1

Testare AXISVM 5.0

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN

CONSTRUCTII SI ECONOMIA CONSTRUCTIILOR
INCERC Filiala Cluj

AxisVM 5.0
Program de elemente finite
Testari pe exemple structurale

septembrie 2000

Testare AXISVM 5.0

COLECTIV DE ELABORARE

Cercetator stiintific ing. Levente KOVACS

-analiza structurilor cu programele AxisVM, CADRE, CASE,
DEFBAR, PROKON, ROBOT
-prelucrarea si interpretarea rezultatelor
-analiza rezultatelor si elaborarea lucrarii

Cercetator principal ing. Ioan BOTEZ

-analiza rezultatelor si elaborarea lucrarii

Testare AXISVM 5.0

CUPRINS

Pagina
A

INTRODUCERE

ASPECTE GENERALE

ANALIZE EFECTUATE

REZULTATELE TESTARILOR

D.1.

CADRU PLAN - analiza statica, modala si seismica

D.2.

CADRU SPATIAL - analiza statica si seismica

D.3.

PLACI PLANE IN DOMENIUL ELASTIC - analiza statica si

armare

D.4.

CADRU PARTER stabilitate

D.5.

CADRU PARTER linii de influenta

D.6.

ARMARE STALP verificare armare

CONCLUZII

Testare AXISVM 5.0

A. INTRODUCERE
In lucrarea de fata sunt prezentate rezultatele verificarilor facute pe programul de
elemente finite AxisVM versiunea 5.0. Pentru verificare au fost alese sase exemple structurale,
iar rezultatele au fost comparate cu cele obtinute cu ajutorul altor programe.
In timpul testarilor, in afara de corectitudinea rezultatelor au mai fost urmarite
urmatoarele aspecte:
-modul de introducere a datelor;
-prezentarea datelor si posibilitatea prelucrarii acestora.

B. ASPECTE GENERALE
Programul AxisVM versiunea 5.0 este varianta imbunatatita a programului Axis3D versiunea 3.6. Noul program este transcris complet sub WINDOWS, folosind toate
facilitatile acestor sisteme de operare.
Interfata programului a fost integral reproiectata, pastrand insa elementele specifice
ale versiunilor mai vechi. In versiunea noua a programului se gasesc toate elementele si
caracteristicile unei aplicatii WINDOWS. Pentru editarea modelului se pot utiliza ferestre
multiple.
Modul de editare a retelei de elemente finite este imbunatatit cu functiile: trasare
linie, retele dreptunghiulare si retele triunghiulare. In timpul editarii sunt disponibile functiile
specifice programelor de desenare: perpendicular, paralel, punct central, intersectie si nod.
Pe langa sistemul de coordonate cartezian, se poate opta pentru utilizarea
sistemelor de coordonate sferice si cilindrice.
Au fost imbunatatite functiile de copiere, oglindire si rotire.
Pentru o mai fidela modelare a structurilor au fost introduse in program elementele
finite triunghiulare, de arc si de contact.
Cu elementele finite triunghiulare se pot modela placi, saibe si membrane de forme
care nu se pot modela corect cu elementele finite dreptunghiulare.
Pentru elementele de arc se poate defini rigiditatea si limita de elasticitate pentru
fiecare tip de efort. Un efort mai mare decat limita de elasticitate nu poate fi preluat de arc.
Cu elementul de contact se poate simula contactul dintre doua puncte ale structurii.
Contactul poate prelua intindere sau compresiune. Elementele de arc si contact au fost
concepute pentru a fi utilizate in analizele neliniare.
Programul calculeaza eforturile unitare pentru elementele finite tip bara si
elementele finite plane. In cazul elementelor finite plane sunt calculate si eforturile Von Mises.
Pentru a prelucra rezultatele obtinute in urma analizelor neliniare, se pot selecta,
inainte de inceperea calculului, doua din componentele rezultatelor (de exemplu, pentru
diagrama P-, deplasarea si forta).
La reprezentarea diagramelor, numarul culorilor se poate modifica, rescaland
fereastra de scara a culorilor cu ajutorul mouse-ului. Numarul maxim de culori este de 29.
In aceasta versiune este introdus in program un modul de verificare a sectiunilor de
stalpi din beton armat. Acest modul, pe baza modelelor de materiale si ipotezelor din STAS
10107/0-90, traseaza suprafata de interactiune N-M, iar apoi verifica daca eforturile efective se
afla in interiorul sau exteriorul suprafetei de interactiune.
Rezolvarea valorilor proprii se face prin metoda iterarii in subspatiu, in acest fel
scazand timpul de calcul de aproximativ trei ori fata de versiunea precedenta a programului.

Testare AXISVM 5.0

Modulul de analiza statica a fost imbunatatit prin implementarea in program a

metodei Cholesky modificata.
Editorul grafic de profile si sectiuni permite editarea sectiunilor de elemente liniare
de forma oarecare, care pot fi salvate in baza de date a sectiunilor. In timpul editarii profilelor,
caracteristicile sectionale (arie, momente de inertie) sunt calculate instantaneu si afisate pe
ecran.
Baza de date a modelelor a fost imbunatatita. La pornirea acestei functii, discul fix
este scanat in intregime, iar fisierele gasite sunt afisate in doua ferestre alaturate, cu care se pot
face operatii de stergere, copiere si vizualizare.
Eforturile de dimensionare se determina din ipoteze de incarcare conform STAS
10101/OA-77.
Fortele seismice sunt evaluate conform normativului P100-92.
Caracteristicile principale ale programului sunt prezentate in urmatorul tabel:
Platforma:
Cerinte HARD:
Preprocesor:
Analize:
Postprocesor:
Elemente finite:
Incarcari:

Windows 95/98/NT/2000
PENTIUM 64M RAM, placa video 800x600 la 16 biti adancime de
culoare, unitate CD pentru instalare, 300MB spatiu liber pe harddisc
Complet grafic
Statica de ordinul I si II, analiza modala de ordinul I si II, analiza de
stabilitate, linii de influenta, analiza seismica, verificare armare stalp.
Complet grafic
Zabrea, bara, nervura, saiba, placa, invelitoare, arc, contact, reazem
Nodale, distribuite pe bare si elemente finite plane, forta de
pretensionare, din variatii de temperatura, date de seism, de lichid,
cedare de reazem
Determinare cantitati de armatura pentru placa, saiba, invelitoare,
verificare armare stalp
STAS 10107/0-90, STAS 10101/OA-77, P100-92

Module
suplimentare:
Standarde
implementate:
Legatura cu alte ArchiCAD, AutoCAD DXF
programe:

C. ANALIZE EFECTUATE
Verificarea programului AxisVM versiunea 5.0 s-a realizat prin intermediul
testarilor numerice. S-au luat in studiu urmatoarele tipuri de probleme:
Cadru plan, analiza modala, statica si seismica;
Cadru spatial, analiza modala, statica si seismica;
Placa plana in domeniul elastic, - analiza statica si armare;
Cadru parter stabilitate;
Cadru parter linii de influenta;
Verificare sectiune stalp beton armat, varianta de armare simetrica.
Pentru comparare si evaluare au fost utilizate programe de calcul atestate in
Romania (CADRE, CASE 96, DEFBAR), cu larga recunoastere mondiala (ROBOT,
PROKON), precum si calcule analitice.
S-au comparat eforturi maxime, deformatii, arii de armatura rezultate, parametrul
incarcarii critice, forma de pierdere a stabilitatii, perioade proprii de vibratie.

Testare AXISVM 5.0

D. REZULTATELE TESTARILOR
Cele sase probleme alese au fost analizate in paralel cu programul AxisVM
versiunea 5.0 si cu programele CADRE, CASE96, DEFBAR, ROBOT si PROKON.
In cadrul testarilor s-au urmarit in mod special analizele implementate conform
standardelor romanesti:
-analiza seismica a structurilor plane conform normativului P100-92,
-analiza seismica a structurilor spatiale conform normativului P100-92 anexa C,
-gruparea incarcarilor conform STAS 10101/OA-77,
-verificare armare sectiune stalp conform STAS 10107/0-90.

Testare AXISVM 5.0

D.1. CADRU PLAN - analiza statica, modala si seismica

Structura analizata
Pentru testari s-a ales un cadru plan cu doua deschideri inegale de 6.80 m respectiv 5.40 m
si cu opt niveluri (figura nr. 1.1). Primul nivel are inaltimea de 4.00 m iar restul de 3.00 m.
Structura analizata este dintr-un material cu modulul de elasticitate 2 700 kN/cm2.

Modelarea structurii si a incarcarilor

Structura propusa a fost modelata in felul urmator:
-nodurile: noduri punctuale;
-barele: elemente finite de tip bara cu trei grade de libertate pe fiecare nod, prinse rigid in
noduri;
-reazemele: incastrari perfecte.
Incarcarile:
S-au considerat doua ipoteze de incarcare:
-ipoteza cu incarcari gravitationale, uniform distribuite pe bare si concentrate in noduri;
-ipoteza seismica cu masele concentrate in nodurile axului central si cu coeficientii
ks=0.2, =0.25, =1.0, Tc=1.0 s conform P100-92;
Discretizarea structurii este prezentata in figura nr. 1.1 si 1.2.

Analizele efectuate

30X70
6.800

30X70
6.800

Figura nr. 1.1. Geometria structurii

30X60
5.400

30X70
5.400

30X70
5.400

30X70
5.400

50X40
3.000
50X40
3.000
50X50
3.000
50X60
3.000

30X60
5.400

50X60
3.000

30X60
5.400

50X60
3.000

50X50
3.000
50X70
3.000
70X70
3.000
70X90
3.000

30X60
5.400

50X60
3.000

30X70
6.800

30X60
5.400

50X60
4.000

30X60
6.800

70X90
3.000

30X60
6.800

70X90
3.000

30X60
6.800

70X90
3.000

30X60
6.800

70X90
4.000

30X60
6.800

50X60
4.000

50X60
3.000

50X60
3.000

50X60
3.000

50X60
3.000

50X50
3.000

50X40
3.000

50X40
3.000

dinamica ordinul I
statica ordinul I
seismica

Testare AXISVM 5.0

[32]

13

[27]

12

[22]

11

[17]

10

[12]

[7]

[2]

[39]

20

[34]

19

[29]

18

[24]

17

[19]

16

[14]

[9]

[4]

[35]

26

25
[30]

[33]

[25]

24

[20]

23

[15]

22

[5]

[3]

[8]

[10]

[13]

[18]

[23]

[28]

[31]
[26]
[21]
[16]
[11]
[6]
[1]

27
[40]

14

21
[38]

[37]

[36]

15

Figura nr. 1.2. Topologia structurii

Rezultate
Pentru comparatie s-au efectuat analize cu programul CADRE (din biblioteca IPCT SA) si
SPACE FRAME v6.19 din pachetul de programe PROKON.
Perioadele proprii obtinute in primele 3 moduri de vibratie cu cele trei programe sunt
prezentate in tabelul nr. 1.1.
Tabelul nr. 1.1.
Modul de
vibratie
1
2
3

AXISVM 5.0

CADRE

PROKON

0.964
0.326
0.180

0.964
0.326
0.180

0.964
0.326
0.180

Coeficientii de echivalenta in primele 3 moduri de vibratie obtinuti cu AxisVM si CADRE

sunt dati in tabelul 1.2.
Tabelul nr. 1.2.
Modul de AXISVM 5.0 CADRE
vibratie
1
0.784
0.784
2
0.131
0.131
3
0.042
0.042

Testare AXISVM 5.0

Analiza seimica dupa P100-92 a fost efectuata cu programul CADRE. Fortele seismice de
nivel in primele trei moduri de vibratie sunt comparate in tabelul nr. 1.3 iar deplasarile in
tabelul nr. 1.4.
Tabelul nr. 1.3.
Modul 1
Nodul AXISVM 5.0 CADRE
[kN]
[kN]
5
11.22
11.17
8
24.24
24.22
16
38.07
38.07
17
52.86
52.88
18
68.01
67.99
19
82.35
82.35
20
94.26
94.23
21
102.15
102.14

Modul 2
AXISVM 5.0 CADRE
[kN]
[kN]
14.20
14.10
27.13
27.10
34.69
34.66
33.95
33.92
24.33
24.34
5.28
5.25
-19.67
-19.58
-40.81
-40.82

Modul 3
AXISVM
5.0 [kN]
12.23
18.89
14.85
0.89
-15.20
-21.22
-6.54
21.45

Tabelul nr. 1.4.

Modul 1
Nodul AXISVM 5.0 CADRE
v3.6 [cm]
[cm]

Modul 2
AXISVM 5.0 CADRE
v3.6 [cm]
[cm]

5
8
16
17
18
19
20
21

0.62
1.18
1.51
1.48
1.06
0.23
-0.85
-1.78

Modul 3
AXISVM
5.0
v3.6
[cm]
0.16
0.25
0.20
0.01
-0.20
-0.28
-0.09
0.28

4.27
9.26
14.56
20.22
25.99
31.48
36.02
39.05

4.27
9.26
14.56
20.02
26.00
31.49
36.03
39.06

0.62
1.18
1.51
1.48
1.06
0.23
-0.85
-1.78

CADRE
[kN]
12.34
18.92
14.85
0.81
-15.25
-21.29
-6.38
21.41

CADRE
[cm]
0.16
0.25
0.20
0.01
-0.20
-0.28
-0.09
0.28

Media patratica a eforturilor pentru barele primului nivel este prezentata in tabelul nr. 1.5.
Tabelul nr. 1.5.
Bara
Dist
N[kN]
[m]
AXISVM
5.0 v3.6
1
0.00
483.6
4.00
483.6
3
0.00
214.8
4.00
214.8
5
0.00
698.4
4.00
698.4
2
0.00
20.8
6.80
20.8
4
0.00
32.2
5.40
32.2

CADRE
483.5
-483.5
-214.8
214.8
698.3
-698.3
20.8
20.8
-32.3
32.3

T[kN]
AXISVM
5.0
84.0
84.0
306.0
306.0
90.4
90.4
79.5
79.5
118.5
118.5

CADRE
-84.0
84.0
306.1
306.1
90.4
-90.4
-79.4
79.4
118.5
118.5

M[kN]
AXISVM
5.0
244.1
92.2
1027.4
197.5
252.7
109.0
263.5
276.9
331.3
308.7

CADRE
243.9
92.2
1027.8
198.1
252.6
109.0
263.3
-276.9
331.3
-308.6

Testare AXISVM 5.0

Analiza modala
Ipoteza : Mase nodale
Mod
: 1
f
: 1.04 Hz
T
: 0.96 s

: 6.52 rad/s
V.p.
: 42.53
Eroare : 4.47E-12
Iteratie : 5
Comp. : eX

Figura nr. 1.3 Modul 1 de vibratie

Analiza modala
Ipoteza : Mase nodale
Mod
: 2
f
: 3.07 Hz
T
: 0.33 s

: 19.32 rad/s
V.p.
: 373.13
Eroare : 5.04E-8
Iteratie : 5
Comp. : eX

Figura nr. 1.4 Modul 2 de vibratie

10

11

Testare AXISVM 5.0

Analiza modala
Ipoteza : Mase nodale
Mod
: 3
f
: 5.56 Hz
T
: 0.18 s

: 34.93 rad/s
V.p.
: 1220.00
Eroare : 2.66E-6
Iteratie : 5
Comp. : eX

110.21

113.09

245.56

155.94

219.74

-112.91

380.24

153.92

302.37

-146.43

362.64

170.67

293.51

-139.58

411.88

241.05

123.58
-240.77

-131.69

177.37
-302.11

-170.38

-164.71

177.65
-300.28

198.70
-190.42

-141.60

-106.90

328.01

261.01

-90.35

95.08
-299.01

-255.27

206.89

106.83

-126.48

-347.76

159.59

-123.70

57.30
-257.75

-342.36

83.19

166.18

-114.16

-77.79

37.20
-215.48

-305.60

52.02

-50.32

34.33
-73.55

-50.32

-236.68

53.07
36.66

-115.00

-94.86

-120.54
44.48

-53.07

-274.29
-303.64
-314.75 -223.95 -212.57 -174.34
359.28
367.60
262.37
246.02
196.49
129.27

Analiza lineara
Ipoteza : SEISM01
E (W) : 1.00E-11
E (P)
: 1.00E-11
E (ER) : 1.95E-13
Comp. : My [kNm]

-183.78

-50.37

Figura nr. 1.5 Modul 3 de vibratie

1014.38

249.55

Figura nr. 1.6 Momente incovoietoare. Modul 1 de vibratie

12

52.87

-36.04

68.00
49.71

18.93
9.65

-9.29

-8.60
26.42

-1.92

7.58
20.53

12.96

43.67
67.56

4.89
69.58

-7.26
26.97

-34.69
47.87

-22.39
20.00

36.90

-17.90
17.18

-25.87

-22.33
41.17

23.95

34.23

-35.07

-4.51

23.20

63.22
14.47

-18.31

42.38

8.44
18.35

-27.71

17.91
9.57

-9.91
8.34

22.11

-0.31

28.66
-45.66

21.79

-20.08

19.54

-23.03

32.70

-15.27

-53.67

-37.85

31.74
17.43

-19.43

15.96

-34.73
39.81

20.13
-17.83

-13.66
9.69

13.91

-33.99
18.45

-35.16

17.83

-17.83

10.23
-36.03

Analiza lineara
Ipoteza : SEISM02
E (W) : 1.00E-11
E (P)
: 1.00E-11
E (ER) : 1.95E-13
Comp. : My [kNm]

-19.43

-16.71

Testare AXISVM 5.0

-36.86

-156.23

-38.29

-8.95
16.58

-7.06
1.56

11.19
-0.70
-8.95

6.25

-6.34

-4.39
-8.80

-7.61
10.93

8.68

29.74
12.77

9.56
0.77

21.88
24.77

5.36
6.88

1.52

-1.25
7.31
-7.81

-1.53

2.78
21.14

-2.38
6.94

9.33

8.24

6.29

-5.70
-4.35

-10.65

13.39
-3.43

5.19
6.43

-7.02
-22.84

1.29
-10.11
-1.60
9.35

5.24

-22.47
-19.07

-8.80
8.76

6.77

-1.12
-7.89

-8.45
2.74

9.72
-1.85

-1.18

-5.40
-4.22

8.64
1.33

8.95

-14.77

6.63

-8.24
1.36

-7.50

2.13

8.95

7.63
-11.68

7.96
-9.63

Analiza lineara
Ipoteza : SEISM03
E (W) : 1.00E-11
E (P)
: 1.00E-11
E (ER) : 1.95E-13
Comp. : My [kNm]

-7.96

Figura nr. 1.7 Momente incovoietoare. Modul 2 de vibratie

-10.69

-45.57

-11.00

Figura nr. 1.8 Momente incovoietoare. Modul 3 de vibratie

Referinte
1. Catarig, A., Petrina, M. Statica constructiilor, Editura Dacia, Cluj-Napoca 1991
2. P 100-92 - Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, socialculturale, agrozootehnice si industriale
3. INCERC Filiala Cluj Cercetari privind identificarea gradului de conlucrare dintre rigla si
placa la structurile in cadre si duale din beton armat supuse preponderent actiunii seismice.
Contract Nr. 936/1993
4. Rezultatele analizelor efectuate cu programele CADRE si PROKON.

13

Testare AXISVM 5.0

D. 2. CADRU SPATIAL - analiza statica si seismica

Structura analizata
Pentru testari s-a ales o structura cu sase cadre transversale avand doua deschideri egale de
4.00m si noua niveluri (figura 2.1). Travea este de 4.00m iar inaltimea de nivel este de 3.00
m. Sectiunea riglelor este 25x60cm iar a stalpilor 60x70cm. Structura analizata este realizata
dintr-un beton cu modulul de elasticitate 2 700 kN/cm2.

Modelarea structurii si a incarcarilor

Structura propusa a fost modelata in felul urmator:
-nodurile: noduri punctuale;
-barele: elemente finite de tip bara cu trei grade de libertate pe fiecare nod, prinse rigid in
noduri;
-reazemele: incastrari perfecte;
-planseul: cu rigle avand rigiditate infinita in planul placii.
Incarcarile:
S-a considerat numai ipoteza seismica cu masele concentrate la capetele riglelor (masa de
nivel 1200 kg/m2) si coeficientii ks=0.2, =0.25, =1.0, Tc=0.7 s, Ve=400m/s conform
P100-92;

Analizele efectuate

3.000

3.000

3.000

3.000

3.000

3.000

3.000

3.000

3.000 3.000 3.000

3.000 3.000 3.00
0 3.000

3.000 3.000 3.000 3.00

0 3.000 3.000

3.000

3.000

3.000

3.000
3.000

3.000
3.000

3.000
3.000
3.000

3.000
3.000

3.000

3.000

3.000

3.000

3.000

3.000

3.000

3.000 3.000 3.000 3.000 3.000 3.000

3.000 3.000 3.000 3.000 3.000

3.000 3.000 3.000 3.000 3.000 3.000

3.000 3.000 3.000 3.000 3.000

3.000 3.000 3.000

3.000 3.000 3.000 3.000

3.000
3.000 3.000 3.000
3.000 3.000 3.000

3.000

3.000

3.000

4.00
0
.000
44 0
0 4.000
.0 0
000
4.00
4.
4.00
00 4.000
4.00
0
000
4.0
0
4.
00 4.000
0 4.000
4.00
4.0
.00
0
4
4.00
00 4.000
4.00
0
000
4.0
0
4.
4.00
00
4.00
00 4.000
0
4.0
0
4.0
4.00
0
4.00
0
0
0
4.0
4.00
0
4.0
00
00
4.00
4.0
4.0
0
00
0
4.00
0
4.0
0
4.0
00
4.0
00
00
4.0
4.0
00
4.0
00
4.0
00
4.0
00
4.0
4.0
00
00
00
4.0
4.0
00
4.0
00
4.0
00
4.0
4.0
00
00
4.0
00
00
4.0
4.0
00
4.0
00
4.0
0
4.0
4.0
0
00
00
00
4.0
00
4.0
4.0
00
4.0
00
4.0
4.0
00
4.0
00
00
00
4.0
4.0
00
4.0
00
4.0
00
4.0
4.0
00
00
4.0
00
00
0
4.0
4.0
4.0
00
00
00
4.
4.0
00
4.0
0
00
4.0
4.0
00
0
00
4.
00
4.0
00
00
4.
4.0
0
00
4.0
00
0
00
4.
4.0
00
00
4.
0
4.0
00
00
4.

3.000

analiza modala
seismica

14

Testare AXISVM 5.0

Figura nr. 2.1 Geometria structurii

Rezultate
Pentru comparatie s-au efectuat analize cu programul CASE96 .
Perioadele proprii obtinute in primele 6 moduri de vibratie cu cele doua programe sunt
prezentate in tabelul nr. 2.1.
Tabelul nr. 2.1.
Modul de
vibratie/directia
1/x
2/y
3/
4/x
5/y
6/

Perioada T[s]
AXISVM 5.0
0.867
0.793
0.702
0.270
0.255
0.223

CASE93
0.883
0.808
0.694
0.275
0.259
0.219

Coeficientii de echivalenta in primele 6 moduri de vibratie obtinuti cu AxisVM si CASE96

sunt dati in tabelul 2.2.
Tabelul nr. 2.2.
Modul de
vibratie
1
2
3
4
5
6

AXISVM 5.0

CADRE

0.780
0.800
0.000
0.112
0.101
0.000

0.780
0.800
0.002
0.112
0.101
0.005

Fortele taietoare de baza obtinute cu cele doua programe in primele 6 moduri de vibratie
sunt prezentate in tabelul nr. 2.3.
Tabelul nr. 2.3.
Forta taietoare de baza
Modul
de
AXISVM 5.0
vibratie/ Qbx[kN] Qby[kN]
directia
1/y
0
1713
2/x
1814
0
0
0
3/
4/y
264
0
5/x
0
239
0
0
6/

Mby[kN] Mbx[kN]
0
37628
0
0
807
0

36055
0
0
433
0
0

CASE96
Qbx[k Qby[kN]
N]
0
1700
1800
0
0
0
0
264
238
0
0
0

Mby[
kN]
0
37360
0
0
798
0

Mbx[k
N]
35780
0
0
430
0
0

Deplasarile maxime obtinute cu cele doua programe la nivelul acoperisului in primele 6

moduri de vibratie sunt prezentate in tabelul nr. 2.4.

15

Testare AXISVM 5.0

Tabelul nr. 2.4.

Modul de
vibratie/directia
1/y
2/x
3/
4/y
5/x
6/

Analiza modala
Ipoteza : Mase nodale
Mod
: 1
f
: 1.15 Hz
T
: 0.87 s

: 7.25 rad/s
V.p.
: 52.54
Eroare : 8.57E-8
Iteratie : 8
Comp. : eZ
Persp. :
Detaliu : csv

Z
Y
X

Figura nr. 2.2 Modul 1 de vibratie

Deplasarea maxima la varful constructiei

AXISVM 5.0
CASE96
dx[cm]
dy[cm]
dx[cm]
dy[cm]
0.0
2.9
0.0
2.9
2.4
0.0
2.5
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.1
0.0
0.1
0.0
0.0
0.1
0.0
0.1
0.0
0.0
0.0
0.0

Testare AXISVM 5.0

Analiza modala
Ipoteza : Mase nodale
Mod
: 2
f
: 1.26 Hz
T
: 0.79 s

: 7.92 rad/s
V.p.
: 62.73
Eroare : 8.27E-8
Iteratie : 8
Comp. : eZ
Persp. :
Detaliu : csv

Z
Y
X

Figura nr. 2.3 Modul 2 de vibratie

Analiza modala
Ipoteza : Mase nodale
Mod
: 3
f
: 1.43 Hz
T
: 0.70 s

: 8.96 rad/s
V.p.
: 80.21
Eroare : 8.96E-8
Iteratie : 8
Comp. : eZ
Persp. :
Detaliu : csv

Z
Y
X

Figura nr. 2.4. Modul 3 de vibratie

16

Testare AXISVM 5.0

Analiza modala
Ipoteza : Mase nodale
Mod
: 4
f
: 3.70 Hz
T
: 0.27 s

: 23.25 rad/s
V.p.
: 540.62
Eroare : 1.20E-7
Iteratie : 8
Comp. : eZ
Persp. :
Detaliu : csv

Z
Y
X

Figura nr. 2.5 Modul 4 de vibratie

Analiza modala
Ipoteza : Mase nodale
Mod
: 5
f
: 3.92 Hz
T
: 0.25 s

: 24.66 rad/s
V.p.
: 607.95
Eroare : 5.37E-8
Iteratie : 8
Comp. : eZ
Persp. :
Detaliu : csv

Z
Y
X

Figura nr. 2.6 Modul 5 de vibratie

17

Testare AXISVM 5.0

Analiza modala
Ipoteza : Mase nodale
Mod
: 6
f
: 4.48 Hz
T
: 0.22 s

: 28.18 rad/s
V.p.
: 794.06
Eroare : 1.01E-5
Iteratie : 8
Comp. : eZ
Persp. :
Detaliu : csv

Z
Y
X

Figura nr. 2.7 Modul 6 de vibratie

Referinte
1. Rezultatele analizelor efectuate cu programul CASE96

18

Testare AXISVM 5.0

19

D.3. PLACI PLANE IN DOMENIUL ELASTIC - analiza statica si armare

Structura analizata
Pentru testari s-a ales o placa continua cu 5 deschideri de cate 3.60 m pe o directie si 3
deschideri de cate 4.80 m pe cealalta directie, prezentata in figura 3.1. Grosimea placii este de
13 cm iar betonul folosit este de clasa Bc25.

Figura nr. 3.1 Structura analizata

Modelarea structurii si a incarcarilor

Structura propusa a fost modelata cu elemente finite de placa. Toate reazemele sunt articulatii.
Pe directia axei globale Z reazemele au rigiditatea 1.0x107 kN/m.
Incarcarile:
-greutatea proprie a placii de 4.25 kN/m2,
-incarcari utile pe placa 2.80 kN/m2.

Analizele efectuate
statica

Rezultate
S-au comparat eforturile mx si my din campurile centrale ale placii. Rezultatele sunt prezentate
in tabelele 3.1. si 3.2.

20

Testare AXISVM 5.0

Tabelul nr. 3.1.

Reazem/
Camp
camp I
reazem I-II
camp II
reazem II-III
camp III

mx[kNm/m]
AXISVM Referinta 2
5.0
-3.69
-3.75
6.68
6.79
-3.05
-3.10
6.04
6.13
-3.07
-3.13

Tabelul nr. 3.2.

Reazem/
Camp
camp A
reazem A-B
camp B

my[kNm/m]
AXISVM
5.0
-1.85
4.83
-1.78

Referinta 2
-1.89
5.01
-1.79

Sagetile maxime ale ochiurilor de placa sunt comparate in tabelul 3.3.

Tabelul nr. 3.3.
Camp

I-A
II-A
III-A
I-B
II-B
III-B

eZ[mm]
AXISVM
5.0
-0.77
-0.43
-0.47
-0.63
-0.40
-0.42

Referinta 2
-0.77
-0.43
-0.47
-0.63
-0.40
-0.42

Armaturile necesare Ax si Ay in campurile centrale sunt date in tabelele de mai jos:

Tabelul nr. 3.4.
Reazem/
Camp
camp I
reazem I-II
camp II
reazem II-III
camp III

Ax[cm2/m]
AXISVM
5.0
1.13
2.07
0.93
1.87
0.94

Calcul analitic
1.13
2.07
0.93
1.87
0.94

Tabelul nr. 3.5.

Reazem/
Camp
camp A
reazem A-B
camp B

Ay[cm2/m]
AXISVM
5.0
0.62
1.64
0.60

Calcul analitic
0.62
1.64
0.60

21

Testare AXISVM 5.0

Deformatia placii si diagramele mx si my sunt prezentate in figurile nr. 3.2, 3.3 si 3.4.

Analiza
Ipoteza :
E (W) :
E (P)
:
E (ER) :
Comp. :
Persp. :

lineara
Ci 1
8.83E-13
8.83E-13
1.30E-12
eZ [mm]

Z
Y
X

Figura nr. 3.2 Deformatia structurii

Analiza lineara
Ipoteza : Ci 1
E (W) : 8.83E-13
E (P)
: 8.83E-13
E (ER) : 1.30E-12
Comp. : mx [kNm/m]

mx
[kNm/m]
7.54
7.11
6.68
6.25
5.82
5.39
4.97
4.54
4.11
3.68
3.25
2.82
2.40
1.97
1.54
1.11
0.68
0.25
-0.18
-0.60
-1.03
-1.46
-1.89
-2.32
-2.75
-3.17
-3.60
-4.03
-4.46

Figura nr. 3.3. Diagrama mx

22

Testare AXISVM 5.0

Analiza lineara
Ipoteza : Ci 1
E (W) : 8.83E-13
E (P)
: 8.83E-13
E (ER) : 1.30E-12
Comp. : my [kNm/m]

my
[kNm/m]
6.73
6.39
6.05
5.71
5.37
5.03
4.69
4.35
4.01
3.67
3.33
2.99
2.65
2.31
1.97
1.63
1.29
0.95
0.61
0.27
-0.07
-0.41
-0.75
-1.09
-1.43
-1.77
-2.11
-2.45
-2.79

Figura nr. 3.4 Diagrama my

Referite
1. STAS 10107/2-77
2. Rezultatele analizelor efectuate cu programul ROBOT
3. Onet, T., Tertea, I. Proiectarea betonului structural, Editura Casa cartii de stiinta 1995

23

Testare AXISVM 5.0

D. 4. CADRU PARTER stabilitate

Structura analizata
Pentru testari s-a ales cadrul din figura nr. 4.1.

Modelarea structurii si a incarcarilor

Structura propusa a fost modelata in felul urmator:
-nodurile: noduri punctuale;
-barele: elemente finite de tip bara cu trei grade de libertate pe fiecare nod;
-reazemele: articulatii.
Incarcarile:
-forte concentrate (figura nr. 4.1.)

Analizele efectuate
stabilitate

1.00

1.00

1.00

1.00

1.00

1.00

1.00

1.00

1.00

1.00

0.
71
0.
71
0.
71

1.00 0.
71

1.00

1.00

1.00

71
0.

1.00

-1.00000

71
0.

1.00

71
0.

-1.00000

71
0.

0.500.50 0.500.50

Figura nr. 4.1 Structura analizata

Rezultate
S-a obtinut incarcarea critica si forma de pierdere a stabilitatii pentru structura propusa.
Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul de mai jos:

24

Testare AXISVM 5.0

Tabelul nr. 4.1.

Criteriu
Pcr
Forma de pierdere a stabilitatii

AXISVM 5.0
0.868EI
antisimetrica

Referinta
0.862EI
antisimetrica

Forma de pierdere a stabilitatii este prezentata in figura nr. 4.2.

Analiza
Ipoteza
Mod
ncr
Eroare
Iteratie

de stabilitate
: 1
: 1
: 0.868
: 4.03E-6
: 8

Figura nr. 4.2. Forma de pierdere a stabilitatii

Referinte
1. DINAMICA SI STABILITATEA CONSTRUCTIILOR de GEORGE M. BARSAN, Editura
didactica si pedagogica, Bucuresti 1979

25

Testare AXISVM 5.0

D. 5. CADRU PARTER linii de influenta

Structura analizata
Pentru testari s-a ales un cadru parter cu trei deschideri (fig. 5.1), una de 8.00 m si doua de 6.00
m. Inaltimea cadrului este de 4.00 m.

Modelarea structurii si a incarcarilor

Structura propusa a fost modelata in felul urmator:
-nodurile: noduri punctuale;
-barele: elemente finite de tip bara cu trei grade de libertate pe fiecare nod, prinse rigid in
noduri;
-reazemele: incastrari perfecte.
Incarcarile:
-forta unitara mobila pe barele 1, 2 si 3.

Analizele efectuate
liniile de influenta My pentru bara 2, si Nx pentru bara 4

[5]
4.00

[7]
4.00
I0

[6]
6.00

I0

2I0

[3]
4.00

[4]
6.00

I0

2I0

[1]
4.00

[2]
8.00

I0

4I0

Figura nr. 5.1. Structura analizata

26

Testare AXISVM 5.0

Rezultate
Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Figura nr. 5.2 Linia My

Observatii

mijlocul barei
valoarea maxima pe bara
mijlocul barei
valoarea maxima pe bara
mijlocul barei
valoarea maxima pe bara

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

-0.01
0

-0.04

-0.06

-0.09

-0.12

-0.13

-0.11

-0.13

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

-0.07

0.24

Nx
0.455
1.000
0.057
0.017
-

0.11

0.52

0.38

My
0.405
0.618
0.117
-

0.67

0.65

Referinta

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

0.55

0.34

0.35

0.21

0.43

0.42

0.40

0
0 0
0

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

0.34

0.26

0.17

1-1
1-2
2-1
2-2
3-1
3-2

0.08

AXISVM
5.0
v3.6
My
Nx
0.405
0.456
0.434
1.000
0.618
0.057
0.670
0.064
0.117
0.017
0.132
0.018

0.62

Tabelul nr. 5.1.

Bara
Sectiune

27

0
0
0
0

0.0087

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

0.0144

0.0175

0.0183

0.0174

0.0150

0.0117

0.0078

0.0038

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

-0.0066

-0.0178

-0.0314

-0.0451

-0.0565

-0.0635

-0.0636

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

-0.0545

0.2404

0.1461

0.0649

0
0 0
0
-0.0341

1.0000
1.0000
1.0000
1.0000
1.0000
1.0000
1.0000

0.3446

0.4556

0.6850

0.5701

0.7971

1.0000

1.0000

0.9031

Testare AXISVM 5.0

Figura nr. 5.3 Linia Nx

Referinte
1. STATICA CONSTRUCTIILOR de ALEXANDRU CATARIG, MIRCEA PETRINA,
Editura Dacia, Cluj-Napoca 1991
2. GRINZI CONTINUE de CONSTANTIN N. AVRAM, Editura tehnica

28

Testare AXISVM 5.0

D. 6. ARMARE STALP verificare armare

Structura analizata
Pentru testari s-a ales o sectiune de stalp 40x40 cm, armat cu opt bare de otel cu diametrul de
20mm (fig. nr. 24). Stratul de acoperire s-a considerat de 20mm. Datele pentru beton sunt
Rbc=12.5 N/mm2, be=2%o, bu=3.5%o iar pentru otel Ra=300 N/mm2, Ea=210000N/mm2,
be=1.429%o, bu=10.0%o (figura nr. 6.1).

Figura nr. 6.1. Sectiunea analizata

Analizele efectuate
S-a determinat curba de interactiune N-M pentru sectiunea data.
N [kN]
-2753.98

Nh0 [kN]
Hh0 [kN]
My min [kNm]
My max [kNm]
Mz min [kNm]
Mz max [kNm]
Ab [cm2 ]
As/Ab [%]

-2450.00

= -2753.98
=
753.98
= -186.40
=
186.40
= -186.40
=
186.40
= 1600.00
=
1.57

-2100.00

-1750.00

-1400.00

-1050.00

-700.00

Figura nr. 6.2 Curba de interactiune N-M

180.00

150.00

120.00

90.00

60.00

30.00

-30.00

-60.00

-90.00

-120.00

-150.00

-180.00

-350.00

My [kNm]

29

Testare AXISVM 5.0

Tabelul nr. 6.1.

Punctul

DEFBAR

AxisVM 5.0

N[kN]

M[kNm]

N[kN]

M[kNm]

M=0, N=min

-2753.6

0.0

-2754.0

0.0

M=max, Naf

-1050.0

190.6

-1050.0

186.4

N=0, Maf

0.0

126.55

0.0

123.0

M=0, N=max

753.6

0.0

754.0

0.0

Referite
1. STAS 10107/2-77
2. Rezultatele analizelor efectuate cu programul DEFBAR
3. Onet, T., Tertea, I. Proiectarea betonului structural, Editura Casa cartii de stiinta 1995

Testare AXISVM 5.0

30

E. CONCLUZII
Programul AxisVM a fost verificat pe mai multe tipuri de structuri, cuprinzand:
Cadru plan analiza modala, statica si seismica;
Cadru spatial analiza modala, statica si seismica;
Placa plana in domeniul elastic - analiza statica si armare;
Cadru parter stabilitate;
Cadru parter linii de influenta;
Verificare sectiune stalp beton armat - varianta de armare simetrica.
Pentru comparatie, aceleasi structuri au fost analizate cu programe de larga utilizare
(ROBOT, PROKON, CASE, CADRE, DEFBAR) sau au fost calculate analitic.
S-au comparat eforturi maxime, deformatii, arii de armatura rezultate, parametrul
incarcarii critice, forma de pierdere a stabilitatii, perioade proprii de vibratie. Diferentele intre
rezultatele obtinute cu programul AxisVM si valorile folosite ca element de comparatie au fost
in general sub 3%.
Rezultatele analizei depind de acuratetea modelarii (alegerea tipului de element
finit, finetea discretizarii, modelarea rezemarii etc).
Fata de programele folosite ca referinta s-a putut remarca faptul ca programul
AxisVM este superior sub urmatoarele aspecte:
- viteza preprocesare date;
- flexibilitate mare la modificarea structurii analizate;
- prezentarea rezultatelor.
In cazul structurilor mai complexe se recomanda luarea in considerare a mai multor
variante de modelare.
In cazul analizei modale se recomanda modelarea structurii cu un numar cat mai
mare de mase concentrate, pentru obtinerea unui numar suficient de moduri de vibratie.

In baza rezultatelor obtinute se apreciaza ca programul AxisVM versiunea 5.0

poate fi utilizat la analiza structurilor de constructie (analiza statica de ordinul I si II, analiza
modala, stabilitate, analiza seismica conform prevederilor normativului P100-92, verificare
armare stalpi conform STAS 10107/0-90). Trebuie data insa atentie modelarii, pentru fiecare
caz in parte, pentru obtinerea de rezultate cat mai exacte.