141

14.Crearea şi editarea obiectelor

tridimensionale
14.1.Tipologia modelărilor tridimensionale
AutoCAD permite descrierea obiectelor în spaţiul tridimensional
utilizând oricare din cele trei metode de bază: modelarea prin muchii şi
vârfuri, modelarea suprafeţelor, modelarea volumică. Gradul de
complexitate al metodelor creşte de la prima spre ultima. Cantitatea de
informaţie trasmisă prin modelul 3D variază în acelaşi mod, şi tot la fel
cresc şi necesităţile de resurse hard destinate operării cu modele
tridimensionale.
14.1.1.Modelarea prin muchii şi vârfuri
Metoda de modelare a obiectelor spaţiale bazată pe utilizarea
muchiilor şi vârfurilor este cea mai simplă, dar şi cea mai săracă în
informaţie. Metoda utilizează doar puncte şi elemente liniare
(segmente şi arce) de lungime finită. Pentru a reda obiectul, este redat
de fapt un schelet al său. Metoda se numeşte în limba engleză
“wireframe modeling”, deoarece modelul se aseamănă cu o reţea de
sârmă (fig. 14.1). Nu există informaţie despre ceea ce s-ar găsi între
muchii şi vârfuri, nici pe suprafaţa exterioară a modelului, nici în
interiorul său. Nu se pot aplica lumini şi umbre pe modelele de acest
tip, nu pot fi colorate suprafeţele şi nici nu se pot ascunde muchiile
nevizibile.
Modelarea prin muchii şi vârfuri este prima metodă apărută istoric
în grafica tridimensională asistată de calculator.

14.Crearea şi editarea obiectelor tridimensionale

142

Figura 14.1 Model tridimensional elaborat prin metoda bazată

pe muchii şi vârfuri
14.1.2.Modelarea suprafeţelor
O dezvoltare a modelelor “wireframe” ia în considerare suprafaţa
exterioară ce delimitează un obiect tridimensional. Metoda se
bazează pe modelarea “cojii” obiectului 3D. Elementele geometrice
utilizate sunt feţele (patrulatere sau triunghiuri) de arie finită,
elementele liniare finite şi punctele (fig. 14.2). Nu există informaţie
despre interiorul obiectului, despre densitatea materialului şi distribuţia
acestuia. Se pot ascunde muchiile nevizibile. Suprafeţele obiectului pot
fi colorate, umbrite, iluminate, li se pot aplica texturi de material, li se
pot asocia coeficienţi de reflexie, refracţie, absorbţie a luminii,
rugozitate, etc. În limba engleză, metoda este cunoscută sub
denumirea de “boundary representation”.

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

 143

Figura 14.2 Obiect 3D modelat prin metoda suprafeţelor:

a) imagine cu toate muchiile vizibile; b) imagine cu muchiile
nevizibile ascunse
14.1.3.Modelarea volumică
Cea mai evoluată metodă de redare a obiectelor spaţiale o
constituie modelarea solidelor, denumită şi modelare volumică.
Obiectul este generat din forme solide simple, majoritatea descriptibile
analitic, combinate între ele pentru a genera forma spaţială dorită.
Modelului i se poate asocia o densitate de material, se pot determina
proprietăţi de corp fizic (centru de masă, momente de inerţie, rază de
giraţie, etc.). Toate proprietăţile legate de aspectul suprafeţei
exterioare sunt aplicabile şi în cazul modelelor volumice.
Modelarea volumică este cea mai intuitivă metodă de generare a
modelelor virtuale 3D şi cea mai apropiată de raţionamentele umane,
deci cea mai naturală.

14.Crearea şi editarea obiectelor tridimensionale

144
14.2.Forme volumice simple. Comenzile BOX,
SPHERE, CYLINDER, CONE, WEDGE, TORUS,
EXTRUDE, REVOLVE
AutoCAD generează elemente volumice primitive, de formă
geometrică simplă, cum ar fi: paralelipipedul dreptunghic, sfera,
cilindrul drept, conul drept, pana, torul. Tot în categoria formelor
volumice simple sunt incluse elementele volumice obţinute prin
extrudare sau prin revoluţie.
Paleta primtivelor solide este redată pe bara de instrumente
“Solids” (fig. 14.3). Bara de instrumente menţionată include butoane
şi pentru alte comenzi specifice mediului 3D, care vor fi detaliate în
subcapitole următoare.

Figura 14.3 Bara de instrumente “Solids”

14.2.1.Crearea unui paralelipiped dreptunghic solid.
Comanda BOX
Comanda BOX crează în desen un paralelipiped dreptunghic de tip
solid. Comanda solicită două vârfuri diagonal opuse ale bazei şi apoi
înălţimea. Baza este totdeauna dispusă în planul curent XY. Muchiile
obiectului sunt paralele cu axele sistemului curent de coordonate
(fig. 14.4).

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

 145

Heig
ht

Widt
h Lengt
h

Figura 14.4 Obiecte create prin comanda BOX

Dacă al doilea punct specificat drept colţ al bazei are altă
coordonată Z faţă de primul colţ, comanda BOX generează direct
obiectul, fără a mai solicita înălţimea.
Alte opţiuni de lucru ale comenzii BOX permit specificarea primului
colţ, a lungimii, lăţimii şi înălţimii (“Length”, “Width”, “Height” în limba
egleză), sau a centrului obiectului şi a celor trei dimensiuni. Comanda
posedă şi opţiunea pentru generarea unui cub de o anumită latură.
14.2.2.Crearea unui cilindru drept solid. Comanda
CYLINDER
Comanda CYLINDER crează un cilindru drept, având baza de formă
circulară sau eliptică. Metoda implicită de lucru solicită poziţia centrului
bazei, raza sau diametrul bazei şi apoi înălţimea cilindrului. Cilindrul
obţinut astfel este circular drept, fiind plasat cu baza într-un plan
paralel cu planul curent XY şi care trece prin punctul indicat (fig. 14.5).

14.Crearea şi editarea obiectelor tridimensionale

146

Figura 14.5 Obiecte generate prin comanda CYLINDER

Pentru a obţine baza de formă eliptică, se utilizează opţiunea
Elliptical a comenzii CYLINDER. Informaţiile solicitate în paşii ulteriori
sunt cele specifice în desenarea unei elipse, urmate de valoarea
înălţimii.
Dacă valoarea înălţimii este pozitivă, cilindrul este creat în lungul
semiaxei pozitive OZ, iar dacă această valoare este negativă, înălţimea
cilindrului este măsurată în sens contrar de-a lungul axei OZ.
Pentru a dispune baza cilindrului într-un plan oarecare faţă de
planul curent XY, în locul înălţimii se specifică poziţia centrului bazei
opuse (fig. 14.6). AutoCAD stabileşte astfel segmentul orientat dintre
centrele bazelor, de la centrul primeia spre ultimul punct specificat.

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

 147

Figura 14.6 Cilindri generaţi în diferite poziţii faţă de planul XY

prin specificarea poziţiei pentru cele două centre ale bazelor
14.2.3.Crearea conurilor drepte solide. Comanda CONE
AutoCAD crează conuri drepte cu baza circulară sau de formă
eliptică prin intermediul comenzii CONE.
Metoda implicită de lucru solicită poziţia centrului bazei, raza sau
diametrul bazei şi apoi înălţimea conului. Conul obţinut astfel este
drept şi are baza de formă circulară, plasată într-un plan paralel cu
planul curent XY şi care trece prin punctul indicat (fig. 14.7).
Pentru a obţine baza de formă eliptică, se utilizează opţiunea
Elliptical a comenzii CONE. Informaţiile solicitate în paşii următori
sunt cele specifice în desenarea unei elipse, urmate de valoarea
înălţimii.
Dacă valoarea înălţimii este pozitivă, conul este creat în lungul
semiaxei pozitive OZ, iar dacă această valoare este negativă, înălţimea
conului este măsurată în sens contrar de-a lungul lui OZ.
Pentru a plasa baza conului într-un plan oarecare faţă de planul XY,
după precizarea centrului bazei şi a razei acesteia, se utilizează

14.Crearea şi editarea obiectelor tridimensionale

148
opţiunea Apex, precizându-se explicit poziţia vârfului conului
(fig. 14.8).

Figura 14.7 Obiecte solide generate prin comanda CONE

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

 149
Figura 14.8 Conuri drepte în poziţii oarecare create prin
comanda CONE, (opţiunea Apex)
14.2.4.Crearea unei sfere solide. Comanda SPHERE
Pentru a crea obeicte solide de formă sferică, se dispune de
comanda SPHERE. Aceasta solicită poziţia centrului şi valoarea razei
(sau a diametrului), generând sfera cu planul ecuatorial paralel cu
planul curent XY ce trece prin centrul sferei. Axa polilor este
direcţionată după direcţia Z curentă.

Figura 14.9 Sfere solide generate prin comanda SPHERE

14.2.5.Crearea unui tor solid. Comanda TORUS
Crearea unui tor de tip solid este faciltată de comanda TORUS.
Planul median al torului este paralel cu planul curent XY (fig. 14.10).
Comanda solicită centrul torului şi apoi succesiv, raza acestuia şi raza

14.Crearea şi editarea obiectelor tridimensionale

150
tubului. Uzual, raza tubului este mai mică, iar cea a torului însuşi mai
mare.
Dacă raza torului este negativă, forma rezultată este similară unei
lămâi (fig. 14.11). Raza tubului trebuie să fie în acest caz mai mare în
valoare absolută decât precedenta.
Pentru o valoare a razei tubului mai mare decât raza torului, torul
nu mai prezintă orificiul central, forma solidă generată
autointersectându-se (fig. 14.10).

Rtub>Rt
or>0

Figura 14.10 Solide de formă toroidală generate prin comanda

TORUS

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

 151

Figura 14.11 Solide toroidale cu raza torului negativă

14.2.6.Crearea solidelor de tip pană. Comanda WEDGE
Crearea solidelor de tip pană este facilitată de comanda WEDGE.
Pana este de fapt un paralelipiped secţionat după o diagonală a unei
feţe XZ (fig. 14.12).

14.Crearea şi editarea obiectelor tridimensionale

152

Width
Height

Length

Figura 14.12 Solid de tip pană creat prin comanda WEDGE

Elementele constructive solicitate pentru construcţia obiectului sunt
identice cu cele din construcţia paralelipipedului; de asemenea,
opţiunile de construcţie sunt aceleaşi. Lungimea penei este
direcţionată după axa X, lăţimea după axa Y, iar înălţimea pe direcţia
axei Z.
14.2.7.Solide de revoluţie. Comanda REVOLVE
Prin rotirea unui contur plan închis sau a unei suprafeţe plane în
jurul unei axe care nu intersectează suprafaţa rezultă un solid de
revoluţie (fig. 14.13). Comanda REVOLVE generează pe această cale
solide cu configuraţie axial-simetrică, dacă rotirea s-a produs pe un
cerc complet, sau solide de formă sectorială dacă unghiul de rotaţie a
fost mai mic decât 360o (fig. 14.14).
Comanda REVOLVE este utilă mai ales în cazul solidelor cu un profil
axial complicat, a căror formă ar fi dificil de obţinut prin combinarea
unor primitive descriptibile analitic.
În cazul unui unghi de rotaţie mai mic de 360o, rotaţia începe din
planul figurii, iar sensul pozitiv de rotaţie este dat de regula mâinii
drepte.
Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi
 153
Rotaţia nu se poate realiza în jurul unei axe perpendiculare pe
planul figurii rotite, deoarece ar rezulta un obiect de grosime nulă, caz
geometric neadmis pentru un solid. În cazul poliliniei din fig. 14.14 a,
rotaţia nu se poate realiza după o axă paralelă cu OY.

d) c)

a) b)

Figura 14.14 Solide de revoluţie generate de comanda

REVOLVE, prin rotirea în jurul unei axe a unei polilinii închise
create într-un plan paralel cu XZ: a) polilinia şi diferitele axe de
revoluţie; b) solid rezultat când axa este paralelă cu OX;
c) solid rezultat când axa este paralelă cu OZ; d) solid rezultat
când axa este definită de o linie oarecare din planul poliliniei
14.2.8.Solide generate prin extrudare. Comanda
EXTRUDE
Extrudarea trebuie înţeleasă ca o operaţie prin care se atribuie
grosime unei figuri plane: contur închis sau suprafaţă (polilinie, cerc,
elipsă, regiune, curbă spline, etc.). Extrudarea se poate realiza după o
direcţie în raport cu planul figurii plane considerate (fig. 14.15 a) sau
14.Crearea şi editarea obiectelor tridimensionale
154
după o traiectorie (fig. 14.15 b). Comanda care realizează operaţia de
generare a unui solid extrudat este EXTRUDE.
În cazul extrudării după o direcţie, solidul generat are una din baze
în coincidenţă cu figura plană extrudată, iar cea de-a doua bază
paralelă cu prima, la distanţa specificată (pozitivă sau negativă). Cele
două baze au arii egale, dacă unghiul de extrudare este 0
(fig. 14.15 a). Pentru un unghi de extrudare pozitiv, aria celei de-a doua
baze este mai mică decât a primei baze (fig. 14.16 a), iar pentru un
unghi de extrudare negativ aria celei de-a doua baze este mai mare
decât cea a primei baze (fig. 14.16 b).

a b

Figura 14.15 Solide generate prin extrudare: a) după o

direcţie; b) după o traiectorie
Operaţia de extrudare este utilă mai ales în cazul unui obiect având
un contur plan complicat, şi fără detalii pe a treia direcţie.

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

 155

a b

Figura 14.16 Extrudare sub un unghi: a) pozitiv; b) negativ

14.3.Generarea solidelor de formă complexă.

Operaţii booleene aplicate obiectelor solide.
Comenzile UNION, SUBTRACT, INTERSECT,
INTERFERE
În lumea reală, forma celor mai multe obiecte nu este simplă.
Adesea, această formă este complexă, constituită dintr-un set de forme
simple combinate între ele în mod adecvat, pentru a genera forma
finală. Modelarea spaţială a obiectelor în mediul AutoCAD trebuie să
reproducă obiectele din lumea reală. Aşadar, pentru a genera obiecte
spaţiale compozite, mediul AutoCAD trebuie să dispună de facilităţi de
combinare a formelor simple. Acest lucru este asigurat de existenţa
comenzilor care aplică operaţii booleeene pe solidele virtuale: UNION,
SUBTRACT, INTERSECT.
14.3.1.Comanda UNION
Pentru a reuni volumul mai multor obiecte solide în volumul unui
singur obiect, se utilizează comanda UNION. Comanda solicită solidele
asupra cărora se aplică operaţia şi generează un nou obiect solid, al
cărui volum este reuniunea volumelor constituenţilor. Comanda
14.Crearea şi editarea obiectelor tridimensionale
156
lucrează în sensul clasic al reuniunii booleene (fig. 14.17 a, b), volumul
rezultant incluzând volumele constituente, volumul comun fiind
considerat o singură dată. Operaţia este comutativă, ordinea de
selectare a obiectelor neinfluenţând rezultatul. Pentru volume
disjuncte, care nu se suprapun spaţial, volumul rezultant este suma
aritmetică a volumelor considerate în reuniune.
14.3.2.Comanda INTERSECT
Pentru a obţine volumul comun a două sau mai multe obiecte, se
utilizează comanda INTERSECT. Dacă obiectele solide considerate nu
se suprapun, corpul compozit nu se constituie. Comanda elimină toate
volumele necomune tuturor constitueţilor (fig. 14.17 a, c). Operaţia
este comutativă, ordinea de selectare a obiectelor neinfluenţând
rezultatul.
14.3.3.Comanda SUBTRACT
Dacă prin intersectarea booleană a solidelor se obţine volumul
comun al acestora, prin diferenţa booleană rezultă volumul necomun al
primului set în raport cu al doilea set de obiecte (fig. 14.17 a, d, e).
Comanda aferentă este SUBTRACT, care solicită mai întâi setul de
obiecte cu rol de descăzut şi apoi setul de obiecte cu rol de scăzător.
Operaţia nu este comutativă, rezultatul fiind dependent de rolul
fiecărui set de obiecte (vezi comparativ fig. 14.17 d şi e).
14.3.4.Comanda INTERFERE
Obiectele din lumea reală nu pot ocupa simultan acelaşi loc în
spaţiu. Acest aspect trebuie să fie controlabil şi în lumea virtuală.
Mediul AutoCAD admite construcţia mai multor obiecte suprapuse, dar
oferă spre verificarea suprapunerii comanda INTERFERE. Aceasta
determină volumul comun al obiectelor selectate, păstrând şi obiectele
originale. Volumul comun, numit volum de interferenţă, poate fi
definit ca solid nou (fig. 14.18), sau poate fi doar marcat temporar pe
ecran. Spre deosebire de comanda INTERSECT, comanda INTERFERE
solicită două seturi distincte de obiecte selectate: verificarea
interferenţei se realizează între obiectele din primul set şi cele din al
doilea set, analizate două câte două, succesiv. Un răspuns nul la
cererea pentru al doilea set de selecţie conduce la verificarea
interferenţei numai între obiectele solide din primul set, considerate pe
rând, două câte două (fig. 14.19). Dacă se operează cu mai mult de o
pereche de obiecte, AutoCAD poate afişa la cerere perechile de obiecte
Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi
 157
care interferă. Afişarea perechilor de obiecte al căror volum interferă se
realizează ciclic.

a)

b) c) d) e)

Figura 14.17 Operaţii booleene pe solide AutoCAD: a) obiectele

solide simple (cilindru şi paralelipiped); b) reuniunea celor
două obiecte; c) intersecţia celor două obiecte; d) diferenţa
paralelipiped-cilindru; e) diferenţa cilidru-paralelipiped
Operaţiile booleene şi interferenţa se aplică în acelaşi mod şi pe
obiecte de tip regiune (“region”). Operanzii şi rezultatul operaţiilor vor
fi însă obiecte plane de tip regiune şi nu solide spaţiale. Se pot genera
astfel suprafeţe compozite cu aspect complicat, utilizabile eventual mai
departe în generarea unor solide spaţiale, prin extrudare sau revoluţie
(fig. 14.20).

14.Crearea şi editarea obiectelor tridimensionale

158

Figura 14.18 Aplicarea comenzii INTERFERE cu generarea

solidelor de interferenţă

Figura 14.19 Aplicarea comenzii INTERFERE pe un set de trei

obiecte solide; solidele de interferenţă rezultate au fost
modificate în ceea ce priveşte tipul şi lăţimea de linie

a b
) )
c
)
Figura 14.20 Scăderea booleană aplicată pe obiecte de tip
regiune şi generarea unui solid extrudat din regiunea
Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi
 159
rezultată; a) obiectele de tip “region” originale; b) obiectul de
tip “region” rezultat după scădere; c) obiect solid generat prin
extrudarea regiunii anterioare

14.4.Editarea solidelor
14.4.1.Divizarea solidelor. Comanda SLICE
Comanda SLICE permite divizarea unui solid printr-un plan. Planul
poate fi definit de un obiect din desen (fig. 14.21 a), sau printr-un
procedeu geometric:
• prin trei puncte necoliniare (fig. 14.21 b),
• ca plan paralel la unul din planele XY, YZ, ZX printr-un anumit
punct (fig. 14.21 c),
• prin definirea normalei la plan (fig. 14.21 d),
• ca plan paralel cu planul vederii curente, printr-un anumit
punct (fig. 14.21 e).
Obiectul este integral divizat în urma comenzii SLICE. Pot fi
păstrate ambele părţi rezultate sau una din ele (fig. 14.22). Solidele
rezultate păstrează proprietăţile obiectului original (culaore, tip de linie,
lăţime de linie, layer, etc.)

Figura 14.21 a Solid divizat prin comanda SLICE după un plan

definit de un cerc

14.Crearea şi editarea obiectelor tridimensionale

160

Figura 14.21 b Solid divizat prin comanda SLICE, după un plan

definit de trei puncte: doi quadranţi ai bazei de jos şi centrul
bazei de sus

||
||
ZX
YZ
||
XY

Figura 14.21 c Solid divizat după un plan paralel cu axele de

coordonate
primul punct al doliea normala la
(originea punct planul de
normalei la divizare

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

 161
Figura 14.21 d Solid divizat după un plan definit prin normala
acestuia
punct pe
planul de
divizare

Figura 14.21 e Solid divizat după un plan paralel cu vederea

curentă şi care trece prin centrul orificiului, pe baza de sus
14.4.2.Secţionarea solidelor. Comanda SECTION
Comanda SECTION generează regiuni corespunzătoare suprafeţelor
dintr-un plan de secţionare al unui solid. Comanda lucrează similar cu
SLICE, dar rezultatul nu mai este un set de obiecte solide, ci una sau
mai multe regiuni. Corpul solid original nu este afectat de comandă. În
fig. 14.22 este considerat un exemplu de generare a secţiunii plane
printr-un solid, planul de secţionare fiind paralel cu planul vederii
curente, prin centrul de sus al orificiului. Pentru evidenţierea secţiunii,
aceasta a fost ulterior haşurată, iar solidul îndepărtat.

14.Crearea şi editarea obiectelor tridimensionale

162

punct pe regiune
planul de rezultată

Figura 14.22 Aplicarea comenzii SECTION pe un solid

14.4.3.Editarea feţelor, muchiilor şi corpului unui solid.
Comanda SOLIDEDIT
Una din facilităţile de bază în modelarea spaţială în mediul AutoCAD
o constituie posibilitatea de a modifica feţe şi muchii ale unor solide
deja create. Comanda aferentă este SOLIDEDIT, o noutate a versiunii
2000, şi în acelaşi timp o necesitate stringentă a utilizatorilor în raport
cu versiunile anterioare AutoCAD.
Opţiunile de lucru ale comenzii SOLIDEDIT sunt numeroase. Ele se
grupează în editări ale feţelor (opţiunea “Face”), editări ale muchiilor
(opţiunea “Edge”) şi ale corpurilor (opţiunea “Body”). Aceste opţiuni
sunt vizibile la lansarea comenzii prin tastare. Comanda dispune însă şi
de o bară de instrumente proprie, numită “Solids Editing”, care
detaliază prin butoanele sale, fiecare opţiune concretă de editare
(fig. 14..23). Meniul pull-down “Modify”, prin linia “Solids Editing”,
oferă de asemenea acces direct la operaţiile concrete de editare a
solidelor din cadrul SOLIDEDIT.

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

 163

Operaţii Operaţii Operaţii pentru Operaţii pentru

booleene pentru feţe muchii corpuri
Figura 14.23 Bara de instrumente “Solids Editing”
Din categoria operaţiilor care se aplică pe una sau mai multe feţe
ale unui solid fac parte: extrudarea, mutarea, ofsetarea, ştergerea,
rotirea, înclinarea, copierea, colorarea. Pentru aplicarea oricăreia din
operaţiile menţionate, este necesară în prealabil selectarea feţelor în
cauză. AutoCAD admite mai multe feţe într-un set, uneori chiar şi de la
solide diferite. Pentru a permite constituirea corectă a setului de feţe
supuse modificării, sunt disponibile în timpul selectării opţiunile: Undo,
Remove, Add, ALL. Semnificaţia lor este cea uzuală în AutoCAD.
Extrudarea unei feţe (opţiunile “Face”, “Extrude”) operează
similar cu comanda EXTRUDE. Sunt extrudabile numai feţele plane.
Extrudarea se poate realiza după o direcţie rectilinie în raport cu faţa
considerată sau după o traiectorie. În primul caz, se pot utiliza unghiuri
de extrudare, pentru ca feţele laterale ale solidului să fie înclinate. În
fig. 14.24 sunt prezentate exemple de extrudări ale unei feţe de pe un
obiect solid. Se observă că, în cazul a, la extrudarea după o direcţie
înclinată la +100, unghiul de înclinare se măsoară
faţă faţă pozitiv spre traiect
interiorul
obiectului; ca urmare, extrudată
suprafaţa exterioară a solidului
extrudată se orie
înclină spre
detaliu
axa longitudinală, iar cea a orificiului în afară, adică tot spre interiorul
pentru a)
obiectului.

a) b)

14.Crearea şi editarea obiectelor tridimensionale

164

Figura14.24 Extrudarea feţei unui solid: a) pe o înălţime de 15

unităţi, la o înclinare de +100; pentru vizualizarea zonei
superioare a orificiului, a fost apoi îndepărtată o porţiune din
obiect; b) în lungul unei traiectorii
Mutarea unei feţe (opţiunile “Face”, “Move”) corespunde unei
translaţii spaţiale, cu condiţia ca topologia obiectului (formă, număr de
muchii, de vârfuri) să nu se schimbe (fig. 14.25).

Figura 14.25 Mutarea feţei orificiului interior din solidul

cilindric considerat
Ofsetarea unei feţe (opţiunile “Face”, “Offset”) înseamnă
deplasarea ei paralel cu ea însăşi la o anumită distanţă sau printr-un
anumit punct (fig. 14.26). Cerinţele de păstrare a topologiei rămân
aceleaşi ca şi la mutarea unei feţe. Specificarea unei distanţe de

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

 165
ofsetare pozitive măreşte volumul solidului, iar a uneia negative îl
micşorează (fig 14.26 a, b).

faţă
selectată
pentru

a) b) c)
Figura 14.26 Ofsetarea feţei cilindrice a orificiului prin solidul
cilindric considerat: a) solid original; b) distanţă de ofset +8
unităţi; c) distanţă de ofset –8 unităţi
Ştergerea unor feţe este de asemenea posibilă sub comanda
SOLIDEDIT (opţiunile “Face”, “Delete”). În fig. 14.27 este ilustrat un
exemplu.
Faţă Faţă
selectată selectată
pentru pentru

a) b) c)
Figura 14.27 Ştergerea unor feţe ale unui solid: a) solid
original; b) solidul considerat după ştergerea feţei laterale a
orificiului; c) solidul considerat după ştergerea feţei superioare
teşite, de pe exterior
Rotirea unei feţe de pe un solid (opţiunile “Face”, “Rotate”) este
posibilă în condiţiile păstrării topologiei. Rotirea feţei selectate se poate
14.Crearea şi editarea obiectelor tridimensionale

punct al axei de
rotaţie
axă paralelă la
OY

faţă selectată
166
realiza în jurul unei axe imaginare, definite prin două puncte ale sale,
ale unei axe paralele la una din axele sistemului curent de coordonate,
în jurul perpendicularei pe planul vederii curente, sau chiar în jurul unui
obiect adecvat (linie, cerc, arc, elipsă, polilinie 2D). Respectarea
topologiei iniţiale este şi în acest caz o condiţie necesară.

a) b) c)
Figura 14.28 Rotirea unei feţe de pe un solid: a) solid original;
b) solid obţinut după rotirea feţei selectate cu +300 în jurul
unei paralele la axa OY ce trece prin centrul bazei superioare;
c) solid obţinut după rotirea feţei selectate cu -300 în jurul
aceleiaşi axe
Înclinarea unei feţe de pe un obiect solid se realizează prin opţiunile
“Face”, “Taper” ale comenzii SOLIDEDIT.

al II-lea
punct al axei
de referinţă

primul punct
al axei de
faţă
referinţă
selectată
Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi
 167
Figura 14.29 Înclinarea feţei unui solid prin editarea de tip
“Taper”; a) solid original; b) solid editat
Copierea unei feţe a unui obiect solid este aplicabilă prin opţiunile
“Face”, “Copy” din cadrul comenzii SOLEDIT. Noua faţă creată este
un obiect independent în desen, un obiect de tip “body” (“corp”) la
copierea unei feţe curbate, respectiv de tip “region” (“regiune”) la
copierea unei feţe plane (fig. 14.30). Entitatea rezultată prin copiere nu
este asociată în nici un fel obiectului original, ea fiind independentă.

faţă selectată
pentru
faţă
copiere
copiată
Figura 14.30 Copierea unei feţe a unui obiect solid; a) obiect
original; c) obiect original şi faţă copiată
Modificarea culorii unei feţe de pe un obeict solid este o editare
realizabilă sub comanda SOLIDEDIT, prin opiunile “Face”, “Color”.
Prin această operaţie, pot fi modelate obiecte mai realistice, pot fi
evidenţiate zone cu proprietăţi deosebite ale unui obiect solid.
Copierea muchiilor unui solid este posibilă prin opţiunile “Edge”,
“Copy”. Muchiile selectate sunt copiate la o altă locaţie sub formă de
linii, arce, cercuri, curbe spline. Copiile obţinute sunt obiecte
independente de solidul căruia i-au aparţinut (fig. 14.31) şi pot servi ca
bază pentru alte construcţii spaţiale.

14.Crearea şi editarea obiectelor tridimensionale

168

muchie
selectată

muchie copiată

Figura 14.31 Copierea unei muchii de pe un obiect solid

Colorarea muchiilor unui obiect solid decurge similar cu operaţia
de colorare a feţelor (opţiunile “Edge”, “Color”).
Imprimarea unui forme pe un solid este posibilă prin opţiunile
“Body”, “Imprint” ale comenzii SOLIDEDIT. Forma respectivă poate fi
o figură plană, un cerc, un arc, o elipsă, o polilinie, o linie, o regiune,
sau un corp, ori un solid. Dacă obiectul de imprimat este spaţial, forma
imprimată va fi definită de curba (curbele) de intersecţie cu solidul
original. Obiectul de imprimat trebuie să intersecteze feţele solidului
considerat. Operaţia este utilă fie pentru realizarea marcajelor pe
imprint
solide,
contur fie pentru generarea anumitor contururi destinate unor editări
ulterioare
de (fig. 14.32).
imprim

a) b) c)
Figura 14.32 Imprimarea unui contur pe un obiect solid:
a) solid original şi contur de imprimat; b) solid având conturul

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

 169
imprimat; c) solid modificat prin extrudarea conturului
imprimat anterior
Înlăturarea muchiilor redundante create pe un solid în timpul
diferitelor operaţii de editare şi în general a elementelor geometrice
neutilizate în definirea unui solid este asigurată prin opţiunile “Body”,
“Clean” din comanda SOLIDEDIT.
Separarea volumelor disjuncte ale unor solide poate fi realizată
aplicând opţiunile “Body”, “Separate”. Este posibil ca în urma unor
operaţii de editare să rezulte un solid al cărui volum să fie alcătuit din
mai multe componente care sunt distanţate spaţial între ele
(fig. 14.33). Un astfel de solid nu poate exista în realitate. Pentru a-l
separa în volumele solid rezultat,
componente, se aplică opţiunea menţionată.
plan de
având două
divizare prin
volume disjuncte
comanda

solid
original

Figura 14.33 Volume solide disjuncte rezultate prin editări ale

solidelor
Generarea unor obiecte solide cu pereţi subţiri este realizabilă
prin opţiunile “Body”, “Shell”. Este necesară specificarea solidului
transformabil şi a grosimii. O valoare pozitivă a grosimii de perete
crează peretele paralel în interior, în timp ce una negativă determină
crearea grosimii peretelui spre exterior.

14.Crearea şi editarea obiectelor tridimensionale

170

Figura 14.34 Generarea unui solid cu pereţi subţiri prin

comanda SOLIDEDIT

14.5.Generarea proiecţiilor 2D pentru obiecte

solide
14.5.1.Imagini plane în spaţiul hârtiei. Comenzile
SOLVIEW şi SOLDRAW
Modelarea spaţială a obiectelor în mediul AutoCAD este completată
de facilitatea de a genera automat proiecţii 2D ale modelelor solide.
Operaţia este utilă în spaţiul hârtiei. Sunt necesare succesiv, comenzile
SOLVIEW şi apoi SOLDRAW. Este recomandabil ca, în momentul
aplicării, să fie încărcat în desen tipul de linie “hidden”, pentru
reprezentarea adecvată a eventualelor muchii nevizibile. E indicat de
asemenea ca modelul curent de haşurare să fie cel dorit, astfel încât
haşurile eventualelor secţiuni să fie redate corespunzător.
Prin aplicarea sa, comanda SOLVIEW pregăteşte proiecţiile
preferate, creând viewport-uri adecvate. Comanda comută cadrul de
lucru în spaţiul hârtiei şi apoi solicită tipul de proiecţie dorit. Proiecţiile
pot fi: după UCS, ortogonale, auxiliare, secţiuni plane. La prima
utilizare a comenzii SOLVIEW, se aplică opţiunea “Ucs”, care
organizează condiţiile pentru o vedere plană pe sistemul de coordonate
precizat: WCS, un UCS salvat sub un anumit nume, sau UCS-ul curent.
Următoarele aplicări ale comenzii SOLVIEW utilizează corectă orice
tipuri de proiecţii.
Comanda SOLVIEW solicită scara la care să fie generată proiecţia,
numele atribuit, poziţia acesteia în spaţiul desenului şi cadrul ei.
Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi
 171
Proiecţiile ortogonale în raport cu altele pot fi dispuse numai aliniate pe
verticală respectiv pe orizontală cu proiecţia de referinţă. Ulterior,
viewport-urile conţinând aceste proiecţii pot fi mutate oriunde în
desen.
Prin rolul său, comanda SOLVIEW este similară unei operaţii
manuale de poziţionare adecvată a modelului în raport cu foaia de
hârtie, fără însă a desena concret.
Pentru fiecare viewport generat prin SOLVIEW, AutoCAD crează 3
sau 4 noi layer-e: nume_viewport-VIS, nume_viewport-HID,
nume_viewport-DIM şi, pentru secţiuni, nume_viewport-HAT. Dacă
este încărcat în desen tipul de linie “hidden”, AutoCAD asociază
automat layer-elor “nume_viewport-HID” acest tip de linie. Layer-ele
create vor fi destinate muchiilor vizibile, celor acoperite, eventualelor
cote şi haşurilor ce vor apărea odată cu etapa următoare de lucru, prin
comanda SOLDRAW. Aceste layer-e sunt topite numai în viewport-ul
asociat, iar în toate celelalte viewport-uri sunt îngheţate, astfel că
elementele 2D dintr-un viewport nu vor fi vizibile în alte viewport-uri.
Viewport-urile generate prin SOLVIEW sunt plasate în spaţiul hârtiei
în layer “VPORTS”, definit special de program.
Comanda SOLDRAW crează efectiv proiecţiile 2D pregătite prin
comanda SOLVIEW. Singura cerinţă se referă la viewport-urile pe care
să se aplice. Muchiile vizibile sunt plasate în fiecare viewport în layer-ul
“nume_viewport-VIS”, eventualele muchii acoperite în layer
“nume_viewport-HID”, iar haşurile în layer “nume_viewport-HAT”.
În fig. 14.35 a, b este ilustrat un exemplu de realizare a proiecţiilor
2D prin secvenţa de comenzi SOLVIEW şi SOLDRAW. Marcarea
traseelor de secţionare şi notarea denumirilor secţiunilor s-a realizat
ulterior. În fig. 14.35 c este redată configuraţia de layer-e rezultată din
exemplul respectiv.
Inconvenientul pe care îl prezintă folosirea celor două comenzi
SOLVIEW şi SOLDRAW constă în apariţia în spaţiul modelului a tuturor
elementelor 2D generate de program. Vizibilitatea lor nu poate fi
anulată, deoarece îngheţarea sau dezactivarea layer-elor respective
are efect şi în spaţiul hârtiei.
Comenzile SOLVIEW şi SOLDRAW au butoane dedicate pe bara de
unelte “Solids”.

14.Crearea şi editarea obiectelor tridimensionale

172

Figura 14.35 a Obiect solid generat în spaţiul modelului

Figura 14.35 b Configuraţie de vederi 2D generate la scara 1:2

în spaţiul hârtiei pentru obiectul din a), prin comenzile
SOLVIEW şi SOLDRAW

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

 173

Figura 14.35 c Configuraţia de layer-e generată prin comanda

SOLVIEW pentru cazul a), b)
14.5.2.Secţiuni şi profile plane în spaţiul modelului.
Comenzile SOLPROF şi SECTION
Crearea unui profil plan al unui obiect solid este posibilă şi prin
comanda SOLPROF. Comanda lucrează într-un viewport din spaţiul
hârtiei şi generează muchiile vizibile şi, opţional, pe cele acoperite, pe
care le plasează în layer “PV”, respectiv “PH”. SOLPROF nu modifică
starea de vizibilitate a layer-elor. Pentru a vizualiza numai profilul plan
creat de comandă, trebuie declarat nevizibil layer-ul ce conţine solidul.

14.Crearea şi editarea obiectelor tridimensionale

174
Crearea unei secţiuni plane printr-un obiect solid este posibilă şi în
spaţiul modelului prin comanda SECTION (vezi §14.4.2).
Comenzile SOLPROF şi SECTION au butoane proprii pe bara de
instrumente “Solids”.

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi