Sunteți pe pagina 1din 8

AUTOMATIZAREA REGLRII PARAMETRILOR FLUIDELOR DE LUCRU DIN SISTEMELE AUXILIARE ALE MOTOARELOR

1. Automatizri n sistemul de rcire al MN 1.0. Generaliti


Sistemul de rcire al MN reprezint totalitatea agregatelor, aparatelor i dispozitivelor care asigura evacuarea forat prin perei a unei parti dm cldura dezvoltata in cilindrii morortului, in timpul procesului de ardere. Gradul de rcire a cilindrului i reglarea parametrilor agentului de rcire n funcie de regimul termic optim al motorului influeneaz performanele dinamice, economice de fiabilitate i durabilitate ale acestuia. Din aceste motive motoarele navale sunt echipate, (aproape n majoritate), cu sisteme de rcire complexe, capabile s asigure grade optime de rcire i protecia MN, la orice regim de funcionare. n cazul motoarelor principale aceste sisteme cuprind: a. Subsistemul de rcire a cilidrilor cu apa tehnic n circuit nchis . Acesta preia cldura evacuat prin pereii cilindrilor si o cedeaz prin intermediul rcitoarelor, apei de mare. b. Subsistemul de rcire al pistoanelor care funcioneaz cu ap tehnica, n circuit nchis sau cu ulei din circuitul de ungere, care este rcit n racitoarele cu ap de mare. c. Subsistemul de rcire al injectoarelor care funcioneaz n circuit nchis i care utilizeaz ca fluid de rcire apa tehnicat motorina sau n unele cazuri, uleiul din circuitul de ungere. d. Subsistemul de racire cu apa de mare, n circuit deschis, care are rolul de a prelua cldura evacut prin pereii cilindrilor de la.turbosuflante, clapetele de evacuare, pistoane si injectoare, prin intermediul rcitoarelor acestora i de a rci prin intermediul racitoarelor de baleiaj.

1.1. Automatizri n sistemul de rcire al motoarelor auxiliare


n cazul motoarelor auxiliare, rcirea poate fi asigurata printr-un sistem de rcire propriu, independent de sistemul de rcire al motorului principal sau print-un sistem de rcire dependent . n fig. 3.1. se prezint schema de rcire independenta a unui motor auxiliar de tip Hp ASL 25/30 Sulzer, cu puterea cilindric de 135 kw, n care sunt prezente i elemente de automatizare.

Fig. .3.1. Schema de rcire cu apa tehnica a MA (Sulzer ASL 25/30) : 1 i 7 - indicatoare de temperatura i presiune; 2- robinet; 3 i 5 - termometre locale; 4 - ventil de aerisire; 6 - termometru cu transmitere la distan; 8 i 9 - valve i conducte; 10 - pompa de ap; 11- indicator de flux; 12- termostat; 13- electropompa de rezerv; 14- strangulare; 15- turbosuflanta; 16 - tubulatura pentru rcirea turbosuflantei; 17 - tubulatura magistrala ; 18 - racitor; 19 - valvula termoregulatoare ; 20- valvula pentru aoresul apei de mare la rcitorul de supraalimentare; 21tubulatura magistral de evacuare; 22-tanc de compensare; 23- tubulaturi de aerisire; 24tubulaturaa de alimentare a tancului de compensare; 25- indicator de nivel; 26- rcitor pentru aerul de supraalimentare.

AUTOMATIZARI MECANICE NAVALE . AUTOMATIZAREA MOTOARELOR NAVALE


Posturi de comanda
Postul de command (PC) reprezint locul special amenajat la bordul navei din care se pot efectua comanda i supravegherea MP i MA. n funcie de tipul navei, de destinaie i de gradul de automatizare i centralizare a SCSP al MN, PC se poate amenaja: a) n CM, n general pe platforma mijlocie a MP lng regulatorul de turaie i se numete post de comand local (PCL); b) ntr-o camer special amenajat (camera de comand CC) al crui spaiu , n general este luat din spatiul CM , i se numete post central de comand (PCC); c) n afara CM n compartimentul de navigaie (timonerie - v. fig. 3.1 i 3.2) i se numete post central din timonerie (PCT). PCC i PCT sunt posturi de comand de la distan. Postul local (PCL), asigur comanda MP n situaia n care sistemul de comand de la distan s-a defectat. Postul central de comanda (PCC) este prezent aproape la toate navele comerciale moderne. Acesta nu trebuie omis chiar i n cazul existenei PCT, deoarece, pe lang rolul de comanda a MN,mai are i rol de supraveghere i control al celorlalte instalaii ale navei i ndeosebi, al uzinei electrice a navei, prin tabloul principal de distribute(TPD). Numai la unele nave mici de transport la care personalului de punte i se pot atribui i responsabilitile CM .

Postul de comand local


Post de comand local denumit conform specificaiilor RNR i postul principal de comand sau post de comand de avarie, este utilizat numai n cazul defectrii celorlalte posturi de comand. Din PCL comanda MN se execut manual acionnd direct asupra elementelor de execuie. La navele la care MP este cuplat direct cu elicea (cu pas fix), PCL este echipat cu dispozitive care asigur pornirea, inversarea, oprirea motorului i modificarea cantitii de combustibil injectat n cilindri cu receptor telegraf, cu indicatoare pentru turaie, presiune i temperatur, precum i cu semnalizatoare optice i acustice. La navele la care MP este cuplat cu elicea prin intermediul unui reductor inversor precum i la navele echipate cu elice cu pas reglabil, PCL nu este prevzut cu dispozitive de inversare a sensului de rotaie. De asemenea la MA , PCL nu este prevzut cu aceste dispozitive i nici cu receptor telegraf. Poate fi amenajat la partea frontal a MP sau lateral pe sensul de rotaie etc. Cele mai moderne pupitre de comanda care echipeaza PCC al navelor comerciale cu grad inalt de automatizare si centralizare, sunt prevazute cu module electronice pentru supraveghere, protectie si semnalizare, cu calculatoare pentru achizitie, prelucrare si inregistrare de date si cu monitoare pentru afisarea parametrilor masurati sau calculafi. Supravegherea MP sau MA din PCL se realizeaz cu ajutorul instrumentelor cu cadran. Instrumentele de supraveghere absolut necesare unui PCL sunt: tahometrul MN, manometre.

Postul de comanda central


O soluie simpl i, economic care permite centralizarea comenzii i supravegherii MN este concentrarea pe un pupitru (consol) separat de motor a tuturor dispozitivelor de comand indicatoarelor i semnalizatoarelor. Pupitrul se amplaseaz la distan fa de motor, n general n CM, iar comanda se poate realiza ,manual sau automat. n fig.1 se prezint aranjamentul schematic al comenzii unui MP de la un pupitru separat de motor .Separarea se obine prin extinderea conexiunilor (mecanice, pneumatice, hidraulice, electrice) de la motor la pupitru, att pentru sistemul de comanda, ct i pentru cel de supraveghere. n principal, pe pupitrul de comand se monteaz: maneta de comand 1; dispozitivul 2 pentru modificarea cantittii de combustibil injectat in cilindrii MP (roat de mn sau manivel); indicatorul dispozitivului 2; indicatorul de sarcin 3 cu gradaii de ntre zero i zece; indicatorul 4 pentru temperatura gazelor de evacuare; indicatorul de turaie 5; receptorul telegrafului 6; manometrele 7, pentru aer, ap, ulei, combustibil; semnalizatorul 8 pentru semnalizarea defeciunilor la sistemul de ungere a cilindrilor; semnalizatorul 9 pentru semnalizarea ungerii corecte a cilindrilor; semnalizatorul 10 pentru semnalizarea presiunii insuficiente n sistemul de ungere; semnalizatorul 11 pentru semnalizarea depirii temperaturii prescrise a apei de rcire; semnalizatoarele 12...16 pentru semnalizarea neconcordanei dintre comenzile transmise prin telegraf i cele executate n realitate.

Fig. 1. Pupitru de comand separat de motor.

Postul de comanda din timonerie


Comanda MP direct din compartimentul de navigate (timonerie) constituie motivul principal pentru amenajarea PCT. Comanda MP din PCT este o comanda de la distanta (telecomanda) si se efecfueaza numai cu sisteme de telecomanda care, de obicei sunt automatizate. In figura se prezinta aranjamentul schematic al telecomenzii automate a unui MP, din PCT. Sistemul de telecomanda este astfel conceput incat sa asigure comanda automata a MP si protectia acestuia, atat la pornire, cat si in timpul functionarii. Dispozitivele de comanda si supraveghere din PCT sunt centralizate pe pupitrul de comanda al MP care se afla plasat la stanga sau la dreapta pilotului automat.

Fig. 3.13. Aranjamentul schematic general al compartimentului de navigate (timonerie): 1- pupitrul de comandfi al MP. elice cu pas reglabil etc.; II- pupitrul cu aparatura de comunicatie;III - pilotul automat.

AUTOMATIZARI MECANICE NAVALE ELEMENTE DE COMANDA SPECIFICE SAU APLICATE MN SI INSTALATIILOR AUXILIARE
Elemente de comand specifice sau aplicate MN i instalaiilor auxiliare
Comanda organelor sau elementelor de execuie ale (SCSP) este realizat cu ajutorul elementelor de comand. Acestea primesc la intrare un semnal amplificat x, sau neamplificat, iar la ieire furnizeaz semnalul de comand , capabil sa activeze EE . Dup natura agentului purttor de semnal, EC se clasific n EC electrice i EC neelectrice (termice si mecanice). De asemenea, dup timpul de rspuns EC sunt instantanee (timpul de rspuns este practic

nul) i cu temporizare(semnalul de ieire apare dup o durat de timp prestabilit). La SCSP ale MN cele mai ntlnite CE sunt: telegraful mainilor, releele, distribuitoarele, convertoarele electropneumatice (EC fr contact).

Telegraful de masina
Telegraful masinilor este un dispozitiv de comunicatie care serveste la transmiterea comenzilor din PCT in PCC sau in PCI. In acest scop este prevazut cu un emitator. Telegraful clasic isi bazeaza functionarea pe principiul traductorului de deplasare, care permite transmiterea, in mod nemijlocit, la distanja a unei deplasari unghiulare. Practic, se poate folosi un traductor de deplasare rezistiv sau unul inductiv, dupa cum alimentarea telegrafului se face in curent continuu sau in curent alternativ. Emitatorul telegrafului clasic se monteaza pe pupitrul de comanda din PCT si are forma unui semicilindru. Pe circumferinta acestuia se poate deplasa maneta de comanda, in campurile de functionare INAINTE si INAPOI, de o parte si de alta a pozitiei STOP. Receptorul poate fi identic cu emitatorul sau poate fi un disc montat in PCC sau in CM.

Telegraful cu impulsuri
Acest telegraf are emitatorul format dintr-un tambur din material izolant, pe care se afla montat un sector (sub un unghi > 120) din material conductor., Pe tambur calca trei perii fixe , dispuse la 120 . Aceste perii alimenteaza bobinele din material conductor a trei perechi de electromagneti, care formeaza receptorul telegrafului. Sub actiunea impulsurilor emitatorului , armaturile electromagnetilor sunt a t r a s e i n t r o a n u m i t a o r d i n e , c e e a c e d e t e r m i n a r o t i r e a a x u l u i receptorului.

La rotirea intr-un sens a manetei emitatorului periile fixe intalnesc contactul succesiv cu sectorul conductor conectand astfel, la sursa de curent si bobinele electromagnetilor. In timpul unei rotatii, fiecare pereche de electromagneti se alimenteaza o singura data si astfel acul indicator al receptorului poate sa ocupe trei pozitii pe cadranul telegrafului. Pentru ca acul indicator al receptorului sa ocupe mai mult de trei pozitii pe cadran, axul acestuia se cupleaza cu receptorul prin intermediul unui reductor. Din acelasi motiv acul indicator al emifatorului se cupleaza cu tamburul prin intermediul unui angrenaj multiplicator.

Telegraful cu potentiometru
Acest telegraf se alimenteaza tot in curent continuu. Are emitatorul format dintr-o rezistenta montata potentiometric de la care se pot culege tensiuni partiale in functie de unghiul cu care se roteste maneta emitatorului. Receptorul este un motor monofazat sincron , cu rotorul monofazat bipolar si statorul trifazat. Emitatorul potentiometric se compune din doua discuri din material izolant unul fix celalalt mobil. Discul fix comporta doua suprafete inelare de contact de care se leaga capetele unei rezistente, iar discul mobil cinci perii de contact. La primirea comenzii, receptorul se roteste cu un anumit unghi ceea ce face ca rola 2 calce pe suprafata conductoare a tamburului 1.Astfel contactorul C se alimenteaza si isi inchide contactele sale din circuitul lampii LS si soneriei S. Personalul de cart din PCC sau CM da raspunsul in PCT prin rotirea manetei emitatorufui cu acelasi unghi. Concomitent se rotesc si rolele de contact ale SU. La un raspuns corect, rola 2 se aseaza din nou pe suprafata izolata a tamburului, iar contactorul C iese din fimejiune si deci semnalizarea inceteaza.

Telegraful cu selsine
Telegraful este alimentat in curent alternativ. Elementele de baza ale acestui telegraf sunt selsinele monofazate, montate in cuplaj de transmitere sincrona . De obicei se utilizeaza selsine care au infasurarea monofazata pe rotor (de obicei, bipolara) cu infasurarea trifazata (care are rol de inductor) pe stator. Daca rotorul emitatorului E se roteste cu un unghi oarecare, cu acelasi unghi se va roti si receptorul Rl. Personalul de cart va roti rotorul emitatorului E2 cu acelasi unghi cu care s-a rotit R2; pentru a confirma primirea comenzii. Ca urmare contactoarele Cl ies din functiune si prin ele soneria S: ulterior ies din funcune C i si S2 .Receptorul Rl se va roti si el cu acelasi unghi. semnalizand in PCT confirmarea comenzii primite in PCC sau CM .

Telegraful cu butoane
In principiu , telegraful cu butoane este un telegraf traditional, la care maneta emitatorului este inlocuita prin butoane cu lampi indicatoare. De asemenea, receptorul telegrafului este prevazut cu butoane cu lampi indicatoare, corespunzator cu numarul, de functii ale telegrafului. Telegraful cu butoane poate sa lucreze combinat cu pupitrul de comanda si supraveghere al MN sau independent de acesta. Comenzile transmise prin butoane sunt: CU TOATA VITEZA JUMATATE, INCET , FOARTE INCET, STAND BY , STOP si o comanda de stop care solicita realizarea unor ftmctii suplimentare fata de comanda STOP obisnuita. Comenzile normale sunt semnalizate cu lumin constant; in caz de neconcordant ntre comenzile transmise i cele executate n realitate se semnalizeaz cu lumin intermitent i acustic.

CONVERTOARELE ELECTRO-PNEUMATICE

Convertoarele E/P sunt EC care realizeaz convertirea semnalelor electrice n semnale pneumatice. De obicei semnalele electrice folosite sunt semnale unificate(O...20; 2... 10; 4...20 mA ), iar semnalele pneumatice obinute pot fi unificate (0,2...1 bar) sau neunifcate < n funcie de utilizare.

n cazul sistemelor automate ale MN, convertorul E/P este ntlnit la sistemele de comand electro - pneumatice, semnalul pneumatic la ieirea din convertor fiind n general cuprins ntre O i 7 bar. n fig. 2.44 este prezentat schema funcional a convertorului E /P Wabco Westinghouse [ 56]. Semnalul de presiune este sesizat cu ajutorul unui traductor de presiune piezoelectric T. Ulterior, acesta este transformat n semnal electric cu ajutorul Ad i comparat cu semnalul de intrare unificat, prin intermediul unui amplificator operaional AO. Rezultatul comparaiei ntre tensiunea (curentul) semnalului de intrare i tensiunea (curentul) semnalului de reacie poate fi nul, pozitiv sau negativ. Acest rezultat este utilizat pentru energizarea electrovaivelor VI i V2. Electrovalvele VI si V2 sunt utilizate difereniat dup cum sensul de evoluie a presiunii aerului comprimat este de cretere sau descretere. Dependena semnalului pneumatic de ieire fa de semnalul eiectric unificat de intrare, pentru acest tip de convertor, este prezentat in fig. 2.45. Convertoarele E /P se pot utiliza la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse ntre 0 i 70 C o precizie de 1% . Acestea nu sunt sensibile la eventualele impurificri, cu ap , i ale aerului comprimat.