Sunteți pe pagina 1din 4

ORDINUL ASISTENTILOR MEDICALI GENERALISI, MOASELOR SI ASISTENTILOR MEDICALI DIN ROMANIA

PROTOCOL DE LUCRU VENTILATIA MECANICA

Data aprobarii: Versiunea: Data versiunii: 2 Decembrie 2009

ventilatia mecanica introduce si scoate aerul din plamanii pacientului. desi ofera ventilatie, aparatura nu poate oferi si schimbul de gaze ventilatia mecanica ofera presiune negativa sau pozitiva pentru a ventila pacientul asistenta va trebui sa aiba pregatite circuitele pentru ventilator si sa stie sa le monteze in caz de urgenta de asemenea, asistenta trebuie sa supravegheze pacientul ventilat mecanic cand este posibil, se va explica procedura pacientului, sau familiei acestuia pentru a-i reduce anxietatea se face o investigatie amanuntita a pacientului inclusiv gazele sangvine pentru a stabili punctul de pornire al terapiei se va aspira pacientul ori de cate ori va fi nevoie se seteaza alrmele ventilatorului si se adauga umidificatorul se verifica periodic conectarea dintre sonda si ventilator si se ausculta pacientul urmarindu-i-se miscarile pieptului se reevalueaza satrea pacientului dupa aproximativ 30 de minute de la incepera ventilatiei mecanice pentru a vedea daca aceasta este eficienta sau trebuie modificata se verifica tubulatura ventilatorului pentru a observa formarea condensului. Daca s-a format condens pe tubulatura se va decupla rapid ventilatorul si se va scutura tubulatura intr-un recpient pentru a indeparta apa formata deoarece poate fi aspirata de pacient. Condensul nu se va goli niciodata in umidificator, deoarece el poate fi deja contaminat cu secretiile pacientului

se verifica termometrul atasat ventilatorului pentru a verifica daca temperatura aerului adminstrat pacientului este apropiata de cea a corpului sau se va schimba si curata tubulatura ventilatorului la un interval de aproximativ 48-72 de ore sau si mai des daca este nevoie cand se indica se incep manevrele de desprindere treptata a pacientului de ventilator se va schimba periodic pozitia pacientului intubat si se vor face exercitii pasive cu extremitatile sale. Cand pacientul este mutata sau se schimba tubulatura se va avea grija ca sa nu ajunga in plamanii sai condensul format pe tubulatura ventilatorului se va verifica circulatia periferica a pacientului cat si volumul diurezei pentru a observa din timp eventualele semne de scadere a debitului cardiac pacientul intubat este sedat si curarizat (acestea trebuie administrate impreuna doarece curarizantele nu afecteaza nivelul de constienta a pacientului), deci, cu atat mai mult trebuie atent supravegheat pentru a-i suplini nevoile pe care nu le poate exprima trusa de urgenta trebuie intotdeauna sa fie intotdeauna la indemana in cazul unui pacient curarizat pentru a putea interveni rapid in caz de detubare accidentala se vor spala periodic si acoperi ochii pacientilor intubati sedati si curarizati se ofera intimitate, lumina sa nu fie puternica si sa fie liniste pentru ca pacientul sa se poata odihni (oboseala poate intarzia momentul desprinderii de ventilator si recapatarii respiratiei spontane Sevrarea de ventilator :

sevrarea de ventilator ncepe odat cu stabilizarea leziunii pulmonare i cu soluionarea problemei ce a dus la instituirea ventilaiei mecanice; ntreaga atenie trebuie ndreptat spre desprinderea de ventilator ct se poate de repede. Problema recunoaterii momentului n care disfuncia pulmonara nu mai are nevoie de protezare este extrem de dificil. Standardizarea nu este posibil, parametrii clinici sunt supui subiectivitii, nu exist studii prospective, randomizate dezvoltate n aceast direcie. De cele mai multe ori evaluarea la care sunt supui bolnavii este o combinaie de elemente subiective cu msurtori obiective, precum gazele sanguine i imaginile radiologice pulmonare. procesul de sevrare de ventilator este n numeroase uniti de terapie intensiv din ntreaga lume, cuantificat i condus de medici rezideni, asistente medicale i fiziokinetoterapeui modalitatea clasic de abordarea a unui bolnav ce trebuie sevrat de ventilator este scderea n trepte a suportului, marea majoritate a bolnavilor nu au ns nevoie de acest abord prin care, din nefericire, se prelungete durata ventilaiei mecanice. La dou treimi din bolnavi, sevrarea de ventilator i extubarea sunt simple dup o scurt perioad de respiraie pe tub n T i bineneles, dup ce cauza pentru care au fost pui pe ventilator a fost rezolvat. Rmn 30% din bolnavii care au avut

nevoie de intubaie i suport ventilator mai mult de 24 de ore, care nu pot tolera tentativele iniiale de a respira fr suportul aparatului. Pentru ei s-au dezvoltat strategii de desprindere i au fost analizate cauzele de potenial insucces. Modaliti de sevrare de ventilator: supunerea bolnavilor la teste de respiraie spontan ce dureaz 5-10 min de mai multe ori pe zi pn ce clinicianul consider c sunt api a fi detubai utilizarea metodelor de suport ventilator parial SIMV sau PSV, cu scderea suportului n trepte, pn se ajunge n ore sau cel mai adesea zile, la ceea ce se consider suportul minim, dup care bolnavii pot fi detubai sau evaluarea bolnavului o singur dat n zi i supunerea lui unui test de respiraie spontan n urma cruia dac l tolereaz va putea fi detubat desprinderea pacientilor de ventilator este recomandat a se face pe baza unei examinri zilnice, care s evalueze dac cauza pentru care au fost ventilai s-a remis, dac sunt stabili hemodinamic i n aceste condiii pregatii pentru un test de respiraie spontan. O astfel de evaluare zilnic, care nici nu necesit intervenia medicului, scurteaz timpul de sevrare cu aproximativ 2 zile, reducnd n final i durata global a ventilaiei mecanice i costul spitalizrii n terapie intensiv, fr ns a modifica durata global a spitalizrii sau mortalitatea. Aceasta evaluare zilnic a funciei respiratorii asociat strii generale a pacientului, care s permit instituirea testului de respiraie spontan, trebuie s cuprind: semne de oxigenare corect exprimat prin PaO2/FiO2>150-300 la FiO2=0.4-0.5 sau PaO2>60mmHg la FiO2 max.0.4 PEEP<5-8cmH2O tuse eficient la aspiraia traheal stabilitate hemodinamic fr suport vasopresor sau inotrop absena sedativelor n perfuzie continu sau ntreruperea lor din timp posibilitatea de a iniia respiraie spontan contient, cu GCS>13 fr disfuncii electrolitice, cu un pH>7.25 temperatur <38C hemoglobina 8-10g/dl Dac bolnavul a trecut de aceast evaluare ndeplinind condiiile, se trece la etapa urmtoare i anume efectuarea testului de respiratie spontana. Testul de respiratie spontana : testul de respiraie spontan este cea mai veche modalitate de sevrare de ventilator. n forma sa tradiional, bolnavul este decuplat de la ventilator i primete un supliment de oxigen umidificat. Aceast modalitate poart denumirea de sevraj pe tub n T, dup aspectul piesei ce se folosete.

Durata testului de respiraie spontan variaz, nefiind stabilit un timp anume testul, n variant mai modern i datorit ajutorului noilor aparate performante, poate fi efectuat i fr a desprinde bolnavul de ventilator. Generaia nou de ventilatoare rspunde foarte usor la solicitrile pacientului, n special cele ale caror valve sunt declanate de modificarile de flux. Exist mai multe avantaje n a face testul n aceast modalitate. Nu este necesar nici un echipament adiional, iar dac pacientul are dificulti, ventilaia mecanic poate fi prompt restabilit. n plus, el va putea beneficia de toate sistemele de monitorizare i alarme pe care le ofer ventilatorul (volum curent, frecven respiratorie, minut/volum, FiO2 etc.), ceea ce va duce la identificarea rapid a acelor bolnavi care nu pot respira spontan bolnavii ce au depit cu succes un test de respiraie spontan au 90% anse s rmn detubai mai mult de 48 de ore.Cei ce nu tolereaz un test de respiraie spontan o fac destul de repede dup instituirea acestuia, media descris de diferii autori