DREPT CIVIL CURS I IZVOARE

1. Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil (monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 511 din 24.07.2009; republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 505 din 15.07.2011) 2. Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil (Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 409 din 10.06.2011; rectificare publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 489 din 8.07.2011)) 3. OUG nr. 79/2011 pentru reglementarea unor masuri necesare intrarii in vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil (monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 696 din 30.09.2011) Noul Cod Civil a fost adoptat in 2009 prin asumarea raspunderii de Guvern. Dupa adoptare, fara a intra in vigoare, s-a lucrat la legea de punerea in aplicare (Legea 71/2011). In 2011 Codul Civil a fost republicat. Noi trebuie sa lucram acum pe forma republicata. Codul Civil in art. 2664 reglementeaza in abstract problema datei sale de intrare in vigoare. In 2011 prin legea 71/2011 a intrat in vigoare la data de 01.10.2011. A fost ulterior necesara adoptarea unor HG, legi sau alte acte cu valoare de lege pentru intrarea in vigoare a acestui Cod. OUG 79/2011 modifica unele aspecte ale legii de aplicare a Codului Civil. Izvoarele dreptului civil Art.1. (1) (2) (3) (4) (5) (6) Trebuie retinuta ordinea in care sunt prezentate aceste izvoare. Aceasta ordine este foarte importanta. Avem astfel izvoare ale dreptului civil legea, uzantele si principiile generale ale dreptului. Cand va veni vorba despre uzante este necesar sa revenim la art. 1 si sa observam definitia acestui termen si modul in care acestea pot fi aplicate ca izvor de lege. Aplicarea in timp a legii civile Art. 6. [...] (2) (3) ... (5) (6) (2) Actele si faptele juridice incheiate ori, dupa caz, savarsite sau produse inainte de intrarea in vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decat cele prevazaute de legea in vigoare la data incheierii sau, dupa caz, a savarsirii ori producerii lor. Ex. Un contract de vanzare-cumparare incheiat mai inainte de 01.10.2011 nu poate sa genereze alte efecte juridice decat cele prevazute de Codul Cuza. Per a Contrario avem dispozitiile (al. 5) care preved ca pentru actele juridice incheiate dupa 01.10.2011 se va aplica Codul Civil. (5) Dispozitiile legii noi se aplica tuturor actelor si faptelor incheiate sau, dupa caz, produse ori savarsite dupa intrarea sa in vigoare, precum si situatiilor juridice nascute dupa intrarea sa in vigoare. Prevederile marginale nu au continut normativ, scopul lor este acela de a facilita parcurgerea textelor. Cu toate acestea este inevitabil sa nu se recurga si la argumentul dat de denumirea marginala. Art. 6. are un continut ce este constrans de dispozitiile constitutionale privind principiul neretroactivitatii legii, principiu din ce in ce mai mult criticat, principiu ce aduce nu numai avantaje dar si unele inconveniente. Avem dispozitii speciale de drept intertemporal . Este vorba despre faptul ca legea de punere in aplicare prevede la art. 102 al. 1 - contractul este supus dispozitiilor legilor in vigoare la data la care a fost incheiat in tot ceea ce priveste incheierea, interpretarea, efectele, executarea si incetarea sa. Art. 102 al. 2 modificarea contractului se face cu respectarea tuturor conditiilor prevazute de legea in vigoare la data modificarii. In privinta elementelor din acel contract ce nu fac obiectul modificarii raman aplicabile dispozitiile alin. 1.

Domeniul de aplicare la contractele speciale

Pana la 01.10.2011, alaturi de Drept civil exista si Dreptul comercial. Anterior datei de 01.10.2011 aveam contracte speciale civile si comerciale. Primele articole din Codul Comercial. Astfel art. 1 spunea in comert se aplica legea de fata. Unde ea nu dispune se aplica Codul civil. Se considera ca regulile de drept comercial sunt reguli speciale care nu pot inlocui dispozitiile din Codul Civil . Art. 3 si urmatoarele ofereau criterii cu privire la ce anume constituie raport de drept comercial si spuneau ca se vor aplica dispozitiile numai faptelor si actelor de comert. Se aplica astfel doar actelor de comert obiective sau actelor si faptelor de comert subiective, adica anumite activitati care doar ca sunt stabilite de comercianti sunt considerate de drept comercial. Dupa intrarea in vigoare a Codului Civil, o mare noutate este inlocuirea sistemului dualist cu sistemul monist. Prin sistem dualist se intelege coexistenta dreptului civil cu dreptul comercial, ceea ce cel mai adesea inseamna coexistenta unui Cod Civil cu un Cod Comercial. Sistemul monist semnifica situatia in care dreptul privat nu are in componenta sa o ramura distincta de drept comercial ci doar reglementarile de drept civil.. Ultimul articol al legii de punere in aplicare, respectiv art. 230 lit. c abroga codul comercial, dar mentine anumite texte si dupa 1.10.2011 si anume texte cu privire la materia probelor in materia dreptului comercial si acestea vor ramane in vigoare pana la intrarea in vigoare a noului Cod de Procedura Civila. Mai raman in vigoare si dispozitiile Codului maritim. Inlocuirea sistemului dualist cu cel monist este foarte criticata. Foarte multe persoane sunt suparate de abrogarea Codului Comercial si se discuta daca mai exista ca ramura distincta Dreptul Comercial. Unele argumente pentru sustinerea sistemului monist sunt: Sistemul monist asigura unitatea reglementarii prin sistemul privat in scopul realizarii unei protectii legale a necomerciantilor in comparatie cu comerciantii si in a considera supunerea necomerciantilor la reguli juridice care sunt specifice si utile in raporturile dintre comercianti (profesionsti). Acolo unde exista sistem dualist, reglementarile de drept comercial se aplica si neprofesionistilor punandu-i intr-o situatie neconfortabila. Este preferabil sistemul monist deoarece in realitate nu se poate face abstractie de imprejurarea ca in viata cele doua categorii de activitati se interfereaza. Indiferent de aceste argumente, trebuie observat ca in lume exista tari in care functioneaza sistemul dualist (Franta), dar exista si sisteme in care functioneaza monismul si mentionam Italia, Elvetia, Olanda. Art. 213 din LPA (legea de punere in aplicare) la data intrarii in vigoare a Codului Civil, termenii si expresiile din legislatia civila si comerciala in vigoare se inlocuiesc cu termenii si expresiile corespondente din Codul Civil Importanta art. 6 din LPA Al. 1 - in cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrarii in vigoare a Codului Civil, referirile la comercianti se considera a fi facute la persoanele fizice sau dupa caz juridice supuse inregistrarii in Registrul Comertului potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comertului. Al. 2 - se va aplica termenul de comerciant in materia: legii 84/1998 privind marcile... OUG 79/2011 art. VII la data intrarii in vigoare a Codului Civil, sintagma contract comercial se inlocuieste cu sintagma de contract civil, iar sintagma acte de comert se inlocuieste cu sintagma contracte. Introducerea conceptului de profesionist in Codul Civil. In conceptul de comercianti erau inclusi numai anumiti profesionisti. Erau incluse numai anumite activitati care se efectuau ca profesii. In conceptul de comerciant nu era inclusa categoria liberilor profesionisti precum avocatii, expertii contrabili, arhitectii, notarii etc. Liber profesionistilor li se aplicau reglementarile care priveau raporturile dintre oameni obisnuiti. Pe masura trecerii timpului, s-a observat ca ar fi mai bine ca pentru acei profesionisti care sunt comerciantii si in general pentru orice categorie de profesionisti sa existe reguli unitare care sa instituie anumite standarde in privinta exercitarii acestor profesii.

Acesta este unul dintre motivele pentru care in diversele reglementari europene s-a renuntat la conceptul de comercianti, dar s-a apelat la un nou concept, acela de profesionisti. Avem mai intai art. 3 Cod Civil (aplicarea generala a Codului Civil)Dispozitiile prezentului cod se aplica si raporturilor dintre profesionisti precum si raporturilor dintre acestia si orice alte subiecte de drept. Ce se intelege prin profesionisti? Textul de lege spune ca sunt considerati profesionisti toti cei care exploateaza o intreprindere ( acest cuvant este folosit cu sensul sau originar, adica toti cei care intreprind ceva) si aceasta rezulta din al. 3 al art. 3 care se refera la conceptul de exploatare a unei intreprinderi constituie exploatare a unei intreprinderi, exercitarea sistematica de catre una sau mai multe persoane a unei activitati organizate ce consta in producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent daca aceasta activitate are sau nu are un soc lucrativ. Intreprinderea este o activitate sistematica, este o activitatea organizata, este o activitate realizata de catre mai multe persoane. Aceasta activitate poate sa aiba orice obiect, dar cel mai adesea are un scop lucrativ (cu scopul de a obtine un beneficiu). Art. 1358 Pentru aprecierea vinovatiei se va tine seama de imprejurarile in care s-a produs prejudiciul, straine de persoana care a produs lucru precum si de faptul ca prejudiciul a fost cauzat de un profesionist in exercitarea profesiei. Aceasta norma este un motor al progresului care impune profesionistilor sa aiba standarde mai inalte decat aceia care nu au o intreprindere. Art. 1709 garantia pentru vicii ascunse cand vinzi un lucru care are vicii ce au fost ascunse, nu au fost cunoscute, atunci vanzatorul trebuie sa raspunda pentru aceste vicii chiar daca nici el nu le-a cunoscut. Art 8 din LPA notiunea de profesionist include categoriile de comerciant, vanzator, operator economic precum si orice alte persoane autorizate sa desfasoare activitati economice sau profesionale, astfel cum aceste notiuni sunt prevazute de lege, la data intrarii in vigoare a Codului Civil.

CORELATIA CU DREPTUL GENERAL AL OBLIGATIILOR

Acest nou Cod Civil are un titlu preliminar, 7 carti si dispozitii finale cu un singur articol. Cele 7 carti acopera materii diferite. Cartea 5 se ocupa despre obligatii. Acum exista reguli complete cu privire la obligatii in general. In Codul Cuza exista o regula in completarea normelor speciale referitoare la diverse contracte speciale, atunci cand se constata inexistenta unor reguli cu privire la anumite aspecte trebuie sa se aplice regulile din teoria generala a obligatiilor, adica nu trebuie sa se aplice in completare normele prevazute pentru un alt contract special chiar daca este vorba despre un contract asemanator, cu exceptia situatiei in care nu se poate identifica nici un fel de regula nici macar in dreptul general al obligatiilor. Ex. Contractul de renta viagera care era contract numit si contractul de intretinere, contract nenumit, dar care este extrem de asemanator. El era guvernat de teoria generala a obligatiilor si nu i se aplicau de exemplu anumite reguli speciale din asemanatorul contract de renta viagera privitoare la reziliere. In prezent, lucrurile s-au schimbat, in privinta unui contract special nu exsita o regula in cuprinsul legislatiei si totusi problema trebuie sa fie rezolvata. Ce face judecatorul in cazul in care pentru problema pe care o are de rezolvat nu gaseste nici o norma? Prima data trebuie sa citeasca art.2 al. 2 prezentul Cod este alcatuit dintr-un ansmamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se refera litera sau spiritul sau. Codul civil este mama legilor. Daca nu gasim nimic intr-o reglemetare speciala trebuie sa ajungem la Codul Civil. Art. 1168 contractelor nereglementate de lege li se aplica prevederile prezentului capitol, iar daca aceste prevederi nu sunt indestulatoare, regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamana cel mai mult. Prin capitol se intelege capitolul intitulat contractul din cartea a doua.