1) CAILE SPERMATICE

Caile spermatice sunt reprezentate de structuri tubulare care pleaca de la tubii seminiferi si se termina cu uretra si care au rolul de a depozita si conduce spermatozoizii la exterior. O parte din aceste cai sunt intratesticulare iar cea de a doua parte sunt extratesticulare. Din caile intratesticulare fac parte tubii drepti si reteaua lui Haller (rete testis) iar din cele extratesticulare fac parte epididimul, canalul deferent si canalul ejaculator. In continuare ne vom ocupa pe scurt de structura acestor segmente apoi de glandele anexate lor vezicule seminale, glandele lui Cowper si prostata iar in final vom face o prezentare histologica a organului copulator (penisul). a) Tubii drepti rezulta din fuziunea tubilor seminiferi din acelasi lobul testicular. Au un traiect rectiliniu, o lungime de 200-400 microni si o largime de 20-90 microni. Se prezinta cu un perete in care pe o membrana bazala se gaseste un singur strat de celule cubice. Printre celulele cubice se pot intalni si celule mai inalte. b) Reteaua lui Haller (rete testis) este constituita dintr-o retea de canalicule neregulate, anasatomozate intre ele si care ocupa loc in tesutul fibros al mediastinului testicular. Au un lumen care variaza in diametru intre 20-300 de microni si se prezinta cu un perete de tip simplu sau polimorf. Pe langa celule turtite sau cubice se pot intalni si celule cilindrice uneori ciliate. c) Epididimul incepe seria segmentelor extratesticulare si este format pe de o parte de canale/conurile eferente care pleaca din reteaua lui Haller si formeaza capul epididimului si pe de alta parte acestea se continua cu canalul epididimar cea de a doua parte care formeaza corpul si coada epididimului. Conurile eferente in numar de 10-15 au o lungime aproximativa de 5-10 cm si un diametru de 500 microni. Au un perete format dintr-o membrana bazala (in structura careia intra si fibre musculare netede) si dintr-un epiteliu simplu uneori bistratificat in compozitia caruia pe langa celule se intalnesc si celule piramidale, inalte, ciliate si inzestrate cu calitati secretorii. Conurile eferente se deschid fiecare in parte in canalul epididimar. Acest canal unic si intortocheat care formeaza corpul si coada epididimului ajunge in lungime pana la 6-7 m iar in diametru 0,4 mm. Histologic, lumenul epididimului este delimitat de un epiteliu in mare parte bistratificat (sau pseudostratificat) format din celule inalte cu lungi cili nevibratili (stereocili) si din rare celule cubice dispuse pe membrana bazala. Celulele din structura epiteliului contin pe langa organite, numeroase granulatii si picaturi de grasime ceea ce este in legatura si cu rolul lor de a elebora

produse cu rol nutritiv pentru spermatozoizi. Membrana bazala pe care sunt asezate celulele ciliate prezinta si un strat subtire de fibre musculare netede dipuse circular.

d) Canalul deferent continua epididimul. Are o lungime de 40-50 cm si o largime de 2-3 mm. Peretele gros al canalului deferent este constituit din mucoasa (tunica interna), musculara (tunica mijlocie) si adventitie (tunica externa). - Mucoasa este formata din epiteliu si corion (lamina propria). Epiteliul este, cel putin in portiunea ampulara, un epiteliu cilindric pseudostratificat (sau stratificat) format din celule inalte ciliate (stereocili). Pe parcurs celulele isi pierd cilii si devin mai putin inalte. Celulele si la acest nivel au rol secretor. In corionul mucoasei pe langa elemente celulare se gasesc si foarte numeroase fibre elastice. Acestea prin pliurile longitudinale ce le determina devin (impreuna cu tunica musculara puternic dezvoltata) cauza lumenului stelat, neregulat al acestui segment. - Musculara bine dezvoltata ajunge pana la o grosime de 1-2 mm. Este constituita din fibre musculare netede dispuse intr-un strat intern longitudinal, un strat mijlociu circular si un strat extern de asemene longitudinal. - Adventitia este de natura conjunctivo-elstica si este bogata in vase si nervi. e) Canalul ejaculator incepe de la varsarea in canalul deferent al veziculelor seminale. Are o lungime de pana la 2,5 cm si un diametru de 0,2 mm. Este constituit ca si canalul deferent dintr-o mucoasa puternic pliata, o musculara care se pierde progresiv in prostata si dintr-o adventitie de natura conjunctivo-vasculara.

2) GLANDELE ANEXE
Glandele anexe ale cailor spermatice de excretie sunt: veziculele seminale, prostata si glandele bulbo ureterale ale lui Cowper. a) Veziculele seminale ca diverticule ale canalului deferent au o structura asemanatoare cu acesta, avand peretii formati dintr-o mucoasa cutanata, o musculara relativ subtire formata din fibre musculare netede si o adventitie de natura conjunctivo-elastica. Se prezinta ca doua glande sinoase cu o structura tubulara. Masoara 10-15 cm in lungime cu aproximativ 10-20 mm in largime. Veziculele seminale se dezvolta in timpul pubertatii si se atrofiaza la batrani. Sunt organe secretorii, produsul lor are un rol trofic pentru spermatozoizi si participa la formarea lichidului spermatic. b) Prostata este o glanda tubulo-acinoasa, de marimea nuei castane, asezata in jurul portiunii initiale a uretrei. Atinge o dezvoltare completa la 20-25 ani si sufera o

hipertrofie senila odata cu varsta. Histologic prostatata prezinta o stroma musculofibroasa si un parenchim glandular. - stroma corespunde capsulei de la periferie si traveelor conjunctivo-musculare care pleaca de pe fata interna a acesteia si impart prostatat in 30-50 de lobuli. - parenchimul glandular este format din 3 grupuri de glande dispuse de regula in unde concentrice in jurul uretrei. Primul grup este format din glande mucoase mici si cu un canal scurt. Al doilea grup ested cel al glandelor submucoase, ceva mai mari si cu un canal arcuit iar al treilea grup este reprezentat de glandele mari externe care corespund glandelor prostatice propriu-zise si care formeaza marea masa a parenchimului. Sunt glande tubuloalveolare care prin 20-30 canale excretoare se deschid in uretra prostatica. Segmentul lor secretor de forma tubulara sau alveolara este tapetat de un epiteliu bistratificat sau pseudostratificat. Celulele acestui epiteliu mai inalte (cilindrice), mai joase (cuboide) sau rotunde, sunt bogate in diferite organite si enzime. Dintre enzime, cea mai semnificativa este fosfataza acida care se elimina prin urina. Cresterea semnificativa a acesteia pledeaza pentru un carcinom de prostata. Tot prin celulele glandulare ale prostatei sunt elaborate si prostaglandine care pe langa semnificatia unor hormoni locali, fiind rapid metabolizate in celule si rapid distruse extracelular, au capatat teren si in terapeutica mai ales datorita existentei prostaglandinelor sintetice. Dupa 20-25 ani in glandele prostatice se organizeaza concretiuni calcifiate (simpexoni) care alcatuiesc nisipul prostatic. c) Glandele bulbo-uretrale /Glandele lui Cowper sunt doua glande mici de marimea unui sambure de cireasa. Sunt glande tubulo-alveolare compuse, ale caror canale se deschid prin conducte secretorii in partea posterioara a uretrei cavernoase. Secretia lor este clara, usor vascoasa, seamana cu mucusul. Serveste ca un lubrefiant pentru uretra.

3) PENISUL
Organul copulator/penisul este format din uretra si un corp erectil spongios care o inconjoara intr-un manson si din doi corpi erectili cavernosi situati unul langa altul pe partea dorsala a uretrei. Corpul spongios prezinta o proeminenta anterioara dilatata care poarta numele de gland si o portiune posterioara care corespunde bulbului. Corpii cavernosi si corpul spongios constituit in esenta dintr-o retea de spatii vasculare neregulate, sunt inconjurate fiecare in parte de cate o capsula densa de natura fibro-elastica care este albugineea. Pe linia dintre cei doi corpi cavernosi albugineea formeaza un sept median care cel putin in portiunea sa anterioara permite comunicarea intre ei. Albugineea este mai groasa in dreptul corpilor cavernosi si mai subtire in dreptul corpului spongios.

Peste albuginee, cei trei corpi de tesut erectil sunt in intregime acoperiti mai intai de o fascie peniana formata din tesut elastic areolar si apoi de tegumentul penian in structura caruia se gasesc glande sebacee, glande sudoripare iar la radacina penisului si fire de par. Pe suprafata preputului care este o indoitura cutanata la nivelul glandului lipsesc firele de par dar sunt prezente niste glande sebacee modificate care poarta numele de glandele lui Tyson. Uretra este tapetata de o mucoasa constituita din epiteliu si corion. Epiteliul este de tip pavimentos in regiunea glandului si pluristratificat cilindric in rest. Corionul este constituit din tesut conjunctiv-elastic bogat in venule.