Vikingii sau normanzii au fost comerciani, exploratori i rzboinici scandinavi care, n perioada 7001050, au dominat jumtatea nordic a Europei.

Dup unele izvoare istorice, vikingii ar fi atins chiar coasta Americii de Nord. Vikingii erau cunoscui sub numele de varegi, de ctre slavii de rsrit, debizantini i de arabi. Curajul i cruzimea lor n lupt sunt binecunoscute, ns trebuie menionat c vikingii aveau i ocupaii panice, precum comerul i construirea de aezri (colonizare). Iniial, vikingii s-au aezat ca agricultori n regiunile de coast. Mai trziu, folosind superioritatea lor n construirea corbiilor i arta navigaiei, ncep s practice pirateria de-a lungul coastelor mrilor, urcnd i pe cursul unor fluvii, fiind numii "vikingi" ntre anii 793 i 1066. Datorit ndrznelii lor, vikingii erau adversari temui, care prin aciunile lor de prad au rspndit team i panic n rndurile populaiilor btinae. Azi s-a ajuns la concluzia c vikingii au prsit regiunile nordice, cu o clim aspr, ca s se aeze n Europa central, mai bogat i cu o clim mai blnd. Istorisirile despre bogiile Europei au atras vikingii, care erau sraci, ducnd n nord o via modest, aspr. Dei este rspndit imaginea vikingilor purtnd coifuri cu coarne, nu exist nicio dovad istoric a acestui presupus obicei. n schimb, se tie c alt popor nordic din Epoca Bronzului folosea astfel de coifuri. de conflicte interne n Europa ca s-i extind activitatea lor n interior: dup moartea lui Ludovic cel Pios, mpratul Frankiei ( Frana i Germania de azi), n 840, fiul sau , Lothar a invitat sprijinul unei flote vikinge ntr-o lupt pentru putere cu fraii sai. Vikingii si-au dat seama c guvernanii franci erau dispui s le plteasc sume bogate pentru a-i mpiedica s-i atace, fcnd Frankia o int irezistibil pentru raidurile vikinge.