Planetele Sistemului Solar

Planetele sunt cele mai mari corpuri care se rotesc in jurul stelelor. Pot fi solide, ca Pamantul, sau alcatuite din substante gazoase sau lichide. Sistemul Solar cuprinde 8 planete, majoritatea avand sateliti. Marimea lor variaza de la Mercur, cea mai mica, la Jupiter, care este de unspezece ori mai mare decat Terra. Pluto a fost considerat cea de-a noua planet a sistemului solar, pn cnd Uniunea Astronomic Internaional i-a schimbat statutul, pe 24 august 2006, din planet n planet pitic. Mercur, Venus, Pmntul i Marte sunt clasificate ca planete interioare terestre sau stncoase. Sunt alctuite n special din roci i metale, au suprafee solide i se rotesc ncet.Jupiter, Saturn, Uranus i Neptun sunt clasificate ca gigani gazoi exteriori. Au atmosfere groase alctuite mai ales din hidrogen i heliu i se rotesc rapid.Temperaturile de pe Mercur i Venus sunt prea mari pentru a ntreine viaa, iar pe Marte este prea frig. Cuvantul planeta insemna ratacitor in greaca. Denumirea se datoreaza faptului ca planetele par a se misca impreuna cu stelele. Planetele Sistemului Solar s-au format o data cu Soarele. Cand norul de gaze si praf s-a sfaramat, dand nastere Soarelui, o cantitate de materie a fost impinsa in exterior, formand un disc turtit. Peste cateva milioane de ani, prin strangerea gazelor si prafului s-au format planetele si satelitii lor. Rocile mai dense s-au adunat mai aproape de Soare, iar gazele mai usoare mai departe de el.

Mercur La 57,9 mil. Km de Soare, Mercur este planeta cea mai apropiata de acesta, aratandu-i acestuia aceeasi emisfera. Cu un diametru de numia 4878 km, Mercur este cea mai mica planeta a Sistemului Solar. Ziua, temperatura ajunge la 430C,

destul pentru a topi plumbul, dar noaptea cobora la -170C. Suprafata lui Mercur este solida, deseori acoperita cu nisip si marcata de mari cratere de meteoriti. Nu exista atmosfera si e parjolit de apropierea Soarelui. Ea are un relief de tip lunar, cu numeroase cratere, depresiunii, ridicaturii, munti nu prea inalti, atmosfera rarefianta, magnetosfera nucleu din fier. Din cauza temperaturii si a dilatatiilor puternice aici nu exista viata. Mercur se aseamn destul de mult cu Luna: suprafaa sa e puternic afectat de cratere i foarte veche; nu are plci tectonice. Suprafaa lui Mercury evideniaz numeroase anuri, unele de sute de km lungime i de pn la 3 km lime. Unele traverseaz cratere i par s fi fost formate prin compresie. Se estimeaz c suprafaa lui Mercur s-a restrns cu 0.1% (1 km din raza planetei). Pe de alt parte, Mercur este mult mai dens dect Luna (5.43 gm/cm3 fa de 3.34). Mercur e a doua planet (mare) ca densitate n sistemul solar, dup Pmnt. De fapt , densitatea Pmntului se datoreaz i compresiei gravitaionale. Fr aceasta, Mercur ar fi cea mai dens planet din sistemul solar. Asta indic prezena unui nucleu de fier mai mare dect al Pmntului. Stratul de silicat este probabil destul de redus. Mercur are n interior pe o raz de 1800-1900 km fier. nveliul de silicat are doar 500-600 Km. Parial, interiorul este topit. Surprinztor, observaii ale Polului Nord al lui Mercur evideniaz prezena gheii n anumite cratere. Pn n 1962 se credea c ziua lui Mercur coincide cu anul su, i c se afl tot impul cu aceeai parte spre Soare tot timpul, precum Luna fa de Pmnt. Presupunerea s-a dovedit fals n 1965 cu ajutorul radarelor doppler. Se tie c Mercur se rotete de trei ori n 2 ani. n mitologia roman Mercur e considerat zeul comerului, cltorilor, echivalentul roman al zeului Hermes, mesagerul Zeilor. Numele se datoreaz probabil micrii rapide a planetei. Venus Venus are aproape aceeasi marime ca si Pamantul. Are 12.000 km in diametru si o greutate cu o cincime mai mica decat cea terestra. Atmosfera sa este densa, formata din gaz otravitor de dioxid de carbon si nori de acid sulfuric. Acest strat de gaze mentine caldura Soarelui, transformand suprafata lui planetara intr-un desert arzator, cu temperaturi de pna la 470C. Venus este cea mai calda si mai luminoasa planeta din

Sistemul Solar. Venus poate fi vazuta seara la apus si dimineata la rasarit. Privita de pe Pamant planeta prezinta faze. Radiinduse pe o orbita interioara celei terestre, Venus eclipseaza Soarele din cand in cand, fenomen care a permis astronomilor sa descopere o atmosfera densa in jurul ei care ii acopera fata de unde si denumirea de planeta cu voal. Suprafata Luceafarului e mai putin cutanta decat cea a Lunii, planeta are munti, podisuri, cratere de natura vulcanica datorita densitatii mari a atmosferi, fata planetei e mai putin cicatrizata de meteoriti, acestia arzand in atmosfera. Venus e o planeta activa are inosfera, insa ii lipseste magneto-sfera, in atmosfera ei au fost inregistrate descarcari electrice, dar ele sunt de natura vulcanica, iscanduse din senin. Planeta este acoperita de nori densi din picaturi de acid sulfuric si de alte substante care contin sulf picaturile de ploaie nu coboara insa mai jos de 90 km, din aceasta cauza temperaturile inalte de la suprafata se evapora. Planeta este lipsita de hidrosfera, solul ei este acoperit cu blocuri de roci negre ca funinginea. Presiunea la sol este de 90 ohm, conditiile aici sunt prea vitrege pentru existenta vietii. Venus este singura planeta care se roteste in sens invers pe orbita, cu o viteza atat de mica incat 1 zi = 243 de zile pe Pamant. Venus are suprafata acoperita de praf si fragmente de lespezi de roci.

Marte A patra planeta de la Soare, Marte, este de doua ori mai mica decat Pamantul si mult mai rece. Numele acestei planete vine de la Marte, zeul roman al rzboiului. Aceasta se apropie cel mai mult de conditiile de pe Terra. Atmosfera rarefiata (1% din ce aterestra) face ca pe suprafata planetei sa exista schimbari bruste de temperatura de la zi la noapte (intre +15 si -70). In compozitia atmosferei predomina dioxidul de carbon. Pn la misiunea Mariner 4 din 1965 se bnuia c pe suprafaa planetei exist ap lichid. Aceste bnuieli se bazau pe variaiile suprafeelor luminate i ale celor ntunecate, n special ale celor din zonele polare ale planetei, ce preau a fi continente i mri; dungile negre erau interpretate ca fiind ruri. Odat cu aceast misiune

s-a dovedit ns c aceste caracteristici erau doar iluzii optice; cu toate acestea Marte ar putea avea condiii de via pentru microorganisme i ap n stare solid, conform misiunii Phoenix Mars Lander la 31 iulie 2008.Mare parte a plenetei este un desert, fata oceane sau alte semne de viata doar praf si roci rosiatice, bogate in fier care i-au adus porecla de planeta rosie. Pe suprafata lui Marte exista cel mai mare Vulcan - Olympus Mons (26.590 m) si cel mai mare canion descoperite vreodata. Exista in relief forme asemanatoare vailor unor rauri secate, sugerand ca Marte a fost candva o planeta mai calda si mai umeda decat este acum. Cu toate ca Marte pare sa fie o planeta fara viata, cercetatorii spera ca sondele spatiale sa gaseasca microorganisme vii sub scoarta planetara. Marte are doi satelii mici i diformi, Phobos i Deimos, care ns ar putea fi doar doi asteroizi capturai cndva de gravitaia planetei. Jupiter Jupiter este cea mai mare planeta din Sistemul Solar, avand un diametru de 142.800 km. Este de doua ori mai grea decat toate celelalte planete luate impreuna si de 1300 mai mare decat Pamantul. Asemeni Soarelui, Jupiter contine mult hydrogen. Jupiter este al patrulea obiect de pe cer ca strlucire (dup Soare, Lun i Venus; i cteodat Marte). A fost cunoscut din timpuri preistorice. Descoperirea de ctre Galileo Galilei i Simon Marius , n 1610. Daca Jupiter arr fii fost de 10 ori mai masiv, ar fii putut fii o stea. Desi are o masa uriasa, se invarte in jurul propriei axe mai repede decat oricare alta planeta, incat ziua dureaza mai putin de 10 ore, facand ca suprafata ei sa se roteasca cu aproape 45.000 km/h. In schimb un an este de 12 ori mai lung decat un an terestru. Jupiter are un singur inel si 16 sateliti, unii dintre ei fiind mai mari chiar si decat planeta Mercur. Suprafata planetara este acoperita cu nori colorati de gaz de ammoniac, grupati in benzi (zone) de furtuni strabatute de vanturi violente, fulgere si tunete. Cea mai spectaculoasa furtuna este Marea Pata Rosie. Marea Pat Roie a fost observat prima oar, de ctre telescoapele terestre, cu mai mult de 300 de ani n urm (descoperirea ei e atribuit lui Cassini, sau Robert Hooke n secolul al XVII-lea). Este un oval de aproximativ 12000 pe 25000 km, destul de mare s cuprind dou Pmnturi. Alte pete mai mici dar similare sunt cunoscute de decenii. Obervaiile n infrarou i direcia de rotaie indic faptul c este o regiune de nalt presiune ai crei nori superiori sunt mult mai nali i mai reci dect zonele nconjurtoare. Structuri similare au fost observate pe Saturn i Neptun. Nu se tie modul n care asemenea structuri rezist aa de mult timp.

Saturn Saturn este a doua planeta ca marime un balon de gaz galben pal, format aproape in intregime din gaz: heliu si hidrogen, si avand o latime de peste 120.000 km. Este cunoscuta ca planeta cu inele, deoarece are un spectaculos cerc de inele. Acestea sunt formate din bucati minuscule de gheata si roca. Desi mai subtiri decat o casa, ele se intend pe mai mult de 170.000 km in spatiu. Saturn este numit dup zeul roman Saturnus (care va denumi ziua de smbt), echivalentul zeului grec Kronos (Titan i tatl lui Zeus), Atmosfera sa este alcatuita in proportie de 91% din hidrogen contine nori densi de ammoniac, apa si metan, colorati de fosfuri si alte elemente. Structura intern a planetei const ntr-un miez de piatr i ghea, nconjurat de un strat gros de hidrogen metalic i un strat gazos exterior. 61 de satelii cunoscui orbiteaz n jurul planetei, fr a socoti particulele din inele. Titan, cel mai mare satelit al lui Saturn i al doilea satelit ca mrime din Sistemul Solar (dup Ganimede, satelitul lui Jupiter), este mai mare ca planeta Mercur i este singura planet din Sistemul Solar care are o atmosfer cu o consisten semnificativ . Acesta are o atmosfera densa din azot, metan, amoniac si presiunea la suprafata fiind de 1,5 atm. Uranus Uranus este un gigant gazos, alcatuit in majoritate din hidrogen si heliu. Plasat pe o orbita de 19 ori mai indepartata de Soare decat a Pamantului. Uranus primeste foarte putina caldura. Uranus este zeitatea greac ancestral a Raiurilor, un zeu suprem timpuriu. Uranus a fost fiul i partenerul Gaiei tatl lui Cronos (Saturn) i al ciclopilor i titanilor (predecesorii zeilor olimpici). In varful norilor sai, temperature este de -220C. La aceasta temperature extrema, chiar si metanul (gaz natural) din atmosfera se transforma in lichid. Culoarea albastra a planetei este data de metan. Cu diametrul de 52.000 km, Uranus este de 2 ori mai mic decat Saturn, dar de 4 ori mai mare decat Pamantul. Este inconjurat de inele intunecate si are 15 sateliti. Majoritatea planetelor se nvrt pe o ax aproape perpendicular pe planul eliptic, ns axa lui Uranus este aproape paralel cu elipsa. La trecerea lui Voyager 2, polul sud al lui Uranus era orientat aproape direct nspre Soare. Aceasta conduce la ciudatul fapt prin care regiunile polare ale lui Uranus recepioneaz

mai mult energie de la Soare dect regiunile ecuatoriale. Uranus este totui mai cald la ecuator dect la poli. Mecanismul care st la baza acestor fapte este necunoscut.Ba chiar este neclar care dintre polii lui Uranus este polul nord. Fie nclinaia axei sale este puin peste 90 de grade i atunci rotaia sa este direct, fie este puin sub 90 de grade i rotaia este retrograd. Problema este c trebuie tras o linie despritoare undeva, pentru c n cazul lui Venus de exemplu, nu este clar dac rotaia este chiar retrograd (i nu cumva o rotaie direct cu o nclinaie de aproape 180 de grade). Este posibil ca acest fenomen s fi fost provocat de o ciocnire cu un obiect cosmic imens.

Neptun Neptun este cea de-a opta planeta de la Soare si a patra cea mai are ca dimensiune. Planeta Neptun a fost descoperit datorit perturbrilor gravitaionale din orbita lui Uranus pe data de 23 septembrie 1846 prin calcule matemacie i mai puin prin observri astronomice. Luna sa Triton a fost descoperit la scurt timp dup descoperirea planetei. Alte 12 luni au fost descoperite n secolul XX. ns pe data de 25 august 1989 sonda Voyager 2 a fost singura ce a orbitat planeta. n mitologia roman, Neptun era zeul mrii i era asemntor zeului grec Poseidon, astfel numele de Neptun devenind uniform cu numele celorlalte planete ce aveau denumiri de zei, exceptnd Pmntul. La fel ca si Uranus, Neptun este acoperita de oceane adanaci de metan lichid, care umplu atmosfera cu vapori de metan, dandu-i o culoare albastra vie. Fiind la aproximativ 4,5 miliarde km de Soare, are nevoie de 164,79 de ani pentru a-si completa miscarea pe orbita. Neptun are centuri de radiatie si un inel, iar prin structura simuleaza faza de inceput a Sistemului Solar. Spre deosebire de Uranus ce pare a nu avea atmosfer, Neptun are o atmosfer vizibil, i fenomene meteorologice. Si aici exista o uriasa furtuna, numita Marea Pata Neagra care a fost fotografiata de Voyager.