Sunteți pe pagina 1din 13

Cuprins:

1. Sanatatea familiei a) b) c) Etapele dezvoltarii organismului uman.............................. 2 Particularitatile anatomice si fiziologice in diferite virste ....4 Masuri de asigurare a sanatatii in familie............................ 7

2. Planificarea familiala a) b) c) Metode de contraceptie.................................................. 10 Riscuri si avantaje ale metodelor de planificare familiala. 10 Concluzii ...........................................................................11

1. Sanatatea familiei
Etapele dezvoltarii organismului uman
Ontogeneza organismului uman, respectiv, viabilitatea organismului din momentul concepiei pn la moarte, recunoate trei perioade: perioada de cretere i dezvoltare; perioada de maturitate i reproducere; perioada de involuie (senescen); (*termenul de senilitate indic o involuie timpurie). tiinific este demonstrat c senescena ncepe odat cu concepiai este condiionat, la fel ca i maturitatea, sub toate aspectele, de perioada de cretere i dezvoltare, esenial pentru ntreaga evoluie ulterioar a organismului. 2. Noiuni de cretere i dezvoltare Creterea i dezvoltarea reprezint un complex dinamic de procese biologice prin care trece organismul uman n evoluia sa pn la maturitate, i depinde n mare msur de interaciunea complex dintre factorii ereditari i cei acumulai n decursul vieii, prin realizarea codului genetic ntrun mediu concret. Creterea este un proces cantitativ de nmulire celular, privind sporirea n greutate, volum i dimensiuni a corpului. Dezvoltarea este un proces calitativ de difereniere celular, care se manifest prin modificri funcionale, ce marcheaz o perfecionare, o adaptare a aparatelor i sistemelor din organism, o evoluie complex i o integrare coordonat a lor ntr-un tot unitar. Aceste procese sunt condiionate de aciunea unor factori interni ereditatea, mecanismele neuroendocrine genetic determinate i de o serie de factori externi, printre care menionm: n perioada intrauterin, starea de sntate a mamei i evoluia normal a sarcinii, apoi factorii geoclimatici, alimentaia, noxele (*nox agent cu aciune duntoare asupra organismului) din mediul ambiant etc. Efortul fizic i psihic prin fenomenele de adaptare, compensare i supracompensare pe care le declaneaz, stimuleaz i, n unele mprejurri, chiar dirijeaz creterea i dezvoltarea (fig.1). Exerciiul fizic i orice activitate motorie dezvolt n mod evident elementele componente ale aparatului locomotor. Prin intermediul acestora snt angajate n activitate, la un nalt nivel de solicitare, respiraia i circulaia, schimbrile nutritive i procesele de regenerare, sistemele de reglare neuroendocrine; se desvrete astfel structura funcional a esuturilor, se stimuleaz creterea i dezvoltarea i se realizeaz o mai bun integrare a elementelor care alctuiesc organismul. Antrenarea aparatelor, sistemelor i funciilor organismului, utilizarea lor dincolo de nivelul moderat al solicitrilor curente, determin reacii de rspuns cu caracter adaptativ, fapt ce explic efectele benefice asupra ntregii evoluii individuale. Procesele de cretere i dezvoltare sunt reglate de un complex de factori neuroendocrini. 3. Legitile creterii i dezvoltrii Procesele de cretere i dezvoltare se desfoar dup anumite reguli care pot fi sistematizate n urmtoarele legi: 1. Legea endogenitii, conform creia creterea i dezvoltarea se desfoar conform legilor interne, caracteristice organismului dat i programate genetic. 2. Legea ciclicitii (ritmului diferit de cretere i dezvoltare). Se manifest prin activarea i frnarea procesului de cretere n diferite perioade de via, pe parcursul anului (n lunile de var corpul crete n lungime, lunile de toamn n mas). La nivelul fiecrui organ i esut, condiionat de factori i de mediu, exist un anumit sistem de cretere i dezvoltare. 3. Legea alternanei sau succesivitii. n decursul perioadelor de cretere i dezvoltare se manifest,

privind succesiunea n timp, o serie de alternane ntre procesele de cretere i dezvoltare, ntre sporul n nlime i cel n greutate, ntre creterea diverselor segmente corporale vecine. Adic unele etape de dezvoltare a omului, evolueaz strict una dup alta. De exemplu, ritmul creterii organismului dup natere este diferit. La nou-nscut forma corpului are particularitile sale: gtul i toracele sunt scurte, abdomenul este bombat i alungit, picioarele sunt mai scurte ca minile, are loc predominarea craniului cerebral fa de cel facial. n perioada de sugar, n comparaie cu alte perioade a dezvoltrii postnatale, are loc o cretere deosebit n lungime de 1,5 ori, iar n greutate de 3 ori. La luna a VI-a ncepe apariia denti-iei temporare, iar n perioada de copil mic se termin erupia dinilor deciduali. La 3 luni apare lordoza cervical, la 6 luni cifoza toracic, la 9-12 luni lordoza lombar. 4. Legea sincronicitii se manifest prin faptul c toate organele i sistemele de organe cresc i mbtrnesc la o persoan anumit relativ simultan. 5. Legea ireversibilitii se caracterizeaz prin imposibilitatea repetrii proceselor de cretere i dezvoltare n ontogenez. 6. Legea creterii inegale i asimetrice a esuturilor i organelor (legea proporiilor). esuturile i organele constitutive ale organismului cresc i dezvolt inegal n perioade variate de timp, pe parcursul evoluiei. De exemplu, la nceput mai rapid cresc membrele inferioare, apoi cele superioare i n sfrit trunchiul i capul. Membrele inferioare se mresc de 5 ori, cele superioare de 4 ori, trunchiul de 3 ori, iar dimensiunile capului numai se dubleaz. La om, simetria bilateral, bine reflectat n perioadele iniiale ale dezvoltrii embrionare, se modific treptat n cursul evoluiei ulterioare. Aceste modificri au loc sub influena factorilor funcionali i asimetriei de form i poziie a viscerelor (de exemplu - inima, ficatul, plmnii, emisferele cerebrale). Asimetria prilor somatice ale corpului, care se observ mai greu, este indus de: asimetria visceral, de mpovrarea diferit a celor dou jumti ale corpului n staiunea biped, de funcionarea mai intens a unui membru (dreptaci, stngaci), de o greutate ceva mai mare a jumtii drepte a corpului la dreptaci, inegalitatea de lungime a membrelor perechi etc. 7. Legea pubertii. Conform acesteia, pubertatea, prin care nelegem totalitatea modificrilor morfofuncionale care au loc n organism odat cu intrarea n aciune a gonadelor, determin creterea i dezvoltarea difereniat pe sexe. Prin urmare, creterea i dezvoltarea organismului depinde n mare msur de interaciunea complex dintre factorii ereditari i cei acumulai n decursul vieii, prin realizarea codului genetic ntrun mediu concret. Gradul aciunii genetice se deosebete la diferite etape de cretere i dezvoltare. Influena factorilor genetici asupra dimensiunilor generale ale corpului sporete treptat ncepnd cu perioada de nounscut pn la a II-a copilrie, iar ctre vrsta de 15 ani scade. 4. Fenomenul acceleraiei i neoteniei. Ipotezele acceleraiei Pubertatea este marcat de dou fenomene extrem de importante: acceleraia i neotenia. Acceleraia este fenomenul biologic constatat n prezent, conform cruia generaia actual, comparativ cu generaiile trecute, nregistreaz un spor n nlime i greutate. Astfel, comparativ cu perioada anilor 1930-1940, se constat o cretere medie n nlime a bieilor, cu 12-14 cm, iar a fetelor cu 10-12 cm. Explicaia acestui fenomen este nc destul de controversat, dar majoritatea autorilor admit implicarea a 3 factori: alimentaia calitativ superioara mai bogat n proteine, urbanizarea, cu tot contextul de influene pe care-l atrage i factorii genetici. n ultimul timp sa dovedit ca melatonina, secretat de epifiz i cu rol n cretere, este produs n cantitate mai mare n condiiile influenei, pe o perioad mai lung de timp, a luminii; corelnd aceasta cu timpul activ din 24 ore, care incontestabil a sporit comparativ cu deceniile trecute, rezult o posibil condiionare a unei secreii mai mare de melatonin sub incidena radiaiilor luminoase artificiale i naturale i, implicit, corolar, o cretere a nlimii generaiei actuale. Neotenia este fenomenul biologic de accelerare a maturizrii somatosexuale i de ntrziere a maturizrii psihointelectuale, odat cu ntrzierea maturizri sociale (integrarea socioprofesional mai tardiv, urmare a creterii perioadelor de colarizare, legat de sporirea volumului informaional necesar specializrii n diferite domenii). Accelerarea maturizrii somatosexuale reprezint o realitate, vrsta pubertii cobornd, comparativ cu deceniile trecute. Astfel, spre exemplu n Norvegia, n jurul anului 1930, pubertatea la fete aprea la 17 ani, pentru ca n prezent s apar la vrsta de 13-14 ani; acum pubertatea la fete i biei apare cu 1,5 ani mai repede. Maturizarea psihointelectual, care n urm cu cteva decenii se ncheia la vrsta de 19-20 ani, n prezent continu pn la 22-23 ani. Aceast maturizare const n continuarea procesului de permeabilizare a sinapselor n sistemul nervos central, ceea ce confer o funcionalitate i plasticitate

sporit structurilor nervoase. Fenomenul de neotenie prezint att avantaje ct i dezavantaje. Avantajul major este marea plasticitate a sistemului nervos, de unde decurge capacitatea psihointelectual, la parametrii mult mai nali, a generaiei actuale. Consecina negativ este crearea, n aceste condiii, a unui conflict biologic ntre nivelul de maturizare psihointelectual n devenire i maturizarea sexual ncheiat timpuriu, conflict ce se traduce printr-un grad de efervescen sporit al generaiei actuale. Att acceleraia ct i neotenia dovedesc faptul c specia umana actual, Homo sapiens este n continu evoluie spre alte hominiene mai evaluate. Astfel, astzi sunt acceptate mai multe ipoteze ce explic fenomenul acceleraiei: Teoria heliocentric; Teoria heterozisului; Teoria radiaiilor naturale; Teoria urbanizrii; Teoria legat de dezvoltarea civilizaiei; Teoria alimentaiei etc. La etapa actual, concomitent cu accelerarea creterii se observ i reinerea procesului de mbtrnire a organismului, care se manifest prin persistarea menstruaiei (dup 50 ani), prelungirea perioadei de reproductivitate la femei etc.

Particularitatile anatomice si fiziologice in diferite virste


Perioadele vieii postnatale pot fi apreciate din punct de vedere al siguranei biologice a sistemelor de organe. La baza ontogenezei st rezistena i variabilitatea biologic. Fiecare copil se nate cu un nivel oarecare a certitudinii biologice, a sistemelor de organe. Dar trebuie de luat n consideraie faptul c viabilitatea sistemelor biologice se dezvolt maximal n acea formaie care la etapa respectiv este mai important pentru organism. O particularitate deosebit a sistemelor biologice este capacitatea de autoorganizare, i preocuparea n echilibrarea cu condiiile mediului ambiant. Organismul copilului la fiecare etap a copilriei se constituie ca o totalitate, un ansamblu echilibrat, cristalizat n procesul complicat al ontogenezei cu particularitile sale specifice. i n dezvoltarea postnatal a copilului exist perioade cnd are loc maturizarea unui sau altui sistem necesar pentru perceperea diferitelor informaii din mediul ambiant. Att o ntlnire prematur ct i o ntlnire ntrziat cu diferite condiii ale mediului ambiant, n diferite etape ale vieii, poate lsa o urm mai mult sau mau puin favorabil n dezvoltarea i desvrirea diferitor sisteme n perioadele urmtoare. n ceea ce privete periodizarea vrstelor, datele din literatur ofer o mare varietate de puncte de vedere. Faptul este justificat ntruct nu se pot delimita net diferite etape de cretere, ele fiind strns ntreptrunse. A.V Nagorni (1960) a mprit ciclul individual de dezvoltare a organismului n dou perioade: prenatal i postnatal. n dezvoltarea postnatal el a evideniat trei etape: etapa de cretere, cnd are loc creterea tuturor particularitilor morfologice, fiziologice i biochimice; etapa maturizrii, pe parcursul creia toate aceste particulariti ating nivelul maxim de dezvoltare i un timp ndelungat rmn relativ stabile; perioada btrneei, ce se caracterizeaz prin micorarea dimensiunilor corpului i o atenuare a activitii organelor. V.V. Bunak (1965) n dezvoltarea organismului, de aemenea, a evideniat trei stadii: I progresiv, care cuprinde dezvoltarea intrauterin i cea pn la 20-22 ani, pentru care este specific creterea corpuluin nlime, cu stoparea creia se i termin aceast perioad; II stabil, cuprinde perioada vieii ntre 22-50 ani; are loc creterea stratului celuloadipos, avansarea n greutate i exist un nivel stabil al criteriilor funcinali; III regresiv, se refer la vrsta 56-85 ani (i mai muli), are loc scderea n greutate i a criteriilor funcionali, modificarea pielii, inutei i vitezei micrilor. Prof. dr. Raoul Rabacki a evideniat dou perioade a ontogenezei: I intrauterin i II-a extrauterin (tab.1). Tabelul 1. Perioadele ontogenezei dup R. Robacki Perioada Durta

I. Intrauterin - Embrion (pn la la 2 luni) - Ft (de la 2 luni pn la natere) II. Extraembrionar COPILRIA 1. Prima copilrie, desfurat de la natere pn la 3 ani, cnd apariia dentiiei de lapte este terminat. Ea cuprinde: - perioada de nou-nscut (primele 30 de zile (1 lun)); - perioada de sugar (30 de zile 1 an); - perioada de copil mic (anteprecolar, 1 3 ani); 2. A doua copilrie - vrsta precolar (3 - 6 ani). ncepe o dat cu momentul n care dentiia de lapte este aprut i se ncheie o dat cu apariia primilor dini permaneni pn la 7 ani sau 6,5 ani. 3. A treia copilrie vrsta colarului (pn la pubertate: 12-14 ani fete i 14-16 ani biei). Durata acesror perioade crete treptat de la civa ani la nceput, i pn la 15 ani mai trziu. n limitele ficrei perioade a dezvoltrii postnatale, organismul se afl la unul i acelai nivel al maturizrii morfuncionale. Aceasta i determin coordonarea particularitilor de vrst cu anatomia variabilitiii individuale. n caz de accelerare a ritmului de dezvoltare sau a celui de mbtrnire, n organism apare un dezichilibru al modificrilor i a celor funcionale, a diferitor sisteme i organe, ce adeseori duce la o disconcordan n structura organismului. Conform concepiilor contemporane, ontogeneza reprezint dezvoltarea individual a organismului, totalitatea modificrilor succesive morfologice, fiziologice i biologice de la natere i pn la sfritul vieii. Modificrile cantitative la etapele ontogenezei sunt strns legate iar partea calitativ reprezint diferenierea i apariia noilor particulariti morfologice i funcionale. Specifice pentru etapele ontogenetice sunt heterohronia i dezvoltarea neuniform a diferitor sisteme funcionale ale organismului. Heterohronia proceselor involutive, variabilitatea desfurrii diferitor etape a ontogenezei ca o contradicie intrinsec a dezvoltrii, determin diferite variante ale duratei perioadelor vieii de la o mbtrnire prematur i pn la longevitate. Pe ct modificrile n fiecare etap a ontogenezei pot influena n mod diferit asupra dezvoltrii de mai departe a individului, legitim poate fi furnizat existena corelaiei i interdependenei ntre startul i finiul vieii omului, deci o influen la tipul mbtrnirii (timpurie, fiziologic, longevitate) a perioadelor pubertii i adolescenei. Dup A.S. Leontiuc (1981) perioadele critice ale dezvoltrii, ca etape ale instabilitii echilibrului sistemelor n dezvoltare, cnd mecanismele vechi de reglare i-au epuizat posibilitile n meninerea integritii organismului i a modificrilor morfologice adecvate a organismului i poriunilor sale, iar mecanismele ce corespund unui nou nivel de difereniere a elementelor sistemelor n-au atins nc un nivelul minim a maturizrii care ar asigura consolidarea elementelor sistemelor i rezistena factorilor nocivi ai mediului ambiant. Modificrile ulterioare ale tuturor formaiunilor sistemelor funcionale, contribuie la avansarea stabilitii i rezistenei elementelor i a ntregului organism. Perioadele critice se caracterizeaz printr-o sensibilitate sporit n dezvoltarea diferitor maladii. Se observ crize psihice parapubertare 3,5-4 ani, pubertare i climacterice. Modificrile fiziologice ce au loc n aceste perioade, de obicei, se reflect asupra calitilor personale. Aceasta se afl n strns legtur cu modificrile morfologice i funcionale, cu noile forme de integrare a mediului intern al organismului, cu schimbrile raportului cu mediul ambiant, pe cnd fostul steriotip se mai menine. Neglijnd toate aceste particulasriti nu se poate efectua profilaxia diferitor maladii. Prin urmare, vrsta are o deosebit importan, deoarece numeroase afeciuni prezint o inciden legat de ea. Starea de reactivitate, la fel, difer dup vrst, ca evoluia i pronosticul diferitor boli. De exemplu: la sugari domin tulburrile digestive; prima copilrie se caracterizeaz prin apariia bolilor infecioase eruptive rujeola, scarlatina; adolescena se confrunt cu agresiunea streptoscopic angina, nefropatii acute, cardiopatii, reumatism articular acut; la adult apar bronite cronice, infarctul miocardic, arteriopatii, tumori, nefrite cronice, boala ulceroas, hipertensiunea arterial; vrsta a treia (peste 65 ani) se caracterizeaz prin ateroscleroz cu complicaii majore infarct miocardic, accident vascular cerebral, emfizem pulmonar, involuie senil, insuficien cardiac, cord pulmonar cronic etc. n perioada postnatal creterea i dezvoltarea se caracterizeaz prin modificarea parametrilor dimensionali i de greutate a organelor n diferite perioade ale vieii. Problema periodizrii este nc discutabil deoarece lipsesc criteriile bine determinate ntre limitele

acestor etape. i n afar de aceasta fiecare organism n cretere se dezvolt individual, trece printr-o cale irepetabil cu multe complicaii i abateri de la etalonul dorit. Deseori maturizarea fizic i mintal, activitatea sistemului osteomuscular i a viscerelor, adic tot ce caracterizeaz vrsta biologic, nu corespunde cu vrsta cronologic (calendaristic). Este folosit pe larg i o alt periodizare avieii omului: perioada prenatal; perioada de cretere de la natere pn la maturizarea sexual; perioada reproductiv; perioada postreproductiv. Comparnd aceste perioade la femei i la brbai s-a determinat c peroada prenatal este mai ndelungat la genul masculin cu 3-4 sptmni, ns fetiele se nasc mai maturizate. n prima perioad se observ o inegalitate sexual ce constituie aproape o lun, pentru c viaa intrauterin la sexul masculin este mai ndelungat. Dup natere fetiele ncep s mearg i s vorbeasc mai devreme ca bieii. Maturizarea sexual la fete are loc cu doi ani mai timpuriu ca la biei. Perioada reproductiv la femei dureaz 30-40 ani i se termin la vrsta de 45-55 ani, pe cnd la brbai ea dureaz cu 10-15 ani mai mult i se termin la 60-70 ani. Astfel, primele trei perioade la brbai sunt mai ndelungate dect la femei. O alt periodizare a perioadei postnatale mai detaliat a fost descris de academicianul T. Furdui i colaboratorii Institutului de Sanocreatologie ARM n 1994. I. Perioada ribilding (perioada restructurrii funcionale a organismului) de la natere pn la 10-12 zi. Aceast perioad se caracterizeaz printr-un ir de modificri: n tipul naterii are loc restructurarea sistemului respirator, cardiovascular, reglarea temperaturii corporale, trecerea la alimentaie, schimbarea legturii dintre copil i organismul matern. Indicele ce atest finisarea acestei perioade este dispariia icterului fiziologic (catarul pielii la copii). II. Perioada creterii anatomice intense a corpului n lungime i instabilitii funcionrii organelor de importan vital. Durata de la a 10-12 zi de la natere pn la 6 luni dup natere. De exemplu n primele 6 - 7 luni crete intens masa corporal i craniul n lungime. Masa plmnilor se dubleaz. Dac la momentul naterii sunt formate 25% din celulele nervoase, atunci la 6 luni - 65 %; la 3-4 luni dispar complet urmele ngustrii crjei aortei specifice ftului; la 6 luni are loc erupia primilor 2 dini de lapte de jos. III. Perioada de realizare a poziiei ortostatice, nceputul unor acte motore coordonate (determinate), actualizarea instinctelor. Durata de la 6 luni pn la 12-14 luni. n legtur cu poziia ortostatic de postur au loc restructurri fiziologice i biochimice: apar procesele de inhibiie, copilul ncepe s controleze micrile, nva s se tre, s-i menin echilibrul n poziie eznd, de a edea desinestttor, de a apuca cu minile. Apare necesitatea de comunicare fizic i emoional, semne de imitare, se erup 4 dini de sus i de jos. Apare capacitatea de recepionare spaial, se intensific eficacitatea activitii sistemului cardiovascular, se instaleaz elementele sensorice (7-8 luni) i motore ale vorbirii (10-11 luni). La sfritul perioadei numrul celulelor nervoase corticale constituie 90-95%, se finiseaz dividerea celulelor gliale, se intensific mielinizarea diferitelor ci ale sistemului nervos central (SNC). Este caracteristic o stare fr suprri, copilul nc nu-i amintete ceea cea simit anterior i ce va urma. IV. Perioada adaptrii intense i reflexelor de cercetare (adaptare la mediul nconjurtor). Durata de la 1,2 ani pn la 2,5 ani. Copilul se adapteaz la condiiile mediului dup ce desinestttor nva s se mite, s evite, ocoleasc obstacolele, s fug; stabil funcioneaz cele 5 organe de sim; se dezvolt memoria de scurt durat i particularitile intelectuale; reflexele de cercetare copilul se deplaseaz de la obiect la obiect, le studiaz cu ochii, le palpeaz, miroase, le gust, ascult; apreciaz asemnrile i deosebirile ntre ele; recepioneaz diferite culori, se stabilete influena vagal asupra inimii rrirea pulsului n repaus i apariia aritmiei respiratorii. V. Perioada cognitiv (de dezvoltare intelectual intens) i imprentare a informaiei emoional trite. Durata de la 2,5 ani pn la 6 ani. Are loc dezvoltarea intens a proceselor cognitive (2/3), se dezvolt memoria de lung durat, se atinge acuitatea vizual maxim. Este demonstrat c la aceast vrst copilul primete 70% din toat informaia, care o va avea pe toat perioada urmtoare a vieii. Anume n aceast perioad din copil se dezvolt o persoan raional, despre ce atest cazurile multiple de izolare total a copiilor pn la 6-7 ani de la comunicarea cu societatea, ce arunc copilul n rndul animalului, la imposibilitatea dezvoltrii fizice i spirituale pn la nivelul unui om adevrat, nectnd la eforturile depuse. VI. Perioada de stabilizare structural funcional a organelor de importan vital la nivelul organismului matur i dezvoltrii psihice intense. Durata de la 6 ani pn la 10 ani. Se finiseaz dezvoltarea i diferencierea esutului conjunctiv al aparatului locomotor; brusc crete fora muscular relativ, se atest viteza maxim de restabilire a capacitii de munc la o intensitate fizic,

se fortific articulaiile, legtura muchilor, crete considerabil volumul muchilor, definit se formeaz structura esutului pulmonar; se finiseaz dezvoltarea esutului cardiac, btile inimii devin mai rare; se finiseaz dezvoltarea anatomo-structural a stomacului, sistemul digestiv devine ca la aduli; se finiseaz formarea canalelor excretoare a glandelor sudoripare; se evideniaz aglomerri de celule adipoase n cutia toracic, cavitatea abdominal. Schimbarea modului de via a copilului n legtur cu nceputul colarizrii brusc se intensific dezvoltarea psihic a copilului; nvarea accelereaz manifestrile tipologice psihice a activitii nervoase superioare - ANS (temperamentului). VII. Perioada dezvoltrii sexuale i instabilitii psiho-emoionale. De la 10-11 ani pn la 13-14 ani fete i de la 10-11 ani pn la 15-16 ani biei. La fete se dezvolt esutul glandular al glandelor mamare, la biei apare spermatogeneza, crete prul n fosele axilare, pe muntele Venus. Pentru aceast perioad este specific instabilitatea fizic cu trecere brusc de la o starea de ncntare la depresie i invers, irascibilitate, o stare critic fa de cei maturi, se ofenseaz repede, la fetie se observ o tendin spre plaxivitate. VIII. Perioada nfloririi biologice i dezvoltrii psihice. Durata de la 13-14 ani pn la 16-17 ani fete i de la 15-16 ani pn la 17-18 ani biei. Se finiseaz, stabilizeaz ANS, dispar conflictele interne, se schimb interesele i cerinele, spectrul informaional, apare adaptarea la o nou stare fiziologic, ncepe nflorirea organismului, ncetinete creterea n lungime, la biei umerii devin mai lai, crete musculatura, mai bine funcioneaz inima, plmnii, apare o stabilitate a activitii sistemului endocrin, se perfecioneaz ANS, reaciile la mediul nconjurtor devin mai adecvate, crete rezistena organismului. Au loc restructurri i n sfera psihic se modific modul de a gndi, gndirea devine abstract, critic, se mbuntete memoria, crete volumul memorativ, se modific modalitatea de memorare, crete dezvoltarea intelectual, se finiseaz dezvoltarea psihic. IX. Perioada de formare social a personalitii. Durata de la 16-17 ani fete i biei de la 17-18 ani pn la 22 ani. n aceast perioad se stabilizeaz dezvoltarea sexual i se restructureaz modul de via, ce necesit manifestri a relaiilor interpersonale, adaptarea la diferite situaii, se intensific formarea comportamentului social.

Sntatea familiei
Familia este formata din doua sau mai multe persoane, care sunt nrudite ntre ele prin legturi de snge sau prin cstorie i convie uiesc ntr-un mediu comun. Familia are mai multe funcii sociale i biologice: Funcia biologica, de reproducie umana,se nelege prin capacitatea de a produce urmai pentru asigurarea generaiei urmtoare. Funciile sociale: Funcia de socializare, ca i acea de educare, prin formarea capacitii de adaptare i motivare n convieuirea social. Funcia economic, o funcie important pentru multe familii, prin care se realizeaz asigurarea material i protejarea copiilor fa de lipsuri i boli. funcia religioas a familiei, care de fapt joac un rol n funcia de socializare a famliei, prin transmiterea la genaia urmtoare a tradiiilor religioase.

funcia juridic a familiei, care este cuprins n constituie, i care are scopul protejrii familiei n societate (pltirea alocaiilor, ntreinerii copiilor, stabilirea legilor de adoptare sau motenire etc.)

factori de care depind sntatea familiei; numrul membrilor familiei relaiile dintre membrii familiei condiiile de locuit activitatea profesional venirueile familiei(folosirea lor n diverse scopuri) nivelul cultural,nivelul de educaie,preocupri culturale odihna i timpul liber relaiile sociale cu rudele, vecinii,relaia cu biserica.

Sanatatea reprezinta un concept complex cu cateva aspecte ce cuprind dimensiunea emotionala, intelectuala, fizica, sociala si spirituala. Sanatatea inseamna mult mai mult decat absenta bolii. Ea este un proces ce contribuie la bunastare si echilibru. Sanatatea emotionala se refera la capacitatea de exprimare si de solutionare a emotiilor unei persoane intr-un mod constructiv. Sanatatea intelectuala se refera la capacitatea de evaluare a informatiei si de luare a unei decizii importante. Sanatatea fizica se refera la conditia organismului si la raspunsul acestuia in cazul vatamarii si a bolii. Sanatatea sociala reprezinta capacitatea de a aranja, de a se bucura, de a contribui si benficia de relatiile dezvoltate cu alte persoane. Sanatatea spirituala se refera la sensul de consistenta, armonie si de echilibru ce apare in promovarea energiei si de educare a sanatatii in ansamblu.

Condiii pentru meninerea strii de sntate.


-vizite regulate la medicul de familie - efectuarea periodica a investigaiilor biologice(analize de snge) - igiena riguroas, cu dezinfecie periodic a lenjeriei/veselei
8

- cura de repaus obligatorie - aeroclimaterapie are efect tonifiant fizic i psihic prin aerul curat, ozonat de munte i cadrul de frumusee natural - camera moderat nclzit - alimentaie bogat n calorii i vitamine.

Prevenirea bolilor

Colectivitatea presupune un risc crescut de mbolnvire.astfel, trebuie s lum diferite msuri pentru prevenirea mbolnvirilor. -evitarea contactului cu persoane bolnave(pintr-un singur stranut un bolnav improasca la o distanta de 2-3 metri milioane demicrobi); -evitarea respiratiei bucale(respiratia pe gura favorizeaza aparitia infectiilor cailor respiratorii,pentru ca aerul patrunde neincalzi,neumezit si nepurificat de praf si de microbi); -aerisirea zilnica a camerei -evitarea, de catre bolnav,a locurilor aglomerate(pentru a impiedica -evitarea fumatului -intretinerea curateniei nasului cu batiste curate,indivividuale; -tratarea bolilor respiratorii pentru prevenirea extinderi infectiei; -asigurarea unei alimentatii rationale si a unui regim de viata normal; -evitarea frigului si a umezelii. -spalarea dintilor dupa fiecare masa; -spalarea pe maini inainte de masa; -spalarea alimentelor inainte de consum -pastrarea unei igiene riguroase; -evitarea folosirii obiectelor ascutite in comun(forfecuta de manechiura); -evitarea obiectelor de igiena personala in comun(prosoape)
9

Locuina . Pe langa rolul de a ne apara de frig si umezeala, locuinta trebuie sa asigure patrunderea in interior a luminii, aerului si soarelui, sa asigure conditii de igiena (apa potabila, canalizare, baie, posibilitate de indepartare a reziduurilor menajere) si conditii de odihna si recreere. - in locuinta trebuie sa patrunda cat mai multa lumina naturala, adica razele soarelui cat si lumina difuza. Lumina naturala este necesara nu numai vederii, ci si pentru a ridica tonusul psihic si a sustine ritmurile biologice ale organismului. Din aceasta cauza camerele de zi trebuie sa fie orientate spre soare. - Locuinta, pentru a fi placuta si conforila, trebuie sa satisfaca anumiti factori de confort, cei mai importanti fiind: temperatura, umiditatea si teza curentilor de aer. Confortul termic se raporteaza intotdeauna la temperatura simtita, care depinde de temperatura mijlocie a aerului incaperii si de temperatura mijlocie a peretilor care o marginesc. Cu cat temperatura mijlocie a aerului din incapere (de regula 20-22AC) este cu 3-5\'C mai mare decat temperatura peretelui opus sursei de incalzire, cu atat caldura cedata de corpul uman este mai uniforma.. - Locuinta trebuie sa aiba un bun iluminat artificial. Cel mai indicat iluminat pentru camerele locuintei este cel combinat, dintre lampa din tavan (iluminat general) si iluminatul local (veioze, aplice, lampadare). Ideala este lumina artificiala care imita pe cea a zilei si nu lumina colorata in rosu, albastru sau in alte culori. Iluminatul trebuie sa fie astfel distribuit incat sa nu dea umbre. Colturi puternic iluminate dintr-o camera cu cele slab iluminate duc la obosirea ochilor datorita solicitarilor permanente la acomodare. De asemenea, este important de a se inlatura actiunea de orbire sau stralucire a corpurilor luminoase. Pentru aceasta lampile nu se vor aseza pe directia vederii, iar becurile vor fi protejate cu abajururi. - Camerele nu trebuie sa fie prea mici si sa nu fie supraaglomerate.

2. Planificarea familiala Metode de contraceptie


Metode hormonale, cum ar fi pilula contraceptiva, injectii hormonale cu efect contraceptiv, patch-uri (plasturi) hormonale cu fixare pe piele si inele vaginale contraceptive. Dispozitivul intrauterin Mirena (DIU), contine de asemenea hormoni (in acest caz progesteron). Contraceptia prin folosirea metodelor hormonale are rezultate foarte bune, previne sarcina prin stoparea productiei lunare de ovule (celule sexuale feminine) si poate, de asemenea, sa atenueze manifestarile neplacute care apar in timpul menstruatiei (dureri abdominale, crampe,etc). Dispozitivele contraceptive intrauterine (sterilet). Un astfel de dispozitiv se introduce prin vagin si cervix (colul uterin) pana in uter. Poate opri sperma in drumul acesteia catre ovul si poate stopa, de asemenea, implantarea ovulului dejafertilizat. Dispozitivele intrauterine au o eficacitate foarte buna pentru 5 pana la 10 ani de la implantare si prezinta o eficacitate si siguranta mult mai mare decat prezentau acum cateva decenii. Dispozitivul intrauterin Mirena poate ajuta si in cazul disconfortului din timpul menstruatiilor. Metodele de bariera, precum, prezervativele, diafragmele, calotele (capisoanele) cervicale, buretii si spermicidele. In general, aceste metode nu sunt la fel de eficiente precum dispozitivele intrauterine sau metodele contraceptive hormonale. Pentru a creste eficienta unei metode de bariera, este indicata asocierea unui spermicid, care omoara spermatozoizii inainte ca acestia sa treaca de cervix. Posibilitatea ca partenerul sexual sa fie purtatorul unei boli cu transmitere sexuala (venerica), face necesara utilizarea prezervativului.

10

Planningul familial (contraceptia prin metoda calendarului) este eficient doar in cazul utilizarii atente. Nu este recomandata utilizarea acestei metode in cazul in care se doreste o contraceptie sigura. Metoda calendarului necesita cunoasterea amanuntita a zilelor fertile de pe parcursul ciclului menstrual (studierea semnelor de fertilitate, temperatura corporala, pentru cel putin 2 luni consecutive). Este interzis contactul sexual neprotejat in zilele fertile ale ciclului menstrual. In cazul adolescentelor active sexual, nu este indicata aceasta metoda, datorita dificultatii in determinarea exacta a perioadei fertile. Contraceptia permanenta, precum vasectomia sau ligatura chirurgicala a trompelor uterine, confera o protectie permanenta impotriva unei sarcini nedorite (totusi, foarte rar aceste metode pot fi ineficiente). Aceste metode contraceptive se realizeaza doar in cazul in care persoana in cauza este sigura ca nu mai vrea copii niciodata. In momentul alegerii unei metode contraceptive este foarte important sa se ia in considerare daca aceasta se potriveste persoanei in cauza si stilului de viata al acesteia. De exemplu, in cazul unei femei necasatorite care nu planuieste sa creasca un copil singura, este recomandabil ca aceasta sa foloseasca o metoda contraceptiva cat mai sigura. Cand se alege o metoda contraceptiva este indicat ca persoana in cauza sa se gandeasca daca vrea sa intemeieze o familie si, de asemenea, cand doreste sa se intample acest lucru. Cu toate ca o femeie poate ramane insarcinata in momentul intreruperii oricarei metode contraceptive (uita sa-si administreze pastilele contraceptive cateva zile), unele femei raman insarcinate doar dupa cateva luni de la intreruperea contraceptiei cu doze mari injectabile hormonale (Depo-provera) sau folosirea anticonceptionalelor cu incarcatura hormonala mare. In ultimii 10 ani au aparut mai multe metode noi contraceptive: - plasturele (patch-ul) hormonal cutanat, injectia hormonala contraceptiva, inelul vaginal sunt utile in cazul femeilor care uita administrarea zilnica a anticonceptionalelor orale - seasonale, este o metoda contraceptiva noua care consta in administrarea pentru 84 de zile (in loc de 21 de zile) a anticonceptionalelor orale. Femeile care folosesc Seasonale au doar patru menstruatii pe an - un nou dispozitiv intrauterin numit Mirena, elimina diferite doze de hormoni la nivelul uterului. Aceasta metoda nu numai ca protejeaza impotriva unei sarcini nedorite, ci atenueaza, de asemenea, simptomele neplacute din timpul menstruatiei la cateva luni dupa inceperea utilizarii - metodele contraceptive cu doze mici hormonale, sunt utilizate in special datorita efectelor lor adverse putine (nu provoaca greata, dureri la nivelul sanilor, balonari sau cresteri excesive in greutate).

Avantajele si riscurile planificarii familiale


Prin planificare familiala se intelege capacitatea persoanei sau cuplului de a anticipa si de a avea numarul dorit de copii, la momentul ales si la intervalele de timp dintre nasteri pe care le hotarasc singuri. Acest lucru se poate indeplini prin folosirea metodelor contraceptive si prin tratamentul infertilitatii involuntare.

Cand trebuie sa folosesti planificare familiala?


Planificarea familiala iti da posibilitatea sa hotarasti daca vrei sa ai copii si cand sa se intample aceasta. Iti da posibilitatea sa hotarasti cati copii sa ai si la ce interval. Planificarea familiala contribuie la bunastarea familiei tale prin faptul ca:

Te ajuta sa ai copii atunci cand poti avea grija de ei. Ai doar atati copii cati poti creste. Nu vei fi nevoita sa iti abandonezi copiii. Contraceptivele moderne sunt mai sigure si mai sanatoase decat avortul. Planificarea familiala este buna pentru sanatatea ta si a copiilor tai. Planificarea familiala salveaza uneori viata femeii, prevenind sarcinile neplanificate si posibilele sarcini cu risc sau avorturile. Acestea sunt riscante chiar in conditii de siguranta medicala.

Obiectivele serviciilor de planificare familiala


11

Serviciile de planificare familiala au urmatoarele obiective: - abilitarea individului / cuplului de a decide daca si cand sa aiba copii; - prevenirea sarcinilor nedorite, avortului si abandonului de copii; - identificarea nevoilor personale in vederea luarii unei decizii informate privind folosirea unei anumite metode contraceptive; - asigurarea utilizarii corecte a contraceptivului ales; - prevenirea infectiilor cu transmitere sexuala (ITS); - prevenirea si depistarea precoce a cancerului de col si a cancerului de san; - pastrarea / ameliorarea calitatii vietii de cuplu.

Serviciile de planificare familiala si sanatatea reproducerii


In categoria serviciilor de planificare familiala sunt incluse urmatoarele servicii: - furnizare de informatii despre planificarea familiala si metodele de contraceptie; - furnizarea de materiale contraceptive; - consiliere pentru folosirea metodelor de planificare familiala; - evaluarea starii de sanatate in vederea utilizarii unei metode contraceptive; - monitorizarea utilizarii metodelor contraceptive; - diagnosticul, consilierea si managementul efectelor secundare utilizarii metodelor contraceptive; - stabilirea diagnosticului de sarcina; - consiliere pre si post avort; - consiliere premaritala; - prevenirea neoplasmului de col uterin si a celui mamar; - prevenirea infectiilor cu transmitere sexuala; - consiliere in cazuri de infectii cu transmitere sexuala; - diagnosticul (si tratamentul) sterilitatii; - diagnosticul defectelor genetice; - consilierea cuplului cu probleme genetice; - consiliere psiho-sexuala; - consiliere in caz de violenta domestica si abuz sexual; - educatie pentru sanatatea sexuala si a reproducerii.

Concluzii
Beneficii planificare familiala
Pentru copii: - Copiii doriti sunt mai bine ingrijiti, mai bine alimentati, mai bine educati, mai sanatosi; - Scaderea morbiditatii datorate nasterii premature, greutatii mici la nastere si scaderea mortalitatii infantile cu minimum 20% daca intervalul dintre nasteri este de minimum 2 ani; - Scaderea morbiditatii prin infectii respiratorii si boli diareice acute datorate malnutritiei; - Alimentatia naturala protejeaza copiii de diaree si alte boli infectioase. Pentru femei: - Reducerea avorturilor la cerere si avorturilor empirice, deci a morbiditatii si mortalitatii materne; - Scaderea morbiditatii si mortalitatii materne prin spatierea nasterilor; - Reducerea problemelor legate de sarcina si nastere; - Prevenirea unor boli: sarcina ectopica, cancerul de ovar si de endometru, chisturile ovariene, noduli san, sangerarile menstruale abundente si anemia secundara acestora, dismenoreea; - Prevenirea infectiilor cu transmitere sexuala; - Imbunatatirea relatiei de cuplu. Pentru barbati: - Prevenirea infectiilor cu transmitere sexuala; - Imbunatatirea relatiei de cuplu; - Randament crescut de munca. Pentru familie: - Viata de cuplu armonioasa; - Oportunitati educationale / profesionale crescute; - Alegerea momentului potrivit de a avea copii doriti, care vor fi mai bine ingrijiti; - Reducerea cheltuielilor legate de medicamente, servicii medicale in cazul avortului si imbolnavirilor secundare sarcinilor nedorite. Pentru comunitate:

12

- Prevenirea fenomenul de abandon al copiilor in maternitati si spitale cu folosirea respectivilor bani in alte scopuri comunitare / bugetare; - Reducerea nasterilor de copii nedoriti, cu reducerea nevoii de institutionalizare; - Pastrarea unei bune stari de sanatate permite oamenilor sa isi foloseasca potentialul profesional; - Redistribuirea fondurilor care nu sunt consumate pentru probleme de sanatate ce pot fi evitate catre alte nevoi ale comunitatii.
Bibliografie :

http://www.scribd.com/doc/35408039/S%C4%83n%C4%83tatea-familieiTOTEANU-CRISTINA-cristinatoteanu-blogspot-com http://www.romedic.ro/ginecologie-planificare-familiala-ecografiedermat/articol/10044 http://www.sfatulmedicului.ro/Metode-contraceptive/metode-contraceptive_1025 http://www.studentie.ro/cursuri/biologie/etapele-dezvoltarii-organismuluiuman_i47_c1108_85989.html

13