P. 1
Referat - Parlamentul Romaniei

Referat - Parlamentul Romaniei

|Views: 148|Likes:
Published by Katiusa Cella
referat
referat

More info:

Categories:Types
Published by: Katiusa Cella on Oct 11, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/27/2014

pdf

text

original

UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” REŞIŢA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRATIVE

STUDENT:

ȘIPOȘ A. RAREȘ
An I, A.P. 2013

respectiv senatori. direct. Camerele isi aleg in prima lor sedinta cate o comisie de validare. Parlamentul isi desfasoara primele activitati separat in fiecare Camera. Camerele isi organizeaza birouri. Organizarea interna a Parlamentului este stabilita prin regulament propriu. Camera Deputatilor si Senatul au prerogative egale. alcatuite din cel mai varstic parlamentar si 4 secretari. cuprinzand Camera Deputatilor si Senatul. Camerele se pronunta printr-un singur vot asupra listei parlamentarilor propusi pentru validare si prin vot separat pentru fiecare deputat sau senator propus sa i se invalideze mandatul. acestea alegandu-si birouri de varsta. pe baza votului universal. egal. justificand bicameralismul. stabiliti din randul celor mai tineri deputati. Parlamentul este bicameral. secret si liber consimtit. Pentru indeplinirea atributiilor lor. Structura Parlamentului Romaniei este bicamerala. Reprezentantii poporului sunt alesi in Parlament. fiind alcătuit din Senat și Camera Deputaților. Convocat de Presedintele Romaniei. cu exceptia numirii numai de catre Senat a Avocatului Poporului. pe un mandat de 4 ani.PARLAMENTUL ROMÂNIEI Parlamentul României este organ reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a României. in cel mult 20 de zile de la alegeri. Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul majoritatii 2 . care trebuie sa reflecte configuratia politica rezultata din alegeri.In vederea validarii mandatelor parlamentarilor. comisii care isi desfasoara activitatea numai pe baza regulamentelor adoptate.

care se numesc sesiuni. 3 . fiecare Camera isi desfasoara activitatea separat in plen. isi dau acordul la desemnarea membrilor comisiilor parlamentare. Ele urmaresc formarea organelor de lucru si desfasurarea activitatii fiecarei Camere. prezinta amendamente. iar cea de a doua in septembrie-decembrie. 89 din Constitutie. prezinta propuneri pentru stabilirea ordinii de zi. Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc separat. se pot tine sedinte si in alte zile. platiti din bugetul Camerei. Incetarea mandatului Parlamentului poate avea loc si inainte de termenul de 4 ani. Mandatul Parlamentului Romaniei inceteaza in in mod colectiv la implinirea acestui termen de 4 ani. Alegerile pentru Parlament se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau dizolvarea celor doua Camere.parlamentarilor prezenti. Sesiunea este forma organizatorica de lucru a Parlamentului. adica perioada de timp din cadrul unui an calendaristic in care isi desfasoara activitatea in mod continuu. asigurandu-se in acest mod independenta Parlamentului. sesiunea si sedinta reprezinta perioade distincte de timp in care Parlamentul isi desfasoara activitatea. fac propuneri pentru candidatii membrilor birourilor celor doua Camere. la propunerea Biroului permanent. In general. Grupurile parlamentare se pot organiza separat pentru fiecare Camera in parte. Convocarea Camerelor in sesiuni ordinare se face numai de catre presedintii acestora. grupurile parlamentare au urmatoarele competente: • • • • • • • fac propuneri pentru constituirea comisiilor de validare propun cate un candidat pentru functia de Presedinte al Camerei Deputatilor si cea de Presedinte al Senatului. putand fi totusi prelungit prin lege organica in caz de razboi sau catastrofa. in primele 4-5 zile ale saptamanii. beneficiaza de un sef. in 2 sesiuni ordinare pe an. Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani. Prima sesiune ordinara are loc in perioada februarieiunie. Parlamentul se reuneste pentru perioade de timp limitate.Potrivit regulamentelor proprii. Acestea sunt institutionalizate.Spre deosebire de Guvern. Sedinta constituie modalitatea de constituire a Camerei in reuniune plenara in scopul dezbaterii ordinii de zi. care isi desfasoara activitatea in mod neintrerupt. de un cabinet si de 1-5 experti. participa la alcatuirea comisiilor de mediere. prin dizolvarea acestuia. in conditiile art. Legislatura. fiind constituite din cel putin 5 senatori sau 10 deputati. pe comisii si grupuri parlamentare.In afara sedintelor ordinare din aceste zile. care au fost alesi pe listele aceluiasi partid.

iar prin Constituţia din 1866. promulgată de Carol I. au perfecţionat şi lărgit principiul reprezentării naţiunii. cazare gratuita pentru cei care nu domiciliaza in Capitala. mai ales.Parlamentarii primesc o indemnizatie lunara stabilita prin lege.Moldova - Convenţia de la Paris din 1858 şi. navale si aeriene interne. s-au pus bazele moderne ale forului legislativ ca 4 . Masurile disciplinare care pot fi luate impotriva parlamentarilor in cazul in care comit abateri de la regulamentul Camerei din care fac parte sunt: • • avertismentul. în Ţara Românescă. forul legislativ a cunoscut un evident proces de modernizare. Scurt istoric al instituţiei parlamentare 1831 – început de drum Istoria parlamentară în România începe cu anul 1831 când. chemarea la ordine. adresata celor care nesocotesc avertismentul continuand sa se abata de la regulament sau celor care chiar de la prima abatere incalca in mod grav precederile regulamentului. aplicat. in plen sau in comisii. transport gratuit pe caile ferate. adoptat din iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Statutul Dezvoltător al Convenţiei (care a introdus reprezentarea bicamerală). Regulamentul organic . decontarea cheltuielilor de posta si telecomunicatii interne facute pentru activitati legate de exercitarea mandatului. prin plebiscit. a fost adoptat un act cu caracter constituţional denumit Regulamentul organic. un an mai târziu. diurna pe perioadele in care participa la lucrarile Camere. Sub regimul politic instituit de Convenţia de la Paris. şi în Moldova.Ţara Românească - Regulamentul organic . care este aplicat de presedinte la prima abatere. în 1864. cu mijloace auto. Regulamentele organice au pus bazele parlamentarismului în Principatele Române.

a dezbătut şi adoptat un număr impresionant de legi şi acte normative. sub presiunea forţelor sovietice şi comuniste. Adunarea Deputaţilor. în 1920. Declaraţiei de independenţă a ţării şi s-au ratificat. organism formal. În toamna anului 1940. Toate aceste teze se regăsesc în noua Constituţie a ţării. menite să reformeze pe baze democratice întreaga societate. regele Carol al II-lea. 29 februarie 1860 Procesul istoric de formare a Parlamentului României în perioada modernă a dat un impuls puternic afirmării suveranităţii naţionale. activitatea Parlamentului a fost suspendată. bazat pe alegeri libere şi pluralism politic. a impus un regim de monarhie autoritară. Parlamentul a fost reorganizat într-un singur corp legislativ. Parlamentul a devenit un organ decorativ. care a subminat rolul instituţiei parlamentare. pe separaţia puterilor şi răspunderea guvernanţilor în faţa organelor reprezentative. După 23 august 1944. Deschiderea Adunării elective de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza. România a revenit la sistemul parlamentar bicameral. Sub regimul dictaturii regale. în 1859. conducând mai târziu la Unirea celor două Principate. care a funcţionat în concordanţă cu modul de organizare şi funcţionare a parlamentelor Europei Occidentale din acea vreme. Camera Deputaţilor . să confere garanţii pentru respectarea drepturilor 5 . pe fondul unor puternice tensiuni politice. În februarie 1938.împreună cu Senatul . Prin actele emise de puterea revoluţionară provizorie. În deceniul atât de frământat al tranziţiei postcomuniste. prin Constituţia din 1948. la 9 mai 1877. care va fi transformată. o dată cu instaurarea regimului de dictatură militară.Reprezentanţă Naţională. pe respectarea drepturilor omului. subordonat total puterii comuniste. Sub cupola Parlamentului României s-a dat citire. aprobată prin referendum în 1991. Revoluţia din Decembrie 1989 a deschis calea revenirii României la un regim democratic autentic. lipsit de principalele sale atribuţii. actele de unire a Provinciilor istorice româneşti cu Ţara. în Marea Adunare Naţională.

Functiile Parlamentului in sistemul constitutional romanesc Funcţiile semnifică rolul parlamentului. Încercând o enumerare a funcţiilor exercitate de Parlamentul României. pentru îndeplinirea rolului său. controlul. constituite ca atare. determinarea cadrului general al politicii externe. Pentru ilustrarea prerogativelor parlamentare în realizarea funcţiei de direcţionare a politicii externe. Funcţia judiciară a Parlamentului este explicit dimensionată prin câteva prerogative: încuviinţarea reţinerii. Altfel spus.  controlul parlamentar.  alegerea. numirea sau revocarea unor autorităţi statale. Există şi puncte de vedere care consideră că ar fi suficient să se vorbească despre “rolul legislativ” al parlamentului şi despre “rolul său politic” (informarea şi angajarea răspunderii guvernului). solicitarea urmăririi penale a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Parlamentul îndeplineşte o funcţie de reprezentare: el este “organul reprezentativ suprem al poporului român”. inerentă democraţiei: informarea.fundamentale ale omului. recrutarea personalului guvernamental şi a altor persoane care urmează să îndeplinească unele prerogative. Ea este însă şi trebuie să fie una din funcţiile oricărui parlament. punerea sub acuzare a Preşedintelui României. a fost multă vreme rezervată în exclusivitate executivului. Parlamentul este “purtătorul de cuvânt al Naţiunii”.  stabilirea direcţiilor principale ale activităţii social-economice. să promoveze reforma şi privatizarea. pe care majoritatea covârşitoare a parlamentelor contemporane o îndeplinesc. este de subliniat că el ratifică unele dintre tratatele internaţionale şi îşi constituie o comisie specială de politică externă cu semnificative atribuţii. să consolideze instituţiile economice de piaţă şi ale statului de drept. Funcţia de direcţionare a politicii externe. legiferarea. pentru înaltă trădare. sub motivul că “diplomaţia nu aparţine poporului”. arestării. iar procedurile constituţionale sunt mijloacele tehnice. deliberarea. 6 . percheziţionării sau trimiterii în judecată a parlamentarului. formarea. aceste sunt următoarele:  funcţia legislativă constând în adoptarea legilor. avizarea formării. condiţii pentru integrarea României în structurile europene şi euroatlantice. controlul. Parlamentul are o triplă misiune. Principale funcţii ale parlamentului sunt următoarele: reprezentarea. informarea. declanşarea procedurii judiciare faţă de anumite persoane.

sunt funcţii deliberative. prin vot. el reprezintă voinţa poporului şi are dreptul să exercite cele mai importante drepturi ale acestuia. Fiind ales direct de către cetăţeni. De aceea şi competenţa sa (împuternicirile) trebuie să răspundă necesităţii de a crea condiţiile exprimării voinţei poporului care l-a ales şi care-l reprezintă direct.  organizarea şi funcţionarea proprie. Concluzia care trebuie reţinută în finalul acestor considerente este aceea că Parlamentul are şi trebuie să aibă un rol deosebit în sistemul statal. Astfel. să exercite puterea poporului. nemijlocit. Atribuţiile parlamentului sunt specifice înfăptuirii. la cel mai înalt nivel. a conducerii statale. 7 . funcţiile parlamentului sunt funcţii de conducere. conducerea în politica externă.

1. Cristian Ionescu. http://www. Ghita Roxana.page?den=istorie1 6.wikipedia. Bucuresti. 2012 2.ro/pls/dic/site. http://www. Drept Constitutional.note de curs. Restia. http://ro.scritube.ro/ 4.org/wiki/Parlamentul_Romaniei 5.com/stiinta/drept/Functiile-parlamentului 8 .cdep. Editura Hamangiu. http://www. 2013 3. Drept constitutional .parlament.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->