Sunteți pe pagina 1din 52

Elemente caracteristice ale proceselor termice industriale Stare si marimi de stare Transformarea Proces Marimi si relatii de baza la calculul

transferului de caldura in regim constant intre doua fluide prin pereti despartitori fara surse interioare de caldura Clasificarea schimbatoarelor de caldura Calculul schimbatorului de caldura SCHIMBATOARE DE CALDURA RECUPERATIVE IN ECHICURENT SI CONTRACURENT FARA SCHIMBAREA STARII DE AGREGARE A AGENTILOR TERMICI. Calculul termic de verif a sch de caldura Schimbatoare de caldura recuperative cu circulatie mixta sau incrucisata fara schimb starii de agregare a ag termici SCHIMBATOARE DE CALDURA RECUPERATIVE CU SCHIMBAREA STARII DE AGREGARE A AGENTILOR TERMICI Schimbatoare de caldura cu amestec , fara schimbarea starii de agregare a agentilor termici RECUPERATOARE DE CALDURA Definitii.Clasificare.Consideratii generale. Recuperatoare cu tevi netede din otel. Recuparatoare cu proeminente aciculare. Recuparatoare cu placi. Recuparatoare termobloc Calculul termic al recuparatoarelor Regeneratoare de caldura PROCESE SI INSTALATII INDUSTRIALE DE USCARE Generalitati Uscare cu aer si gaze de ardere Calculul termic al instal.de uscare de tip convectiv in functionarea reala. INSTALATII DE USCARE Instalatii de uscare cu recirculare Instalatia de uscare in circ inchis Instalatii frigorifice - Generalitati Instalatii frigorifice intr-o treapta de comprimarea vaporilor de agent frigorific Instalatii frigorifice intr-o treapta de comprimare cu subracitor Pompa de caldura intr-o treapta de comprimare a vaporilor de agent frigorific Pompa de caldura intr-o treapta de comprimare cu schimbator de caldura recuperativ (economizor) TURNURI DE RACIRE

CURS 1 Elemente caracteristice ale proceselor termice industriale Stare si marimi de stare Pt a carcteriza un sist. se ia in considerare o serie de marimi fizice care sa reflecte insusirile principale ale structurii lui.Suma acestor marimi la un moment dat definesc starea sist. denumite marimi(parametri) de stare.Acesti patam. au proprietatea de a fi independenti intre ei,fapt pt. care se numesc si marimi fundamentale.In urma unor reacti functionale specifice unui sistem se obtin alte marimi care se numesc secundare.Studiul oricarui sistem trebuie sa inceapa cu stabilirea variabilelor care det. starea sist.Intotdeauna trebuie acordata o importanta deosebita asupra seletiei parametrilor de stare astfel incat sa nu se ajunga in situatia cand nu pot fi determinati in totalitate. Param. care descriu stare unui sistem pot fi intensivi sau extensivi.In primul caz param.de stare nu depind de dimensiunile sistemului,in timp ce in al doilea caz param. au valori proportionale cu dimensiunea acestuia.Orice schimbare a starii unui sist. se caracterizeaza prin starea initiala,starea finala si starea intermediara. Transformarea Orice schimbare a starii sist. se numeste transformare.Starile intermediare prin care trece sist in timpul unei transformari este o stare de neechilibru care uneori nu poate controlata.O transf. reala este o transf. de neechilibru d.p.d.v. practice.Atunci cand proprietatile sist.nu variaza in timp iar conditiile externe in care este plasat sist nu variaza nici ele in timp se spune ca sist este caracterizat printr-o stare de echilibru.Starea de echilibru apare ca un caz limita al transf.de neechilibru atunci cand viteza de variatie a marimilor de stare tinde spre zero.Transf.de echilibru care presupun trecerea sist.in mod succesiv prin stari de echilibru se numesc transf. reversibile.In natura cat si in tehnica nu exista transf.reversibile.In stiinta au fost preferate intotdeauna starile si transf.de echilibru datorita accesibilitatii lor.Analiza sist.si implicit a inst.termice se poate face printr-un studiu static,adica a starilor de echilibru si mai nou se face printr-un studio dinamic,adica al starilor de neechilibru. Proces Toate transf.in ansamblu pe care le realizeaza un sist. intr-un interval de timp dat constituie un process.Ca si transf. procesele pot fi reversibile sau ireversibile.In primul caz se refera la procesele ideale,procesele luate ca modele simplificatoare(reversibile) pt.procesele reale care sunt ireversibile.In functie de natura cauzelor care le produc ireversibilitatile pot fi interne sau externe.Ireversibilitatile interne sunt intrinseci proceselor care
2

se desfasoara in cadrul sistemelor si a structurilor functionale. Ireversibilitatile se datoreaza: a) frecarea care se manifesta in toate procesele termice si care determina o reducere a campului de presiuni pt.agentul termic sau in cazul proceselor mecanice, de contact b) diferenta finite de temp. care se manifesta in mod special in cadrul proceselor de transfer termic in echipamentele inst.termice c) amestecarea unor gaze de compozitie diferita in cazul motoarelor cu ardere interna sau a unor inst energetice d) arderea comb.care este un proces esential I functionarea cazanelor de apa calda sau abur Ireversibilitatile externe se manifesta in cadrul interactiuni dintre system si mediul ambiant,influentand prin aceasta,in mod direct calitatea procesului realizat de catre sistem.Pirncipala cauza de producere a acestor ireversibilitati o constituie dif.finita de temp.si presiunea care caracterizeaza procesul de transfer de caldura,resrectiv schimb de lucru mecanic cu mediul ambiant.Raportate la timp procesele pot fi stationare sau nestationare,iar analiza lor se poate face in regim static sau dinamic.In primul caz relatiile de calcul prin care se modeleaza desfasurarea unui proces nu contin variabile de timp si este un caz limita a proceselor nestationare atunci cand viteza de variatie a param.de stare este mica. Procese complexe de transfer de caldura. Modurile de transfer ale caldurii Conductie,radiatie,convectie Transferul de caldura reprezinta schimbul de energie termica intre doua corpuri,sau doua fluide,doua puncte ca rezultat de dif.de temp intre acestea.Schimbul de caldura respecta legile de baza ale termodinamicii.Legea I care exprima pricipiul conservarii energiei si legea a II a care da sensul natural al curgerii caldurii,intotdeauna de la sursa cu temp.mai mare spre cea cu temp.mai mica.Tr.de caldura se face in trei moduri diferite : conductie,radiatie,convectie.Conductia si radiatia reprezinta procese de schimb de caldura datorate unei dif.de temp.Conectia este un proces mai complicat care pe langa un proces de schimb de caldura implica si transformari de masa.Coductia termica reprezinta transportul direct al caldurii in int.aceluiasi corp material lipsit de miscari aparente,in masa caruia exista dif.de temp. sau in corpuri diferite atunci cand intre acestea exista un contact si dif.de temp. Transferul caldurii prin conductie are loc astfel :la corpurile solide cum ar fi metalele, mat.ceramice,mat. de constructii si termoizolante prin difuzia electronilor liberi.La corpurile fluide(lichid,gaz)prin ciocniri elastice din
3

aproape in aproape intre molecule sau atomi,pozitia reciproca a acestora ramanand in acelasi spatiu. Radiatia termica-este procesul prin care caldura este transferata de la un corp cu temp.mai ridicata la un corp cu temp.mai coborata corpurile fiind separate in spatiu.Schimbul de caldura prin radiatie se datoreaza naturii elecromagnetice a energiei transferate sub forma de cuante de energie si se realizeaza de la distanta fara contact direct intre corpuri. Convectia termica-reprezinta procesul de transfer al caldurii prin actiunea combinata a conductie termice a acumularii de energie interna si a miscarii de amestec.Convectia este cel mai important proces de transf. al caldurii intre o suprafata solida si un fluid intre care exista contact direct.Transf.de cldura prin convectie are loc in cateva etape : -transf.de la un perete mai cald la un fluid mai rece ;caldura initial trece prin conductie termica de la supraf.peretelui la particulele de fluid adiacente acestuia.Energia termica astfel transferata mareste temp.si energia interna a acestor particule de fluid.Aceste procese se desfasoara in stratul de fluid de langa perete denumit strat limita.In continuare aceste particole cu energie mai mare se deplaseaza catra regiuni mai scazute prin amestesc cu alte particule,transmit o parte din energia lor.Convectia este deci un proces de transport de energie masa si impuls.Energia este inmagazinata in particulele de fluid si transportata ca rezultat al miscarii acestora.Procesele industriale de transf.de caldura sunt procese complexe in care apar simultan doua sau trei din modurile fundamentale de schimb de caldura. Coeficientul global de schimb de caldura majoritatea cazurilor de schimb de caldura intre doua fluide implica un perete despartitor astfel incat transferul caldurii se realizeaza prin actiunea combinata a conductie,convectiei si radiatiei.In practica apar doua cazuri disticte de procese de schimb de caldura : a) Procese de schimb de caldura la temp ridicate unde intervin conductia,convectia si radiatia(cuptoare) b) Procese de schimb de caldura la temp coborate unde radiatia poate fi neglijata Schimbul de caldura intre doua fluide printr-un perete despartitor are loc astfel : de la fluid la perete sau invers prin convectie si eventual radiatie prin perete,prin conductie termica. Pt a lua in considerare intregul schimb de caldura se defineste un coeficient global de schimb de caldura notat cu k.

CURS 2 Pt. a lua in considerare intregul schimb de caldura se utilizeaza coef.global de schimb de caldura k .Cu ajutorul acestui coef.pt un perete plan,respectiv cilindric se pot scrie ec. debitului(fluxului)de calcura Q schimbat intre cele doua fluide astfel : Q=ksS(t1-t2) [W;Kcal/h] pt perete plan Q=klL(t1-t2) [W ;Kcal/h]- pt perete cilidic ks-coef. global pt perete plan [W/m2K] kl-coef. global pt.perete cilindric [W/m2K] S-supraf. peretelui plan L-lungimea peretelui cilindric t1-temp. fluidului cald t2-temp fluidului rece Coef global de schimb de caldura reprezinta inversul rezistentei termice totale la transferul caldurii printr-un perete plan/cilindric ks =
1 ; Rst

kl=

1 Rlt

Schimbul de caldura intre fluid si perete se desfasoara in doua feluri :prin convectie,prin convectie si radiatie.In al II lea caz coef global de schimb de caldura = conv+ rad rad inlocuieste procesul de radiatie cu unul de convectie echivalent ce se calculeaza cu rel : rad=eCo[(
Tf 4 Tp 4 ) -( ) ]/ tf-tp 100 100

e-factorul de emisie al peretelui Co-coef.de rad. a corpului negru [W/m2K4] Tf- temp.fluidului Tp-temp.peretelui

Marimi si relatii de baza la calculul transferului de caldura in regim constant intre doua fluide prin pereti despartitori fara surse interioare de caldura

Rezistente termice de conductie : -pt.perete plan RS1p1=

V1 G2 ; RS2P2= [m2K/W] O1 O2
1 d2 1 d3 ; Rl2= x ln x ln 2SO1 d1 2SO 2 d2

-pt.perete cilindric Rl1=

[moC/W]

Rezistenta termica de convectie: -pt.perete plan : RS1=


1 1 ; RS2= D1 D2

[m2K/W] [moC/W]

-pt perete cilindric: Rl1=

1 1 ; Rl2= Sd1D1 Sd 3D 2

Coef global de schimb pt perete plan se compune din aceste rezistente Rez termica a depunerilor in aparatele schimb de cald.de suprafata,adica cu un perete ce face separatia intre fluide,agentii termici produc depuneri pe supraf de transfer de caldura.Depunerile prin natura lor sunt fenomene complexe cara depind de :procesele de transmisie a caldurii,conditiile de functionare,materialul pereteluiDepunerile d.p.d.v.al trans.de caldura reprezinta rezistente termice suplimentare prin conductie inseriate cu rez.termica a peretelui metalic
6

Rdepunere=

Gd d=0.5.2 W/m0C Od

Considerarea rez.termice s-a facut pe baza unor determinari experimentale pt.perete plan RSd1;RS2,d2 pt perete cilindric Rl1,d1=
1 Rsd1

pt.perete plan Rcot=Rs1d1+RS1+RSp1+RSP2+RS2+RSd2 pt.perete cilindric Rtot=Rl1+Rlp1+Rld1+Rld2+Rl2+Rld2 ks =


1 Rst 1 kl = Rlt

[m2K/W]

[W/m2h0C] [W/m2h0C]

perete plan: qs=KS t=

t1  t 2 [W/m2] Rst t1  t 2 perete cilindric: ql=kl t= [W/m] Rlt

Fluxul termic specific

Debitul de caldura perete plan: Q=qSS [W] perete cilindric Q=qlL [W] Intensificarea transferului in procesele termice Marirea debitului de caldura transferat de supraf.unui perete unui fluid adiacent se realizeaza practic prin marirea supraf.de contact cu fluidul.Marirea se realizeaza prin nervure de diferite forme : a) cu sectiune transversala constanta(drepte,cilindrice,aciculare) b) cu sectiune transversala variabila(nervuri cilindrice transv.,elicoidale,parabolice) Pt.calculul debitului de caldura prin suprafete extinse se utilizeaza rel.de calcul in care intervin niste relatii criteriale. In practica,pt contructia schimb de caldura se utilizeaza tevi nervurate. Schimbatoare de caldura Notiuni de baza Schimb de caldura sunt aparate destinate transf.de caldura de la unii agenti termici la altii.Se pot desfasura diverse procese termice :variatia temp.,vaporizare,condensare,topire,solidificare Aceste aparate pot functiona in inst.industiale ca organe principale sau ca organe secundare introduce in inst.din motive de economie de caldura sau de substanta.Fluidele purtatoare de caldura intre care se realizeaza transf.de
7

caldura poarta numele de agenti termici.La schimb de caldura se deosebest :ag.termic primar(cald) si a.termic secundar(rece).Caract.ag.termici det.intensitatea schimbului de caldura,compactitatea,fiabilitatea,siguranta in exploatare si ecomonicitatea.In vederea realizarii unui schimb de caldura cat mai compact si a unui schimb cat mai intens de caldura ag.termici trebuie sa aiba :greutate specifica mare,caldura specifica ridicata,vascozitate mica,caldura latenta de vaporizare mare,sa nu formeze depuneri si sa fie stabili d.p.d.v.termic.Ag.termici cei mai utilizati sunt :apa,aburul,gazele de ardere, ag.frigorifici,aerul

CURS 3 3.2 Clasificarea schimbatoarelor de caldura


Clasificarea schimbatoarelor de caldura se face astfel: a. Dupa modul de transmitere al caldurii : - schimbatoare de suprafata ; - schimbatoare regenerative ; - schimbatoare de amestec ; Schimbatoarele de suprafata sunt acele la care transferul de caldura de la agentul primar la cel secundar are loc prin intermediul unui perete despartitor cu conductivitate termica ridicata.Tinand cont ca procesul de recuperare a caldurii cedate de agentul termic primar este continuu,aceste schimbatoare de caldura se mai numesc recuperative. Schimbatoare regenerative sunt acelea la care agentii termici trec succesiv la aparat.Agentul termic primar cand trece prin schimbator cedeaza o cantitate de caldura umpluturii metalice a acestuia,iar apoi cand trece agentul secundar,acesta preia cantitatea de caldura cedata de agentul primar. Schimbatoare de amestec sunt acelea in care in transferul de caldura se realizeaza prin amestecarea celor 2 agenti termici. b. Dupa regimul de lucru al aparatului schimbatoare in regim stationar; - schimbatoare in regim nestationar; Schimbatoare in regim stationar au o functionare continua cum ar fi: recuperatoare, cu sau fara amestecul agentilor termici; Schimbatoare cu regim nestationar sunt cu actiune discontinua,din aceasta grupa facand parte: schimbatoarele de tip regenerativ si cele cu acumulare de caldura. c. Dupa transformarile fizice sau chimice ale agentului termic : - fara schimbarea starii de agregare ; - cu schimbarea starii de agregare ; Fara schimbare de agregare (lucrarea nr 2) ex. boilerele d. Dupa schema de curgere a agentilor termici : - schimbatoare in echicurent ; - schimbatoare in curent incrucisat ; Schimbatorul in echicurent agentii termici au aceeasi directie de curgere dar sensuri opuse ; T1 agent primar (intrare) t2 -------------------- t2 T2 agent secundar (iesire)
9

Schimbator de curent incrucisat ; Schimbator de curent mixt ; unul dintre agentii termici isi schimba de mai multe ori directia si sensul de curgere fata de alt agent ; e.Dupa numerul de treceri ale agentului termic : - schimbatoare cu o singura trecere - schimbatoare cu mai multe treceri in care unul sau ambii agenti termci sunt obligati prin pereti despartitori longitudinali sau transversali fata de aparat sa-si schimbe succesiv sensul de miscare. f.Dupa materialul de constructii utilizat : - schimbatoare metalice (industrie chimica,farmaceutica,ceramica,etc.) g.Dupa pozitia aparatului schimbatoare verticale ; - schimbatoare orizontale ; h.Dupa configuratia suprafetei de schimb de caldura schimbatoare cu tevi tubulare si multitubulare ; - schimbatoare cu placi ; - schimbatore cu placi (nervuri si aripioare) ; - schimbatoare cu serpentine sau spirala ; i.Dupa modul de preluare al dilatatiilor termice : - schimbatoare rigide - schimbatoare semielastice- permit compensarea partiala a dilatarilor ; - schimbatoare elastice permit compensarea totala a dilatarilor ; j.Dupa modul de asamblare schimbatoare formate dintr-un singur element ; - schimbatoare din mai multe elemente modulate,asamblate intre ele k.Dupa destinatia aparatelor preincalzitoare destinate incalzirii diferitelor medii lichide sau gazoase - condensatoarele destinate condensarii vaporilor diferitelor subst. - vaporizatoare, destinate vaporizarii diferitelor subst. ; - racitoare,destinate racirii diferitelor lichide sau gaze ;

3.3 Calculul schimbatorului de caldura In general cu exceptia schimbatoarelor de caldura cu amestec pt toate tipurile de schimbatoare se pot face 2 tipuri de calcule termcie,si anume : 10

calcul de proiectare,cand se cunoaste fluxul de caldura si trebuie calculata suprafata de schimb de caldura ; - calcul de verificare,cand se alege un schimbator de caldura cu o suprafata de schimb cunoscuta in anumite conditii tehnice si se calculeaza fkuxuk de caldura posibil de realizat in conditiile de lucru concrete in care functioneaza acesta. - calculul termic in ambele situatii consta in rezolvarea simultana a 2 relatii de baza care pt elementele de suprafata dS sunt ecuatia de bilant termic si ecuatia de transmitere a caldurii: dQ= - m1xcp1dt1=m2xcp2dt2 dQ=kxSxdelta Tmed m1,m2 debitele de agent masic primar si secundar cp1,cp2 caldurile specifice la P=constant a celor 2 agenti termici in (kj/kgxk)sau (J/kgx 0C) ; dt1,dt2 variatiile temp agentului termic primar si secundar intre elementele de suprafata dS ; dt1 este negativ deoarece se considera ca agentul termic primar isi micsoreaza temp in lugul elementului de suprafata dS ; k coef global de caldura in (w/m2xK) ; dQ debitul(fluxul)elementar de caldura in (W) Din relatia de mai sus avem Q= - m1xcp1x(t1-t1)=m2xcp2x(t2-t2) Q=kxSx(t1-t2) unde t2,t2- temp agentului termic la intrare si la iesire ; Ecuatia de bilant termic mai poate fi scrisa : Q=- W1x(t1-t1)=W2x(t2-t2) W1=m1xcp1 W2=m2xcp2 W1,W2 capacitatile termice sau echivalentii in apa a agentului termic primar si secundar; (J/0C).Ecuatia de bilant termic in cazul schimbatoarelor de caldura in care unul dintre agentii termici isi schimba starea de agregare se poate scrie astfel : Q=mx(i1-ic)=m2x(i2-ia) unde ia reprezinta entalpia apei de alimentare (J/kg); i2 entalpia aburului(agentul) secundar ; Suprafata de schimb de caldura : S=Q/(kxdelta tmed) In vederea determinarii suprafetei schimbului de caldura este necesar a se cunoaste coef global K si a diferentei logaritmice de temp delta tmed Diferenta de temp medie longitudinala delta tmed este functie atat de tipul schimbatorului de caldura cat si a scdhemei de curgere a celor 2 agenti termici.
11

CURS 4 . SCHIMBATOARE DE CALDURA RECUPERATIVE IN ECHICURENT SI CONTRACURENT FARA SCHIMBAREA STARII DE AGREGARE A AGENTILOR TERMICI.

dQ = K(t1 - t2 )ds = - m1 cp1 dt1 = r m2 cp2 dt2 - semnul +,, - este pentru echicurent si -,, pt contracurent
' t1'  t 2 pt echicurent : ln '' '' = KS(1/w1 +1/w2 ) t1  t 2

d(t1 - t2 ) = - K(t1 - t2 )(1/w1 r 1/w2 )ds \

s 0

' t1'  t2 pt contracurent : ln '' '' = KS(1/w1 1/w2 ) t1  t 2

ln

't max = KS(1/w1 -1/w2 ) 't min

- Q = KS 't med pt echicurent

't max = KS(1/w1 -1/w2 ) 't min Q Q daca w1 = ' '' si w2 = '' ' t1  t1 t2  t2

ln

't med =

(t  t )  (t  t ) pt contracurent : 't m = 1 2 ' 1'' 2


' ''

' '' (t1'  t 2 )  (t1' '  t 2 ) ' ' t  t2 ln 1 '' t1' '  t 2

ln

t1  t 2 ' t1''  t 2

''

'

12

't m = 't max

't max < 2 dif medie de temp 't med se poate exprima prin 't min 't  't min media aritmetica astfel : 't m = max 2

 't min 't max ln 't min

-in sit cand rap

Calculul termic de verif a sch de caldura -se cunosc : S=supraf de sch de caldura (m2 ) m1 , m2 = debitele masice ale celor 2 ag termici ( kg/s ) ; ( kg/h ) cp1,2 = cald specifie la pres const a celor 2 ag termici ( J/kgk ) ( KJ/kgk ) w1,2 = echiv in apa sau capacity calorica a celor 2 ag termici ( J/oC ) ( kg/K ) ' t1' , t 2 = temp ag termici la intrare in sch de caldura Se determina : t1'' , t 2'' = temp ag termici la iesirea din schimb de cald Q flux de caldura al aparat ( W , KW , Kcal/h ) a) determinare lui t1'' , t 2'' : -in calc ag termici , in echicurent , se pleaca de la expres : ' ' KS W1 t1'  t2 t1'  t2 (1  ) ln '' '' = KS(1/w1 +1/w2 ) ln '' '' = e W 1 W2 t1  t 2 t1  t 2
 KS  W 1 (  1) W1 W 2

'' ' t1'  t2 t1''  t 2 iar pt contracurent : ln '' ' = KS(1/w1 1/w2 ) ln ' '' = et1  t 2 t1  t2

'' ' W '' ' Q = - W1 ( t1''  t1' ) = W2 ( t 2  t 2 ) t1''  t1' = - 2 ( t 2  t 2 )

W1

W2 ' ' ( t2 W1 W1 ' '' '  t2 = t2 ( t1 W2

t1''

= t1' -

 t1'' )

'  t2 )

Dupa ef unor inlocuiri si expr matematice , se obtine expres '' ' t1'' = t1' - ( t 2 S  t2 ) urmatoare : pt t '' = t '  ( t '  t '' ) W 1 S echicurent
2
2

W2

t1''
'' t2

= t1' - ( t 2
' = t2  ( t1

''

'  t2 )Z

pt contracurenti :

'

 t1'' ) W 1

W2

13

- val lui Q = m1 cp1( t1'  t1'' ) Q = m2 cp2 ( t 2'  t 2'' )


'' '  t2 t1'  t1'' = ( t 2 )

S si a lui Z se iau din diagrame


Q = W1 ( t1  t1 )
' ''
' '' Q = W2 ( t 2  t 2 )

b) Det debitelor de caldura

' '' Q = W1 ( t1'  t2' ) Z t1  t1 = ( t1'  t 2' ) Z - pt contracurent

Q = W1 ( t1'  t 2' )

- pt echicurent

Schimbatoare de caldura recuperative cu circulatie mixta sau incrucisata fara schimb starii de agregare a ag termici In cazul circ incrucisate sau mixte temp de iesire a ag termic primar cat si a
'' celui secundar nu mai are o val unica t1 respectiv

'' t2 ci va avea o val a temp

medii a celor 2 fluxuri de cald adica

'' t1' 'med si t 2 med :

-diagrama de circulatie ale fluxul de cald , cat si a celor de calcul se prez astfel :

14

Sol analitica de calcul a sch de caldura la curgerea incrucis sau mixta find greoaie de aplicat , se recurge la o metoda simpla pe baza de similitudine care porneste de la valori medii ale temp ag termici pe intreaga sect de iesire a supraf sch de cald . - se conosc rel schimb global :
''

Q = KS 't m , si Q = - W1 ( t1m  t1 ) = Q = - W2 ( t 2 m  t 2 )
' '' '
'' ' t1'  t1''m t2 m  t2 ' ' Q = W1 ( t  t ) ' ' = W2 ( t1  t2 ) ' ' =KS 't mc t1  t 2 t1  t2
' 1 ' 2

't mc = dif de temp medie log in cazul curgerii in contracurent


't m 't mc

't 't

mc

H t = factor de corectie

Q = W1 ( t1'  t2' )R = W2 ( t1'  t2' )P = Q = KS 't mc H t

-in unele manuale acest factor H t este notat cu F = f( P, R ) si schema de curgere :

W2 P = W1 R ; val lui H t ( sau F ) sunt det pe baza analitica sau experimental fiind trasate diagrame pt schemele de curgere prez anterior .

15

-in calcul tehnic de proiect , val supraf de schimb de cald se calculeaza cu rel :S=
K't mc H t Q

-in calcul tehnic de verificare , det fluxului termic se face cu rel : Q =


KS't mc H t

16

CURS 5 . SCHIMBATOARE DE CALDURA RECUPERATIVE CU

SCHIMBAREA STARII DE AGREGARE A AGENTILOR TERMICI In cazul schimb starii de agregare a ag termici cum ar fi : abur care condenseaza , agent frigorific care condenseaza , apa care fierbe sau agent frigorific care vaporizeaza , diferenta de temp medie log este aceiasi , atat pt curgerea in echicurent cat si in contracurent .

' tme = ' tmc =

Deoarece : 't max e = 't max c si 't min e = 't min c In cazul cand ambii agenti termici isi schimba starea de agregare , calc supraf de schimb de cald se face pe portiuni , cu diferente medii log de temp coresp.
17

't max e  't min e 't ln max e 't min e

't max c  't min c 't max c ln 't min c

Coeficientii globali de schimb de cald se det cu ajutorul relatiilor criteriale stabilite in cadrul cursului de termotehnica capit transmisia caldurii Schimbatoare de caldura cu amestec , fara schimbarea starii de agregare a agentilor termici In schimbatoarele de caldura prin amestec , transferul de caldura si de masa are loc direct fara a interveni o supraf de separare a acestora D.p.d.v constructiv ele se pot imparti in urmatoarele grupe : -coloane sau camere de amestec fara umplutura , in care lichidul este pulverizat in amestecul gazos . Ex : camere de umidificare de la instalatiile de conditionat aerul
1.Duze de pulverizare apa 2.Separator de picaturi 3.Baterie de incalzire 4.Ventilator de aer 5.Pompa de apa

Scrubere sau aparate in cascada


1.Duze de pulverizare apa 2.Placute inclinate ce fromeaza cascada 3.Pompa de apa 4.Bazin pentru apa 5.Coloana Aceste scrubere se mai numesc si camere de spalare

18

-coloane cu umplutura , Ex Turnuri de racire


1 . motoventilator axial sau radial 2.carcasa 3.separator de picaturi ( de apa ) 4.duze de pulverizare apa 5.motopompa de recirculare apa 6.umplutura 7.dipozitiv de alimentare cu apa prospata 8.preaplin

Contactul dintre cei 2 agenti termici se face pe supraf umpluturii -aparate cu jet , in care incalzirea apei se realizeaza cu ajutorul aburului folosit ca fluid motor , fie ca fluid antrenat .
1.ajutajul primei trepte a amestecatorului cu jet 2.ajutajul treptei a 2 a 3.Injector

-aparate peliculare sau scrubere peliculare

1.Injector de apa 2.Carcasa 3.Suprafete cilindrice concentrice

19

-aparate cu spuma ce se folosesc in special pt captarea de gaze a prafului hirofob 1 . carcasa 2 . Prag 3. Gratar

In schimbatoarele de caldura cu amestec de tipul gaz gaz ;lichid lichid,datorita suprafetei mari de contact are loc un schimb de caldura foarte rapid . Temp medie a amestecului data de bilantul fluxului termic este : Tma=S(Gjxcpjxtj)/S(Gjxcpj) in (0C) Unde : Gj debitele in (kg/s) Cpj caldurile specifice in J/kgx0C Tj temperaturile in 0C ale agentilor termici ce i-au parte in procesul de amestec. In cazul cand amestecul este format dintr-un solid granulat (particule si un fluid,temperatura ts a particulelor la iesirea din schimbatorul de caldura se determina din ecuatia de bilant : Q=G1xcp1x(t1-t1)=G2xcp2x(t2-t2)=kxSxDtmed TS=t2 cand particulele se incalzesc TS=t1 cand particulele se racesc Suprafetele de schimb de caldura cu amestec,cu schimbarea starii de agregare. In practica,in toate schimbatoarele de caldura prezentate anterior se poate realiza schimbul de caldura prin amestecarea agentilor termici care isi schimba starea de agregare. Calculele termice ale acestor schimbatoare cu amestec in cazul cand agentii termici isi schimba starea de agregare,se desfasoara dupa relatii de calcul stabilite experimental in care se introduc si anumite relatii criteriale.In literatura de specialitate se gasesc aceste relatii de calcul precum si grafice adecvate acestor relatii.
20

CURS 6
RECUPERATOARE DE CALDURA
Definitii.Clasificare.Consideratii generale. Recuperatorul este un schimbator de calduracare prezinta 3 caracteristici primcipale: a)recupereaza o parte a caldurii gazelorce au rezultat prin arderea unui combustibil si care se evacueaza; b)caldura recuperate foloseste la preincalzirea aerului de ardere sau a combustibilului gazos; c)gazele de ardere care cedeaza caldura sunt separate de fluidul gazos ce primeste caldura printr-un perete metallic. Dupa modul de transmitere al caldurii acestea se impart in 2 grupe: x recuperatoare convective,la care peste 80% din caldura se transmite prin convectie x recuparatoare prin radiatie,la care cea mai mare parte din caldura se transmite prin radiatie. Dupa modul de realizare a suprafetei de caldura recuparatoarele metalice pot fi: x recuperatoare cu tevi netede (lise) de otel x recuperatoare cu proeminente acidulare x recuperatoare din placi x recuperatoare termobloc. Recuperatoarele pot avea 1 sau mai multe treceri ale gazelor de ardere sau ale. fluidului gazos care primeste caldura.trecerile,in majoritatea cazurilor,constau in fascicule tubulare de otel sau din fonta.

Recuperatoare cu tevi netede din otel.


Aceste recuperatoare ,in general, se confectioneaza din tevi de otel laminate,carbon obisnuit si mai rar din otel termoizolant.fluidul gazos preincalzit poate sa circule prin interior cat si prin exteriorul lor.acest tip de recuperatoare se foloseste la cuptoare pt. care temp. gazelor de ardere nu depaseste 600 C.In continuare se prezinta un recuperator din tevi de otel:

21

Diametrul tevilor este de 12-25 mmiar lung. este de 0.8-0.9 m.pt.a evita indoirea lor datorita dilatarilor termice.acest recuparator poate incalzi aerul pana la temp.de 250C atunci cand temp.gazelor de ardere este de 500600C. schema de circulatie a aerului si a gazelor este in echicurant-curent incrucisat. Acest tip de recuperatoare se poate construi in diferite variante fct.de configuratia aparatului furnizorde caldura si de temp.la care se lucreaza.

Recuparatoare cu proeminente aciculare.


Acest tip de recuparatoare se executa din fonta,iar proeminentele au o forma aerodinamica acicularasi pot fi situate pe suprafata interioara in contact cu gazelle de ardere. Proeminentele maresc suparafata de incalzire si maresc turbulenta fluidelor gazoase ceea ce imbunatateste sensibil conditiile de sch.de caldura.alte proeminente sunt tipizate.

Recuparatoare cu placi.
Acest tip de recuparatoare se folos.ca preincalzitoarede aer in instalatiile de cazane, cuptoare tehnologice ,turbine cu gaze.

22

Recuperatoarele cu placi se executa din tabla de otel aliat cu Cu cu gros.de 2-4 mmsi dist.intre placi de 13-20 mmsi lungime de max.5 m.

Recuparatoare termobloc
Acestea se utiliz.in special la cuptoarele mici pt. forja,la care arderea nu se termina in cuptor,si la care alte tipuri de recuparatoare ar avea o duarata de functionare mai redusa.termoblocurile constau in 2 fascicule de tevi dispuse perpendicular,care sunt solidarizate intre ele prin intermediul unei carcase metalice in care se toarna fonta topita. Prin unul din fascicule circula gaze de ardere,iar prin celalalt aer ce se preincalzeste.

Calculul termic al recuparatoarelor


Acesta consta in determinarea suprafetei de incalzire S si a principalilor param.functionali si constructivi. Pt.un recuperator existent calculul consta in determ.temp.finale de preincalzire a aerului t"a sau a temp. gazelor de ardere la evacuarea din recuperator t"g. Supraf.de schimb de caldura se calculeaza cu rel.cunoscuta : Q=k*tm*S (W,kW) Ecuatia de bilant termic pe recuperator se scrie sub forma: Dg*(i'g-i"g)* =Da*(i"a-i'a),unde ; Dg este debitul gaze de ardere ce intra in recuparator(kg/s) Da este debitul de aer preincalzit in recuperator)kg/s) i'g,i"g este entalpia gaze de ardere coresp.temp.de intrare tg si temp. de iesire t"g din recuperator (J/kg,Kj/kg) i"a,i'a este entalpia aerului corespunzatoare temp.de intrare ta si de iesire t"a din recuperator(J/kg,Kj/kg).
23

este factor ce tine seama de caldura cedata de recuparator mediukui ambient. Coef.global de transfer de caldura se calc.cu relatia: Ka =1/(1/a+ p/!p+Sa/( g*Sg)) (W/ m*C) Iar cand coef.se raporteaza la supraf.pe partea gazelor avem: Kg =1/(1/g+ p/!p+Sg/( a*Sa)) (W/mp*C),unde: a este coef. De convectie pe partea aerului (W/m*C) g este coef.de convectie pe partea gazelor de ardere(W/m*C). !p este coef.de conductibilitate termica a peretelui recuperateorului(W/m*C) p este grosimea peretelui recuperatorului(m)

Regeneratoare de caldura
Acestea sunt schimbatoare de caldura la care supraf.de incalzire primeste si cedeaza caldura in mod periodic fara ca sa separe gazele de ardere de fluidul gazos care se reincalzeste. Regeneratoarele se clasifica dupa 3 criterii : a)dupa modul de functionare: x regeneratoare cu functionare continua x regeneratoare cu functionare intermitenta. b)dupa materialulu din care sunt confectionate: x regeneratoare metalice x regeneratoare ceramice c)dupa tipul constructiv: x cu functionare continua: regen.cu umplutura metalica sau ceramica rotativa,cu pat mobil, cu pat fluidizat in miscare, cu aerosol. x cu functionare intermitenta: au umplutura fixa realizata in exclusivitate din material ceramic.:regeneratoare cu umplutura din caramizi normalizate si fasonate. Cea mai larga aplicabilitate o au urm. regeneratoare: x regeneratoare metalice rotative la cazane,cuptoare ,in ind.prelucrari titei,instal.cu turbine cu gaze. x Regeneratoare cu functionalitate intermitenta ce au umplutura fixa la cuptoare Siemens,cuptoare pt. topitea sticlei,furnale. x Regeneratoare cu functionalitate continua avand pat mobil cu bile ce pot furniza aer preincalzit(1750C) Acest calcul termic se bazeaza pe relatii de calcul stabilite experimental combinate cu relatii criteriale.
24

CURS 7 PROCESE SI INSTALATII INDUSTRIALE DE USCARE


Generalitati Procesul de uscare se refera la indepartarea apei(umiditatii) de la suprafata si din interiorul corpurilor umede.in studiul proceselor.de uscare umiditatea materialului se exprima prin raportul intre masa de apa continuta in material si masa corpului uscat: U=Ma/Musc. (kg umiditate/kg mat.uscat),unde Ma este masa de apa din material (kg) Musc este masa corpului uscat (kg) U este umiditatea aerului (kg/kg) Cel mai cunoscut si raspandit procedeu de eliminare a umiditatii din material este uscarea convective.Este asa datorita simplitatii procesului si a multiplelor posibilitati de a obtine o calitatii bune a uscarii intr-un timp scurt. Uscare cu aer si gaze de ardere Principiul de functionare al instatlatiilor de uscare cu aer sau amestec de aergaze consta in preluarea unei cantitati de umiditate de catre ag.termic de la mat.supus uscarii dupa care urmeaza indepartarea totala sau partiala din uscator a ag.termic.

25

Aerul rece preluat din mediul ambiant de catre ventilatorul 3 este incalzit in bateria de incalzire si circula in contracurent cu materialul supus uscarii absorbint o parte din umiditatea materialului dupa care e eliminate din uscator.Uneori aerul de uscare se incalzeste suplimentar in camera de uscare cu ajutorul unei surse suplimentare de caldura 2 ce are fluxul de caldura Qs.Din bilantul material se poate stabili consumul: Ma1*x1+Mm1*U1= Ma2*x2+Mm2*U2 Umiditatea evacuate va fi: U=Ma*(x2-x1) Consumul specific de aer este : l= Ma/U=1/(x2-x1) (kg aer/kg umiditate) Bilantul termic teroretic se stabileste in ipoteza lipsei proceselor de caldura in mediul inconjurator a egalitatii temperaturii de intrare si iesire a materialului supus uscarii si lipsei incalzirii suplimentare in camera de uscare : tm1=tm2,Qs=0, Qext.=0 Caldura necesara incalzirii aerului este : Q= Ma*(i1-i0) Bilantul termic teoretic in camera de uscare este: Ma1*i1= Ma2*i2 Daca Ma1= Ma2= Ma rezulta ca i1=i2 adica procesul de uscare se desf. La entalpie constanta.

Procesul inst. de uscare simpla cu aer

26

Procesul inst. de uscare cu amestec de aer si gaze Consumul specific de caldura este: q=Q/ U=(Ma*(i1-i0))/ U=l*(i1-i0) sau q=(i1-i0)/ (x2-x1).(kJ/kg umiditate) Sunt instalatii de uscare in care ag. termic este un amestec de aer si gaze de ardere. Temp. t1 a amestecului este stabilita in conditii tehnologice . Cu o valoare stabilita experimental se calculeaza val. Excesului de aer si continutul de umiditate al amestecului la intrare in camerele de uscare.

Calculul termic al instal.de uscare de tip convectiv in functionarea reala.


Acest calcul are scop stabilirea consumului de ag. termic si de caldura in stransa dependenta cu tehnologia uscarii param. de functionare si tipul instalatiei. Spre deosebire de uscatorul teoretic,la cel real apar surse suplimentare de caldura Qs si pierderi . x Pierderile de caldura prin incalzirea materialului supus uscarii intre temp. de intrare-iesire tm1 si tm2: Qm= Mm2* cm2* tm2- Mm1* cm1* tm1= Mm2* cm2*( tm1- tm2)- U* capa* tm1 (kJ/s). unde Mm1 ,Mm2 sunt debitele masice de material la intrare si iesire cm este caldura specifica a materialului (kj/kg*k) capa este caldura specifica a materialului (kj/kg*k)
27

U este diferenta de umiditate intre valoarea initiala si finala raportata la timpul de uscare (kg/s) x Pierderile de caldura prin incalzirea utilajului de transport al materilului supus uscarii: Qm=Mtr* ctr*( ttr2- ttr1) (W) unde Mtr este debitul masiv al pieselor mobiledin install. de transport,raportat la timpul de uscare (kg/s) ctr este caldura specifica a materialului din care sunt executate piesele instalatiei de transport. (kj/kg*k). ttr2,ttr1 este temp. initiala si finala pieselor instalatiei de transport (C). x Pierderea de caldura catre mediul exterior : ce rezulta prin masurarea fluxurilor termice transmise prin peretii camarei de uscare: Qext.= k *S*tm (Kj/s) unde S=suprafata peretilor (m2) K=coeficint global de transfer de caldura (W/m2 *K) tm =diferenta medie de tamperatura intre ag.termic si mediul exterior (C) Bilantul termic pt.camera de uscare este: Ma*i1+QS= Qm+ Qtr. +Qext.+ Ma*i2 (W) Pt. un kg de umiditate preluata de ag.de uscare bilantul este: l *(i2-i1)=qs-( qm +qtr +qext) (kj/kg) unde: l=Ma/ U= consumul specific de aer al instalatiei (kg aer/kg umed) qs=Qs/ U=consumul specific suplimentar de caldura dat de bateria suplim.2 pierderea specifica de caldura =Qm/ U=pierderea specifica de caldura a materialului supus uscarii qtr=Qtr/ U=pierderea specifica de caldura a utilajului de transport qext=Qext/ U= pierderea specifica de caldura spre mediul ambient. Tinanad cont de expresia pierderii de caldura raportat la materialul uscat care iese din material: Daca facem notatia: q= qs+capa*tm1-( qm +qtr +qext) atunci ec. bilantului termic va fi: l*(i2-i1)= q dar tinand cont ca l=Ma/ U reprezinta consumul specific de aer; atunci: l=1/ (i2-i1)

28

Curs 8 INSTALATII DE USCARE(CONTINUARE): Ecuatia bilantului termic pentru camera de uscare este: Ma*i1+Qs=Qm+Qtr+Qext+Ma*i2 [W] sau Ma(i2-i1)=Qs-(Qm+Qtr+Qext) iar pentru 1 kg de umiditate preluat de agentul de uscare se poate scrie:
Ma (i2  i1 ) 'U Qs Qm Qtr Qext (   ), 'U 'U 'U 'U

, adica : l(i2-i1)=qs-(qm+qtr+qext) [kJ/kg] in care s-au introdus notatiile: Ma l consumul specific de aer a instalatiei [kg aer/kg umid] 'U
qS QS consumul specific suplimentar de caldura [kJ/kg] 'U

qm

caldura a materialului supus uscarii [kJ/kg]


qtr Qtr 'U

Qm 'U

M m 2 * cm2 (t m 2  t m1 )  capa * t m1 pierderea specifica de 'U

instalatiei de transport Qext k * S * 't m q ext pierderea de caldura specifica catre mediul 'U 'U exterior al camerei de uscare Tinand cont de expresia relatiei lui qm ecuatia bilantului termic specific se scrie: M m 2 * cm2 (t m 2  t m1 )  qtr  qext ] l(i2-i1)=qS+capa*tm1- [ 'U sau: l(i2-i1)=qS+capa*tm1-(qm+qtr+qext) , M m 2 * cm2 (t m 2  t m1 ) consumul specifica de caldura pentru unde qm= 'U incalzirea materialului in procesul de uscare [kJ/kg] Se poate face notatia: !q=qs+capa*tm1-(qm+qtr+qext)
29

M tr * ctr (t m 2  t m1 ) consumul de caldura pentru incalzirea 'U

Atunci expresia bilantului termic specific va fi: l(i2-i1)=q [kJ/kg] In desfasurarea procesului de uscare pot apare 3 situatii: a) q>0 adica caldura introdusa suplimentar si cu materialul depasesc suma pierderilor

i2>i1 entalpia aerului la iesirea din instalatie este mai mare decat la intrarea in procesul real La fel temp aerului la iesirea din inst tD este > decat in cazul procesului teoretic tC , adica tD>tC in procesul real si xD>xC b) q<0 adica caldura introdusa suplimentar nu este suficienta pentru acoperirea pierderilor

30

i2<i1, adica entalpia aerului la iesire este mai mica decat la intrarea in procesul real, adica tD=t2<tC si xD<xC c) q=0 adica caldura introdusa compenseaza in totalitate pierderile si deci i2=i1, procesul real este identic cu cel teoretic Consumul specific de caldura total al instalatiei de uscare se compune din suma consumurilor specifice in baterie de incalzire pricipala si in cea secundara. ! Consumul specific din bateria principala de incalzire este: qb=l(i1-i0) [kJ/kg] ! Consumul specific din bateria secundara de incalzire rezulta din: l(i2-i1)=qs+capa*tm1-(qm+qtr+qext) ,adica qs=
i 2  i1 +qm+qtr+qext-capa*tm1 x2  x0

[kJ/kg]

atunci CONSUMUL TOTAL va fi: qT=qb+qs ! Debitul masic de material rezultat in urma uscarii este: Mm2=Mm1- U [kg/s] sau [kg/h] In care umiditatea eliminate este: U= M m1 *
U1  U 2 100  U 2

! Debitul total de aer vehiculat in inst de uscare: L=Ma=l* U [kg/h]

31

Cursul 9. 7.4.-Instalatii de uscare cu recirculare La acest tip de inst de uscare procesul de uscare se efectueaza cu recircularea partiala a agentului de uscare. La iesirea din uscator curentul de aer sau gaze se imparte in 2, o parte se elimina in atmosfera, iar restul reintra in uscator prin bateria de incalzire sau chiar direct in uscator.

n=Mar/Ma

i om

io

n-factor de recirculare Mar- debit de aer recirculat Ma debit masic aer ce intra in camera de uscare  n * i2 xo  n * x2 xom [kJ/kg] 1  n 1 n xom  xo AM n x2  xom MC

Procesul de uscare teoretic e reprezentat prin conturul AMB1C Consumul de aer aspirat din exterior:
l 1 x 2  x0

[kg aer/kg umiditate]

Consumul de aer recirculat:

32

lr

1 x 2  x om
q=l*(i2-io)

sau

lr

1 x  n * x0 x2  0 1 n

l (1  n)

[kJ/kg]

La acest tip de uscator avem urmatoarele avantaje: a) diferente mici de temp intre intrarea si iesirea agentului de uscare b) cresterea vitezei de deplasare a agentului termic prin uscator c) miscarea consumului de caldura pentru aceleasi valori ale temperaturii aerului la intrarea si iesirea din instalatie Instalatia de uscare in circ inchis 1234567motoventilator confuzor baterie de incalzire carucior camera de uscare conducta de recirculare racitor (condensator)

A1 -B1 - incalzire in bateria 3 B1 -C1 - uscarea in camera de uscare C1 F -racirea aerului in condensator F -A1 -pe curba =100 are loc condensarea vaporilor de apa din aerul recirculat Entalpia aerului la iesirea din bateria principala 3 este data de o relatie semienpirica: i1=1.006*t1+X1*(2500-1.863*t1) ??????????
33

Umiditatea ce se elimina din material: 'U Debitul specific de aer:


l 1 X 2  X1

M m1 *

U1  U 2 100  U 2

[kg/h]

[kg aer/kg umid]

Debitul total de aer : Ma=L=l* U [kg/h] ?????? Pierderea specifica de caldura cu incalzirea materialului supus uscarii: M m 2 * cm (t m1  t m 2 ) (M m1  'U ) * c m * (t m1  t m 2 ) qm 'U 'U Mm2=Mm1- ' U Mm2-debitul masic de material uscat Pierderea specifica de caldura cu incalzirea mijlocului de transport: M tr * ctr (t m1  t m 2 ) q [kJ/kg] 'U Pierderea specifica de caldura catre mediu ext: K * S * 't m qext [kJ/kg] 'U k-coeficientul global de transfer de caldura S-suprafata desfasurata a camerei de uscare tm-diferenta medie logaritmica de temp. intre interiorul si exteriorul camerei de uscare Daca se introduce si bateria de caldura secundara atunci Consumul specific de caldura cu baterie secundara este: [kJ/kg] Qs=l*(i2-i1)-capa*tm1+(qm+qtr+qext) Consumul specific de caldura in bateria principala este: qp=l*(i1-io) [kJ/kg] Consumul specific total de caldura din instalatie : qT= qp+qs [kJ/kg] Consumul total de caldura: QT= qT* U [kJ/h] ; [kW] Fluxul de caldura preluat de condesatorul 7: Qc=Ma*(i2-i0)=L(i2-i0) [kW] Debitul apei de racire de la condensator:
mc=Qc/(capa* tapa) =

Qc capa (t w 2  t w1 )

[kg/s] ;[kg/h]

34

Cap. IX. Instalatii frigorifice si pompe de caldura Instalatii frigorifice Generalitati In ziua de astazi este greu sa ne imaginam ca se poate duce o viata decenta fara sist de racire, sist de aer conditionat sau pompoe de caldura. Nu se poate concepe acum fabricatia si pastrarea produselor alimentare fara aplicarea unoe tehnici de racire. La fel se poate spune ca tehnica frigului se aplica in diverse practici tehnologice. (ex.: industria chimica, farmaceutica, industria petrolului si a gazelor naturale, electrotehnica, electronica, matalurgie, tehnica nucleara etc.). De asemenea tehnica frigului se aplica in realizarea unor dotari, pentru asa-zisele sporturi de iarna, in medicina si in tehnica aero-spatiala. In general rolul unui sist frigorific este de a scadea si a mentine temp unui corp sau intr-un spatiu sub temp mediului inconjurator. Prin sist frigorific se intelege orice sist care permite furnizandu-i o energie convenabila, transformarea caldurii de la o substanta sau mediu cu o temp scazuta catre alta cu o temp mai ridicata. Dupa nivelul de temp in care ne referim sau care se doreste a se obtine sist frigorifice, ele pot fi clasificate conventional in urmatoarele domenii: a) inst de pompe de caldura in care caldura evacuata la temp superioare celei a mediului inconjurator este utilizata in scopul de incalzire b) inst de climatizare in care frigul produs la temp peste 0C este folosit in scopuri de confort sau tehnologice c) frigul moderat folosit in domeniu casnic comercial, industrial care acopera zona temp cuprinse intre 0C si -120C, avand cea mai mare raspandire d) frigul adanc denumit si in domeniul criogeniei ce acopera zona temp joase ce ajung pana aproape la 0K (-273,15C) IPC inst de pompe de caldura ICA inst de contionare a aerului IF inst frigorifice IC inst criogenice

35

Transferul de caldura natural se face de la o sursa calda la o sursa rece. Transferul artificial de caldura se face de la o sursa rece la o sursa calda numai cu aport energetic din exterior. Procedeele de obtinere a temp scazute sunt multiple si se pot imparti in 2 categorii: cu agent frigorific si fara agent frigorific. Prima categorie, cea cu agent frigorific se imparte la randul ei in 2 grupe: procedee in circuit deschis si procedee in circui inchis. Din grupa procedeelor de obtinere a temp joase in circuit deschis intra: utilizarea ghetii de apa, a ghetii uscate fabricate din CO2, a ghetii eutectice sau prin evaporarea unor lichide. In grupa procedeelor in circuit inchis(cea mai utilizata) intra inst ce utilizeaza vapori de agent frigorific si inst ce folosesc gazele pentru obtinerea temp scazute. Temperaturile scazute se obtin prin procedee in circuit inchis si cu vapori de agenti frigorific se clasifica la randul lor in : inst cu comprimare mecanica de vapori, inst cu absorbtie numite si cu comprimare termichimica si inst cu ejectie sau cu comprimare termica in ejectoare.

36

Diagrama presiune entalpie (log p-i) In frigotehnie cea mai utilizata diagrama este log p-i (h)

In diagrama sunt urmatoarele curbe: x=0 curba limita de lichid saturat x=1 curba limita de vapori saturati uscati log p=ct Izobarele sunt drepte paralele cu axa absciselor (axa i) Scara logaritmica a presiunilor faciliteaza reprezentarea unui domeniu larg de presiuni si citirea usoara a valorii acestora. I=ct izentalpele :drepte paralele cu axa ordonatelor adica a presiunelor -t=ct izotermele : domeniul lichid , aliura curbelor se apropie de verticala (in calcule se conside verticala); in domeniul vaporilor umezi (L+V) sunt orizontale, paralele cu axa absciselor si se suprapun cu izobarele pentru agentii puri sau azeotropi. Pentru agentii frogorifici zeotropi (formati din mai multi compusi chimici), izotermele sunt inclinate spre dreapta si nu se suprapun cu izobarele -in domeniul vaporilor supraincalziti (V) aliura curbelor este descendenta -s=ct izentalpele: atat in domeniul L+V cat si in domeniul vaporilor supraincalziti (V) sunt curbe inclinate cu concavitatea spre axa absciselor -v=ct izocorele: in domeniul vaporilor umezi (L+V) zona de saturatie, sunt curbe cu concavitatea spre axa presiunilot, iar in domenhiul vaporilor supraincalziti V sunt curbe divergente -x=ct curbele de titlu : se afla numai in domeniul vaporilor umezi si au valori cuprinse intre 0 si 1 Fluxurile de caldura specifice masice din aparatele inst frigorifice cat si lucrul mecanic al compresoarelor se reprezinta prin segmentul de dreapta si se calculeaza prin diferenta de entalpii.

37

CURS 10

Instalatii frigorifice intr-o treapta de comprimarea vaporilor de agent frigorific Schema de principiu

VL-ventil de laminare logP-i V vaporizator C compresor K condensator frigorific Principiu de functionare

ciclul teoretic in diagrama 1 vapori saturati uscati 2 vapori supraincalziti 3 lichid 4 amestec de lichid si vapori de ag

Compresorul C aspira vaporii saturati uscati cu titlu de vapori x=1 din vaporizatorul V, il comprima adiabatic, adica la entropie constanta (s1= s2= ct.) din starea 1 in starea 2 , marindu-le energia interna si presiunea de de p0 la pk consumand lucrul mecanic l, adica consumand puterea P, vaporii de agent frigorific incalziti cu starea 2 intra in condensatorul K unde se racesc izobar pk =ct. Pana la starea 2 si apoi se condenseaza pana la starea 3 izoterm-izobar ca urmare a cedarii fluxurilor de caldura de supraincalzire si de condensare notate cu Qk, mediului de racire ce poate fi aerul sau apa. Agentul frigorofic condensat , adica lichid cu titlu de vapori x=0 si tenperatura tk cu starea 3, se lamineaza izentalpic (i3=i4=ct.) in ventilul de laminare VL pana la starea 4 caracterizata prin temperatura t0 si presiunea po de vaporizare . Agentul frigorific bifazic (x>0) cu starea 4 ajunge in vaporizatorul V unde se vaporizeaza izoterm-izobar la temp t0 si presiunea p0 preluand fluxul de caldura de vaporizare Q0 de la mediul racit ce poate fi aerul, apa sau un agent intermediar. Vaporii de agent frigorific saturati uscati
38

rezultati in urma vaporizarii cu starea 1 si titlu de vapori x=1 sunt aspirati de compresor , ciclul reluandu-se. Calculul termodinamic al ciclului frigorific al instalatiei Acest calcul spe baza datelor initiale cunoscute stabileste marimile necesare pentru dimensionarea instalatiilor frigorifice. a) DATE INITIALE Q0 puterea frigorifica ce trebuie realizata de instalatie ce se determina, la randul ei fiind identica cu necesarul de frig ce se stabileste anterior to temperatura de vaporizare a agentului frigorific ce se determina in prealabil in functie de temperatura dorita in mediul racit tk temperatura de condensare ce se determina in functie de temperatura mediului de racire aer sau apa -Agentul frigorific ce se alege pe considerente tehnico-economice dar avand in vedere to si tk . Agentii frigorifici uzuali sunt R717 (NH3) , R22 (freon), R134a, R404a, R507, R407c - Stabilirea parametrilor de stare a agentului frigorific in diagrama logP- i (t, p, i, v, s, x) in punctele caracteristice . Aceasta stabilire se face cu ajutorul diagramelor termodinamice, tabelelor termodinamice ale agentului frigorific sau cu ajutorul programelor de calcul furnizate de producatorii de agenti frigorifici. b) Marimile caracteristice procesului termodinamic - puterea frigorifica specifica maxima qo= i1- i4 [kJ/kg] - lucrul mecanic teoretic specific l = i2- i1 [kJ/kg] - sarcina termica (puterea calorifica) de condensare qk= i2- i3 [kJ/kg] - bilantul termic pe ciclu k= q0+l - debitul masic de agent frigorific m=Q0/qo [kg/s] - puterea frigorifica a instalatiei Qo= m*q0=m*(i1- i4) [W, kW] - puterea adiabata absorbita de compressor P=m*l=m*( i2- i1) [W, kW] - puterea calorifica a condensatorului Qk=m*qk=m*( i2- i3) [W, kW] - bilantul energetic pe instalatie
39

Qk=Qo+P=m*q0+m*l=m*( q0+ l) [W, kW] - eficienta frigorifica e= Qp / P = (m*qo) / m*l = qo / l - debitul volumic de vapori aspirati de compressor V= m*v1 [m3/s] Instalatii frigorifice intr-o treapta de comprimare cu subracitor Aceste instalatii sunt cele mai raspandite in industria alimentara pentru refrigerarea si pastrarea produselor, in industria de prelucrare a maselor plastice, in constructii pentru producerea fulgilor de gheata folosite la turnarea betoanelor. desen

VL-ventil de laminare V vaporizator C compresor

SR - subracitor K condensator

Agentul frigorific utilizat frecvent la instalatiile intr-o treapta cu subracire este R717 (NH3) amoniacul fiind un agent ecologic si mai rar R22 sau R404a . Ca agent de racire a condensatorului si subracitorului se foloseste apa. In timpul subracirii si condensarii apa se incalzeste cu ~ 5oC, caldura ce se elimina din apa recirculata cu turn de racire apa numindu-se in literatura de specialitate apa de racire Principiu de functionare 1-2 comprimare adiabata de la presiunea po la pk consumand puterea P. Compresorul aspira vapori saturati uscati cu starea 1 si titlu de vapori x=1 si ii refuleaza sub forma de vapori supraincalziti cu starea 2 marindu-le energia interna de la 2 la 3 2-3 racire izobara pana la starea 2 si condensare izoterm-izobara la temperatura tk si presiunea pk pana la starea 3 unde agentul frigorific lichid
40

are titlu de vapori x=0. Racirea izobara si condensarea izoterm-izobara se produc in condensatorul K cedand fluxul de caldura Qk 3-4 subracire izobara in subracitorul SR cedand apei de racire fluxul de caldura Qsr 4-5 are loc laminarea sau destinderea agentului frigorific lichid subracit de la presiunea pk la po in ventilul de laminare VL 5-1 amestecul de agent frigorific lichid si vaporii rezultati in urma laminarii intra in vaporizatorul V. Se produce vaporizarea izoterm-izobara a agentului frigorific preluand de la mediul racit fluxul de caldura Qo rezultand vapori saturati uscati cu starea 1 ciclul inchizandu-se Subracirea agentului frigorific lichid ce iese din condensator si intra in subracitorul SR are ca efect marirea puterii frigorifice specifice qq fata de puterea frigorifica specifica obtinuta cu o instalatie fara subracitor i1- i5> i1- i3 Calculul termodinamic al ciclului frigorific Acest calcul stabileste pe baza datelor initiale marimile necesare pentru dimensionarea instalatiilor frigorifice a) DATE INITIALE Qo puterea frigorific ace se precizeaza sau se determina din necesarul de frig stabilit pentru procesul tehnologic ce deserveste instalatia frigorifica to temperatura de vaporizare a agentului frigorific care e mai mica decat temperatura mediului racit cu 310o C tk temperatura de condensare ce se alege in cazul condensarii cu apa mai mare cu 3--5 o C decat temperatura apei la iesire din condensator tsr temperatura de subracire ce se alege cu 23 o C peste temperatura apei de racire la intrare in ssubracitor Stabilirea parametrilor de stare a agentului frigorific in diagrama logP-i (t, p, i, s, v, x) in punctele caracteristice cu ajutorul diagramelor, tabelelor termodinamice sau cu programe de calcul

41

b) Marimile caracteristice procesului termodinamic - puterea frigorifica specifica qo= i1- i5 [kJ/kg] - sarcina termica specifica de condensare qk = i2- i3 [kJ/kg] - sarcina termica specifica de subracire qsr= i3- i4 [kJ/kg] - lucru mecanic specific de comprimare l= i2- i1 [kJ/kg] - bilantul termic qk + qsr = qo+l - debitul masic de agent frigorific m=Q0/qo [kg/s] - puterea frigorifica a vaporizatorului Qo= m*q0=m*(i1- i5) [W, kW] - sarcina termica a condensatorului Qk= m*qk=m*(i2- i3) [W, kW] - sarcina termica a subracitorului Qsr=m*qsr=m*( i3- i4) [W, kW] - puterea teoretica absorbita de compresor P= m*l = m*( i2- i1) [W, kW] - bilantul energetic pe instalatie Qk+Qsr = Qo+P [W, kW] - debitul volumic de agent frigorific aspirat de compresor V=m*v [m3/s] - eficienta instalatiei frigorifice cu subracire e = Qp / P

42

CURS 11 Pompa de caldura intr-o treapta de comprimare a vaporilor de agent frigorific

VL-ventil de laminare V vaporizator C compresor K condensator Pompa de caldura e o instalatie ce serveste la pomparea caldurii de la o sursa de caldura cu o temperatura scazuta la o sursa de caldura cu temperatura ridicata cu scopul folosirii pentru incalzire sau apa calda menajera. O instalatie frigorifica la care se utilizeaza caldura cedata de condensator e o pompa de caldura Cele mai uzuale pompe de caldura sunt acelea in care sursa de caldura este apa sau apa glicolata (apa + etilenglicol) iar sursa calda e apa ce se foloseste pentru incalzire.

Principiul de functionare Compresorul C aspira vaporii saturati uscati cu titlu de vapori x=1 din vaporizatorul V, il comprima adiabatic, adica la entropie constanta (s1= s2= ct.) din starea 1 in starea 2 , marindu-le energia interna si presiunea de de p0
43

la pk consumand lucrul mecanic l, adica consumand puterea P, vaporii de agent frigorific incalziti cu starea 2 intra in condensatorul K unde se racesc izobar pk =ct. Pana la starea 2 si apoi se condenseaza pana la starea 3 izoterm-izobar ca urmare a cedarii fluxurilor de caldura de supraincalzire si de condensare notate cu Qk, mediului de racire ce poate fi aerul sau apa. Agentul frigorofic condensat , adica lichid cu titlu de vapori x=0 si tenperatura tk cu starea 3, se lamineaza izentalpic (i3=i4=ct.) in ventilul de laminare VL pana la starea 4 caracterizata prin temperatura t0 si presiunea po de vaporizare . Agentul frigorific bifazic (x>0) cu starea 4 ajunge in vaporizatorul V unde se vaporizeaza izoterm-izobar la temp t0 si presiunea p0 preluand fluxul de caldura de vaporizare Q0 de la mediul racit ce poate fi aerul, apa sau un agent intermediar. Vaporii de agent frigorific saturati uscati rezultati in urma vaporizarii cu starea 1 si titlu de vapori x=1 sunt aspirati de compresor , ciclul reluandu-se. Calculul termodinamic al ciclului pompei de caldura Acest calcul stabileste pe baza datelor initiale marimile necesare pentru dimensionarea pompei de caldura a) DATE INITIALE Qk in kW sau kcal/h - sarcina termica a condensatorlui se alege din necesarul e caldura calculat conform normelor - tw2k - tk = tw2k + (2---3) o C - tw1k = tw2k (5---10) o C Temperatura sursei de caldura (apa glicolata), poate fi solul, apa freatica, aer, energie solara - tw1v = (8---10) o C - tw2v = tw1v (4---6) o C - t0 = tw2v (2---3) o C Agentul frigorific R22, R407c, R410a Din diagrama logP-i se scot valorile (t, p, i, s, v, x) 1-2 comprimare adiabata a agentului frigorific de la presiunea p0 la pk consumand lucru mecanic specific l sau puterea adiabata P. Agentul frigorific refulat cu presiunea pk sub forma de vapori supraincalziti cu starea 2 in condensatorul K 2-3 racirea vaporilor supraincalziti izobara in condensatorul K dupa care urmeaza condensarea propriu-zisa izoterm-izobar (pk , tk) cedand
44

apei de incalzire fluxul de caldura Qk . Agentul frigorific condensat cu starea 3 intra in ventilul de laminare VR unde se produce destinderea izentalpica i3 =i4 de la presiunea pk la p0 4-1 Agentul frigorific laminat cu presiunea p0 intra in vaporizatorul V. In vaporizator are loc vaporizarea izoterm-izobara a agentului frigorific cu presiunea po si temperatura t0 preluand fluxul de caldura Q0 de la sursa de caldura. Agentul frigorific vaporizat cu starea 4 sub forma de vapori saturati uscati intra in compresorul C ciclul inchizandu-se b) Marimile caracteristice procesului termodinamic - puterea frigorifica specifica q0 = i1- i4 [kJ/kg] - lucru mecanic elementar de compresie l = i2- i1 [kJ/kg] - sarcina termica specifica de condensare qk = i2- i3 [kJ/kg] - bilantul termic pe instalatie qk = q0+ l - debitul masic de agent frigorific din instalatie m = q0 = Qk / qk [kg/s] - puterea frigorifica Q0 = m* q0 = m*( i1- i4) [kW] , [kcal/h] - puterea adiabata absorbita de compresor P= m*l = m*( i2- i1) [kW] , [kcal/h] - debitul volumic aspirat de compresor V=m*v1 [m3/s] , [m3/h] - bilantul energetic pe instalatie Qk = Q0+ P - eficienta pompei de caldura epc= Qk / P

45

Pompa de caldura intr-o treapta de comprimare cu schimbator de caldura recuperativ (economizor)

Principiu de functionare 1-2 comprimare adiabata s1= s2 = ct. In compresorul C a vaporilor supraincalziti cu starea 1 si presiunea p0 pana la starea 2 cu presiunea pk si tempeartura t2 de vapori supraincalziti. In procesul de comprimare se consuma lucru mecanic specific l si puterea absorbita P 2-3 racire izobara a vaporilor supraincalziti si condensare izotermizobara (tk , pk) in condensatorul K. In procesul de condensrae se produce un flux de caldura Qk folosit pentru incalzire 3-4 subracirea agentului frigorific condensat la preiune constanta pk in schimbatorul de caldura regenerativ rezultand agent frigorific subracit cu starea 4. Subracirea se produce pe seama cedarii unui flux de caldura vaporilor saturati uscati ce ies din vaporizatorul V cu starea 6 4-5 laminarea izentalpa ( i4= i5) in ventilul de laminare VR de la presiuna pk la p0 5-6 fluidul cu starea 5 intra in vaporizator unde are loc vaporizarea izoterm-izobara p0 si t0 preluand fluxul de caldura Q0 de la sursa de caldura 6-1 supraincalzirea vaporilor saturati uscati cu starea 6 ce vin din vaporizatorul V si intra in schimbatorul de caldura SCR unde se supraincalzesc pana la starea 1 primind fluxul de caldura de la agentul frigorific ce se subraceste
46

Calculul termodinamic Acest calcul stabileste pe baza datelor initiale marimile necesare pentru dimensionarea pompei de caldura. a) DATE INITIALE - sarcina termica de condensare in W, kW, kcal/h, Qk care se precizeaza sau se determina din necesarul de caldura calculat conform normelor - temperatura apei la iesirea din condensator tw2k tw1k = tw2k - (5---10) o C - tw1v = 8---10 o C - tw2v = tw1v - (4---6) o C - tk = tw2k + (2---3) o C - t0 = tw2v - (2---3) o C Agent frigorific R22, R407c, R410a b) Marimile caracteristice ale procesului termodinamic - t1 = t0 + (10---20) o C La intersectia izotermei t1 cu izobara p0 => punctul 1 al carui entalpie este i1 Pentru determinarea entalpiei punctului 4 se face bilantul pe schimbatorul de caldura regenerativ SCR i1- i6 = i3- i4 => i4= i3 - ( i1- i4) => i5= i4 m = Qk / qk = Qk / ( i2- i3) [kg/s] qk = i2- i3 [kJ/kg] q0 = i6- i5 [kJ/kg] qsr = i3- i4 [kJ/kg] qsi = i1- i6 [kJ/kg] l = i2- i1 [kJ/kg] - bilantul pe instalatie qk + qsr = q0 + l + qsi - fluxurile totale pe aparate Q0 = m* q0 = m*(i6- i5) [W, kW] - sarcina termica pe schimbatorul de caldura regenerativ Qsr = Qsi = m* qsr = m*qsi =m*(i3- i4) = m*(i1- i6) [W, kW] - bilantul energetic Qk = Q0 + p + Qsi - puterea adiabata absorbita de compresor P = m*l = m* ( i2- i1) [W, kW] - eficienta epc= Qk / P = ( m* qk ) / m*l = pk / l
47

CURS 12 TURNURI DE RACIRE 1. Generalitati Turnurile de racire sunt aparate destinate dupa cum este si denumirea, pentru racirea apei. Racirea apei in turnuri de racire se face prin convectie si evaporare Turnurile de racire se pot clasifica dupa sistemul de circulatie in doua categorii : - turnuri de racire cu tiraj natural - turnuri de racire cu tiraj fortat Transferul de caldura prin convectie si evaporare se face in general in contracurent. Mai pot fi si turnuri de racire in raport cu circulatia apei in curent transversal si mixt (transversal + contracurent). Ce trebuie stiut , fiind o conditie importanta este ca evaporarea apei depinde de starea de umiditate a aerului la intrarea in turn, deci a aerului ambiant 2. Calculul termodinamic al turnurilor de racire Circulatia celor doua fluide, aer si apa se face dupa cum s-a precizat mai sus in contracurent , apa fiind lasata sa treaca liber sub forma de picaturi , de pelicula subtire, sau pelicula si picaturi ( curgere mixta). Aerul este suflat pe la partea inferioara a turnului curentul de aer fiind creat prin tiraj natural sau prin tiraj fortat.

turn de racire cu tiraj natural


48

1 bazin 2 ferestre (pentru intrare aer) 3 umplutura 4 distribuitor apa 5 separator de picaturi 6 cos de tiraj

turn de racire cu tiraj fortat 1- bazin 2 pompa recirculare apa 3 sicane (ferestre) pt circulatia aerului 4 umplutura 5 sistem de imprastiere apa 6 separator de picaturi 7 carcasa 8 - motoventilator In prezentarea de mai sus , tirajul natural este produs de diferenta ddintre densitatea aerului la intrare in turn r1 si cea de la iesirea din turn r2 . Diferenta r1- r2 este data de cresterea temperaturii aerului, cat si de incarcarea aerului cu vapori de apa la trecerea prin turn. La intrarea in turn aerul are entalpia : i1 = 1.006*tl1 + f1* xs1(2500+1.863 tl1) [kJ/kg] unde : tl1 = temperatura aerului la intrare xs1= continutul de umiditate al aerului la saturatie la temperatura tl1 La iesirea din turn entalpia aerului este : i2 = 1.006*tl2 + f2* xs2(2500+1.863 tl2) [kJ/kg] iar tl2 = temperatura aerului la iesire Daca se neglijeaza schimbul de caldura cu exteriorul, ecuatia de bilant termic este : Ma * ( i2- i1) = Gw* cw *( tw1 tw2) = Gw* cw *Dtw [kJ / s] unde : Ma = debitul masic de aer [kg/s] Gw = debitul masic de apa [kg/s] cw = caldura specifica a apei [kJ/kg K]
49

tw1 = temperatura apei la intrare [o C] tw1 = temperatura apei la iesire [o C] Entalpia aerului la iesirea din turn se calculeaza din relatia de bilant termic real, adica : Gw1* cw * tw1 + Ma* i1 = Gw2* cw *tw2 + Ma* i2 Pierderea de apa prin evaporare este Gwp = Gw1+ Gw2 [kg/s] sau Gwp = Ma* ( x2- x1) cantitatea de apa evaporata dar Gw1* cw * t1 Gw2* cw * t2 = Ma* ( i2- i1) sau Gw1* cw * t1 (Gw1- Gwp) *cw* t2 = Ma* ( i2- i1) notand gwp = Gwp / Gw1 pierderea specifica de apa si impartind cu Gw1 rezulta : ( Gw1 / Gw1 ) * cw*t1 [(Gw1 - Gwp) *( cw * t2)]/ Gw1 = Ma* ( i2- i1) /Gw1 iar cw*t1 (1- gwp )* cw*t2 = Ma* ( i2- i1) /Gw1 sau cw*t1 cw*t2 + gwp * cw*t2 = l( i2- i1) iar Ma / Gw1 = l debitul specific de aer al turnului l= [cw* ( t1- t2) + gwp * cw*t2 ] / ( i2- i1) Din relatiile Gwp = Ma* ( x2- x1) si gwp = Gwp / Gw1 => gwp * Gw1 = Ma* ( x2- x1) => atunci gwp = (Ma / Gw1 )*( x2- x1) = l( x2- x1) cw*t1 cw*t2 + (Gwp / Gw1)*cw * t2 = ( Ma / Gw1 )* ( i2- i1) sau cw* ( t1- t2)+ gwp * cw*t2 = l( i2- i1) sau cw* ( t1- t2)+ l( x2- x1)* cw * t2 = l( i2- i1) atunci cw* ( t1- t2) = l[ i2- i1- ( x2- x1)* cw * t2 ] adica l= [ cw* ( t1- t2)] / {[ i2- i1- ( x2- x1)* cw * t2 ]} ceea ce reprezinta expresia debitului specific real de aer a turnului In continuare se vor analiza turnurile de racire cu circulatie fortata sau cu tiraj artificial, ce sunt in prezent des utilizate La aceste turnuri debitul real de aer este mai mare decat la trunurile cu tiraj natural Rezistenta de trecere a aerului prin trun cauzata de picaturile de apa si de umplutura la turnurile cu tiraj natural se calculeaza cu relatia
50

R = x*rm*w2/2 [N/ m2] unde rm= (r1+r2)/2 densitatea apecifica medie a aerului r1= densitatea aerului la intrare [m3/s] r2= densitatea aerului la iesire [m3/s] w = viteza de circulatie a aerului prin turn [m/s] wl=V/(e*Sb) [m/s] unde V= Ma / rm debitul volumic mediu al aerului v [m3/s] Sb= suprafata de baza a turnului [m2] e= coeficientul de ingustare a sectiunii a carui valoare este egala cu raportul intre sectiune libera de curgere pentru aer si sectiunea totala de baza Sb Daca se introduce notiunea de incarcare hidraulica sau debite de stropire => b= Gw/ Sb [kg/m2s] si l= Ma / Gw atunci w = (V*b) / (e* Gw)= (b*l) / (e* rm) Inlocuind in relatia rezistentei de trecere rezulta pentru aceasta expresia R={x*rm*[(b*l) / (e* rm)]}/2=(x*b2*l2)/(2*e2 * rm) [N/ m2] Puterea necesara a ventilatorului P=R*w*Sb=[(x*b2*l2)/(2*e2 * rm)] *Sb* [(b*l) / (e* rm)] deci P= (x*Ma 2 ) / (2*e2 * rm2 * Sb2) sau se mai poate scrie P = 10-3(rm*V3)/( 2*e2 * Sb2) [kW] unde : V = debitul volumic al ventilatorului [m3/s] Turnurile de racire cu tiraj natural racesc apa la o temperatura cu 12---15 oC mai mare decat temperatura termometrului umed tw2v=tu+(12---15)oC Turnurile de racire cu tiraj fortat racesc apa la o temperatura cu 5-o 8 C mai ridicata decat temperatura termometrului umed

51

Elemente caracteristice ale proceselor termice industriale 1 Stare si marimi de stare 1 Transformarea 1 Proces 1+2+3+4 Marimi si relatii de baza la calculul transferului de caldura in regim constant intre doua fluide prin pereti despartitori fara surse interioare de caldura 5+6+7 Clasificarea schimbatoarelor de caldura 8+9 Calculul schimbatorului de caldura 9+10 SCHIMBATOARE DE CALDURA RECUPERATIVE IN ECHICURENT SI CONTRACURENT FARA SCHIMBAREA STARII DE AGREGARE A AGENTILOR TERMICI. 11+12 Calculul termic de verif a sch de caldura 12+13 Schimbatoare de caldura recuperative cu circulatie mixta sau incrucisata fara schimb starii de agregare a ag termici 13+14+15 SCHIMBATOARE DE CALDURA RECUPERATIVE CU SCHIMBAREA STARII DE AGREGARE A AGENTILOR TERMICI 16+17 Schimbatoare de caldura cu amestec , fara schimbarea starii de agregare a agentilor termici 17+18+19 RECUPERATOARE DE CALDURA 20 Definitii.Clasificare.Consideratii generale. 20 Recuperatoare cu tevi netede din otel. 20+21 Recuparatoare cu proeminente aciculare. 21 Recuparatoare cu placi. 21+22 Recuparatoare termobloc 22 Calculul termic al recuparatoarelor 22+23 Regeneratoare de caldura 23 PROCESE SI INSTALATII INDUSTRIALE DE USCARE 24 Generalitati 24 Uscare cu aer si gaze de ardere 24+25+26 Calculul termic al instal.de uscare de tip convectiv in functionarea reala. 26+27+28+29+30 Instalatii de uscare cu recirculare 31+32 Instalatia de uscare in circ inchis 32+33 Instalatii frigorifice Generalitati 34+35+36 Instalatii frigorifice intr-o treapta de comprimarea vaporilor de agent frigorific 37+38+39 Instalatii frigorifice intr-o treapta de comprimare cu subracitor 39+40+41 Pompa de caldura intr-o treapta de comprimare a vaporilor de agent frigorific 42+43+44 Pompa de caldura intr-o treapta de comprimare cu schimbator de caldura recuperativ (economizor) 45+46 TURNURI DE RACIRE 47+48+49+50
52

S-ar putea să vă placă și