Sunteți pe pagina 1din 22

59

6.Editarea desenelor în AutoCAD


6.1.A edita un desen AutoCAD
6.1.1.Semnificaţia, rolul şi avantajele operaţiilor de
editare
A edita un desen AutoCAD înseamnă a modifica obiectele deja
create în acel desen, cu scopul diversificării lor, a schimbării poziţiei,
dispunerii, formei şi mărimii lor, a creării altor obiecte noi pe baza celor
existente. Termenul “a edita” semnifică în toate operaţiile asistate de
calculator “a modifica”; prin urmare, aplicarea într-un desen a unei
operaţii de editare este posibilă numai în prezenţa unor
obiecte deja create.
Editarea desenelor constituie una din facilităţile majore ale folosirii
calculatorului în elaborarea documentaţiei grafice. O mutare a unor
obiecte, o scalare, o rotire, o deformare, pot fi realizate comod, fără a
relua manual, de la început, construcţia elementelor de modificat.
Copierea, oglindirea, multiplicarea, trasarea unui obiect paralel la altul,
dezvoltă desenul cu noi obiecte, pe baza unora existente deja. Noile
obiecte le reproduc pe cele anterior create. Nu este necesară
descrierea amănunţită, pas cu pas, a noilor construcţii, fiind suficientă
evidenţierea elementelor repetitive şi a celor de referinţă. Ştergerea
unui element sau a unui grup de elemente din desen nu deteriorează
calitatea hârtiei şi nici nu alterează accidental obiectele învecinate.
Mai mult poate decât desenarea, comoditatea modificării şi
dezvoltării desenelor în mediul grafic interactiv constituie un avantaj
forte al graficii asistate de calculator. Din acest punct de vedere,
AutoCAD este unul din mediile CAD cu cele mai perfecţionate funcţii de
editare.

6.Editarea desenelor în AutoCAD


60
6.1.2.Moduri de selectare a obiectelor supuse editării
Comenzile de editare solicită specificarea obiectului sau a setului de
obiecte asupra cărora utilizatorul intenţionează să opereze o anumită
modificare. Cererea este formulată prin prompter-ul
“Select objects”. AutoCAD demarează alcătuirea unei colecţii de
obiecte selectate, într-unul sau mai mulţi paşi, iar cursorul-ecran
devine un pătrăţel selector. Răspunsurile posibile sunt:

răspuns nul (<↵ >): AutoCAD încheie procesul de selectare.


un punct: Se selectează obiectul care trece prin punctul
respectiv. Dacă mai multe obiecte trec prin punctul
precizat, selecţia este în primă fază aleatoare: se
selectează unul din obiecte. Apăsând tasta <Ctrl>,
programul ciclează în selecţie, considerând pe rând
toate obiectele care trec prin punctul specificat.
Utilizatorul poate opri ciclarea la obiectul dorit.
Window (W): Sunt selectate obiectele dispuse în întregime, strict în
interiorul ferestrei specificate; pentru indicarea
ferestrei, programul solicită două puncte diagonal
opuse.
Crossing (C): Sunt selectate obiectele dispuse total sau parţial în
interiorul ferestrei specificate; pentru indicarea
ferestrei, programul solicită două puncte diagonal
opuse, ca şi în cazul selecţiei de tip “Window”.
WPolygon (WP): Este similară cu “Window”, dar conturul de
selecţie est un poligon neregulat, precizat prin
indicarea succesivă a vârfurilor sale. AutoCAD închide
automat conturul poligonal la tastarea unui răspuns
nul (doar <↵>).
CPolygon (CP): Este similară cu “Crossing”, dar conturul de
selecţie est un poligon neregulat, precizat prin
indicarea succesivă a vârfurilor sale. AutoCAD închide
automat conturul poligonal la tastarea unui răspuns
nul (doar <↵>).
Multiple (M): Permite mai multe specificaţii de selectare, fără ca
programul să caute obiectele selectabile; opţiunea
măreşte viteza de lucru; se încheie printr-un răspuns
nul (doar <↵>).
Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi
61
Fence (F): Este similară cu “CPolygon”, dar nu închide automat
conturul poligonal de selecţie; ca urmare, prin “fence”
sunt selectate numai acele obiecte care intersectează
efectiv conturul poligonal.
Box (BOX): Deschide o fereastră de selectare de tip “Window”
sau “Crossing”, după cum al doilea colţ de descriere
a ferestrei este la dreapta, respectiv la stânga primului
colţ.
Auto (AU): Îmbină automat modurile de selecţie “punct” şi
“box”; dacă prin punctul specificat trec obiecte, se
aplică modul “punct”, iar în caz contrar modul “box”.
Primul punct precizat crează condiţiile pentru
indicarea unei ferestre de tip “Window” sau
“Crossing”, după aceeaşi regulă ca şi la selecţia de
tip “box”. Acest mod de selecţie se aplică automat la
punctarea cu ajutorul cursorului-ecran, dacă
utilizatorul nu a optat explicit pentru un alt mod.
All (ALL): Selectează toate obiectele din desen, exceptându-le
pe cele aflate în layer-e îngheţate.
Last (L): Selectează ultimul obiect creat, vizibil momentan şi
neşters din desen. Dacă ultimul obiect create nu face
parte din zona de vizibilitate curentă, sau dacă
aparţine unui layer îngheţat, nu este luat în
considerare în selecţie.
Previous (P): Reselectează acelaşi set de obiecte specificat la
precedenta comandă de editare, cu condiţia să nu fi
fost aplicată între timp comanda UNDO.
Remove (R): Comută prompter-ul de selectare în “Remove
objects”, iar modul de alcătuire a colecţiei de obiecte
selectate devine exclusiv: obiectele indicate vor fi
excluse din colecţie.
Add (A): Are utilitate după folosirea opţiunii “Remove” în
selectare, pentru a reveni la prompter-ul de selectare
“Select objects” şi la modul de selecţie prin
adăugare de obiecte în colecţia alcătuită.
Single (SI): Impune programului încheierea automată a procesului
de selectare după un singur pas, cu condiţia selectării
cel puţin a unui obiect; în cazul în care nici un obiect

6.Editarea desenelor în AutoCAD


62
nu a putut fi selectat în primul pas, prompter-ul de
selecţie se repetă.
Undo (U): Anulează ultimul pas de selectare.

În comenzile de editare care admit


mai multe obiecte selectate (COPY,
MIRROR, ERASE, etc.), se pot
combina diferitele metode de
selectare.
Există comenzi de editare (BREAK,
TRIM, etc.) care necesită asocierea
unui punct la obiectul selectat. În cazul
lor, selecţiile mai multor obiecte nu
sunt admise, fiind obligatorie o selecţie
singulară de tip “punct”.
O diversificare a procesului de
selectare a obiectelor este posibilă prin
comanda DDSELECT, Aceasta
activează caseta de dialog “Options”, Figura 6.1 Supraluminarea
cu panoul “Selection” activ, care obiectelor incluse în setul
oferă o gamă de opţiuni privind de selecţie
modurile de efectuare a selecţiei, reglarea mărimii cursorului de
selectare şi eventuale metode de ordonare a obiectelor în cadrul
colecţiei alcătuite.
Obiectele selectate sunt supraluminate pe măsură ce sunt incluse în
setul de selecţie (fig. 6.1).
6.1.3.Filtre de selectare a obiectelor. Comanda FILTER.
Modul “Quick Select”
O metodă elegantă de selectare a obiectelor este aceea a filtrării lor
după o anumită proprietate, sau după un grup de proprietăţi: tip de
obiect, culoare, tip de linie, layer de plasare, stil de scriere, valori de
referinţă în construcţie, cum ar fi centrul unui cerc (arc), raza unui cerc
(arc), poziţia unui bloc, modelul de haşurare, etc.
Comanda FILTER activează caseta de dialog “Object Selection
Filters”, (fig. 6.2), care permite construcţia filtrelor de selecţie.
Proprietatea sau proprietăţile care definesc filtrul sunt alese dintr-o
listă de opţiuni a casetei. În alcătuirea listei de proprietăţi, pot fi

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi


63
folosite şi funcţii logice de tipul: AND, OR, XOR şi NOT. Un exemplu de
constituire a unei liste de filtrare este prezentat în continuare:
** Begin OR
Arc Center X>0.0000 Y>0.0000 Z>0.0000
Arc Radius >20.0000
** End OR

Secvenţa
selectează toate
arcele de cerc având
poziţia centrului
într-un punct de
coordonate X>0, Y>0,
Z=0 sau având raza
mai mare de 20
unităţi.
Pentru aplicarea
repetitivă a unui filtru Figura 6.2 Caseta pentru definirea şi
de obiecte, acesta manipularea filtrelor de selecţie
poate fi salvat sub un
anumit nume şi apelat
atunci când este necesar.
AutoCAD 2000 introduce drept noutate modul rapid de selectare a
obiectelor “Quick Select”, bazat pe definirea dinamică a unor filtre de
proprietăţi. Modul “Quick Select” este accesibil şi din fereastra de
proprietăţi (vezi subcapitolul 6.5).

6.1.4.Grupuri de obiecte selectate. Comanda GROUP


AutoCAD admite construirea unor grupuri de obiecte în scopul
efectuării operaţiilor de editare. Grupul odată definit, identificat după
un nume, poate fi apelat în selectarea obiectelor ori de câte ori este
nevoie. Comanda care manipulează grupuri este GROUP şi deschide o
casetă de dialog, prezentată în fig. 6.3.
Orice grup definit în desen poate fi “selectabil”, adică, la selectarea
unui obiect membru al grupului, sunt selectate automat toate obiectele
editabile din grup. Folosind combinaţia <Ctrl>+<A>, această
proprietate de “selectabilitate” este activată sau dezactivată (Group
On/Off).
Un obiect din desen poate fi inclus simultan în mai multe grupuri.
6.Editarea desenelor în AutoCAD
64
Definiţia unui grup este oricând modificabilă, prin introducerea sau
eliminarea unor obiecte din grup.
Pentru a elimina definiţia unui grup din desen, grupul este explodat.
Obiectele componente nu dispar; dispare doar numele grupului
respectiv.
Spre deosebire de blocuri, grupurile nu sunt obiecte complexe în
desen, ci doar seturi de selecţie a obiectelor.
Grupurile definite în desen se salvează odată cu acesta şi pot fi

Figura 6.3 Caseta de dialog “Object


Grouping”, pentru manipularea
grupurilor de selecţie în AutoCAD
reutilizate în sesiuni viitoare sau în referinţe externe.

6.2.Editări care modifică obiectele originale


6.2.1.Schimbarea poziţiei obiectelor în desen. Comenzile
MOVE, ROTATE
Pentru a translata unul sau mai multe obiecte din desen, AutoCAD
pune la dispoziţia utilizatorului comanda MOVE (fig. 6.4). Comanda
solicită definirea setului de obiecte supus mutării, punctul de plecare şi
punctul final pentru această operaţie. Ambele repere de referinţă pot fi
Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi
65
puncte 3D. Pentru a furniza programului o deplasare în locul punctelor
de plecare şi de sosire, la cererea privind punctul final va fi dat un
răspuns nul. Programul va interpreta primul răspuns ca fiind o
deplasare şi nu un punct.
Figura 6.4 Exemplu de aplicarea a comenzii MOVE
Comanda ROTATE roteşte obiectele faţă de poziţia lor iniţială
(fig. 6.5). Rotaţia se execută în planul curent de lucru, în jurul unui
punct de referinţă, specificat în timpul comenzii. Unghiul de rotaţie
este precizat în sistemul curent de coordonate şi conform setărilor
curente de măsurare (unităţi de măsurare, sens, punct de referinţă).
Dacă se doreşte definirea poziţiei de referinţă în raport cu o altă
direcţie decât cea implicită, comanda oferă opţiunea “Reference”.
Atât poziţia de referinţă cât şi unghiul de rotaţie pot fi indicate
grafic, prin punctări corespunzătoare.

ROTAT
E
Figura 6.5 Exemplu de aplicare a comenzii ROTATE
Comenzile MOVE şi ROTATE sunt utile atât pentru schimbarea
poziţiei obiectelor în desen, ca şi în cazul în care construcţia lor într-o
anumită poziţie ar fi dificilă. Obiectele vor fi construite într-o poziţie
convenabilă, care va fi ulterior modificată.

MOVE
:

6.Editarea desenelor în AutoCAD


66
6.2.2.Modificarea dimensiunii obiectelor din desen.
Comanda SCALE
Pentru a modifica dimensiunile unor obiecte din desen, AutoCAD
dispune de comanda SCALE (fig. 6.6). Aceasta poate mări sau micşora
cu un factor de scalare precizat de utilizator un obiect sau un set de
obiecte. Scalarea cu factor supraunitar conduce la o mărire a
dimensiunilor, în timp ce scalarea cu factor subunitar la diminuarea
acestora. Scalarea se realizează în raport cu un punct de bază, precizat
şi el de către utilizator, în timpul comenzii.
Figura 6.6 Exemplu de aplicare a comenzii SCALE
Dacă precizarea factorului de scalare (“scale factor”) este dificilă
sau incomodă (necesită calcule, aproximări), utilizatorul poate opta
pentru precizarea unei lungimi de referinţă şi apoi a lungimii
corespunzătoare finale. Factorul de scalare rezultă ca raport al
acestora.
6.2.3.Deformarea obiectelor. Comanda STRETCH
Pentru a întinde sau a comprima un set de obiecte pe o anumită
direcţie, AutoCAD dispune de comada STRETCH (fig. 6.7). Comanda
necesită selectarea porţiunii de obiect supusă deformării, fie printr-o
selecţie de tip “window”, fie printr-una de tip “crossing”. Setului de
elemente selectat astfel i se pot adăuga altele sau pot fi îndepărtate
unele obiecte din colecţia supusă deformării. Comanda necesită însă
obligatoriu cel puţin o selecţie de tipul menţionat.

SCALE 1.5

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi


67
Deformarea se precizează, indicând mai întâi un punct de referinţă
din interiorul ferestrei selectate anterior. Apoi va fi indicată poziţia
finală a acestui punct, în urma deformării, poziţie care trebuie să se
găsească în afara ferestrei de selecţie. Este esenţială dispunerea
punctului de referinţă în interiorul ferestrei de selecţie şi a celui final în
afara acesteia.
Figura 6.7 Exemplu de aplicare a comenzii STRETCH
AutoCAD 2000 permite deformarea haşurilor, dacă acestea au fost
declarate asociative (fig. 6.8).

STRETC
STRETC
H
H
Figura 6.8 Aplicarea comenzii STRETCH asupra unei haşuri
asociative
Deformarea cotelor duce la modificarea automată a valorii textului,
dacă acestea au fost declarate asociative, adică dacă variabila de
sistem DIMASO este activă (ON) (fig. 6.9).

100 150
STRETC
H
Figura 17.9 Asociativitatea unei cote la deformarea obiecte
cotate
6.2.4.Fragmentarea unui obiect. Comanda BREAK
Un obiect geometric de tip linie, cerc, arc, polilinie 2D, poate fi
fragmentat prin comanda BREAK.
BREAK solicită obiectul de fragmentat şi cele două puncte care
delimitează porţiunea îndepărtată. Operaţia poate îndepărta un
6.Editarea desenelor în AutoCAD
68
fragment intermediar (fig. 6.10 a), unul de capăt (fig. 6.10 b) sau poate
diviza obiectul în două fragmente alăturate, având un capăt comun
(fig. 6.10 c).
În cursul unei anumite comenzi BREAK, poate fi fragmentată un
singur obiect, deoarece selectarea obiectului de fragmentat este
însoţită de memorarea punctului prin care acesta a fost selectat.
Punctul respectiv devine implicit primul punct de fragmentare.
Utilizatorul poate modifica acest prim punct prin opţiunea “First
point”. Dacă cele două puncte de fragmentare trebuie să coincidă
(fig. 6.10 c), se poate răspunde prin “@” la cererea privind al doilea
punct.

a) BREA
K

b) BREA
K

c) BREA
K
Figura 17.10 Exemple de aplicare a comenzii BREAK
6.2.5.Alungirea obiectelor. Comanda LENGTHEN
Pentru a modifica procentual, incremental sau la o nouă valoare
totală lungimea unui obiect de tip linie, arc, polilinie 2D, se poate
aplica comanda LENGTHEN asupra obiectului respectiv (fig. 6.11)
(numai în versiunea 2000). Modificarea este posibilă şi în ceea ce
priveşte deschiderea unghiulară a unui arc.

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi


LENGTHE %
N =115
69
Figura 6.11 Alungirea obiectelor prin comanda LENGTHEN

6.3.Editarea conturului obiectelor


6.3.1.Racordarea şi teşirea muchiilor. Comenzile FILLET şi
CHAMFER
AutoCAD poate realiza racordarea a două linii, arce, cercuri sau
verigi liniare de polilinie, prin arce de cerc, de o rază precizată de
utilizator (fig. 6.12).

Figura 17.12 Exemple de racordare a unor obiecte plane în


AutoCAD
Lungimea elementelor racordate este de obicei ajustată, astfel
încât racordarea să se producă pe capete de elemente. AutoCAD 2000
introduce opţiunea utilizatorului privind ajustarea capetelor
elementelor racordate sau păstrarea aspectului original al acestora, cu
construirea arcului de racordare.
Comanda care realizează operaţii de racordare este FILLET. Pentru
a obţine racordarea dorită, este necesară setarea razei. Valoarea
rămâne memorată până la o nouă modificare explicită a acesteia.
Utilizând opţiunea “Polyline” a comenzii FILLET, pot fi rotunjite
simultan toate muchiile liniare ale unei polilinii (fig. 6.13). Pentru a
aplica corect opţiunea pe o polilinie închisă, închiderea trebuie să fi fost
făcută automat (fig. 6.14).
6.Editarea desenelor în AutoCAD
70

Figura 6.13 Racordarea simultană a tuturor vârfurilor unei


polilinii închise
AutoCAD nu poate racorda verigi din polilinii diferite, ci numai din
cadrul aceleiaşi polilinii.

a) b)
Figura 6.14 Racordare corectă (a) şi respectiv incorectă (b) pe
conturul unei polilinii închise; în cel de al doilea caz, polilinia
iniţială nu a fost închisă automat, fapt pentru care AutoCAD nu
rotunjeşte ultimul colţ
Dacă raza este prea mare în raport cu lungimea elementelor
racordate, comanda nu produce nici un rezultat, iar utilizatorul
primeşte un mesaj adecvat.
Racordarea cu rază zero prelungeşte elementele supuse racordării
până la intersecţia lor (fig. 6.15). La racordarea a două cercuri, acest
lucru nu este posibil. În cazul a două arce, posibilitatea de a prelungi
arcele până la intersecţia lor depinde de poziţia lor relativă în desen.
Aplicată pe o polilinie, racordarea cu rază 0 înlătură verigile de tip arc
(fig. 6.16).

Figura 6.15 Prelungirea până la intersecţie prin racordarea cu


rază nulă

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi


71

Figura 6.16 Eliminarea verigilor de tip arc dintr-o polilinie cu


ajutorul operaţiei de racordare cu rază 0
Aplicată pe două linii paralele, comanda FILLET ignoră raza
curentă de racordare şi racordează cele două linii cu un arc de
deschidere 180O, de rază adaptată (fig. 6.17).

Figura 6.17 Aplicarea comenzii FILLET pe două linii paralele


Comanda CHAMFER realizează teşiri ale muchiilor unui contur plan

sau a două linii concurente. Uzual, lungimile muchiilor teşite sunt


ajustate pentru a se adapta teşirii, dar se poate opta şi pentru
păstrarea lor nealterate, cu crearea segmentului de teşire. Comanda e

6.Editarea desenelor în AutoCAD


72
aplicabilă două linii neparalele (fig. 6.18 a), sau pe două verigi
adiacente liniare ale unei polilinii (fig. 6.18 b).
Figura 6.18 Aplicarea comenzii CHAMFER pentru teşirea
muchiilor: a) pe două linii neparalele; b) pe două verigi liniare
adiacente ale unei polilinii
a)
Prin opţiunea “Polyline” a comenzii CHAMFER, sunt teşite

b)

deodată toate colţurile unei polilinii (fig. 6.19).


Figura 6.19 Aplicarea comenzii CHAMFER cu opţiunea
“Polyline”
Dacă cele două linii nu se intersectează, comanda CHAMFER le
prelungeşte cu valoarea necesară, iar dacă se intersectează, le taie
adecvat.
Distanţele de teşire pot fi egale (teşire la 45O) (fig. 6.20 a), sau
diferite (fig. 6.20 b).

a) b)
Figura 6.20 Aplicarea unor distanţe de teşire: a) egale;
b) diferite
Teşirea cu ambele distanţe zero prelungeşte elementele respective
până la intersecţie (fig. 6.21) sau elimină teşirile dintre două verigi
neadiacente ale unei polilinii. Operaţia de teţire cu ambele distanţe de
teşire nule este similară cu racordarea cu rază nulă.

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi


73
Figura 6.21 Aplicarea comenzii “CHAMFER” cu ambele distanţe
de teşire 0
Teşirea cu opţiunea de unghi şi distanţă stabileşte lungimea
segmentului de teşire şi unghiul acestuia faţă de latura de bază.
6.3.2.Extinderea şi tăierea unor obiecte până la o
graniţă. Comenzile EXTEND şi TRIM
AutoCAD poate extinde una sau mai multe obiecte de tip linie, arc,
polilinie deschisă până la o muchie de graniţă (fig. 6.22). Comanda
EXTEND realizează această operaţie de editare. Muchii de graniţă pot
fi: liniile, poliliniile, cercurile, arcele de cerc sau de elipsă. O aceeaşi
comandă EXTEND admite mai multe muchii de graniţă (“Select
boundary edges”) şi succesiv, oricât de multe obiecte care să fie
extinse (“Select object to extend”) (fig. 6.23).
Muchie de graniţă Muchie de graniţă

Obiect Obiect extins


de extins

Figura 6.22 Exemplu de extindere a unui obiect în


AutoCAD

A doua muchie
de graniţă

Obiecte
de extins EXTEND

Prima muchie de
Figura 6.23 Utilizarea mai multor muchii de graniţă şi
extinderea mai multor obiecte din desen, într-o singură
comandă EXTEND

6.Editarea desenelor în AutoCAD


74
Comanda TRIM operează complementar comenzii EXTEND, tăind-
retezând- un obiect de tip linie, arc, polilinie, cerc, elipsă, până la o
muchie tăietoare. Ca muchii tăietoare, pot fi folosite liniile, arcele,
Muchie tăietoare

Obiecte
Obiecte
de
retezate
retezat

cercurile, poliliniile, elipsele (fig. 6.24).


Figura 6.24 Exemplu de retezare a unor obiecte în AutoCAD, cu
ajutorul comenzii TRIM
În cursul aceleiaşi comenzi TRIM, pot fi indicate mai multe muchii
tăietoare (“Select cutting edge(s)”) şi mai multe obiecte care să fie
Muchii Obiecte de retezat,
tăietoare selectate succesiv,
în mai multe puncte

TRIM

retezate (“Select object to trim”) (fig. 6.25).


Figura 6.25 Utilizarea mai multor muchii tăietoare şi retezarea
mai multor obiecte, într-o singură comandă TRIM
Dacă obiectul de retezat intersectează mai multe muchii tăietoare
specificate într-o aceeaşi comandă TRIM, va fi înlăturată acea porţiune
din obiectul indicat corespunzătoare punctului prin care s-a efectuat
selecţia. În fig. 6.25 este ilustrat un exemplu. Pe fiecare din segmentele
de retezat, punctele de selecţie au fost succesiv:
 stânga-jos, în afara conturului exterior al dreptunghiului mare,

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi


75
 central, în interiorul dreptunghiului mic,
 dreapta-sus, în exteriorul dreptunghiului mare.
Au fost păstrate porţiunile dintre cele două dreptunghiuri. În
fig. 6.26 este redat cazul când selectarea obiectelor de retezat a fost
Obiecte de retezat,
Muchii selectate succesiv,
tăietoare în mai multe puncte

TRIM

efectuată prin puncte situate între cele două dreptunghiuri.


Figura 6.26 Variantă de selectare a obiectelor de retezat
pentru cazul anterior

6.4.Editări care crează obiecte noi


6.4.1.Copierea obiectelor. Comanda COPY
Unul sau mai multe obiecte din desen pot fi copiate, rezultând una
sau mai multe copii, cu ajutorul comenzii COPY. Comanda solicită
selectarea obiectelor şi apoi poziţia copiei în raport cu originalul,
definită fie prin două puncte -cel de plecare şi cel de destinaţie -, fie
printr-o deplasare.
Opţiunea “Multiple” a comenzii permite obţinerea mai multor copii
în cursul unei singure comenzi.
Crearea copiei faţă de original este similară unei translaţii, cu
păstrarea originalului.
6.4.2.Oglindirea obiectelor. Comanda MIRROR
Unul sau mai multe obiecte din desen pot fi oglindite faţă de o axă
imaginară, definită prin două puncte, cu ajutorul comenzii MIRROR.
Comanda solicită selectarea obiectelor, cele două puncte care definesc
linia de oglindire şi opţiunea de ştergere/păstrare a originalului

6.Editarea desenelor în AutoCAD


76
(fig. 6.27). Axa de oglindire nu trebuie să existe ca linie efectiv creată
în desen.
La oglindirea textelor, se poate opta dacă literele să fie oglindite
sau nu, prin setarea variabilei de sistem AutoCAD MIRRTEXT, (vezi

P1 P1

P2 P2

litera “E” în fig. 6.27, cu MIRRTEXT=1).


a) b)
Figura 6.27 Oglindire: a) cu păstrarea originalului; b) cu
ştergerea originalului
6.4.3.Multiplicarea obiectelor. Comanda ARRAY
Unul sau mai multe obiecte din desen pot fi multiplicate fie într-o
reţea rectangulară (fig. 6.28 a), în linii şi coloane, fie polar, în jurul unui
punct (fig. 6.28 b), cu ajutorul comenzii ARRAY.
Comanda solicită selectarea obiectelor ce se vor multiplica, şi tipul
de multiplicare: rectangulară (R) sau polară (P). În pasul următor, se
solicită informaţiile privind intervalele liniare, sau unghiulare de
dispunere a copiilor. În cazul multiplicării polare, copiile create pot fi
dispuse radial (rotite faţă de poziţia originală) sau în poziţia de bază.
Exemplarul original trebuie să fie cuprins în numărul total de copii
indicate spre a fi obţinute prin multiplicare.

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi


77

a) b)
Figura 6.28 Aplicarea comenzii ARRAY cu opţiunea:
a) “Rectangular”; b) “Polar”
6.4.4.Generarea unor obiecte paralele cu altele. Comanda
OFFSET
Cu ajutorul comenzii OFFSET, se pot crea obiecte paralele la altele
existente deja în desen. Modalităţile de construcţie prevăd fie
specificarea distanţei dintre obiectul original şi cel paralel (fig. 6.29 a),
fie punctul prin care va trece obiectul paralel (fig. 6.29 b). În final se
indică obiectul original. Într-o aceeaşi comanda OFFSET pot fi create

obiect obiect
original original
la
a)

mai multe obiecte paralele, fie la acelaşi obiect original, fie la diferite
obiecte originale.
Figura 6.29 Crearea unor obiecte paralele cu altele existente în
desen: a) la o anumită distanţă faţă de original; b) prin
diferite puncte exterioare originalului
Proprietăţile obiectelor generate prin comanda OFFSET sunt
identice cu ale celor originale (tip de linie, lăţime de linie, layer de

obiect
6.Editarea desenelor în AutoCAD obiecte
original paralele la
original, duse prin
diferite puncte
b)
78
creare, culoare, grosime, etc.).

6.5.Editarea obiectelor prin modificarea


proprietăţilor acestora
Un obiect creat într-un desen AutoCAD poate fi oricând modificat, în
ceea ce priveşte caracteristicile sale constructive (puncte de definiţie,
elemente de definiţie, etc.) cât şi caracteristicile generale de obiect
AutoCAD (culoare, layer, tip şi lăţime de linie, etc.). Cea mai elegantă
metodă de modificare a proprietăţilor, şi totodată cea mai nouă,
apărută la versiunea 2000, este cea facilitată de comanda
PROPERTIES.
Obiectul vizat pentru editare poate fi selectat anterior comenzii,
prin grips-uri, sau după declanşarea acesteia. AutoCAD deschide o
fereastră similară cu fereastra de proprietăţi din Visual Basic. Liniile
acesteia sunt variabile, în funcţie de obiectul selectat. În fig. 6.30 este
ilustrat un exemplu corespunzător unui obiect de tip cerc. Modificarea
valorii unei proprietăţi în această fereastră conduce la modificarea
corespunzătoare a obiectului din desen. Schimbând de exemplu
valoarea ariei, cercul se redimensionează prin modificarea razei pentru
a corespunde noii valori.

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi


79

Quick

Figura 6.30 Fereastra de


proprietăţi pentru un cerc
Dacă obiectul vizat este selectat deja, comanda PROPERTIES
poate fi declanşată şi din meniul flotant aferent butonului drept al
mouse-ului (ultima linie). Comanda este accesibilă şi din meniul
pull-down “Modify”.
Fereastra de proprietăţi oferă acces spre modul de selectare rapid
“Quick Select”.

6.6.Corelarea proprietăţilor diferitelor obiecte


În cursul operaţiilor de elaborare a unui desen, este posibil ca
utilizatorul să dorească o corelare a proprietăţilor între anumite obiecte
din desen, astfel încât unele obiecte să împrumute o parte sau toate
proprietăţile unui anumit obiect. Operaţia este una clasică în mediul
Windows, şi anume cea de “match properties” (în l. engl.), adică de
potrivire a caracteristicilor. Comanda aferentă este MATCHPROP,
apelabilă şi din a doua linie a meniului pull-down “Modify”. Comanda
6.Editarea desenelor în AutoCAD
80
necesită precizarea obiectului-sursă, de la care vor fi împrumutate una
sau mai multe proprietăţi, indică proprietăţile împrumutabile şi apoi
solicită setul de obiecte asupra cărora să opereze.
Pentru controlul proprietăţii sau proprietăţilor care se împrumută de
la obiectul-sursă, comanda are prevăzută opţiunea “Settings”.
Aceasta deschide o casetă de dialog (fig. 6.31) pentru alegerea
proprietăţilor împrumutabile. Caseta prezintă două zone, cea a
proprietăţilor generale (“Basic properties”), adică tip de linie,
culoare, etc., şi cea a proprietăţilor speciale (“Special properties”),
adică stilul de cotare, stilul de scriere, modelul de haşurare.

Figura 6.31 Caseta de dialog pentru stabilirea proprieţilor


împrumutabile

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi