Laborator de Fizica

STUDIUL CONDUCTIBILITII ELECTRICE A METALELOR

Lucarare De Laborator Catedra De Fizica Universitatea Tehnica Din Cluj Napoca

I.

Consideraii teoretice
Curentul electric reprezentnd o micare dirijat a unor particule ncrcate electric, este

rezultatul aciunii unui cmp electric. Aceast micare a purttorilor de sarcin se suprapune peste micarea haotic de agitaie termic. ntruct n solide curenii sunt datorai electronilor i nu ionilor, conducia metalelor i semiconductoarelor este o conducie electronic. La metale purttorii de sarcin, care particip la procesul de conducie, sunt electronii din banda de valen parial ocupat. Sub aciunea unei diferena de potenial dU aplicat ntre dou seciuni infinit apropiate a unui conductor cmpul electric creat este:

E=

dU , dI

(1)

Densitatea curentului electric poate fi definita ca sarcina dQ ce traverseaz seciunea dS n timpul dt: j= dI dQ = . dS dS dt (2)

Considernd c numrul electronilor din unitatea de volum (concentraia purttorilor de sarcina) este n, sarcina dQ care va traversa seciunea transversal dS n timpul dt va fi:
dQ = n e V = n e dS v d dt , de unde:
r r j = n e vd .

(3)

(4)

n aceste relaii vd reprezint viteza de transport (dirijat), ea fiind o vitez medie ntre dou ciocniri a electronilor cu miezurile atomilor din nodurile reelei cristaline care executa miscari de vibratie in jurul poziiei de echilibru. Aceasta este mult mai mic dect viteza agitaiei termice. Viteza vd poate fi calculat funcie de cmpul electric E, de viteza medie <v> a electronilor de conducie datorit agitaiei termice. Electronii de conducie participnd la agitaia termic, se ciocnesc mereu de miezurile ionilor, adic ei interacioneaz cu reeaua, suferind dese schimbri brute de vitez. Putem descrie ciocnirile electronreea prin durata medie ntre dou ciocniri (=<l>/<v>, <l> fiind drumul liber mediu). Din legea lui Newton acceleraia imprimat electronului este: r r eE a= m iar viteza de transport

(5)

r r r r eE eE < l > vd = a = = m m <v>

2

(6)

Lucarare De Laborator Catedra De Fizica Universitatea Tehnica Din Cluj Napoca

Mrimea fizic numeric egal cu viteza ctigat intr-un cmp de 1 V/m: = este numit mobilitatea purttorilor. Utiliznd expresia vitezei de transport expresia densitii curentului devine: r r r r e r j = n e vd = n e E = n e E = E (8) m r r Expresia j = E reprezint forma local (vectorial) a legii lui Ohm, mrimea
= n e e = n e reprezint conductibilitatea electric a solidului considerat. m

vd e = E m

(7)

Aplicnd o tensiune U la bornele unui conductor calibrat, de seciune constant S i lungime l, va rezulta un curent:

I = jS = SE = S

U U U = = , l l R S

(9)

care reprezint legea lui Ohm pentru o poriune de circuit. Aceasta furnizeaz relaia ntre rezistivitate i mobilitate: = 1 1 = ne (10)

Expresia = ne ne arat c conductibilitatea electric a solidelor este determinat n esen de concentraia purttorilor de sarcin care pot participa la procesul de conducie i de mprtierea pe care o sufer aceti purttori n micarea lor prin solid, adic de mobilitatea lor . n cazul metalelor, unde concentraia purttorilor rmne practic constant, creterea temperaturii duce la creterea rezistivitii electrice prin scderea mobilitii purttorilor de sarcina electrica, ca rezultat al creterii mprtierii electronilor de ctre vibraiile reelei cristaline (cvasi-particule numite fononi). Rezistivitatea unui metal coninnd atomi de impuritate are forma:
= L l

(11)

unde L este contribuia micrii termice, iar l este rezistivitatea cauzat de mprtierea undelor asociate electronilor pe atomi de impuritate, care perturb periodicitatea reelei. La zero absolut rezistena extrapolat, numit rezisten rezidual, este egal cu l pentru metale i aliaje ce nu trec n stare de supraconductibilitate. Aceasta este independent de temperatur i are valori de 105-106 ori mai mari ca la temperatura de 200C, depinznd de puritatea metalului. n metale simple L este proporional cu temperatura T, afar de regiunea temperaturilor joase. Proporionalitatea cu T la

Lucarare De Laborator Catedra De Fizica Universitatea Tehnica Din Cluj Napoca

temperaturi mari rezult din faptul c probabilitatea mprtierii electronului este proporional cu numrul de fononi. n domeniul temperaturilor nalte = 0 T sau = 0 (1 + T ) = 0 (1 + t ) unde se definete un coeficient mediu al rezistivitii: (12)

= unde T0 = 273,16 K.

1 1 0 = 0 T 0 T T0

(13)

II.

Metodica experimentala
a) Instalaia experimentala Instalaia experimentala (vizualizata in figura

alturata) consta dintr-un fir de cupru de lungime l = 916 m si diametrul = 0.12 mm bobinat introdus intr-un vas termorezistent cu ulei aezat pe o plita cu agitator magnetic. Rezistenta firului de cupru se msoar cu ajutorul unui multimetru digital iar temperatura cu un termometru. b) Modul de lucru Se urmeaz urmtoarele etape: 1. Se noteaz rezistenta firului la temperatura camerei. 2. Se alimenteaz plita electric. 3. Pentru nclzirea plitei, comutatorul din dreapta se trece pe poziia on care se observa prin aprinderea becului rou. Reoul va nclzi uleiul care nclzete la rndul lui firul de cupru. 4. Se msoar rezistena firului de cupru din 5 in 5 grade pana la o valoare maxima a temperaturii de 55 60 0 C, limitat pentru a nu nclzii prea tare uleiul i a-l degrada. Valorile se trec in tabelul 1.

Lucarare De Laborator Catedra De Fizica Universitatea Tehnica Din Cluj Napoca

III.

Prelucrarea datelor experimentale

1. Se calculeaz rezistivitatea cu formula:
=R S l (14)

2. Se calculeaz conductibilitatea electric ca inversul rezistivitii: = 1 ne (15)

3. Se calculeaz mobilitatea electronilor cu ajutorul formulei: = (16)

unde n = 8.41028 electroni/m3 de Cu, si e = 1.610-19 C. 4. Se traseaz pe acelai grafic dependenta = (t) si = (t). Si se extrapoleaz la zero pentru a calcula rezistivitatea si conductibilitatea la zero grade Celsius 0 = (0) si 0 = (0). 5. Se calculeaz timpul mediu de ciocnire, la zero grade Celsius: = m (0 ) m = (0) n e2 e (17)

unde m = 9.110-31 kg, masa electronului. 6. Se calculeaz coeficientul termic mediu al rezistivitii cuprului, . 7. Se completeaz tabelul:
Tabelul 1

t[0C] R [ k ] [ m ] [ m ]-1 [ m2/Vs ]