CURS 2

26.02.2009

HIDROGRAFIA
1.Reteaua hidrografica a Europei
Continentul Europa dispune de o retea hidrografica foarte bogata tributara atat Oc.Arctic (Marea Barents,Marea Alba) dar si Oc.Atlantic(Marea Baltica,Marea Nordului,Marea Manecii) dar si Marii Mediterane,Marii Negre sau Caspice. Principalele artere hidrografice: -fluviul Volga izvoraste din pod.Volgai (300m),strabate Podisul Central Rusesc,Depres Caspica si se varsa in Marea Caspica printr-o delta digitata in dreptul orasului Astrahan; este cel mai mare fluviu al Europei: lungime=3700km, debitul=6500m/s, suprafata bazinului hidrografic=1.8 mil km; primeste numerosi afluenti cu izvoarele in muntii Ural: Kama, cu care se uneste in dreptul orasului Nijni Novgorod;este navigabil aproape in intreaga lungime,iar prin sistemul de canale este legat de Marea Baltica si Oceanul Arctic. -Dunarea este al doilea fluviu din Europa dar cel mai important din punct de vedere economic, lungime=2860km,debitul=5500m/s, suprafata bazinului hidrografic=803500km; izvoraste din muntii Padurea Neagra(de la 690m) prin unirea a doi afluenti mai mici:Brigh si Brigagh; strabate 10 tari (Germania,Austria,Slovacia,Ungaria,Croatia,Serbia,Romania, Bulgaria,Rep.Moldova,Ucraina) si 4 capitale(Viena,Bratislava,Budapesta,Belgrad. De la izvor la varsare,Dunarea prezinta 3 mari sectoare: A)sectorul superior/Dunarea Alpina:de la izvor pana la poarta Devin(Austria).In cadrul acestui sector,are un debit mic dar panta mare,primeste un numar foarte mare de afluenti cu izvoare in Alpi,Carpati:Inn,Isar,Lech. B)sectorul mijlociu/Dunare Panonica de la Devin pan ape teritoriul Romaniei,la Bazias; in acest sector Dunarea isi schimba cursul reorientandu-se de la N la S; strabate vasta Depresiune Panonica formand un defileu in nordul Ungariei; primeste un numar mare de afluenti pe teritoriul Serbiei:Drava,Sava,Morava,Tisa. C)sectorul inferior/Carpato-Balcanic de la Bazias pana la Sulina; este cel mai lung sector Dunarean(1075km/38%).Prezinta 4 subsectoare: -Bazias-Portile de Fier/de defileu: formeaza cel mai lung defileu de 144km; strabate sudul muntilor Banat(Alnaj,Locvei); numar mare de afluenti cu debite mici:Nera,Cerna. -Portile de fier-Calarasi/de lunca este al doilea subsector ,cel mai lung,cu un numar mare de afluenti cu izvoare in Balcani si Carpati:Drincea,Calamtui,Olt,Arges,Mostistea,Iscar etc. -Calarasi-Braila/sectorul baltilor: in amonte de Calarasi ,Dunarea se ramifica in Dunarea Veche si Borcea,apoi se unesc in apropiere de Harsova inchinzand Balta Ialomitei , in apropiere de Giurgiu se ramifica in Bratul -Braila-varsare/Dunarea maritime de la Braila-Sulina,are cel mai mare debit=6000m/s; in dreptul localitatii Patlageanca Dunarea se ramifica in Bratul Chilia si Tulcea,iar acesta din urma in Sulina si Sf Gheorghe. -Nipru izvoraste din Carpatii Padurosi si se varsa indirect in Marea Neagra printr-un liman (limanul Niprului);este al treilea fluviu din Europa (2300km lungime),bazinul hidrografic=0.5 mil km,debit=4500m/s. -Rinul izvoraste din muntii Alpi,strabate teritoriul Germaniei,Olandei si se varsa in Marea Nordului printr-o delta.Cel mai mare afluent: Rhur(de dreapta) il primeste pe teritoriul Germaniei.

-Tajo izvoraste din muntii Castiliei,strabate Meseta Spaniola,campia Lisabonei si se varsa printr-un estuary in dreptul orasului Lisabona;are un debit scazut 1000m/s sin u este navigabil. -Guadalquivir izvoraste din Campia Betica,strabate Cordoba,Sevilla. -Ebru izvoraste din muntii Cantabrici,strabate Campia Aragonului si se varsa printr-o delta in Marea Mediterana. -Pad izvoraste din Alpi,strabate Campia Padului(de la V la E) si se varsa printr-o delta in Golful Venetiei impreuna cu raul Adigea; are o lungime de 600km;primeste foarte multi afluenti cu izvoarele in Apenini si Alpi. -Tibru izvoraste din Apenini,strabate Campia Tireniana,trece prin Roma si se varsa in Marea Tireniana. -Ronul izvoraste din Alpi,trece prin lacul Geneva,formeaza un culoar intre Masivul Central Francez si Alpi si se varsa in Marea Mediterana.Cel mai mare affluent este .. -Sena se varsa in Marea Manecii -Tamisa se varsa tot in Marea Manecii -Vistula,Oderul,Vaserul,Vina de N,Peciora,Nistru,Don,Bug,Cuban etc;

SISTEMUL DE LACURI
Europa are cele mai multe lacuri impartite dupa geneza in: I. Lacuri naturale; (90%) II. Lacuri antropice. (10%) I.Lacurile naturale s-au format datorita actiunii agentilor interni (miscarile epirogenetice, manifestari vulcanice) dar si externi(actiunea ghetarilor,apelor curgatoare,vantului). -lacurile glaciare s-au format datorita actiunii ghetarilor montani/de calota,sunt cele mai numeroase,localizate in zona Circumbaltica si Circumalpina. =Ladoga(18000km), Onega = in Finlanda sunt cele mai multe(100000):Paijanne,Saimaa; =in Pen Scandinava: Vaner,Vattern,Malaren. = in Alpi,Pirinei,Carpati: Bode/Constantz( granite Germaniei cu Austria),Genova, Zurich, Lacul celor 4 cantoane,Maggiore,Como,Garda,Biseo, Bucura,Zanoaga,Galcescu, Parang,Balea,Capra,Podragu Mare,Avrig,Urlea,Lala,Buhaescu. -lacurile tectonice s-au format prin acumularea apei in depresiunile tectonice rezultate in urma scufundarii uscatului: ex Ohrid(cel mai vechi) in pen Balcanica, Prespav,Balaton(Ungaria), Loch Ness(Scotia), Loch Nech in Irlanda de N, Peipous,Pskov. -lacurile vulcanice s-au format in craterele vulcanilor stinsi: in Masivul Central Francez(Nemi), Italia (Albano,Trasimeno); Romania (Zanelor din Gutai si Sf Ana din Ciomatu Mare). -lacurile carstice s-au format prin acumularea apei in depresiunile carstice(doline,polii,uvale); sunt localizate in Pod Carst din NV Pen Balcanice,in Italia:Braccian,Borsena. =in Romania: in Apuseni:Varasoaia,Zaton,Ighin. -lacurile eoliene s-au format prin acumularea apei intre Dunare fixate din regiunile nisipoase, in sudul Frantei,campii din Europa de est. =in Romania: campia Olteniei(zona Calafat),campia Carei. -lagunele s-au format prin bararea unui golf marin :pe litoralul sudic al Marii Baltice ( Gdansk), sudul Frantei, estul Pen Iberice, V si N Marii Negre. =in Romania: complexul lagunar Razim-Sinoe(800km): Ceamurlia,Smeica,Siutghiol,Mamaia,Razim.

-limanele maritime s-au format in urma bararii gurii de varsare a unor rauri in mare:Nistru,Bug. =in Romania:Babadag,Tasaul,Techirghiol,Tatlageacul Mare,Mangalia. -limanele fluviatile s-au format prin bararea confluentei dintre 2 rauri:in campie unde luncile au extindere mare,in Lunca Dunarii:Mistret,Mostistea,Calmatui,Calarasi,Brates,Bugeac,Oltina,Vederoasa,Bazalac etc. -lacurile de tasare s-au format prin acumularea apei ce a tasat loess-ul: in Europa C si de E (crovuri,gavane,padine); ex:Sarat,Amara,Plopu,Movila Miresii. -lacurile de baraj natural s-au format in urma bararii unui rau; exista in toate sistemele montane din Europa; =in Romania: Lacul Rosu( prin bararea Bicazului) si Lacul Vulturul in Carpatii Curburii. -lacuri in masive de sare s-au format prin acumularea apei in foste mine de sare care s-au transformat in excavatiuni ca urmare a prabusirii plafonului: in Germania,Austria, Romania (Ocna Costiui,Sugatag,Ocnele Mari). II.Lacurile antropice s-au format in urma actiunilor directe sau indirecte ale omului: -de baraj antropic in scop hidroenergetic: Kiev,Volgograd,in Pen Iberica,Alpi, Carpati (Portile de Fier I,II, Izvorul Muntelui). -iazurile si helesteele s-au format in regiunile de campie,cu scop agricol pentru irigatii sau pentru adapatul animalelor,in locurile unde precipitatiile sunt putine:C.Panonica, Europa de est,Dunarea inferioara,C Moldovei (Dracsani). -lacurile de agrement au fost amenajate in scop turistic in jurul marilor orase sau capitale: Herastrau,Fundeni,Cernica,Tei.

VEGETATIA
-se caracterizeaza prin diversitate si etajare. a) tundra este localizata in Islanda,in N Pen Scandinave,nordul partii europene a Federatiei Ruse; -temperaturi scazute,prezinta o talie mica a speciilor: mesteacanul pitic,merisorul, afinul, jneapanul,ienuparul; graminee:medica uniflora,merculiaris perenis. b)padurea de conifere formeaza cea mai masiva unitate forestiera din Europa(sau taiga) in Pen Scandinavia etc:bradul,molidul,pinul,pisa,zada,larice. c)padurea de foioase ocupa mari suprafete in Europa de Vest dar si o fasie ingusta din Europa Centrala:fagul,stejarul,tei,ulm,carpen. d)stepa si silvostepa se intalneste in regiunile joase de campie din Europa C si de E(0-200m). Stepa este o asociatie vegetala formata din graminee de talie mica,maces,porumbar. Silvostepa face trecerea de la stepa la padure:graminee,palcuri de padure xerofila, stefar pufos,stejar brumariu. e)vegetatie mediteraneana/subtropicala: in Europa de S(peninsula si insule mediteraneene): arbori vesnic verzi(cedru,stejar de pluta),cu frunze cazatoare,arbusti(garriga in Spania,Franta), palmierul pitic,levantica,cimbrisor,iasomie,tei argintiu,castan dulce,alun turcesc. f)vegetatie azonala: =de lunca: specii iubitoare de umezeala(salcie,plop,arin),papura,rogoz,trestie,salcam.