemat &n judecat% pentru totalitatea obliga'iei poate cere un
termen pentru a"i introduce &n cauz% pe ceilal'i debitori, cu e#cep'ia cazului &n care presta'ia nu poate fi realizat% dec(t de
cel chemat &n judecat%, care, &n acest caz, poate fi obligat s% e#ecute singur &ntreaga presta'ie, av(nd &ns% drept de regres
&mpotriva celorlal'i debitori. (4) ,unerea &n &nt(rziere a unuia dintre debitori, de drept sau la cererea creditorului, nu
produce efecte &mpotriva celorlal'i debitori. (5) *ndat% ce cauza indivizibilit%'ii &nceteaz%, obliga'ia devine divizibil%.
Prescrip<ia Art. 1.4//. - (1) Suspendarea prescrip'iei fa'% de unul dintre creditorii sau debitorii unei obliga'ii indivizibile
produce efecte )i fa'% de ceilal'i. (2) 1ot astfel, &ntreruperea prescrip'iei &n privin'a unuia dintre creditorii sau debitorii unei
obliga'ii indivizibile produce efecte )i fa'% de ceilal'i.
&bliga<iile solidare
5cea obligatie cu subiecte multiple in cadrul careia fiecare creditor solidar poate cere debitorului intreaga datorie sau fiecare
dintre debitorii solidari poate fi obligat la e!ecutarea integrala a prestatiei datorate de toti creditorului.
#!ectele principale ale solidaritatii active
67
Art. 1.4/4 &bliga<iile solidare >ntre creditori %olidaritatea dintre creditori. - (1) Obliga'ia solidar% confer% fiec%rui
creditor dreptul de a cere e#ecutarea &ntregii obliga'ii )i de a da chitan'% liberatorie pentru tot. (2) 9#ecutarea obliga'iei &n
beneficiul unuia dintre creditorii solidari &l libereaz% pe debitor &n privin'a celorlal'i creditori solidari.
Art. 1.4/' I*vorul solidarit9<ii. - Solidaritatea dintre creditori nu e#ist% dec(t dac% este stipulat% &n mod e#pres.
Art. 1.4/6 8epre*entarea reciproc9 a creditorilor. " (1) !reditorii solidari sunt prezuma'i a")i fi &ncredin'at reciproc
puterea de a ac'iona pentru gestionarea )i satisfacerea interesului lor comun. se pot deduce efectele secundare ale
solidaritatii active.(2) Orice acte prin care unul dintre creditorii solidari ar consim'i la reducerea ori &nl%turarea drepturilor,
accesoriilor sau beneficiilor crean'ei ori ar prejudicia &n orice alt mod interesele celorlal'i creditori sunt inopozabile
acestora din urm%. (3) Fot%r(rea judec%toreasc% ob'inut% de unul dintre creditori &mpotriva debitorului comun profit% )i
celorlal'i creditori. (4) Fot%r(rea judec%toreasc% pronun'at% &n favoarea debitorului comun nu poate fi invocat% )i &mpotriva
creditorilor care nu au fost parte &n proces.
Art. 1.4/( Alegerea debitorului. - $ebitorul poate pl%ti, la alegerea sa, oric%ruia dintre creditorii solidari, liber(ndu"se
astfel fa'% de to'i, &ns% numai at(t timp c(t niciunul dintre creditori nu l"a urm%rit &n justi'ie. *n acest din urm% caz, debitorul
nu se poate libera dec(t pl%tind creditorului reclamant.
Art. 1.4/. Co$pensa<ia. - $ebitorul poate opune unui creditor solidar compensa'ia care a operat &n raport cu un alt
creditor solidar, &ns% numai &n propor'ie cu partea din crean'% ce revine acestuia din urm%.
Art. 1.4/3 Con!u*iunea. - $ac% unul dintre creditorii solidari dob(nde)te )i calitatea de debitor, confuziunea nu stinge
crean'a solidar% dec(t &n propor'ie cu partea din crean'% ce &i revine acelui creditor. !eilal'i creditori solidari &)i p%streaz%
dreptul de regres &mpotriva creditorului &n persoana c%ruia a operat confuziunea, propor'ional cu partea din crean'% ce &i
revine fiec%ruia dintre ei.
Art. 1.440 8e$iterea de datorie. - :emiterea de datorie consim'it% de unul dintre creditorii solidari nu &l libereaz% pe
debitor dec(t pentru partea din crean'% ce &i revine acelui creditor. - deci creditorii solidari nu vor putea cere decat parte
ramasa. - remiterea de datorie poate fi si partiala, creditorul respectiv pastrand beneficiul solidaritatii pentru creanta
diminuata.
#!ectele secundare ale solidaritatii active
Art. 1.441 Prescrip<ia. " (1) Suspendarea prescrip'iei &n folosul unuia dintre creditorii solidari poate fi invocat% )i de c%tre
ceilal'i creditori solidari. (2) *ntreruperea prescrip'iei &n privin'a unuia dintre creditorii solidari profit% tuturor creditorilor
solidari.
Art. 1.442 ivi*ibilitatea obliga<iei >ntre $oEtenitori. - Obliga'ia &n favoarea unui creditor solidar se &mparte de drept
&ntre mo)tenitorii s%i. - creditorii sunt mostenitorii si creditorul solidar ramas in viata. <ostenitorii vor putea cere doar
fractia din partea de creanta a creditorului decedat, fractie care este proportionala cu cota lui de mostenire. In orice situatie se
va stinge solidaritatea.
%olidaritatea pasiva
Art. 1.44/ %olidaritatea dintre debitori. - Obliga'ia este solidar% &ntre debitori atunci c(nd to'i sunt obliga'i la aceea)i
presta'ie, astfel &nc(t fiecare poate s% fie 'inut separat pentru &ntreaga obliga'ie, iar e#ecutarea acesteia de c%tre unul dintre
codebitori &i libereaz% pe ceilal'i fa'% de creditor.
Art. 1.444 &bliga<iile solidare a!ectate de $odalit9<i. " 9#ist% solidaritate chiar dac% debitorii sunt obliga'i sub modalit%'i
diferite.
Art. 1.44' I*voarele solidarit9<ii. - Solidaritatea dintre debitori nu se prezum%. 9a nu e#ist% dec(t atunci c(nd este
stipulat% e#pres de p%r'i ori este prev%zut% de lege. " functioneaza prezumtia de divizibilitate cand sunt mai multi debitori.
)!ceptia este la art..446.
Art. 1.446 Pre*u$<ie de solidaritate. - Solidaritatea se prezum% &ntre debitorii unei obliga'ii contractate &n e#erci'iul
activit%'ii unei &ntreprinderi, dac% prin lege nu se prevede altfel.
5stfel inteleasa, solidaritatea pasiva are o importanta functie de garantare. In cazul garantiilor personale, se produce o
multiplicare a dreptului de gaj general al creditorului, ceea ce inseamna ca creditorul beneficiaza de un drept de gaj general
nu numai asupra patrimoniului debitorului, ci si asupra patrimoniului altei persoane care si-a asumat rolul de garant personal,
diminuandu-se astfel riscul insolvabilitatii debitorulului. 'u cat sunt mai multi codebitori, cu atat creste rolul dreptului de gaj
general. 5ceasta functie de garantie este insa secundara, intrucat ceea ce este inportant in cazul solidaritatii pasive este
eliminarea divizibilitatii obligatiei in functiei cu numarul debitorului.
68
:otusi, desi este vorba despre o functie de garantie, nu se confunda cu fideiusiunea. In cazul fideiusiunii, garantul beneficiaza
de doua e!ceptii: beneficiul de diviziune si de discutiune pe care debitorul solidar nu le are. 5ltfel spus, functia de garantie
oferita de solidaritatea pasiva este mai puternica decat fideiusiunea. :rasaturile esentiale ale raportului obligational in care
functioneaza solidaritatea pasiva:
&e aflam in prezenta unei prestatii unice ce trebuie e!ecutata de oricare dintre debitori
esi este vorba despre o prestatie unica, este vorba despre o pluralitate de legaturi obligationale. esi obligatia este unica,
intre creditori si fiecare debitor solidar se nasc legaturi distincte ce atrage anumite consecinte: .) este posibil ca raportul
obligational sa fie nul fata de un debitor, dar valabil fata de altul, caz in care se diminueaza solidaritatea in mod
corespunzator. $) este posibil sa e!iste intre un creditor si un debitor o modalitate a obligatiei (termen si conditie). 0) cu
e!ceptia platii, pot sa apara alte moduri de stingere a obligatiilor care opereaza independent in raporturile dintre fiecare
debitor solidar si creditor.
#!ectele solidarit9<ii >n raporturile dintre creditor Ei debitorii solidari
#!ectele principale >n raporturile dintre creditor Ei debitorii solidari
Art. 1.44( repturile creditorului. - (1) !reditorul poate cere plata oric%ruia dintre debitorii solidari, f%r% ca acesta s% &i
poat% opune beneficiul de diviziune. si nici cel de discutiune. (2) Arm%rirea pornit% contra unuia dintre debitorii solidari nu
&l &mpiedic% pe creditor s% se &ndrepte &mpotriva celorlal'i codebitori. $ebitorul urm%rit poate &ns% cere introducerea &n
cauz% a celorlal'i codebitori.
Art. 1.44. #,cep<ii Ei ap9r9ri contra creditorului co$un. " (1) $ebitorul solidar poate s% opun% creditorului toate
mijloacele de ap%rare care &i sunt personale, precum )i pe cele care sunt comune tuturor codebitorilor. 9l nu poate &ns%
folosi mijloacele de ap%rare care sunt pur personale altui codebitor. (2) $ebitorul solidar care, prin fapta creditorului, este
lipsit de o garan'ie sau de un drept pe care ar fi putut s% &l valorifice prin subroga'ie este liberat de datorie p(n% la
concuren'a valorii acelor garan'ii sau drepturi. - apararile pur personale profita doar celui care le-a invocat, cele personale
profitand tuturor debitorilor.
Art. 1.443 Prescrip<ia. " (1) Suspendarea )i &ntreruperea prescrip'iei fa'% de unul dintre debitorii solidari produc efecte )i
fa'% de ceilal'i codebitori. (2) *ntreruperea prescrip'iei fa'% de un mo)tenitor al debitorului solidar nu produce efecte fa'% de
ceilal'i codebitori dec(t pentru partea acelui mo)tenitor, chiar dac% este vorba despre o crean'% ipotecar%. " e!ect secundar.
Art. 1.4'0 Co$pensa<ia. - (1) !ompensa'ia nu opereaz% &ntre creditor )i un debitor solidar dec(t &n limita p%r'ii din datorie
ce revine acestuia din urm%. (2) *n acest caz, ceilal'i codebitori nu sunt 'inu'i solidar dec(t pentru partea r%mas% din datorie
dup% ce a operat compensa'ia. - se stinge solidaritatea.
Art. 1.4'1 8e$iterea de datorie. - (1) :emiterea de datorie consim'it% unuia dintre debitorii solidari nu &i libereaz% pe
ceilal'i codebitori, cu e#cep'ia cazului &n care creditorul declar% aceasta &n mod e#pres sau remite de bun%voie debitorului
originalul &nscrisului sub semn%tur% privat% constatator al crean'ei. $ac% unui codebitor &i este remis originalul &nscrisului
autentic constatator al crean'ei, creditorul poate dovedi c% nu a consim'it remiterea de datorie dec(t &n privin'a acelui
debitor. (2) $ac% remiterea de datorie s"a f%cut numai &n favoarea unuia dintre codebitorii solidari, ceilal'i r%m(n 'inu'i
solidar fa'% de creditor, dar cu sc%derea p%r'ii din datorie pentru care a operat remiterea. !u toate acestea, ei continu% s%
r%spund% pentru tot atunci c(nd, la data remiterii de datorie, creditorul )i"a rezervat &n mod e#pres aceast% posibilitate, caz
&n care ceilal'i codebitori &)i p%streaz% dreptul de regres &mpotriva debitorului beneficiar al remiterii de datorie. " caz in care
inseamna ca se desfiinteaza remiterea de datorie,fiindca initial a fost vorba de o remitere de datorie sub conditie.
Art. 1.4'2 Con!u*iunea. - !onfuziunea &i libereaz% pe ceilal'i codebitori solidari pentru partea aceluia care reune)te &n
persoana sa calit%'ile de creditor )i debitor al obliga'iei solidare.
%tingerea solidaritatii se poate !ace prin renuntarea la solidaritate sau prin $ostenire.
Art. 1.4'/ 8enun<area la solidaritate. - (1) :enun'area la solidaritate &n privin'a unuia dintre codebitorii solidari nu
afecteaz% e#isten'a obliga'iei solidare &n raport cu ceilal'i. !odebitorul solidar care beneficiaz% de renun'area la solidaritate
r%m(ne 'inut pentru partea sa at(t fa'% de creditor, c(t )i fa'% de ceilal'i codebitori &n cazul regresului acestora din urm%. (2)
:enun'area la solidaritate trebuie s% fie e#pres%. (3) $e asemenea, creditorul renun'% la solidaritate atunci c(nd:
a) f%r% a")i rezerva beneficiul solidarit%'ii &n raport cu debitorul solidar care a f%cut plata, men'ioneaz% &n chitan'% c% plata
reprezint% partea acestuia din urm% din obliga'ia solidar%. $ac% plata are ca obiect numai o parte din dob(nzi, renun'area
la solidaritate nu se &ntinde )i asupra dob(nzilor nepl%tite ori asupra capitalului dec(t dac% plata separat% a dob(nzilor,
astfel men'ionat% &n chitan'%, se face timp de 2 ani-
b) &l cheam% &n judecat% pe unul dintre codebitorii solidari pentru partea acestuia, iar cererea av(nd acest obiect este
admis%. - poate fi partiala (pentru un singur codebitor) sau totala.
69
#!ectele secundare >n raporturile dintre creditor Ei debitorii solidari
Punerea in intar*iere a unui debitor produce efecte si pentru ceilalti debitori.
Art. 1.4'4 I$posibilitatea e,ecut9rii obliga<iei >n natur9. - (1) Atunci c(nd e#ecutarea &n natur% a unei obliga'ii devine
imposibil% din fapta unuia sau mai multor debitori solidari sau dup% ce ace)tia au fost pu)i personal &n &nt(rziere, ceilal'i
codebitori nu sunt libera'i de obliga'ia de a"i pl%ti creditorului prin echivalent, &ns% nu r%spund de daunele"interese
suplimentare (beneficiul nerealizat) care i s"ar cuveni." daunele-interese suplimentare pot fi cerute doar de la debitor aflat in
culpa. (2) !reditorul nu poate cere daune"interese suplimentare dec(t codebitorilor solidari din a c%ror culp% obliga'ia a
devenit imposibil de e#ecutat &n natur%, precum )i celor care se aflau &n &nt(rziere atunci c(nd obliga'ia a devenit imposibil
de e#ecutat.
Art. 1.4'' #!ectele 5ot9rGrii +udec9toreEti. - (1) Fot%r(rea judec%toreasc% pronun'at% +(potriva unuia dintre codebitorii
solidari nu are autoritate de lucru judecat fa'% de ceilal'i codebitori. (2) Fot%r(rea judec%toreasc% pronun'at% +n %avoarea
unuia dintre codebitorii solidari profit% )i celorlal'i, cu e#cep'ia cazului &n care s"a &ntemeiat pe o cauz% ce putea fi invocat%
numai de acel codebitor.
J/. #!ectele solidarit9<ii >n raporturile dintre debitori
Art. 1.4'6 8egresul >ntre codebitori. - (1) $ebitorul solidar care a e#ecutat obliga'ia nu poate cere codebitorilor s%i dec(t
partea din datorie ce revine fiec%ruia dintre ei, chiar dac% se subrog% &n drepturile creditorului." nu se pastreaza beneficiul
solidaritatii in actiunea in regres (2) ,%r'ile ce revin codebitorilor solidari sunt prezumate ca fiind egale, dac% din conven'ie,
lege sau din &mprejur%ri nu rezult% contrariul.
Art. 1.4'( Insolvabilitatea codebitorilor. " (1) ,ierderea ocazionat% de insolvabilitatea unuia dintre codebitorii solidari se
suport% de c%tre ceilal'i codebitori &n propor'ie cu partea din datorie ce revine fiec%ruia dintre ei. (2) !u toate acestea,
creditorul care renun'% la solidaritate sau care consimte o remitere de datorie &n favoarea unuia dintre codebitori suport%
partea din datorie ce ar fi revenit acestuia.
Art. 1.4'. Di+loacele de ap9rare ale debitorului ur$9rit. - $ebitorul urm%rit pentru partea sa din datoria pl%tit% poate
opune codebitorului solidar care a f%cut plata toate mijloacele de ap%rare comun% pe care acesta din urm% nu le"a opus
creditorului. Acesta poate, de asemenea, s% opun% codebitorului care a e#ecutat obliga'ia mijloacele de ap%rare care &i sunt
personale, &ns% nu )i pe acelea care sunt pur personale altui codebitor.
Art. 1.4'3 %olidaritatea contractat9 >n interesul unui codebitor. - $ac% obliga'ia solidar% este contractat% &n interesul
e#clusiv al unuia dintre codebitori sau rezult% din fapta unuia dintre ei, acesta este 'inut singur de &ntreaga datorie fa'% de
ceilal'i codebitori, care, &n acest caz, sunt considera'i, &n raport cu acesta, fideiusori. . - 3unt situatii in care datoria a fost
contractata e!clusiv in interesul unui singur codebitor solidar: daca plata a fost facuta c-iar de catre codebitorul acesta, el nu
va avea actiunea de regres impotriva celorlalti codebitori" daca plata nu a fost facuta de acesta, debitorul care a platit are
drept de regres impotrica codebitorului intereasat;.
Art. 1.460 ivi*ibilitatea obliga<iei solidare >ntre $oEtenitori. - Obliga'ia unui debitor solidar se &mparte de drept &ntre
mo)tenitorii acestuia, afar% de cazul &n care obliga'ia este indivizibil%.
&bligatiile cu obiecte $ultiple
&bliga<iile alternative Ei !acultative
,bligatia alternativa este cea care ii permite debitorului ca la scadenta sa aleaga intre doua sau mai multe prestatii, dar va fi
obligat sa e!ecute una.
Art. 1.461 &bliga<ia alternativ9. - (1) Obliga'ia este alternativ% atunci c(nd are ca obiect dou% presta'ii principale, iar
e#ecutarea uneia dintre acestea &l libereaz% pe debitor de &ntreaga obliga'ie. (2) Obliga'ia r%m(ne alternativ% chiar dac%, la
momentul la care se na)te, una dintre presta'ii era imposibil de e#ecutat.
Art. 1.462 Alegerea presta<iei. - (1) Alegerea presta'iei prin care se va stinge obliga'ia revine debitorului, cu e#cep'ia
cazului &n care este acordat% &n mod e#pres creditorului. (2) $ac% partea c%reia &i apar'ine alegerea presta'iei nu &)i e#prim%
op'iunea &n termenul care &i este acordat &n acest scop, alegerea presta'iei va apar'ine celeilalte p%r'i.
Art. 1.46/ 7i$itele alegerii. - $ebitorul nu poate e#ecuta )i nici nu poate fi constr(ns s% e#ecute o parte dintr"o presta'ie )i
o parte din cealalt%.
Art. 1.464 Alegerea presta<iei de c9tre debitor. " (1) $ebitorul care are alegerea presta'iei este obligat, atunci c(nd una
dintre presta'ii a devenit imposibil de e#ecutat chiar din culpa sa, s% e#ecute cealalt% presta'ie. (2) $ac%, &n acela)i caz,
70
ambele presta'ii devin imposibil de e#ecutat, iar imposibilitatea cu privire la una dintre presta'ii este cauzat% de culpa
debitorului, acesta este 'inut s% pl%teasc% valoarea presta'iei care a devenit ultima imposibil de e#ecutat.
Art. 1.46' Alegerea presta<iei de c9tre creditor. - *n cazul &n care alegerea presta'iei revine creditorului:
a) dac% una dintre presta'ii a devenit imposibil de e#ecutat, f%r% culpa vreuneia dintre p%r'i, creditorul este obligat s% o
primeasc% pe cealalt%-
b) dac% creditorului &i este imputabil% imposibilitatea de e#ecutare a uneia dintre presta'ii, el poate fie s% pretind%
e#ecutarea celeilalte presta'ii, desp%gubindu"l pe debitor pentru prejudiciile cauzate, fie s% &l libereze pe acesta de
e#ecutarea obliga'iei-
c) dac% debitorului &i este imputabil% imposibilitatea de a e#ecuta una dintre presta'ii, creditorul poate cere fie desp%gubiri
pentru presta'ia imposibil de e#ecutat, fie cealalt% presta'ie-
d) dac% debitorului &i este imputabil% imposibilitatea de a e#ecuta ambele presta'ii, creditorul poate cere desp%gubiri pentru
oricare dintre acestea.
Art. 1.466 %tingerea obliga<iei. - Obliga'ia se stinge dac% toate presta'iile devin imposibil de e#ecutat f%r% culpa
debitorului )i &nainte ca acesta s% fi fost pus &n &nt(rziere.
Art. 1.46( Pluralitatea de presta<ii. - $ispozi'iile acestei sec'iuni se aplic% &n mod corespunz%tor &n cazul &n care obliga'ia
alternativ% are ca obiect mai mult de dou% presta'ii principale.
Art. 1.46. &bliga<iile !acultative 8egi$ +uridic. " (1) Obliga'ia este facultativ% atunci c(nd are ca obiect o singur%
presta'ie principal% de care debitorul se poate &ns% libera e#ecut(nd o alt% presta'ie determinat%. (2) $ebitorul este liberat
dac%, f%r% culpa sa, presta'ia principal% devine imposibil de e#ecutat.
,bligatia facultativa este aceea in care debitorul se obliga la o singura prestatie, cu facultatea pentru el de a se libera,
e!ecutand o alta prestatie determinata. )!ista deci o singura prestatie obiect al obligatiei, dar o pluralitate de prestatii in
privinta posibilitatii de a plati.
Curs 1/ - 3.0'.2012
8estituirea presta<iilor
Art. 1.6/' Cau*ele restituirii. - (1) :estituirea presta'iilor are loc ori de c(te ori cineva este 'inut, &n virtutea legii, s%
&napoieze bunurile primite f%r% drept ori din eroare sau &n temeiul unui act juridic desfiin'at ulterior cu efect retroactiv ori
ale c%rui obliga'ii au devenit imposibil de e#ecutat din cauza unui eveniment de for'% major%, a unui caz fortuit ori a unui
alt eveniment asimilat acestora. (2) !eea ce a fost prestat &n temeiul unei cauze viitoare, care nu s"a &nf%ptuit, este, de
asemenea, supus restituirii, afar% numai dac% cel care a prestat a f%cut"o )tiind c% &nf%ptuirea cauzei este cu neputin'% sau,
dup% caz, a &mpiedicat cu )tiin'% realizarea ei. (3) Obliga'ia de restituire beneficiaz% de garan'iile constituite pentru plata
obliga'iei ini'iale.
Art. 1.6/6 Persoana >ndrept9<it9 la restituire. - $reptul de restituire apar'ine celui care a efectuat presta'ia supus%
restituirii sau, dup% caz, unei alte persoane &ndrept%'ite, potrivit legii.
Art. 1.6/( =or$ele restituirii. - (1) :estituirea se face &n natur% sau prin echivalent. (2) :estituirea presta'iilor are loc
chiar dac%, potrivit legii, nu sunt datorate daune"interese.
Art. 1.6/. 8estituirea pentru cau*9 ilicit9. - ,resta'ia primit% sau e#ecutat% &n temeiul unei cauze ilicite sau imorale
r%m(ne &ntotdeauna supus% restituirii.
Dodalit9<ile de restituire
Art. 1.6/3 8estituirea >n natur9. - :estituirea presta'iilor se face &n natur%, prin &napoierea bunului primit.
Art. 1.640 8estituirea prin ec5ivalent. - (1) $ac% restituirea nu poate avea loc &n natur% din cauza imposibilit%'ii sau a
unui impediment serios ori dac% restituirea prive)te prestarea unor servicii deja efectuate, restituirea se face prin echivalent.
(2) *n cazurile prev%zute la alin. /10, valoarea presta'iilor se apreciaz% la momentul &n care debitorul a primit ceea ce trebuie
s% restituie.
Art. 1.641 Pieirea sau >nstr9inarea bunului. - *n cazul pieirii totale sau &nstr%in%rii bunului supus restituirii, debitorul
obliga'iei de restituire este 'inut s% pl%teasc% valoarea bunului, considerat% fie la momentul primirii sale, fie la acela al
pierderii ori al &nstr%in%rii, &n func'ie de cea mai mic% dintre aceste valori. $ac% debitorul este de rea"credin'% ori obliga'ia
de restituire provine din culpa sa, atunci restituirea se face &n func'ie de valoarea cea mai mare.
Art. 1.642 Pieirea !ortuit9 a bunului. - $ac% bunul supus restituirii a pierit fortuit, debitorul obliga'iei de restituire este
liberat de aceast% obliga'ie, &ns% el trebuie s% cedeze creditorului, dup% caz, fie indemniza'ia &ncasat% pentru aceast% pieire,
71
fie, atunci c(nd nu a &ncasat"o &nc%, dreptul de a primi aceast% indemniza'ie. $ac% debitorul este de rea"credin'% ori
obliga'ia de restituire provine din culpa sa, el nu este liberat de restituire dec(t dac% dovede)te c% bunul ar fi pierit )i &n
cazul &n care, la data pieirii, ar fi fost deja predat creditorului.
Art. 1.64/ Pierderea par<ial9. - 11) $ac% bunul ce face obiectul restituirii a suferit o pierdere par'ial%, cum este o
deteriorare sau o alt% sc%dere de valoare, cel obligat la restituire este 'inut s% &l indemnizeze pe creditor, cu e#cep'ia cazului
&n care pierderea rezult% din folosin'a normal% a bunului sau dintr"o &mprejurare neimputabil% debitorului. (2) Atunci c(nd
cauza restituirii este imputabil% creditorului, bunul ce face obiectul restituirii trebuie &napoiat &n starea &n care se g%se)te la
momentul introducerii ac'iunii, f%r% desp%gubiri, afar% de cazul c(nd aceast% stare este cauzat% din culpa debitorului
restituirii.
Art. 1.644 C5eltuielile privitoare la bun. - $reptul la rambursarea cheltuielilor f%cute cu bunul ce face obiectul restituirii
este supus regulilor prev%zute &n materia accesiunii pentru posesorul de bun%"credin'% sau, dac% cel obligat la restituire este
de rea"credin'% ori cauza restituirii &i este imputabil%, regulilor prev%zute &n materia accesiunii pentru posesorul de rea"
credin'%.
Art. 1.64' 8estituirea !ructelor Ei a contravalorii !olosin<ei bunului. - (1) $ac% a fost de bun%"credin'%, cel obligat la
restituire dob(nde)te fructele produse de bunul supus restituirii )i suport% cheltuielile angajate cu producerea lor. 9l nu
datoreaz% nicio indemniza'ie pentru folosin'a bunului, cu e#cep'ia cazului &n care aceast% folosin'% a fost obiectul principal
al presta'iei )i a cazului &n care bunul era, prin natura lui, supus unei deprecieri rapide. (2) Atunci c(nd cel obligat la
restituire a fost de rea"credin'% ori c(nd cauza restituirii &i este imputabil%, el este 'inut, dup% compensarea cheltuielilor
angajate cu producerea lor, s% restituie fructele pe care le"a dob(ndit sau putea s% le dob(ndeasc% )i s% &l indemnizeze pe
creditor pentru folosin'a pe care bunul i"a putut"o procura.
Art. 1.646 C5eltuielile restituirii. - (1) !heltuielile restituirii sunt suportate de p%r'i propor'ional cu valoarea presta'iilor
care se restituie. (2) !heltuielile restituirii se suport% integral de cel care este de rea"credin'% ori din a c%rui culp%
contractul a fost desfiin'at.
Art. 1.64( 8estituirea presta<iilor de c9tre incapabili. - (1) ,ersoana care nu are capacitate de e#erci'iu deplin% nu este
'inut% la restituirea presta'iilor dec(t &n limita folosului realizat, apreciat la data cererii de restituire. Sarcina probei acestei
&mbog%'iri incumb% celui care solicit% restituirea. (2) 9a poate fi 'inut% la restituirea integral% atunci c(nd, cu inten'ie sau
din culp% grav%, a f%cut ca restituirea s% fie imposibil%.
#!ectele restituirii !a<9 de ter<i
Art. 1.64. Actele de >nstr9inare. - (1) $ac% bunul supus restituirii a fost &nstr%inat, ac'iunea &n restituire poate fi e#ercitat%
)i &mpotriva ter'ului dob(nditor, sub rezerva regulilor de carte funciar% sau a efectului dob(ndirii cu bun%"credin'% a
bunurilor mobile ori, dup% caz, a aplic%rii regulilor privitoare la uzucapiune. (2) $ac% asupra bunului supus restituirii au
fost constituite drepturi reale, dispozi'iile alin. /10 se aplic% &n mod corespunz%tor.
Art. 1.643 %itua<ia altor acte +uridice. - *n afara actelor de dispozi'ie prev%zute la art. 1.6C, toate celelalte acte juridice
f%cute &n favoarea unui ter' de bun%"credin'% sunt opozabile adev%ratului proprietar sau celui care are dreptul la restituire.
!ontractele cu e#ecutare succesiv%, sub condi'ia respect%rii formalit%'ilor de publicitate prev%zute de lege, vor continua s%
produc% efecte pe durata stipulat% de p%r'i, dar nu mai mult de un an de la data desfiin'%rii titlului constituitorului.
Titlul IK: ?arantarea obligatiilor
Cap. I: Introducere
?aran<iile personale
Jarantiile pot fi definite ca fiind acele mijloace juridice care, dincolo de limitele dreptului de gaj general si in plus fata de
acest drept, confera creditorului garantat anumite prerogative suplimentare, constand, de regula, fie intr-o prioritate fata de
ceilalti creditori, fie in posibilitatea ca, in caz de nee!ecutare din partea debitorului, sa urmareasca pe o alta persoana, care s-
a angajat sa e!ecute ea obligatia ce revenea debitorului.
Jarantiile civile se impart in garantii reale (a caror e!istenta depind de un drept real) si garantiile personale (a caror e!istenta
depinde de un drept de creanta, intemeiandu-se pe ideea multiplicarii dreptului de gaj general al creditorului c-irografar,
creditorul avand mai multe drepturi de gaj).
Art. 2.2(3 Tipurile de garan<ii personale. - ?aran'iile personale sunt fideiusiunea, garan'iile autonome, precum )i alte
garan'ii anume prev%zute de lege.
Jarantiile reale sunt ipoteca mobiliara si imobiliara, gajul si dreptul de retentie,precum si privilegiile (instrumente de
preferinta).
72
Cap. II: ?arantiile personale. =ide+usiunea)cautiunea personala
'autiunea presupune ca o alta persoana garanteaza pentru debitor. 5ceasta garantare se poate face cu propriul patrimoniu
(cautiune personala) ori cu un anumit bun (cautiune reala). iferenta dintre garantiile reale si cele personale este ca, in cazul
garantiilor reale,creditorul poate sa e!ecute un anumit bun din patrimoniul debitorului sau al altei persoane in mod
preferential fata de alti creditori, si uneori are c-iar cu un drept de urmarire. Jarantiile reale sunt mai eficiente decat cele
personale, deoarece multiplicarea dreptului de gaj general nu inlatura riscul insolvabilitatii debitorilor.
=ideiusiunea
Art. 2.2.0 ispo*i<ii generale. No<iune. - Dideiusiunea este contractul prin care o parte, fideiusorul, se oblig% fa'% de
cealalt% parte, care are &ntr"un alt raport obliga'ional calitatea de creditor, s% e#ecute, cu titlu gratuit sau &n schimbul unei
remunera'ii, obliga'ia debitorului dac% acesta din urm% nu o e#ecut%.
2ideiusiunea are o dubla semnificatie: dreptul de garantie nascut din contractul de fideiusiune (garantie personala) si izvorul
acestei garantii,c-iar contractul.
Intotdeauna trebuie sa e!iste un contract intre creditor si fideiusor. ebitorul poate sa fie sau nu de acord cu fideiusiunea.
Art. 2.2./ Consi$<9$Gntul debitorului principal. - Dideiusiunea poate fi contractat% f%r% )tiin'a )i chiar &mpotriva
voin'ei debitorului principal.
2ideiusiunea poate fi conventionala (stabilita prin vointa partilor), legala(impusa de lege) si judiciara (impusa de judecator)
(criteriu: nu izvorul garantiei,acesta fiind intotdeauna un contract, ci libertatea inc-eierii contractului).
Art. 2.2.1 =ideiusiunea obligatorie. - Dideiusiunea poate fi impus% de lege sau dispus% de instan'a judec%toreasc%.
)!ista situatii in care debitorul este obligat sa aduca un fideiusor. Intr-o asemenea ioteza, c-iar inainte de nasterea dreptului
de garantie, e!ista o datorie in sarcina debitorului de a aduce un fideiusor, in cazul in care nu isi e!ecuta datoria, este posibil
sa se suspende inc-eierea contractului sau ca insusi raportul sa nu se inc-eie.
Caracteristicile !ideiusiunii:
'ontract accesoriu in raport cu obligatia principala. 'a urmare, obligatia de garantie se judeca autonom in raport cu obligatia
principala" daca ultima nu este valabila, nici cea accesorie nu va fi valabila" daca garantia nu este valabila - cea principala
ramane valabila. 'onsecintele caracterului accesoriu: Art. 2.230 Fntinderea !ideiusiunii. - (1) *n lipsa unei stipula'ii
contrare, fideiusiunea unei obliga'ii principale se &ntinde la toate accesoriile acesteia, chiar )i la cheltuielile ulterioare
notific%rii f%cute fideiusorului )i la cheltuielile aferente cererii de chemare &n judecat% a acestuia." (2) Dideiusorul
datoreaz% cheltuielile de judecat% )i de e#ecutare silit% avansate de creditor &n cadrul procedurilor &ndreptate &mpotriva
debitorului principal numai &n cazul &n care creditorul l"a &n)tiin'at din timp.
'ontractul de fideiusiune necesita !or$a sole$na ad validitatem. 3olemnitatea nu este doar forma autentica, ci si inscris sub
semnatura privata.
Art. 2.2.2 =or$a !ideiusiunii. - Dideiusiunea nu se prezum%, ea trebuie asumat% &n mod e#pres printr"un &nscris, autentic
sau sub semn%tur% privat%, sub sanc'iunea nulit%'ii absolute. - derogare in art. $.$7$. Art. 2.232 =ideiusiunea asi$ilat9. -
*n cazul &n care o parte se angajeaz% fa'% de o alt% parte s% acorde un &mprumut unui ter', creditorul acestui angajament
este considerat fideiusor al obliga'iei de restituire a &mprumutului.
'ontractul de fideiusiune este uneori un contract unilateral4 alteori unul bilateral. Ineori este un contract cu titlu
gratuit4 alteori cu titlu oneros.
Conditiile contractului de !ideiusiune: :oate conditiile de validitate ale contractelor E 'ele speciale:
Art. 2.2.' Condi<iile pentru a deveni !ideiusor. - (1) $ebitorul care este obligat s% constituie o fideiusiune trebuie s%
prezinte o persoan% capabil% de a se obliga, care are )i men'ine &n :om(nia bunuri suficiente pentru a satisface crean'a )i
care domiciliaz% &n :om(nia. $ac% vreuna dintre aceste condi'ii nu este &ndeplinit%, debitorul trebuie s% prezinte un alt
fideiusor."nu va fi valabil daca nu sunt indeplinite conditiile. (2) Aceste reguli nu se aplic% atunci c(nd creditorul a cerut ca
fideiusor o anumit% persoan%.
Art. 2.2.6 %ubstituirea !ideiusiunii legale sau +udiciare. - $ebitorul care este 'inut s% constituie o fideiusiune legal% sau
judiciar% poate oferi &n locul acesteia o alt% garan'ie, considerat% suficient%.
Art. 2.2.( 7itigiile cu privire la caracterul su!icient al !ideiusiunii. - @itigiile cu privire la caracterul suficient al
bunurilor fideiusorului sau al garan'iei oferite &n locul fideiusiunii sunt solu'ionate de instan'%, pe cale de ordonan'%
pre)edin'ial%.
73
Art. 2.2.4 :ene!iciarul !ideiusiunii. - Dideiusiunea se poate constitui pentru a garanta obliga'ia unui alt fideiusor.
Art. 2.2.. &bliga<ia principal9. - (1) Dideiusiunea nu poate e#ista dec(t pentru o obliga'ie valabil%. (2) Se pot &ns%
garanta prin fideiusiune obliga'ii naturale, precum )i cele de care debitorul principal se poate libera invoc(nd incapacitatea
sa, dac% fideiusorul cuno)tea aceste &mprejur%ri. (3) $e asemenea, fideiusiunea poate fi constituit% pentru o datorie viitoare
sau condi'ional%. - se poate referi la intreaga obligatie sau la doar o parte din obligatia principala.
Art. 2.2.3 7i$itele !ideiusiunii. - (1) Dideiusiunea nu poate fi e#tins% peste limitele &n care a fost contractat%. (2)
Dideiusiunea care dep%)e)te ceea ce este datorat de debitorul principal sau care este contractat% &n condi'ii mai oneroase nu
este valabil% dec(t &n limita obliga'iei principale.
Art. 2.231 =ideiusiunea par<ial9. - Dideiusiunea poate fi contractat% pentru o parte din obliga'ia principal% sau &n condi'ii
mai pu'in oneroase.
#!ectele !ideiusiunii
#!ectele !ideiusiunii >ntre creditor Ei !ideiusor
Art. 2.23/ &bliga<ia !ideiusorului. - Dideiusorul nu este 'inut s% &ndeplineasc% obliga'ia debitorului dec(t dac% acesta nu o
e#ecut%.
3pre deosebire de obligatia solidara, in cazul fideiusiunii e!ista o ordine de urmarire, dar nu este obligatorie.
Art. 2.234 :ene!iciul de discu<iune. - (1) Dideiusorul conven'ional sau legal are facultatea de a cere creditorului s%
urm%reasc% mai &nt(i bunurile debitorului principal, dac% nu a renun'at la acest beneficiu &n mod e#pres. (2) Dideiusorul
judiciar nu poate cere urm%rirea bunurilor debitorului principal sau ale vreunui alt fideiusor.
Art. 2.23' Invocarea bene!iciului de discu<iune. - (1) Dideiusorul care se prevaleaz% de beneficiul de discu'iune trebuie s%
&l invoce &nainte de judecarea fondului procesului, s% indice creditorului bunurile urm%ribile ale debitorului principal )i s%
avanseze acestuia sumele necesare urm%ririi bunurilor. (2) !reditorul care &nt(rzie urm%rirea r%spunde fa'% de fideiusor,
p(n% la concuren'a valorii bunurilor indicate, pentru insolvabilitatea debitorului principal survenit% dup% indicarea de c%tre
fideiusor a bunurilor urm%ribile ale debitorului principal.
Art. 2.236 #,cep<iile invocate de !ideiusor. - Dideiusorul, chiar solidar, poate opune creditorilor toate mijloacele de
ap%rare pe care le putea opune debitorul principal, afar% de cele care &i sunt strict personale acestuia din urm% sau care
sunt e#cluse prin angajamentul asumat de fideiusor.
Art. 2.23( Pluralitatea de !ideiusori. - Atunci c(nd mai multe persoane s"au constituit fideiusori ai aceluia)i debitor pentru
aceea)i datorie, fiecare dintre ele este obligat% la &ntreaga datorie )i va putea fi urm%rit% ca atare, &ns% cel urm%rit poate
invoca beneficiul de diviziune, dac% nu a renun'at &n mod e#pres la acesta.
Art. 2.23. :ene!iciul de divi*iune. - (1) ,rin efectul beneficiului de diviziune, fiecare fideiusor poate cere creditorului s% &)i
divid% mai &nt(i ac'iunea )i s% o reduc% la partea fiec%ruia. (2) $ac% vreunul dintre fideiusori era insolvabil atunci c(nd
unul dintre ei a ob'inut diviziunea, acesta din urm% r%m(ne obligat propor'ional pentru aceast% insolvabilitate. 9l nu
r%spunde &ns% pentru insolvabilitatea survenit% dup% diviziune.
Art. 2.233 ivi*area ac<iunii de c9tre creditor. - $ac% &ns% creditorul &nsu)i a divizat ac'iunea sa, el nu mai poate reveni
asupra diviziunii, chiar dac% &nainte de data la care a f%cut aceast% diviziune ar fi e#istat fideiusori insolvabili.
Art. 2./00 =ideiusiunea solidar9. - Atunci c(nd se oblig% &mpreun% cu debitorul principal cu titlu de fideiusor solidar sau
de codebitor solidar, fideiusorul nu mai poate invoca beneficiile de discu'iune )i de diviziune.
Art. 2./01 Prorogarea ter$enului Ei dec9derea din ter$en. - Dideiusorul nu este liberat prin simpla prelungire a
termenului acordat de creditor debitorului principal. 1ot astfel, dec%derea din termen a debitorului principal produce efecte
cu privire la fideiusor.
Art. 2./02 In!or$area !ideiusorului. - !reditorul este 'inut s% ofere fideiusorului, la cererea acestuia, orice informa'ie
util% asupra con'inutului )i modalit%'ilor obliga'iei principale )i asupra stadiului e#ecut%rii acesteia.
Art. 2./0/ 8enun<area anticipat9. - Dideiusorul nu poate renun'a anticipat la dreptul de informare )i la beneficiul e#cep'iei
subroga'iei.
Art. 2./04 =ideiusiunea dat9 unui !ideiusor. - !el care a dat fideiusiune fideiusorului debitorului principal nu este obligat
fa'% de creditor dec(t &n cazul c(nd debitorul principal )i to'i fideiusorii s%i sunt insolvabili ori sunt libera'i prin efectul
unor e#cep'ii personale debitorului principal sau fideiusorilor s%i.
#!ectele !ideiusiunii >ntre debitor Ei !ideiusor
74
Art. 2./0' %ubrogarea !ideiusorului. - Dideiusorul care a pl%tit datoria este de drept subrogat &n toate drepturile pe care
creditorul le avea &mpotriva debitorului.
Art. 2./06 Fntinderea dreptului de regres. - (1) Dideiusorul care s"a obligat cu acordul debitorului poate cere acestuia
ceea ce a pl%tit, )i anume capitalul, dob(nzile )i cheltuielile, precum )i daunele"interese pentru repararea oric%rui prejudiciu
pe care acesta l"a suferit din cauza fideiusiunii. 9l poate, de asemenea, s% cear% dob(nzi pentru orice sum% pe care a trebuit
s% o pl%teasc% creditorului, chiar dac% datoria principal% nu producea dob(nzi. (2) Dideiusorul care s"a obligat f%r%
consim'%m(ntul debitorului nu poate recupera de la acesta dec(t ceea ce debitorul ar fi fost 'inut s% pl%teasc%, inclusiv
daune"interese, dac% fideiusiunea nu ar fi avut loc, afar% de cheltuielile subsecvente notific%rii pl%'ii, care sunt &n sarcina
debitorului.
Art. 2./0( 8egresul contra debitorului incapabil. - Atunci c(nd debitorul principal se libereaz% de obliga'ie invoc(nd
incapacitatea sa, fideiusorul are regres &mpotriva debitorului principal numai &n limita &mbog%'irii acestuia.
Art. 2./0. 8egresul contra $ai $ultor debitori principali. - !(nd pentru aceea)i datorie sunt mai mul'i debitori
principali care s"au obligat solidar, fideiusorul care a garantat pentru to'i are &mpotriva oric%ruia dintre ei ac'iune &n
restituire pentru tot ceea ce a pl%tit.
Art. 2./03 7i$itele regresului. - $ac% s"a obligat &mpotriva voin'ei debitorului principal, fideiusorul care a pl%tit nu are
dec(t drepturile prev%zute la art. 2.25>.
Art. 2./10 Pierderea dreptului de regres. - (1) Dideiusorul care a pl%tit o datorie nu are ac'iune &mpotriva debitorului
principal care a pl%tit ulterior aceea)i datorie f%r% ca fideiusorul s% &l fi &n)tiin'at cu privire la plata f%cut%. (2) Dideiusorul
care a pl%tit f%r% a"l &n)tiin'a pe debitorul principal nu are ac'iune &mpotriva acestuia dac%, la momentul pl%'ii, debitorul
avea mijloacele pentru a declara stins% datoria. *n acelea)i &mprejur%ri, fideiusorul nu are ac'iune &mpotriva debitorului
dec(t pentru sumele pe care acesta ar fi fost chemat s% le pl%teasc%, &n m%sura &n care putea opune creditorului mijloace de
ap%rare pentru a ob'ine reducerea datoriei. (3) *n toate cazurile, fideiusorul p%streaz% dreptul de a cere creditorului
restituirea, &n tot sau &n parte, a pl%'ii f%cute.
Art. 2./11 FnEtiin<area !ideiusorului. - (1) $ebitorul care cunoa)te e#isten'a fideiusiunii este obligat s% &l &n)tiin'eze de
&ndat% pe fideiusor c(nd pl%te)te creditorului. (2) $ac% o asemenea &n)tiin'are nu a fost f%cut%, fideiusorul care pl%te)te
creditorului f%r% s% )tie c% acesta a fost pl%tit are ac'iune &n restituire )i &mpotriva debitorului.
Art. 2./12 8egresul anticipat. - (1) Dideiusorul care s"a obligat cu acordul debitorului se poate &ndrepta &mpotriva
acestuia, chiar &nainte de a pl%ti, atunci c(nd este urm%rit &n justi'ie pentru plat%, c(nd debitorul este insolvabil ori c(nd s"a
obligat a"l libera de garan'ie &ntr"un anumit termen care a e#pirat. (2) Aceast% regul% se aplic% )i atunci c(nd datoria a
ajuns la termen, chiar dac% creditorul, f%r% consim'%m(ntul fideiusorului, i"a acordat debitorului un nou termen de plat%
sau c(nd, din cauza pierderilor suferite de debitor ori a unei culpe a acestuia, fideiusorul suport% riscuri semnificativ mai
mari dec(t &n momentul &n care s"a obligat.
#!ectele !ideiusiunii >ntre $ai $ul<i !ideiusori
Art. 2./1/ 8egresul contra celorlal<i !ideiusori. - (1) !(nd mai multe persoane au dat fideiusiune aceluia)i debitor )i
pentru aceea)i datorie, fideiusorul care a pl%tit datoria are regres &mpotriva celorlal'i fideiusori pentru partea fiec%ruia. (2)
Aceast% ac'iune nu poate fi introdus% dec(t &n cazurile &n care fideiusorul putea, &nainte de a pl%ti, s% se &ndrepte &mpotriva
debitorului. (3) $ac% unul dintre fideiusori este insolvabil, partea ce revine acestuia se divide propor'ional &ntre ceilal'i
fideiusori )i cel care a pl%tit.
Fncetarea !ideiusiunii
Art. 2./14 Con!u*iunea. - !onfuziunea calit%'ilor de debitor principal )i fideiusor, c(nd devin mo)tenitori unul fa'% de
cel%lalt, nu stinge ac'iunea creditorului nici &mpotriva debitorului principal, nici &mpotriva aceluia care a dat fideiusiune
pentru fideiusor.
Art. 2./1' 7iberarea !ideiusorului prin !apta creditorului. - $ac%, urmare a faptei creditorului, subroga'ia nu ar profita
fideiusorului, acesta din urm% este liberat &n limita sumei pe care nu ar putea s% o recupereze de la debitor.
Art. 2./16 7iberarea !ideiusorului pentru obliga<iile viitoare sau nedeter$inate. " (1) Atunci c(nd este dat% &n vederea
acoperirii datoriilor viitoare ori nedeterminate sau pentru o perioad% nedeterminat%, fideiusiunea poate &nceta dup% 2 ani,
prin notificarea f%cut% debitorului, creditorului )i celorlal'i fideiusori, dac%, &ntre timp, crean'a nu a devenit e#igibil%. (2)
Aceast% regul% nu se aplic% &n cazul fideiusiunii judiciare.
75
Art. 2./1( %tingerea obliga<iei principale prin darea >n plat9. - Atunci c(nd creditorul a primit de bun%voie un imobil sau
un bun drept plat% a datoriei principale, fideiusorul r%m(ne liberat chiar )i atunci c(nd creditorul este ulterior evins de acel
bun.
Art. 2./1. Ir$9rirea debitorului principal. - (1) Dideiusorul r%m(ne 'inut )i dup% &mplinirea termenului obliga'iei
principale, &n cazul &n care creditorul a introdus ac'iune &mpotriva debitorului principal &n termen de 6 luni de la scaden'% )i
a continuat"o cu diligen'%. (2) ,revederile alin. /10 se aplic% )i &n cazul &n care fideiusorul a limitat &n mod e#pres
fideiusiunea la termenul obliga'iei principale. *n acest caz, fideiusorul este 'inut doar dac% ac'iunea &mpotriva debitorului
principal este introdus% &n termen de dou% luni de la scaden'%.
Art. 2./13 ecesul !ideiusorului. - Dideiusiunea &nceteaz% prin decesul fideiusorului, chiar dac% e#ist% stipula'ie contrar%.
Art. 2./20 Ca*ul special. - (1) Dideiusiunea constituit% &n considerarea unei anumite func'ii de'inute de debitorul principal
se stinge la &ncetarea acestei func'ii. (2) !u toate acestea, fideiusorul r%m(ne 'inut pentru toate datoriile e#istente la
&ncetarea fideiusiunii, chiar dac% acestea sunt supuse unei condi'ii sau unui termen.
Curs 14 - 16.0'.2012
Cap. III: ?arantiile reale
repturile de garantie fie determina o multiplicare a dreptului de gaj general a creditorului c-irografar, fie ofera preferinta si
urmarirea asupra anumitor bunuri din patrimoniul debitorului.
reptul de gaj general este reglementat in art.. $0$4 ''. 5cest drept de gaj general implica si principiul egalitatii creditorilor,
egalitate ce poate fi privita sub un dublu aspect:
)galitatea creditorilor c-irografari, ceea ce inseamna ca in situatiile in care creantele acestora nu pot fi satisfacute integral de
catre debitor, ele vor fi acoperite proportional, consecinta care decurge tocmai din ideea egalitatii creditorilor.
5l doilea aspect se refera la acei creditori care au garantii reale sau mai e!act au acelasi tip de garantie reala asupra anumitor
bunuri din patrimoniul debitorului. In acest caz egalitatea presupune ca, daca acele bunuri nu sunt suficiente realizarii
integrale a creantelor creditorilor respectivi, se aplica aceeasi regula a proprotionalitatii.
#rincipiul egalitatii creditorilor poate fi inlaturat. 3ub primul aspect, inlaturarea egalitatii creditorilor se produce prin
instituirea unor clauze de preferinta dintre care unele imbraca c-iar forma drepturilor reale de garantie. &rice drept real de
garantie este si o cau*a de pre!erinta. Nu orice cau*a de pre!erinta este si drept real de garantie. 3unt cauze de
preferinta cu valoare generala care se structureaza in adevarate ordini de preferinta intre creditori pentru urmarirea bunurilor
debitorului. )!ista o asemenea ordine de preferinta in art. 487 '##, in '#2 si o alta ordine de preferinta in legea insolventei.
5ceasta ordini instituie un clasament al creditorilor in functie de natura creantei lor. #e cale de consecinta, creditorii vor fi
satisfacuti in ordine. aca sunt mai multi creditori care fac parte din aceeasi categorie, iar bunurile debitorului nu sunt
suficiente, se va aplica acelasi principiu al proportionalitatii.
repturile reale de garantie (care sunt si cauze de preferinta) sunt:
#rivilegiile speciale
#rivilegiile generale asupra bunurilor mobile sau imobile ale debitorului
Ipoteca imobiliara si mobiliara
Jajul
reptul de retentie
Privilegiile
ispo*i<ii generale
Art. 2./2/ o$eniul de aplicare. - ,rezentul titlu reglementeaz% privilegiile, precum )i garan'iile reale destinate s% asigure
&ndeplinirea unei obliga'ii patrimoniale.
Art. 2./24 ?aran<ia co$un9 a creditorilor. - (1) !el care este obligat personal r%spunde cu toate bunurile sale mobile )i
imobile, prezente )i viitoare. 9le servesc drept garan'ie comun% a creditorilor s%i. (2) .u pot face obiectul garan'iei
prev%zute la alin. /10 bunurile insesizabile. (3) !reditorii ale c%ror crean'e s"au n%scut &n leg%tur% cu o anumit% diviziune a
patrimoniului, autorizat% de lege, trebuie s% urm%reasc% mai &nt(i bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale. $ac%
acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea crean'elor, pot fi urm%rite )i celelalte bunuri ale debitorului. (4) 6unurile care
76
fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate e#erci'iului unei profesii autorizate de lege pot fi urm%rite numai de
creditorii ale c%ror crean'e s"au n%scut &n leg%tur% cu profesia respectiv%. Ace)ti creditori nu vor putea urm%ri celelalte
bunuri ale debitorului.
Art. 2./2' 7i$itarea drepturilor creditorului. - $ebitorul )i creditorul pot conveni s% limiteze dreptul creditorului de a
urm%ri bunurile care nu &i sunt ipotecate. " dreptul de gaj general poate fi restrans printr-o conventie intre creditor si debitor.
Art. 2./26 #galitatea creditorilor. - (1) ,re'ul bunurilor debitorului se &mparte &ntre creditori propor'ional cu valoarea
crean'ei fiec%ruia, afar% de cazul &n care e#ist% &ntre ei cauze de preferin'% ori conven'ii cu privire la ordinea &ndestul%rii lor.
(2) !reditorii care au acela)i rang au deopotriv% drept la plat%, propor'ional cu valoarea crean'ei fiec%ruia dintre ei.
Art. 2./2( Cau*ele de pre!erin<9. - !auzele de preferin'% sunt privilegiile, ipotecile )i gajul.
Art. 2./2. Pre!erin<a acordat9 statului. - ,referin'a acordat% statului )i unit%'ilor administrativ"teritoriale pentru
crean'ele lor se reglementeaz% prin legi speciale. O asemenea preferin'% nu poate afecta drepturile dob(ndite anterior de
c%tre ter'i.
Art. 2./23 Clau*ele de insesi*abilitate. - (1) !ondi'iile cerute pentru validitatea clauzelor de inalienabilitate se aplic% &n
mod corespunz%tor clauzelor prin care se stipuleaz% insesizabilitatea unui bun. (2) 1oate bunurile care sunt, potrivit legii,
inalienabile sunt insesizabile. (3) ,entru a fi opozabile ter'ilor, clauzele de insesizabilitate trebuie &nscrise &n registrele de
publicitate mobiliar% sau, dup% caz, imobiliar%. - &u vor putea fi urmarite bunurile care fac obiectul unei clauze de
inalienabilitate si insesizabilitate. )!ista si clauze de insesizabilitate: ele urmeaza regimul juridic al clauzelor de
inalienabilitate, inclusiv in privinta conditiilor de valabilitate si publicitate. )fectul acestor clauze este mai restrans decat
efectul clauzelor de inalienabilitate. Bn bun insesizabil, desi nu poate fi urmarit, poate fi instrainat.
Art. 2.//0 %tr9$utarea garan<iei. - (1) $ac% bunul grevat a pierit ori a fost deteriorat, indemniza'ia de asigurare sau,
dup% caz, suma datorat% cu titlu de desp%gubire este afectat% la plata crean'elor privilegiate sau ipotecare, dup% rangul lor.
(2) Sunt afectate pl%'ii acelora)i crean'e sumele datorate &n temeiul e#proprierii pentru cauz% de utilitate public% sau cu titlu
de desp%gubire pentru &ngr%diri ale dreptului de proprietate stabilite prin lege. - 5tunci cand e!ista garantii reale asupra
unui bun si bunul fie piere, fie se deterioreaza, garantia reala se stramuta de drept asupra despagubirii sau indemnizatiei de
asigurare dupa caz, in temeiul subrogatiei reale cu titlu particular.
Art. 2.//1 Procedura str9$ut9rii garan<iei. - (1) Sumele datorate cu titlu de indemniza'ie de asigurare sau desp%gubirea
se consemneaz% &ntr"un cont bancar distinct purt%tor de dob(nzi pe numele asiguratului, al celui prejudiciat sau, dup% caz,
al e#propriatului )i la dispozi'ia creditorilor care )i"au &nscris garan'ia &n registrele de publicitate. (2) $ebitorul nu poate
dispune de aceste sume p(n% la stingerea tuturor crean'elor garantate dec(t cu acordul tuturor creditorilor ipotecari ori
privilegia'i. 9l are &ns% dreptul s% perceap% dob(nzile. (3) *n lipsa acordului p%r'ilor, creditorii &)i pot satisface crean'ele
numai potrivit dispozi'iilor legale privitoare la e#ecutarea ipotecilor.
Art. 2.//2 &p<iunea asigur9torului. - (1) ,rin contractul de asigurare, asigur%torul poate s% &)i rezerve dreptul de a
repara, reface sau &nlocui bunul asigurat. (2) Asigur%torul va notifica inten'ia de a e#ercita acest drept creditorilor care )i"
au &nscris garan'ia &n registrele de publicitate, &n termen de 25 de zile de la data la care a cunoscut producerea
evenimentului asigurat. (3) 1itularii crean'elor garantate pot cere plata indemniza'iei de asigurare &n termen de 25 de zile de
la data primirii notific%rii.
Privilegiile
5u o dubla vocatie:fie sunt simple cauze de preferinta fara a avea si valoarea unor drepturi reale de garantie, cum se intampla
in cazul asa-numitelor privilegii generale asupra tuturor bunurilor imobile si mobile ale debitorului. In realitate, aceste
privilegii nu poarta asupra unor bunuri determinate sau determinabile, ci asupra intregului patrimoniu al debitorului sub
latura sa activa sau asupra unei mase patrimoniale sub latura ei activa. 'a urmare, astfel de privilegii nu sunt altceva decat
ordine de preferinta care sunt reglementate fie in '##, '#2, fie in legea insolventei. #entru a fi drepturi reale de garantie,
privilegiile trebuie sa apese asupra unor bunuri determinate sau determinabile din patrimoniul debitorului sau eventual asupra
unei universalitati de fapt. 3-ar mai putea vorbi de un privilegiu ca un drept real de garantie daca are ca obiect o masa
patrimoniala, dar numai in masura in care aceasta este apropriabila. In &'' sunt $ privilegii speciale care au ca obiect bunuri
mobile si care au valoarea unor drepturi reale de garantie:
#rivilegiul care insoteste creanta vanzatorului unui bun mobil instrainat unei persoane fizice, daca nu a fost platit pretul de
catre cumparator. )ste vorba deci de creanta cu privire la plata pretului. Canzatorul are in legatura cu aceasta creanta un
privilegiu special asupra bunului vandut care se afla deja in patrimoniul cumparatorului. Bn asemenea privilegiu nu
functioneaza daca bunul a fost dobandit de cumparator pentru serviciul sau e!ploatarea unei intreprinderi.
77
5l doilea privilegiu special este cel care insoteste creanta persoanei care e!ercita un drept de retentie asupra unui anumit bun
mobil. 'at timp e!ista drept de retentie asupra acelui bun mobil, creditorul retentor are un privilegiu asupra acelui bun pentru
satisfacerea creantei sale.
In ambele cazuri,desi este vorba despre un drept real de garantie, el nu confera decat drepturi de preferinta si nu si drepturi de
urmarire. 'a o consecinta, daca bunul mobil este instrainat de debitor, privilegiul se stinge. )!ista o e,ceptie de la aceasta
regula: cand instrainarea imbraca forma vanzarii, caz in care al doilea cumparator va fi tinut in continuare de privilegiul
creditorului initial. 5ltfel spus desi este vorba despre o dubla vanzare si avem doua privilegii (al primului vanzator si
primului cumparator care devine si vanzator). )le nu sunt egale, ci sunt ierar-izate. )ste preferat primul vanzator, iar
privilegiul primului cumparator care devine si vanzator poate fi utilizat daca mai ramane ceva din valoare bunului. aca este
vorba despre o alt fel de instrainare decat vanzarea-cumpararea, prin instrainare privilegiul se stinge.
Art. 2./// ispo*i<ii co$une No<iune. - 11) ,rivilegiul este preferin'a acordat% de lege unui creditor &n considerarea
crean'ei sale. (2) ,rivilegiul este indivizibil.
Art. 2.//4 &po*abilitatea privilegiilor. - ,rivilegiile sunt opozabile ter'ilor f%r% s% fie necesar% &nscrierea lor &n registrele
de publicitate, dac% prin lege nu se prevede altfel.
Art. 2.//' Prioritatea crean<elor privilegiate !a<9 de celelalte crean<e. - !reditorul privilegiat este preferat celorlal'i
creditori, chiar dac% drepturile acestora s"au n%scut ori au fost &nscrise mai &nainte.
Art. 2.//6 8angul privilegiilor >ntre ele. " (1) :angul privilegiilor se stabile)te prin lege. (2) ,rivilegiile reglementate &n
prezentul capitol sunt preferate privilegiilor create, f%r% indicarea rangului, prin legi speciale.
Art. 2.//( %tingerea privilegiilor. - $ac% prin lege nu se prevede altfel, privilegiile se sting odat% cu obliga'ia garantat%.
Privilegiile generale Ei privilegiile speciale
Art. 2.//. Privilegiile generale. - ,rivilegiile asupra tuturor bunurilor mobile )i imobile ale debitorului se stabilesc )i se
e#ercit% &n condi'iile prev%zute de !odul de procedur% civil%.
Art. 2.//3 Privilegiile speciale. - (1) !rean'ele privilegiate asupra anumitor bunuri mobile sunt urm%toarele: a) crean'a
v(nz%torului nepl%tit pentru pre'ul bunului mobil v(ndut unei persoane fizice este privilegiat% cu privire la bunul v(ndut, cu
e#cep'ia cazului &n care cump%r%torul dob(nde)te bunul pentru serviciul sau e#ploatarea unei &ntreprinderi-
b) crean'a celui care e#ercit% un drept de reten'ie este privilegiat% cu privire la bunul asupra c%ruia se e#ercit% dreptul de
reten'ie, at(t timp c(t acest drept subzist%. (2) *n caz de concurs, privilegiile se e#ercit% &n ordinea prev%zut% la alin. /10.
Orice stipula'ie contrar% se consider% nescris%. - aca e!ista un concurs intre cele $ privilegii reglementate in art $007,
privilegiul referitor la creanta vanzatorului neplatit are forta juridica mai mare decat privilegiul retentorului. aca e!ista
concurs intre mai multe privilegii sau intre privilegii si ipoteci, vor fi mai intai satisfacute creantele privilegiate asupra
bunurilor mobile si apoi creantele garantate cu ipoteca sau gaj. In acest ultim caz, daca este vorba de o ipoteca mobiliara
perfecta, creditorul privilegiat va fi preferat numai daca si-a inscris privilegiul asupra unui bun mobil in 5)J<, inainte ca
ipoteca sa devina perfecta. , ipoteca imobiliara devine perfecta numai dupa indeplinirea formaltiatilor de publicitate.
#rivilegiul va fi preferat ipotecii daca a fost inscris in cartea funciara inaintea ipotecii.
Art. 2./40 %tingerea privilegiului special. - $ac% prin lege nu se prevede altfel, privilegiul special se stinge prin
&nstr%inarea, transformarea sau pieirea bunului. $ispozi'iile art. 2.22; r%m(n aplicabile.
Art. 2./41 %tr9$utarea privilegiului vGn*9torului. - Atunci c(nd cump%r%torul vinde la r(ndul s%u bunul, privilegiul
men'ionat la art. 2.224 alin. /10 lit. a0 se e#ercit% asupra bunului rev(ndut, chiar dac% pre'ul celei de"a doua v(nz%ri este
&nc% nepl%tit de cel de"al doilea cump%r%tor, cu preferin'% fa'% de privilegiul de care s"ar bucura primul cump%r%tor.
Concursul privilegiilor >ntre ele Ei concursul dintre privilegii Ei ipoteci
Art. 2./42 Concursul cau*elor de pre!erin<9. " (1) *n caz de concurs &ntre privilegii sau &ntre acestea )i ipoteci, crean'ele
se satisfac &n ordinea urm%toare: 1. crean'ele privilegiate asupra unor bunuri mobile, prev%zute la art. 2.224-
2. crean'ele garantate cu ipotec% sau gaj. (2) !reditorul care beneficiaz% de un privilegiu special este preferat titularului
unei ipoteci mobiliare perfecte dac% &)i &nscrie privilegiul la arhiv% &nainte ca ipoteca s% fi devenit perfect%. 1ot astfel,
creditorul privilegiat este preferat titularului unei ipoteci imobiliare dac% &)i &nscrie privilegiul &n cartea funciar% mai
&nainte ca ipoteca s% fi fost &nscris%.
reptul de retentie
3pre deosebire de C'', &'' cuprinde o reglementare speciala a dreptului de retentie in art. $47/-$477. 3ub imperiul C'',
figura juridica a dreptului de retentie a fost conturata in jurisprudenta si in doctrina, fie pornind de la anumite aplicatii
78
particulare care erau reglementate in C'', fie de la precedente judiciare prin care au fost e!tinse sferele de aplicare ale
acelor cazuri particulare. In &'' s-a dat o reglementare cu valoare generala dreptului de retentie. reptul de retentie este un
drept real de garantie care se naste in doua situatii:
2ie este vorba de un raport de drept cu un continut sinalagmatic. &D: nu este nevoie ca raportul sa se nasca dintr-un contract
sinalagmatic. Bneori, c-iar din fapte juridice in sens restrans se nasca raporturi juridice cu caracter sinalagmatic (e!: in
materia accesiunii imobiliare artificale, cand autorul lucrarii este obligat sa predea lucrarea proprietarului terenului, iar acesta
are o obligatia de despasgubire, se poate retine lucrarea daca este de buna credinta pana plateste despagubirea. @aportul
juridic dintre parti are continut sinalagmatic, desi nu este nascut dintr-un contract).
2ie este vorba de cel care detine un bun al altei persoane si efectueaza c-eltuieli necesare si utile in legatura cu acel bun.
5ceasta ipoteza are aplicatii particulare multiple. e e!emplu, in materia contractului de depozit, depozitarul poate retine
bunul primit in depozit pana cand deponentul ii restituie c-eltuielile necesare si utile facute cu bunul. 'omodatarul are
aceeasi posibilitate. Canzatorul unui bun care pastreaza detentia precara a bunului va putea cere de la cumparator c-eltuielile
necesare si utile, caz in care va putea invoca dreptul de retentie asupra bunului vandut, dar nepredat.
Art. 2.43' No<iune. - (1) !el care este dator s% remit% sau s% restituie un bun poate s% &l re'in% c(t timp creditorul nu &)i
e#ecut% obliga'ia sa izvor(t% din acela)i raport de drept sau, dup% caz, at(t timp c(t creditorul nu &l desp%gube)te pentru
cheltuielile necesare )i utile pe care le"a f%cut pentru acel bun ori pentru prejudiciile pe care bunul i le"a cauzat. (2) ,rin
lege se pot stabili )i alte situa'ii &n care o persoan% poate e#ercita un drept de reten'ie.
Art. 2.436 #,cep<ii. - 11) $reptul de reten'ie nu poate fi e#ercitat dac% de'inerea bunului provine dintr"o fapt% ilicit%, este
abuziv% ori nelegal% sau dac% bunul nu este susceptibil de urm%rire silit%. (2) $reptul de reten'ie nu poate fi invocat de c%tre
posesorul de rea"credin'% dec(t &n cazurile anume prev%zute de lege.
Art. 2.43( Fndatoririle celui care e,ercit9 dreptul de reten<ie. - !el care e#ercit% un drept de reten'ie are drepturile )i
obliga'iile unui administrator al bunului altuia &mputernicit cu administrarea simpl%, dispozi'iile art. ;4>";44 aplic(ndu"se
&n mod corespunz%tor. - 5nterior intrarii in vigoare a &'', in doctrina si jurisprudenta se preciza ca retentorul nu este un
posesor adevarat, intrucat nu detine bunul pentru el, ci pentru cel caruia trebuie sa il remita sau restituie, cu consecinta ca,
prin ipoteza, nu se punea problena dobandirii fructelor de catre retentor. 5ceasta idee a nascut o confuzie in legatura cu
situatia in care retentorul, fara a inc-iria bunul, fara a obtine deci fructe civile, a asigurat administrarea bunului. Bneori s-a
apreciat ca o asemenea administrare pentru conservarea bunului ec-ivaleaza cu o folosire a bunului, cu consecinta obligarii
retentorului la contravaloarea acestei folosinte. In &'', retentorul este asimilat unui administrator in ipoteza administrarii
simple a bunurilor altuia.
Art. 2.43. &po*abilitatea dreptului de reten<ie. - (1) $reptul de reten'ie este opozabil ter'ilor f%r% &ndeplinirea vreunei
formalit%'i de publicitate. - bun mobil sau imobil. (2) !u toate acestea, cel care e#ercit% un drept de reten'ie nu se poate
opune urm%ririi silite pornite de un alt creditor, &ns% are dreptul de a participa la distribuirea pre'ului bunului, &n condi'iile
legii. - in raport cu creditorii c-irografari, retentor va fi preferat. 'at priveste concursul unor creditori care se bucura de
garantii reale, in masura in care acestea au beneficiat de formalitatile de publicitate inaintea nasterii dreptului de retentie,
creditorii respectivi vor fi preferati.
Art. 2.433 %tingerea dreptului de reten<ie. - (1) $reptul de reten'ie &nceteaz% dac% cel interesat consemneaz% suma
pretins% sau ofer% retentorului o garan'ie suficient%. (2) $eposedarea involuntar% de bun nu stinge dreptul de reten'ie. !el
care e#ercit% acest drept poate cere restituirea bunului, sub rezerva regulilor aplicabile prescrip'iei e#tinctive a ac'iunii
principale )i dob(ndirii bunurilor mobile de c%tre posesorul de bun%"credin'%.
reptul de retentie este un drept real de garantie cu caracter particular intrucat nu ofera dreptul de urmarire, fiind astfel un
drept real imperfect.
?a+ul
oua tipuri distincte de garantii care se pot constitui asupra bunurilor mobile: ipoteca mobiliara si gajul.
3pre deosebire de C'' care reglementa ipoteza ipotecilor numai pentru bunurile imobile, &'' a preluat si a adaptat
viziunea cuprinsa in ?77%77 care reprezenta garantia mobiliara supusa formalitatilor de publicitate in 5r-iva )lectronica de
Jarantii @eale <obiliare. in ?77 a aparut un concurs intre gajul reglementat in codul civil si aceasta garantie mobiliara
specifica.
iferenta principala a fost, de la bun inceput, aceea ca, de regula, gajul presupunea deposedarea debitorului de bunul mobil
care forma obiectul garantiei, in timp ce garantia prevazuta de ?77%77 nu prespunea ca regula deposedarea debitorului.
Jarantia mobiliara reglementata de ?77%77 a fost impusa de cerintele specifice economiei de piata s-a creat un instrument
79
de garantie in ipoteza in care in e!ercitiul activitatii unei intreprinderi intreprinzatorul, din nevoi de creditare, trebuia sa aiba
si posibilitatea de a oferi in garantie bunuri mobile de care sa nu fie deposedat. aca, de regula, gajul din C'' si &'' se
refera la bunuri corporale sau la bunuri incorporale care se incorporeaza in inscrisul constatator, garantia mobiliara prevazuta
in ?77%77 avea o sfera de aplicare foarte larga, inclusiv in privinta bunurilor incorporale sau viitoare. #entru a putea
functiona garantia mobiliara care avea o asemenea sfera larga de aplicare, trebuia sa fie insotita de un regim de publicitate
adecvat. esi in cazul bunurilor mobile, de regula, posesia simpla este cea care indeplineste si functia de publicitate, in acest
caz, intrucat e vorba de o garantie de deposedare, posesia nu mai poate avea o asemenea functie. 3-a instituit un regim de
publicitate special prin 5)J< ori de cate ori se instituia printr-un contract o garantie mobiliara in favoarea creditorului pe
temeiul legii respective, garantia trebuia inscrisa in 5)J<. In acest fel, partenerii debitorului, prezenti si viitori, aveau
posibilitatea sa cunoasca tabloul corect al garantiilor deja instituite de debitor. e e!emplu, creditorii solicitati sa acorde
credite puteau vedea in ce masura debitorul are posibilitatea reala de a plati in final creditul respectiv. 5sadar, mecanismul de
functionare al garantiilor mobiliare era si este dependent de un sistem specific de publicitate mobiliara, altul decat simpla
posesie. 5cest sistem de garantii mobiliare si acest sistem de publicitate au fost preluate in &'' astfel incat &'' face
distinctie intre ipoteca mobiliara, care este fosta garantie mobiliara reglementata in ?77%77, pe de o parte, si dreptul de gaj, pe
de alta parte, preluat din C''.
&otiunea de gaj are o dubla semnificatie: mai intai, este vorba despre contractul de gaj si apoi despre dreptul real de garantie
care se naste din contractul de gaj. )vident avem si ideea gajului general care nu ne intereseaza in acest moment.
In ceea ce priveste contractul de gaj, el trebuie sa indeplineasca conditiile de valabilitate generale din materia contractul. In
plus, cat priveste obiectul contractului, Art. 2.4.0 &biectul ga+ului. - ?ajul poate avea ca obiect bunuri mobile corporale
sau titluri negociabile emise &n form% materializat%. 5ceasta conceptie este justificata sub dublu aspect. Jajul presupune
deposedare de bun, or stapanirea materiala nu se poate face decat asupra bunurilor corporale sau cele incorporale incorporate
in substanta titlului constatator. 5ceasta restrangere a sferei gajului este impusa si de distinctia fata de ipoteca mobiliara. In
art. $017 este precizata sfera bunurilor mobile care formeaza obiectul ipotecii mobiliare. ,bservam ca este vorba, in primul
rand, de bunuri incorporale, iar cand e vorba de bunuri corporale, ele sunt e!pres precizate in te!t, iar specificul lor este acela
ca sunt legate de activitatea specifica a unei intreprinderi. 5stfel legiuitorul a facut distinctia intre gaj si ipoteca mobiliara, in
primul rand prin obiectul acestor garantii, pe langa diferenta de regim juridic.
Art. 2.4.1 Constituirea ga+ului. - (1) ?ajul se constituie prin remiterea bunului sau titlului c%tre creditor sau, dup% caz,
prin p%strarea acestuia de c%tre creditor, cu consim'%m(ntul debitorului, &n scopul garant%rii crean'ei. (2) ?ajul asupra
titlurilor negociabile se constituie, &n cazul titlurilor nominative sau la purt%tor, prin remiterea acestora, iar &n cazul
titlurilor la ordin, prin andosarea acestora, &n scop de garan'ie. - contractul de gaj este un contract real. )ste posibila si
pastrarea bunului de catre creditor, caz in care pe langa acordul de vointa a partilor este necesar un fapt material, fie ca e
vorba de remiterea bunului, fie ca e vorba de pastrarea bunului. :itlurile la ordin se caracterizeaza printr-un sistem specific de
circulatie, care presupune transmiterea inscrisurilui constatator. 'and este vorba de titluri nomitative sau la purtator,
remiterea lor este suficienta, insa, cand este nevoie de titluri la ordin este nevoie de o semnatura speciala sau specificarea ca
acea semnatura a fost data de garantie.
Art. 2.4.2 Publicitatea ga+ului. - (1) ,ublicitatea gajului bunurilor mobile corporale se realizeaz% fie prin deposedarea
debitorului, fie prin &nscrierea gajului la arhiv%. (2) ,ublicitatea gajului asupra sumelor de bani se realizeaz% numai prin
de'inerea acestora. (3) ?ajul asupra titlurilor negociabile este perfectat prin remiterea sau, dup% caz, prin andosarea
titlurilor.
Art. 2.4./ e<inerea bunului de c9tre creditor. - $e'inerea bunului de c%tre creditorul gajist trebuie s% fie public% )i
neechivoc%. Atunci c(nd fa'% de ter'i se creeaz% aparen'a c% debitorul de'ine bunul, gajul nu poate fi opus acestora.
Art. 2.4.4 e<inerea prin inter$ediul unui ter<. - !reditorul poate, cu acordul debitorului s%u, s% e#ercite deten'ia prin
intermediul unui ter', &ns% de'inerea e#ercitat% de acesta nu asigur% opozabilitatea gajului dec(t din momentul &n care a
primit &nscrisul constatator al gajului.
Art. 2.4.' Conservarea ga+ului. - (1) ?ajul e#ist% numai at(t timp c(t creditorul de'ine bunul gajat sau, dup% caz, c(t timp
este valabil% andosarea titlului la ordin. (2) !u toate acestea, gajul nu se stinge atunci c(nd:
a) creditorul nu mai de'ine bunul, f%r% voia sa, prin fapta altei persoane-
b) creditorul a remis temporar bunul debitorului sau unui ter' pentru a"l evalua, repara, transforma sau ameliora-
c) creditorul a remis bunul unui alt creditor al debitorului s%u &n cadrul unei proceduri de urm%rire silit%.
80
Art. 2.4.6 8estituirea bunului c9tre creditor. - Sub rezerva regulilor privitoare la dob(ndirea propriet%'ii bunurilor
mobile prin posesia de bun%"credin'%, creditorul gajist poate s% cear% restituirea bunului de la cel care &l de'ine, cu e#cep'ia
cazului &n care bunul a fost preluat de un creditor ipotecar cu rang superior sau preluarea a intervenit &n cadrul procedurii
de e#ecutare silit%." In ce priveste urmarirea, se precizeaza ca creditorul gajist are o actiune in restituirea bunului de la orice
persoana care il detine, cu e!ceptia cazurilor in care detinatorul ar putea invocat dobandirea prin posesia de buna-credinta. 3i
in cazul preluarii bunului de un creditor cu ipoteca mobiliara cu rang superior sau daca bunul a fost preluat pirn e!ecutare
silita. In privinta preferintei, ea va fi e!ercitata ca in cazul e!ecutarii ipotecii mobiliare.
repturile Ei obliga<iile creditorului ga+ist
Art. 2.4.( repturile Ei obliga<iile creditorului ga+ist. " !reditorul gajist are drepturile )i obliga'iile unui administrator al
bunului altuia &ns%rcinat cu administrarea simpl%. $ispozi'iile art. ;4>";44 se aplic% &n mod corespunz%tor. - dreptul de
preferinta si de urmarire in sens procesual si substantial si indatorirea de a conserva bunul.
Art. 2.4.. =ructele bunului ga+at. - *n lips% de stipula'ie contrar%, creditorul pred% debitorului fructele naturale )i
industriale. 9l imput% fructele civile mai &nt(i asupra cheltuielilor f%cute, apoi asupra dob(nzilor )i, la urm%, asupra
capitalului. - #ana la stingerea gajului, creditorul este detentor precar, deci nu poate culege fructele bunului cat timp nu
e!ista o stipulatie contrara. )ste posibil ca creditorul gajist sa inc-irieze pentru debitor, fructele civile urmand a fi folosite
pentre satisfacerea propriei creante. aca nu isi poate acoperi c-eltuielile pe aceasta cale, se naste un drept de retentie. '-iar
daca se stinge obligatia principala fara ca debitorul sa fi restituit c-eltuieilile cu detinerea bunului, creditorul se bucura si de
un drept de retentie.
Art. 2.4.3 89scu$p9rarea titlurilor participative. - *n cazul r%scump%r%rii ac'iunilor sau a altor titluri participative la
capitalul social al unei societ%'i comerciale, creditorul este &ndrept%'it s% impute pre'ul pl%tit potrivit regulilor prev%zute la
art. 2.CC.
Art. 2.430 Pieirea bunului. - !reditorul nu r%spunde pentru pieirea bunului atunci c(nd aceasta se datoreaz% for'ei majore,
vechimii ori folosirii normale )i autorizate a bunului.
Art. 2.431 C5eltuielile de conservare. - $ebitorul este 'inut s% restituie creditorului cheltuielile f%cute cu conservarea
bunului.
Art. 2.432 8estituirea bunului c9tre debitor. " (1) $ebitorul nu poate cere restituirea bunului dec(t dup% ce a e#ecutat
obliga'ia, cu e#cep'ia cazului &n care creditorul folose)te ori conserv% bunul &n mod abuziv. (2) ?ajul se stinge atunci c(nd
creditorul este obligat s% restituie bunul &n temeiul unei hot%r(ri judec%tore)ti pronun'ate &n condi'iile alin. /10.
Art. 2.43/ Indivi*ibilitatea ga+ului. - (1) ?ajul poart% asupra tuturor bunurilor grevate p(n% la stingerea integral% a
obliga'iei garantate. (2) 3o)tenitorul debitorului, pl%tind partea din datorie care &i revine, nu poate cere partea sa din bunul
grevat c(t timp obliga'ia nu este stins% &n &ntregime. (3) 3o)tenitorul creditorului gajist, primind partea din crean'% care &i
revine, nu poate remite bunul grevat &n dauna celorlal'i mo)tenitori care nu au fost pl%ti'i. - indivizibilitate sub aspect pasiv
si activ.
Art. 2.434 Aplicarea regulilor privitoare la ipotec9. - $ispozi'iile privitoare la publicitatea, prioritatea, e#ecutarea )i
stingerea ipotecilor mobiliare se aplic% &n mod corespunz%tor.
Ipoteca
)ste un drept real de garantie care se constituie in conditiile '' atat asupra bunurilor mobile cat si asupra celor imobile.
Ipoteca prezinta doua caractere esentiale: caracter accesoriu in raport cu obligatia garantata, care vizeaza toate elementele
obligatiei garantate (art.$0/4) si caracter indivizibil (c-iar daca obligatia este divizibila sau daca obiectul ipotecii este
divizibil, ipoteca profita in intregime creantei garantate, si apasa in intregime asupra bunului dat in garantie). 'a urmare, nu
s-ar putea pretinde ca ipoteca sa fie e!ecutata numai pe o cota-parte din bun si nu s-ar putea pretinde ca ea sa garanteze
numai o cota-parte din dreptul garantat. 'a si in cazul dreptului de gaj, dreptul de ipoteca se bucura de cele $ prerogative:
urmarirea si preferinta sub aspect procesual si substantial.
5supra aceluiasi bun pot fi instituite mai multe drepturi de ipoteca in favoarea unor creditori diferiti. #rincipiul egalitatii
creditorilor in a doua sa infatisare ar presupune ca toti creditorii ipotecari sa fie satisfacuti fie in totalitate fie proportional
daca bunul nu este suficient ca valoare. aca insa ipotecile au ranguri diferite, principiul egalitatii este inlaturat si vor fi
satisfacuti mai intai creditorii care au un rang superior.
3e spune ca dreptul de ipoteca, la fel ca si dreptul de gaj, este un drept real de garantie. ,biectul acestei garantii nu este
bunul dat in garantie in materialitatea lui, ci valoarea economica a acelui bun. 5ceasta idee este cu atat mai limpede in
legatura cu bunurile incorporale care sunt obiect al ipotecii mobiliare.
81
Art. 2./4/ No<iune. - +poteca este un drept real asupra bunurilor mobile sau imobile afectate e#ecut%rii unei obliga'ii.
Art. 2./44 Caracterele +uridice. - +poteca este, prin natura ei, accesorie )i indivizibil%. 9a subzist% c(t timp e#ist% obliga'ia
pe care o garanteaz% )i poart% &n &ntregime asupra tuturor bunurilor grevate, asupra fiec%ruia dintre ele )i asupra fiec%rei
p%r'i din acestea, chiar )i &n cazurile &n care proprietatea este divizibil% sau obliga'iile sunt divizibile.
Art. 2./4' repturile creditorului ipotecar. - (1) $reptul de ipotec% se men'ine asupra bunurilor grevate &n orice m(n% ar
trece. (2) !reditorul ipotecar are dreptul de a")i satisface crean'a, &n condi'iile legii, &naintea creditorilor chirografari,
precum )i &naintea creditorilor de rang inferior.
Art. 2./46 &po*abilitatea ipotecii. - $ac% prin lege nu se prevede altfel, ipoteca nu este opozabil% ter'ilor dec(t din ziua
&nscrierii sale &n registrele de publicitate.
Art. 2./4( &pera<iunile asi$ilate. - (1) !ontractele care au ca efect conservarea sau constituirea unui drept asupra unui
bun pentru a asigura e#ecutarea unei obliga'ii, oricare ar fi num%rul, natura sau denumirea lor, nu sunt opozabile ter'ilor
care au dob(ndit drepturi cu privire la acel bun dec(t dac% sunt &nscrise &n registrele de publicitate, potrivit regulilor
stabilite pentru ipoteci. (2) Sunt asimilate astfel ipotecilor clauzele de rezerv% a propriet%'ii, pactele de r%scump%rare ori
cesiunile de crean'% &ncheiate &n scop de garan'ie. (3) $ispozi'iile prezentului capitol privind ordinea de preferin'% )i
e#ecutarea ipotecilor se aplic% &n mod corespunz%tor contractelor prev%zute la alin. /10.
Art. 2./4. #,cep<iile. - $ispozi'iile prezentului capitol nu se aplic% cesiunii drepturilor succesorale )i cesiunii drepturilor
de proprietate intelectual%.
Art. 2./43 I*voarele ipotecii. - (1) +poteca poate fi instituit% numai &n condi'iile legii )i cu respectarea formalit%'ilor
prev%zute de lege. (2) +poteca poate fi conven'ional% sau legal%.
&biectul Ei >ntinderea ipotecii
Art. 2./'0 &biectul ipotecii. - (1) +poteca poate avea ca obiect bunuri mobile sau imobile, corporale sau incorporale. (2)
9a poate greva bunuri determinate ori determinabile sau universalit%'i de bunuri. " de fapt si de drept.
Art. 2./'1 :unurile inalienabile sau insesi*abile. - (1) 6unurile inalienabile sau insesizabile nu pot fi ipotecate. (2)
+potecarea bunurilor inalienabile sau insesizabile va fi valabil% ca ipotec% asupra unui bun viitor, &n situa'iile &n care bunul
&n cauz% este afectat de o inalienabilitate sau insesizabilitate conven'ional%.
Art. 2./'2 Ipoteca nudei propriet9<i. - +poteca nudei propriet%'i se e#tinde asupra propriet%'ii depline la stingerea
dezmembr%mintelor.
Art. 2./'/ Ipoteca unei cote-p9r<i indivi*e. - (1) $ac% &n urma partajului sau a unui alt act constitutiv ori translativ de
drepturi constituitorul p%streaz% vreun drept asupra unei p%r'i materiale din bun, ipoteca ce fusese constituit% asupra unei
cote"p%r'i indivize din dreptul asupra bunului se str%mut% de drept asupra p%r'ii respective din bun, &ns% numai &n limita
valorii cotei"p%r'i indivize. (2) *n caz contrar, ipoteca se str%mut% de drept asupra sumelor cuvenite constituitorului.
$ispozi'iile art. 2.221 se aplic% &n mod corespunz%tor.
Art. 2./'4 Fntinderea crean<ei ipotecare. - +poteca garanteaz% cu acela)i rang capitalul, dob(nzile, comisioanele,
penalit%'ile )i cheltuielile rezonabile f%cute cu recuperarea sau conservarea bunului.
Art. 2./'' #,tinderea ipotecii prin accesiune. - (1) +poteca se e#tinde asupra bunurilor care se unesc prin accesiune cu
bunul grevat. (2) +poteca mobiliar% se men'ine asupra bunului rezultat din transformarea bunului grevat )i se str%mut%
asupra celui creat prin contopirea sau unirea bunului grevat cu alte bunuri. !el care dob(nde)te prin accesiune bunul astfel
creat este 'inut de ipotec%.
Art. 2./'6 :unurile $obile accesorii unui i$obil. - (1) 6unurile mobile care, f%r% a")i pierde individualitatea, devin
accesorii ale unui imobil pot fi ipotecate fie odat% cu imobilul, fie separat. (2) +poteca mobiliar% continu% s% greveze bunul
chiar )i dup% ce acesta devine accesoriul unui imobil. +poteca mobiliar% se stinge &ns% cu privire la materialele de
construc'ie sau alte asemenea bunuri &ncorporate &ntr"o construc'ie sau &ntr"o alt% ameliora'iune a unui teren.
Art. 2./'( Ipoteca asupra unei universalit9<i de bunuri. - (1) +poteca asupra unei universalit%'i de bunuri se &ntinde
asupra tuturor bunurilor cuprinse &n aceasta. (2) +poteca se men'ine asupra universalit%'ii de bunuri, chiar )i atunci c(nd
bunurile cuprinse &n aceasta au pierit, dac% debitorul le &nlocuie)te &ntr"un interval rezonabil, 'in(nd cont de cantitatea )i
natura bunurilor.
Curs 1' - 2/.0'.2012
reptul de ipoteca - continuare
82
'aracterul accesoriu nu tine de esenta dreptului de ipoteca. evine astfel posibila cesiunea ipotecii.
Art. 2./'. Cesiunea ipotecii. - (1) $reptul de ipotec% sau rangul acesteia poate fi cedat separat de crean'a pe care o
garanteaz% numai atunci c(nd suma pentru care este constituit% ipoteca este determinat% &n actul constitutiv. (2) *n cazul
prev%zut la alin. /10, cesiunea se face prin act &ncheiat &n form% scris% &ntre creditorul ipotecar cedent )i creditorul cesionar,
cu &n)tiin'area debitorului. (3) $ispozi'iile &n materie de carte funciar% sau, dup% caz, cele care privesc opozabilitatea fa'%
de ter'i a ipotecii mobiliare r%m(n aplicabile. - din punct de vedere economic, se desc-ide calea formarii unei piete a
ipotecilor cu consecinte benefice in domeniul imobiliar. esi, de regula, ipoteca se transmite odata cu creanta garantata, este
reglementata si transmiterea separat de creanta garantata. Intotdeauna creanta garantata trebuie sa fie lic-ida, determinata, nu
determinabila. Indiferent de forma ipotecii, ea trebuie adusa la cunostinta debitorului. &D: este posibila nu numai cesiunea
dreptului de ipoteca, ci si cesiunea rangului ipotecii. )ste posibil sa avem mai multi creditori ipotecari ale caror creante sunt
garantate prin ipoteci de ranguri diferite asupra aceluiasi bun. Intr-o asemenea ipoteza, apare interesul cedarii rangului
ipotecii pentru ca un creditor ipotecar cu un rang inferior sa urce in ierar-ia creditorilor ipotecari. In acelasi alin., se
precizeaza ca cesiunea ipotecii% a rangului ipotecii este conditionata de determinarea prin actul constitutiv al ipotecii a sumei
garantate. <ai rezulta ca daca este vorba de o obligatie care alt obiect decat o suma de bani, cesiunea nu este posibila. In ceea
ce priveste forma cesiunii ipotecii, se aplica principiul simetriei. aca ipoteca poarta asupra unui bun imobil, cesiunea
trebuie sa fie facuta in forma autentica si sa fie inscrisa in cartea funciara. Inscrierea in cartea funciara este ceruta pentru
opozabilitatea fata de terti, tinand seama de art. /6 alin . din ?egea de punere in aplicare a &''. 5rt./6 din ? de punere in
aplicare a '' - toate drepturile imobiliare,inclusiv cele accesorii, se inscriu in 'f. pentru asigurarea opozabilitatii pentru
terti, caracterul constitutiv fiind amanat pana la finalizarea lucrarilor de cadastru.
#!ectele ipotecii !a<9 de ter<i
Art. 2./60 reptul de ur$9rire al creditorului ipotecar. - !reditorul ipotecar poate urm%ri bunul ipotecat &n orice m(n%
ar trece, f%r% a 'ine seama de drepturile reale constituite sau &nscrise dup% &nscrierea ipotecii sale. " @ui prior te$pore
potior iure.
Art. 2./61 #!ectele ipotecii !a<9 de dobGnditorul bunului. - (1) !el care dob(nde)te un bun ipotecat r%spunde cu acel bun
pentru toate datoriile ipotecare. $ob(nditorul bunului ipotecat se bucur% )i, dup% caz, este 'inut de toate termenele de plat%
de care beneficiaz% sau este 'inut )i debitorul obliga'iei ipotecare. (2) $ac% dob(nditorul bunului ipotecat nu stinge crean'a
ipotecar%, creditorul poate &ncepe urm%rirea silit% asupra bunului, &n condi'iile legii. - subrogatie in drepturile creditorului
platit.
Art. 2./62 repturile reale anterioare ale ter<ului dobGnditor. - Atunci c(nd creditorul ipotecar urm%re)te )i vinde bunul
dob(ndit de un ter' de la cel care a constituit ipoteca, drepturile reale principale pe care ter'ul le avea asupra bunului
anterior dob(ndirii propriet%'ii renasc cu rangul lor originar de drept sau, dup% caz, prin re&nscriere &n cartea funciar%. -
dezbinarea confuziunii duce la renasterea dezmembramintelor sau a obligatiilor scriptem in rem.
Art. 2./6/ 8egresul dobGnditorului care a pl9tit datoria. - 1er'ul dob(nditor care a pl%tit datoria ipotecar% sau care a
suportat e#ecutarea se poate &ntoarce &mpotriva celui de la care a primit bunul pentru a fi desp%gubit, &n condi'iile dreptului
comun. - subrogatie personala in drepturile creditorului platit.
Art. 2./64 Conservarea ac<iunii personale. - $ispozi'iile prezentei sec'iuni nu e#clud dreptul creditorului ipotecar de a"l
urm%ri pe cel 'inut personal pentru plata crean'ei ori de a urm%ri produsele bunului ipotecat atunci c(nd legea o permite. -
daca creditorul avea si actiuni personale, acestea se conserva.
Ipotecile conven<ionale - 8egula4 repre*entand drept co$un 1cele legale repre*inta e,ceptia2
:rebuie sa indeplineasca toate conditiile de valabilitate a unui contract.
Art. 2./6' reptul de a ipoteca. " +poteca conven'ional% poate fi constituit% numai de titularul dreptului ce urmeaz% a fi
ipotecat )i care are capacitatea de a dispune de acesta. - conditii valabile fie constiuirii ipotecii de catre debitor sau tert.
Art. 2./66 Constituitorul ipotecii. " +poteca conven'ional% poate fi constituit% de debitorul obliga'iei garantate sau de un
ter'. - cautiune reala.
Art. 2./6( Ipoteca unui drept anulabil sau condi<ional. - !el ce are asupra bunului un drept anulabil ori afectat de o
condi'ie nu poate consim'i dec(t o ipotec% supus% aceleia)i nulit%'i sau condi'ii.
Art. 2./6. Ipoteca asupra unei universalit9<i de bunuri. - +poteca conven'ional% asupra unei universalit%'i de bunuri
mobile sau imobile, prezente ori viitoare, corporale sau incorporale nu poate fi consim'it% dec(t cu privire la bunurile
afectate activit%'ii unei &ntreprinderi. - per a contrario nu se poate consimti ipoteca asupra unei universalitati.
Art. 2./63 &bliga<iile garantate. - +poteca conven'ional% poate garanta &ndeplinirea obliga'iilor de orice fel.
83
Art. 2./(0 &bliga<iile viitoare sau eventuale. - Atunci c(nd garanteaz% &ndeplinirea unei obliga'ii viitoare, ipoteca
dob(nde)te rang din momentul &nscrierii &n registrele de publicitate.
Art. 2./(1 ?aran<ia constituit9 >n avans. - (1) *n cazul &n care este constituit% pentru a garanta plata unei sume de bani,
ipoteca este valabil%, chiar dac%, la momentul constituirii, debitorul nu a primit sau a primit doar &n parte presta'ia &n
considerarea c%reia a constituit ipoteca. (2) $ac% &ns% creditorul refuz% s% dea sumele pe care s"a angajat s% le pun% la
dispozi'ie )i &n considerarea c%rora ipoteca a fost constituit%, debitorul poate ob'ine reducerea sau desfiin'area ipotecii, pe
cheltuiala creditorului, pl%tindu"i acestuia sumele atunci datorate. !reditorul datoreaz% &ns% daune"interese.
Art. 2./(2 Con<inutul contractului de ipotec9. " (1) +poteca conven'ional% nu este valabil% dec(t dac% suma pentru care
este constituit% se poate determina &n mod rezonabil &n temeiul actului de ipotec%." nulitate absoluta. (2) Sub sanc'iunea
nulit%'ii, contractul de ipotec% trebuie s% identifice constituitorul )i creditorul ipotecar, s% arate cauza obliga'iei garantate )i
s% fac% o descriere suficient de precis% a bunului ipotecat "nulitate relativa. (3) Stipula'ia potrivit c%reia ipoteca poart%
asupra tuturor bunurilor debitorului sau asupra tuturor bunurilor prezente )i viitoare ale acestuia nu constituie o descriere
suficient de precis% &n sensul alin. /20.
Art. 2./(/ repturile constituitorului. - !el care a constituit ipoteca este liber s% foloseasc%, s% administreze )i s% dispun%
de bunul grevat, &ns% cu &ndatorirea de a nu v%t%ma drepturile creditorului ipotecar. - bunul ipotecat nu este indisponibilizat.
Art. 2./(6 Clau*a de inalienabilitate. - Actele de dispozi'ie asupra bunului ipotecat sunt valabile chiar dac% dob(nditorul
bunului cunoa)te stipula'ia din contractul de ipotec% ce interzice transferul sau declar% c% acest transfer este echivalent cu
ne&ndeplinirea obliga'iei garantate.
Art. 2./(4 Fndatoririle celui care a constituit ipoteca. - !onstituitorul nu poate distruge ori deteriora bunul grevat )i nici
nu &i poate diminua &n mod substan'ial valoarea dec(t dac% aceast% distrugere, deteriorare ori diminuare a valorii survine &n
cursul unei utiliz%ri normale a bunului sau &n caz de necesitate.
Art. 2./(' aunele-interese. - !reditorul poate cere, &n limita crean'ei sale ipotecare, daune"interese pentru prejudiciile
suferite prin distrugerea, deteriorarea ori diminuarea valorii bunului grevat, chiar )i atunci c(nd crean'a sa nu este lichid%
ori e#igibil%. $aunele"interese pl%tite astfel creditorului se imput% asupra crean'ei ipotecare.
Ipotecile legale - doar bunurile i$obile.
In cazul ipotecii legale nu mai este nevoie de un acord de vointa intre constituitor si creditorul ipotecar. 5nalizand cazurile de
ipoteca legala, vom vedea ca nu doar vointa legiuitorului este izvorul ipotecii. In cele mai multe cazuri, este nevoie de un fapt
juridic in sens larg de care legea leaga nasterea dreptului de ipoteca. Bneori mai este necesara si cererea de inscriere a
ipotecii in sistemulde publicitate.
Art. 2./.6 Crean<ele care bene!icia*9 de ipotec9 legal9. - *n afara altor cazuri prev%zute de lege, beneficiaz% de ipotec%
legal%:
1. v(nz%torul, asupra bunului imobil v(ndut, pentru pre'ul datorat- aceast% dispozi'ie se aplic% )i &n cazul schimbului cu
sult% sau al d%rii &n plat% cu sult% &n folosul celui care &nstr%ineaz%, pentru plata sultei datorate- " vanzatorul are o prioritate
asupra bunului imobilului vandut cat timp nu isi incaseaza pretul.
2. promitentul achizitor pentru nee#ecutarea promisiunii de a contracta av(nd ca obiect un imobil &nscris &n cartea funciar%,
asupra imobilului respectiv, pentru restituirea sumelor pl%tite &n contul acestuia- " legiuitorul asimileaza raporturile juridice
nascute dintr-o promisiune de vanzare cu raporturile nascute c-iar din vanzare. )ste vorba de o promisiune de transmitere a
dreptului de proprietate asupra unui imobil. )ste insa nevoie ca acel imobil sa fie deja inscris in cartea funciara. aca este
vorba de imobile inca neinscrise, promisiune nu este suficient pentru nasterea ipotecii legale. reptul de ipoteca garanteaza
creanta care are ca obiect sumele platite pe temeiul promisiunii.
3. cel care a &mprumutat o sum% de bani pentru dob(ndirea unui imobil, asupra imobilului astfel dob(ndit, pentru restituirea
&mprumutului- " legiuitorul ii acorda imprumutatorului un drept de ipoteca legala cu conditia ca suma imprumuttata sa fi fost
destinata ac-izitonarii unui imobil, din considerente de ec-itate. #entru a se naste dreptul de ipoteca legala, trebuie sa se fi
inc-eiat un contract de dobandire a imobilului, este nevoie ca imprumutul sa fi fost efectiv folosit pentru dobandirea
imobilului. obanditorul va avea imobilul grevat de ipoteca pana in momentul in care va restitui suma.
4. cel care a &nstr%inat un imobil &n schimbul &ntre'inerii, asupra imobilului &nstr%inat, pentru plata rentei &n bani
corespunz%toare &ntre'inerii nee#ecutate- dreptul de proprietate al debitorului &ntre'inerii nu se va &nscrie &n cartea funciar%
dec(t odat% cu aceast% ipotec%, dispozi'iile art. 2.24 aplic(ndu"se &n mod corespunz%tor- " creanta garantata ( valoarea
intretinerii ramase nee!ecutate. 5ceasta situatie reprezinta o e!ceptie de la caracterul determinat a creantei garantate prin
ipoteca. &u este suficient sa avem faptul juridic in sens larg de care legiuitorul leaga nasterea ipotecii este necesar ca
dreptul de proprietate sa se inscrie in cartea funciara odata cu ipoteca.
5. coproprietarii, pentru plata sultelor sau a pre'ului datorat de coproprietarul adjudecatar al imobilului ori pentru
garantarea crean'ei rezult(nd din evic'iune, asupra imobilelor ce au revenit coproprietarului 'inut de o atare obliga'ie-
84
6. arhitec'ii )i antreprenorii care au convenit cu proprietarul s% edifice, s% reconstruiasc% sau s% repare un imobil, asupra
imobilului, pentru garantarea sumelor datorate acestora, &ns% numai &n limita sporului de valoare realizat-
'. legatarii cu titlu particular, asupra imobilelor din mo)tenire cuvenite celui obligat la e#ecutarea legatului, pentru plata
acestuia.
Ipoteca i$obiliar9
Art. 2./(( Fnscrierea >n cartea !unciar9. - (1) +poteca asupra unui bun imobil se constituie prin &nscriere &n cartea
funciar%. (2) +poteca asupra unei universalit%'i de bunuri nu greveaz% bunurile imobile cuprinse &n aceasta dec(t din
momentul &nscrierii ipotecii &n cartea funciar% cu privire la fiecare dintre imobile.
Art. 2./(. =or$a contractului. - (1) !ontractul de ipotec% se &ncheie &n form% autentic% de c%tre notarul public, sub
sanc'iunea nulit%'ii absolute. (2) +poteca asupra bunurilor unei persoane juridice poate fi consim'it% &n virtutea puterilor
conferite &n urma deliber%rilor sau a &mputernicirilor &ntocmite sub semn%tur% privat%, &n conformitate cu regulile din actul
constitutiv privitoare la reprezentare.
Art. 2./(3 &biectul ipotecii i$obiliare. - (1) Se pot ipoteca:
a) imobilele cu accesoriile lor-
b) uzufructul acestor imobile )i accesoriile-
c) cotele"p%r'i din dreptul asupra imobilelor-
d) dreptul de superficie.
(2) +poteca ce poart% asupra chiriilor sau arenzilor prezente )i viitoare produse de un imobil, precum )i asupra
indemniza'iilor pl%tite &n temeiul unor contracte de asigurare cu privire la plata acestor chirii sau arenzi se supune regulilor
publicit%'ii imobiliare.
Art. 2./.0 Ipoteca asupra unei construc<ii viitoare. - +poteca asupra unor construc'ii viitoare nu poate fi intabulat%, ci
numai &nscris% provizoriu &n cartea funciar%, &n condi'iile legii.
Art. 2./.1 Fnscrierea ipotecii. " +poteca se poate &nscrie fie numai asupra unui imobil &n &ntregul s%u, fie numai asupra
cotei"p%r'i din dreptul asupra imobilului.
Art. 2./.2 #,tinderea ipotecii asupra a$eliora<iunilor. - +poteca se &ntinde, f%r% nicio alt% formalitate, asupra
construc'iilor, &mbun%t%'irilor )i accesoriilor imobilului, chiar dac% acestea sunt ulterioare constituirii ipotecii.
Art. 2././ #,tinderea ipotecii asupra !ructelor i$obilului. - (1) +poteca se e#tinde asupra fructelor naturale )i industriale
ale imobilului ipotecat produse dup% notarea &nceperii urm%ririi silite sau, dup% caz, dup% notarea deschiderii procedurii
insolven'ei. (2) $reptul de ipotec% se e#tinde de la aceea)i dat% )i asupra chiriilor )i arenzilor imobilului dat &n loca'iune.
Acest drept este opozabil locatarilor numai din momentul comunic%rii not%rii &nceperii urm%ririi silite, respectiv al
comunic%rii not%rii deschiderii procedurii insolven'ei, &n afar% de cazul &n care acestea au fost cunoscute pe alt% cale. (3)
Actele &ncheiate de proprietar cu privire la veniturile neajunse la scaden'% sau urm%rirea acestora de al'i creditori nu sunt
opozabile creditorului ipotecar dup% notarea &nceperii urm%ririi silite, cu e#cep'ia cazului &n care aceste acte au fost notate
&n cartea funciar% &nainte de notarea &nceperii urm%ririi silite.
repturile Ei obliga<iile p9r<ilor
Art. 2./.4 Clau*ele de inalienabilitate. - (1) Actele de dispozi'ie asupra imobilului ipotecat sunt valabile chiar dac% cel
care a dob(ndit bunul cunoa)te stipula'ia din contractul de ipotec% ce interzice asemenea acte sau declar% c% &ncheierea lor
este echivalent% cu ne&ndeplinirea obliga'iei. (2) !lauzele care impun debitorului plata anticipat% )i imediat% la cerere a
obliga'iei garantate sau plata vreunei alte obliga'ii prin faptul constituirii unei alte garan'ii asupra aceluia)i bun se
consider% nescrise.
Art. 2./.' Anti5re*a. - !lauza prin care creditorul ipotecar este autorizat ca, p(n% la data &nceperii e#ecut%rii, s% posede
imobilul ipotecat sau s% &)i &nsu)easc% fructele ori veniturile acestuia se consider% nescris%.
Concursul intre ipoteci mobiliare4 ipoteci i$obiliare si intre ipoteci $obiliare cu ipoteci i$obiliare
Art. 2.421 Concursul ipotecilor i$obiliare. - :angul ipotecilor imobiliare este determinat de ordinea &nregistr%rii cererilor
de &nscriere &n cartea funciar%. - cererea, nu neaparat inscrierea.
Art. 2.422 Concursul ipotecilor $obiliare cu ipotecile i$obiliare. - Atunci c(nd acela)i bun este grevat at(t de ipoteci
mobiliare, c(t )i de ipoteci imobiliare, sunt prefera'i creditorii a c%ror ipotec% a fost anterior f%cut% public% &n registrele de
publicitate aferente. !u toate acestea, ipoteca imobiliar% &nscris% &n aceea)i zi cu o ipotec% mobiliar% va fi preferat%
acesteia din urm%.
85
Art. 2.42/ Concursul dintre ipotecile >nscrise Ei ga+. - !reditorul a c%rui ipotec% este &nscris% &n arhiv% este preferat
creditorului gajist, chiar dac% acesta a ob'inut deten'ia bunului ipotecat anterior &nscrierii ipotecii.
Art. 2.42. %tingerea ipotecilor. - (1) +poteca imobiliar% se stinge prin radierea din cartea funciar% sau prin pieirea total% a
bunului. (2) +poteca imobiliar% se poate radia pentru una dintre urm%toarele cauze:
a) stingerea obliga'iei principale prin oricare dintre modurile prev%zute de lege-
b) ne&ndeplinirea evenimentului de care depinde na)terea obliga'iei garantate ori &ndeplinirea evenimentului de care
depinde stingerea acesteia-
c) ne&ndeplinirea evenimentului de care depinde na)terea ipotecii ori &ndeplinirea evenimentului de care depinde stingerea
acesteia-
d) dob(ndirea de c%tre creditor a bunului grevat- " confuziunea
e) renun'area e#pres% sau tacit% a creditorului la ipotec%-
%) &n orice alte cazuri prev%zute de lege. (3) !u toate acestea, &n cazurile prev%zute la alin. /20 lit. a0 )i b0, ipoteca nu se
stinge dac% p%r'ile convin ca ea s% fie folosit% pentru garantarea unei alte obliga'ii determinate ori determinabile, f%r% a se
v%t%ma &ns% drepturile dob(ndite anterior de alte persoane.
#,ecutarea ipotecii
Aspecte generale
Art. 2.423 #,ecutarea ipotecilor. - *n cazul &n care debitorul nu e#ecut% de bun%voie obliga'ia sa, creditorul poate urm%ri
bunul ipotecat, potrivit dispozi'iilor prezentului capitol.
Art. 2.4/0 Condi<iile e,ecut9rii. - 9#ecutarea ipotecii nu poate fi realizat% dec(t &n virtutea unui titlu e#ecutoriu )i pentru o
crean'% cert%, lichid% )i e#igibil%.
Art. 2.4/1 Titlurile e,ecutorii. - !ontractele de ipotec% valabil &ncheiate sunt, &n condi'iile legii, titluri e#ecutorii. -
e!ceptie: cand vorbim de ipoteca legala, avem nevoie de un titlu e!ecutoriu.
Art. 2.4/2 Alte c9i de reali*are a crean<ei. - $ispozi'iile prezentului capitol nu aduc nicio atingere dreptului creditorului de
a")i realiza crean'a pe calea unei ac'iuni personale sau de a solicita luarea oric%ror m%suri necesare pentru e#ecutarea
ipotecii, potrivit !odului de procedur% civil%. - actiunea ipotecara E cea personala.
Art. 2.4// Interdic<ia pactului co$isoriu. - Orice clauz% potrivit c%reia, pentru a garanta e#ecutarea obliga'iei debitorului
s%u, creditorul &)i rezerv% dreptul s% devin% proprietarul irevocabil al bunului sau s% dispun% de acesta f%r% formalit%'ile
impuse de lege se consider% nescris%. - pactul comisoriu%contractul onerativ se refera la o clauza prin care ipoteza in care
debitorul nu plateste, creditorul poate prelua bunul in mod direct, fara formalitatile de e!ecutare" clauza care se considera
nescrisa.
#,ecutarea ipotecilor i$obiliare
Art. 2.4(. iscu<iunea bunurilor ipotecate. - !reditorul nu poate urm%ri &n acela)i timp v(nzarea imobilelor care nu sunt
ipotecate dec(t &n cazul c(nd bunurile care &i sunt ipotecate nu sunt suficiente pentru plata crean'ei sale. - un creditor
ipotecar nu are dreptul de optiune intre urmarirea bunurilor ipotecate si urmarirea bunurilor neipotecate. &umai in masura in
care bunurile ipotecate nu sunt suficiente, poate sa urmareasca, potrivit dreptului comun, celelalte bunuri din patrimoniu.
aca este vorba de o cautiune reala trebuie sa urmareasca mai intai bunul ipotecat din patrimoniul consittuitorului, iar daca
nu este suficient poate urmari apoi si bunurile din patrimoniul debitorului.
Art. 2.4(3 8egulile aplicabile. - Arm%rirea silit% se face cu respectarea dispozi'iilor !odului de procedur% civil%.
86