Sunteți pe pagina 1din 28

ASISTENTA PRIMARA A STARII DE SANATATE

SANATATEA
SANATATEA este o stare generala de bine fizic, psihic, si

social. este rezultatul interactiunii dintre factorii genetici, compotamentali, de mediu, sociali, si economici.
Aceasta definitie este foarte importanta deoarece medicul de familie are in grija sa si oameni sanatosi necesitind a pune deci si diagnosticul starii de sanatate.

Diagnosticul starii de sanatate se pune pe criterii:


Negative: absenta bolii clinice sau a oricaror simptome ce pot sugera o anumita boala.

Pozitive: parametrii antropologici normali, functionarea normala a organelor si aparatelor, rezistenta organismului la diferite solicitari sau agresiuni, adaptabilitate.

Statistice: anumiti parametrii ai organismului sa fie situati intre anumite limite determinate statistic, respectarea normelor sociale de comportament.

BOALA
Definitia bolii:
Boala reprezinta o combinatie de semne si simptome evolutive, care au o etiologie, patogenie, si un tratament caracteristic.

Asiatenta medicala primara (AMP) reprezint locul de contact


al populaiei cu sistemul de sntate, reprezint prima linie a sistemului sanitar. n aceast prim linie, activeaz: cabinetele de MF, serviciile de ambulan, serviciile de gard ale spitalelor, poliia sanitar, medicina colar, medicina muncii, farmaciile.

Asistenta medicala secundara (AMS)


spitale, policlinici, laboratoare i centre de recuperare

Asistenta medicala tertiara (AMT)


spitale de specialitate, institute de cercetare etc.

AMT
Sectii specializate Institute de cercetare Sectii de specialitate Centre de sanatate Laboratoare Servicii de recuperare Cabinetele de MF, medicina scolara, medicina muncii Servicii de ambulanta, Servicii de garda Politia sanitara Farmaciile de comunitate

AMS

AMP

Fig. 1. Structura sistemului de sanatate

Rolul AMP este acela de a rspunde n mod concret nevoilor medicale ale populaiei: asigurarea asistenei medicale de prim contact; asigurarea medical a urgenelor; acordarea primului ajutor medical pn la internarea n spital; selecionarea cazurilor pe care le poate ngriji singur; selecionarea cazurilor care trebuie trimise la specialitii de profil; asigurarea continuitii asistenei medicale; supravegherea strii de sntate a populaiei; efectuarea preveniei bolilor.

Prevenia, preocupare prioritar n medicina modern


Activitatea preventiv reprezint o component important a preocuprilor MF, prevenia ocupnd un loc aparte n cadrul asistenei medicale primare.

Medicul de familie, prin activitatea medical continu pe care o desfoar este cel care asigur o asisten medical att a omului bolnav, ct i a omului sntos, prin urmare el este acela care trebuie s acorde laturii preventive o importan cel puin la fel de mare ca i laturei corative.

Pacienii care reprezint obiectul acestei activiti sunt asimptomatici sntoi, dar care aparin unor grupe de risc de a dezvolta o anumit boal.

Interveniile preventive recomandate n practica clinic sunt: imunizarea, consilierea, testele screening i chimioprofilaxia.

ASPECTE GENERALE PRIVIND ASISTENTA MEDICALA PREVENTIVA.


1. Stabilirea unei legaturi intre pacient si medic( cunoasterea reciproca). 2. Evaluarea initiala care include: o anamneza riguroasa( deoarece in medicina de familie ea asigura 80% din diagnostic) care sa cuprinda: date personale( virsta, conditii de viata si de munca, locuinta, starea civila actuala, modul de alimentatie, status socioeconomic)

motivele prezentarii antecedente fiziologice personale( date legate de instalarea

menstruatiei, menopauzei, numarul de nasteri, de avorturi, cum a decurs sarcina, nasterea, lauzia si alaptarea , iar daca pacientul este copil ne intereseaza date legate nastere, alimentatie, diversificarea alimentatiei, vaccinare etc.)

antecedente heredocolaterale legate mai ales de rudele de antecedente patologice personale: boli avute din copilarie si

gradul intii ale pacientului

pina la data prezentarii, interventii chirurgicale , contacte cu pacienti care au avut sau au:TBC, lues, HIV pozitivi; consumul de alcool, cafea, tutun, droguri, sau alte medicamente si substante , precizind orarul administrarii si cantitatea.

istoricul prezentarii actuale examinarea fizica( incluzind examenul fizic obiectiv pe aparate Examene de laborator de rutina si specifice.

si sisteme)

3. Evaluarea ulterioara va permite stabilirea unui diagnostic de suspiciune care la nevoie va fi confirmat prin efectuarea testelor screening si de laborator daca este cazul in vederea luarii unei decizii terapeutice.
4. Imunizarile necesare si anumite interventii necesare pentru a avea certitudinea celor afirmate. 5. Identificarea factorilor de risc si informarea pacientului.

6. Asigurarea unei continuitati a ingrijirii medicale si recomandarea catre alti specilisti daca este cazul.

Prevenia primar
Prevenia primar urmrete prentmpinarea apariiei bolii prin msuri aplicate mediului i individului. n aceast categorie de servicii intr: intervenia asupra mediului: igien, microclimat, poluare etc. stabilirea unui program de imunizri avnd drept scop prevenirea apariiei unor boli cu potenial de morbiditate i invaliditatea i mortalitatea crescut

Prevenia secundar Preventia secundara consta in indentificarea si tratarea persoanelor asimptomatice sau presimptomatice care au un factor de risc de a dezvolta boala. Aceste masuri implica: metode clinice ca de exemplu: depistarea luxatiei congenitale de sold, prevenirea anemiei feriprive si rahitismului, etc.; screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei si hipotiroidismului; examene clinice periodice pentru depistarea: a intarzierii cresterii si dezvoltarii a maladiilor congenitale de cord, diabet zaharat; examene paraclinice pentru depistarea TBC, leus, HIV, etc.; testul Papanicolau pentru evidentierea leziunilor displazice ce preced cancerul de col uterin; testul hemocult pentru depistarea cancerului de col; mamografia pentru depistarea cancerului de san.

Prevenia teriar Se refer la prevenirea complicaiilor sau deficienelor asociate evoluiei naturale a unei boli. Reprezint o parte foarte important a activitii MF, pe care o desfoar n colaborare cu specialistul din spital.
Prevenia teriar se realizeaz prin: tratamentul corect al bolii, n funcie de stadiul clinic controlul periodic pentru depistarea timpurie a complicaiilor susinerea psihologic, familial i social a bolnavului

Metode de prevenie
1. Metoda screeningului este frecvent folosita in cadrul preventiei secundare si necesita anumite precizari: screeningul reprezinta examinarea initiala a unui individ aparent sanatos, cu scopul de a depista boala intr-o faza presimptomatica, incipienta; pentru ca acest test screening sa fie eficient este necesar ca populatia care beneficiaza de acest sa se incadreze intr-o populatie cu risc crescut pentru boala pentru care se efectueaza testul;

boala supusa screeningului trebuie sa reprezinte un real interes pentru indivizii care sunt supusi testului;

boala odata descoperita sa poata beneficia de mijloace terapeutice mai eficiente decat in faza simptomatica;

indivizii la care testul screening a fost pozitiv vor fi asigurati ca vor beneficia de masurile cele mai eficiente de control si evaluare;

pentru ca un test screening sa fie aplicabil, el trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte: sa fie suficient de sensibil si de specific (sa depisteze indivizii expusi si sa-i diferentieze de cei sanatosi; sa fie simplu de efectuat si inofensiv pentru cel testat; sa fie ieftin si sa aduca beneficii cat mai mari.

2. Consilierea reprezinta acel gen de interventie medicala in care pacientul primeste informatii si sfaturi privind comportamentul personal (exemplu: dieta, activitate fizica, consum de alcool, fumat, etc.) ce ar putea reduce riscul imbolnavirii sau accidentarii.
3. Imunizarile include vaccinarile si administrarile de imunoglobuline in scop preventive pentru boli la care pacientul poate fi potential expus. 4. Chimioprofilaxia ca interventie primara se refera la folosirea unor medicamente sau produse biologice adresate persoanelor sanatoase in scopul reducerii riscului dezvoltarii unei boli.

Cauzele principale de morbiditate pe grupe de varsta

Nou nascut si sugar: prematuritatea dismaturitatea anomalii congenitale si traumatisme la nastere asfixia la nastere infectiile de tract respirator boala diareica alte infectii accidente

Prescolar si scolar: infectiile acute de tract respirator inclusiv astmul bronsic mai nou exista un interes pentru asa numitele : cauze noi de morbiditate, cum ar fi: tulburari emotionale si de comportament, deficit scolar.
Varsta 13- 18 ani: afectiuni ORL si de tract respirator superior infectii virale, bacteriene si parazitare abuzul sexual afectiuni ale tractului digestiv afectiuni ale tractului urinar accidente mai ales cu interesare osteoarticulara si a tesuturilor moi.

Varsta 19- 39 ani: afectiuni ORL si de tract respirator superior infectii virale, bacteriene si parazitare afectiuni ale tractului urinar accidente
Varsta 40- 64 ani: boli cardiovasculare osteoporoza artrita afectiuni degenerative la nivelul aparatului osteoarticular afectiuni ORL si oftalmologice

Varsta peste 65 ani: HTA osteoporoza artrita boli cardiace incontinenta urinara afectiuni ORL si oftalmologice accidente la nivelul aparatului osteoarticular si a tesuturilor moi

Cauzele principale de deces pe grupe de varsta


Nou nascut si sugar: majoritatea cauzelor de mortalitate neonatala sint determinate de anomalii de dezvoltare intrauterina, anomalii congenitale si accidente la nastere. infectii de tract respirator inferior: bronsita, pneumonie boala diareica alte infectii anomalii congenitale moartea subita accidente parinti dezavantajati socioeconomic

Prescolari si scolari: SIDA accidente anomalii congenitale cauze oncologice infectii respiratorii gastroenterite accidente
Virsta 13-18 ani: accidente rutiere sinucideri omucideri(crima) leucemie

Varsta 19- 39 ani: accidente rutiere boli cardiovasculare omucideri SIDA boala vasculara cerebrala cancer de sin si col uterin Varsta 40-64 ani: boli cardiovasculare cancer de sin cancer pulmonar cancer colorectal cancer ovarian BPOC boala vasculara cerebrala

Varsta peste 65 ani: boli cardiovasculare boli vasculare cerebrale infectii respiratorii BPOC cancer colorectal cancer de sin cancer pulmonar accidente

Imporant este ca: Cunoscind in mare mortalitatea si morbiditatea pe grupe de varsta , pasul urmator este ca pentru fiecare boala sau cauza morbida sa se actioneze preventiv si daca nu este posbil , atunci cel putin curativ si asta cat mai precoce.