Teste grila - Pneumologie

1. CS Abcesul pulmonar primitiv n marea majoritate de cazuri (80-90%) este provocat de: A. B. C. D. E. Fungi Bacterii anaerobe Virusi Clamidii Protozoare

2. CS n septicemii infectia pulmonara se produce pe cale hematogena si patogenetic este o pneumonie: A. B. C. D. E. Primara Nosocomiala Prin aspiratie Metastatica Comunitara

3. CS Fumatul de tutun actioneaza asupra structurilor pulmonare p 131j99b rovocnd urmatoarele, cu exceptia: A. B. C. D. E. 4. A. B. C. D. E. 5. A. B. C. D. E. Stimularea secretiei bronsice de mucus Inhibarea miscarii cililor bronsici si activarii macrofagelor alveolare Acumularea macrofagelor si neutrofilelor n jurul cailor aeriene distale Stimularea receptorilor de iritatie din submucoasa bronsiilor Stimularea beta2-adrenoreceptorilor CS Indicele Tiffeneau este: VEMS (Volumul expirator maxim n 1 secunda) + CV (Capacitatea vitala) +100 VEMS +100 VEMS/CV x100 CV/VEMS x 100 VEMS + CV - 100 CS Simptomul principal n emfizemul pulmonar este: Tusea uscata Dispneea Junghiul toracic Tusea cu sputa Tusea paroxistica

6. CS Semnele cardiovasculare ale bronhopneumopatiei cronice obstructive cu evolutie severa sunt cele ce urmeaza, cu exceptia: A. Tahicardie, alte aritmii cardiace

B. C. D. E.

Hipertensiune arteriala pulmonara la pacient nehipertensiv Puls paradoxal Modificari ECG de hipertrofie a ventriculului drept Modificari ECG de hipertrofie a ventriculului stng

7. CS Efecte secundare importante ale simpaticomimeticelor sunt cele mentionate, cu exceptia: A. B. C. D. E. Hipopotasemie Aritmii cardiace Tahifilaxie Bronhoconstrictie paradoxala Hiponatremie

8. CS Medicatia de prima treapta n BPCO (bronhopneumopatie cronica obstructiva) tinde sa fie: A. B. C. D. E. Medicatia simpatomimetica Medicatia anticolinergica Glicozizii cardiaci Corticoterapia Corticoterapie + simpaticomimetice

9. CS Preparatul cu actiune anticolinergica, folosit n tratamentul BPCO (bronhopneumopatiei cronice obstructive) este: A. B. C. D. E. 10. A. B. C. D. E. Ipratropium bromid (Atrovent) Teofilina Digoxina Panangina Fenoterol (Berotec) CS Frisonul solemn este mai frecvent ntlnit n: Pneumonia virala Pneumonia pneumococica Bronhopneumonie Tuberculoza pulmonara Pleurezie purulenta

11. CS Pneumonia provocata de Mycoplasma cu evolutie grava necesita tratament timp de 10-14 zile cu: A. B. C. D. E. Co-trimoxazol Amoxicilina Rimantadina Eritromicina Penicillina

12. A. B. C. D. E. 13. A. B. C. D. E.

CS Sindromul Mendelson este o: Atelectazie pulmonara Pneumonie bacteriana Pneumonie secundara Pneumonie acida Pneumonita alergica CS Metoda de electie pentru diagnosticul bronsectaziilor este: Radiografia toracica standard Peak-flow metria Scintigrafia radioizotopica pulmonara Bronhografia Spirografia

14. CS Examenul de sputa la pacientii cu astm bronsic evidentiaza elemente caracteristice, cu exceptia: A. B. C. D. E. 15. A. B. C. D. E. 16. A. B. C. D. E. 17. A. B. C. D. E. Eozinofile Cristale Charcot-Layden Trombocite Corpi Creola Spirale Curshmann CS Indicele Tiffeneau releva: Capacitatea vitala Permeabilitatea bronsica Volumul rezidual Fluxul expirator de vrf Capacitatea reziduala functionala CS La formarea unui transsudat contribuie urmatoarele, cu exceptia: Hipertensiunea venoasa sistemica Cresterea presiunii osmotice a plasmei Hipertensiunea venoasa pulmonara Afectarea drenajului limfatic pleural Reducerea presiunii osmotice a plasmei CS La schimburile normale de O2 si CO2 pulmonare contribuie, cu exceptia: Ventilatia alveolara Perfuzia capilara Difuziunea alveolo-capilara Controlul neuro-umoral al respiratiei Trombocitemia

18. CS Volumul de gaz care ramne n plamni la sfrsitul unei expiratii maxime reprezinta: A. B. C. D. E. 19. A. B. C. D. E. Volumul rezidual Spatiul mort Capacitatea vitala Capacitatea expiratorie Volumul expirator de rezerva CS Volumul de aer ramas n canalele aeriene la sfrsitul inspiratiei reprezinta: Volumul rezidual Volumul expirator de rezerva Spatiul mort Capacitatea inspiratorie Volumul inspirator de rezerva

20. CS Volumul de gaz mobilizat cu fiecare inspiratie ori expiratie n stare de repaus reprezinta: A. B. C. D. E. 21. Capacitatea vitala Volumul curent Capacitatea pulmonara totala Capacitatea reziduala functionala Curbele de flux-volum CS Capacitatea pulmonara totala este volumul de gaz:

A. Eliminat din plamni ntr-o expiratie maxima nefortata care urmeaza unei inspiratii maxime, pacientul nefiind limitat n timp B. Continut n plamni la sfrsitul unei expiratii maxime

C. Eliminat din plamni ntr-o expiratie completa si fortata care urmeaza unei inspiratii maxime D. Cantitatea totala de aer inspirat sau volumul total de aer expirat n decurs de un minut, n conditii de ventilatie spontana si repaus muscular E. 22. A. Continut n plamni la sfrsitul unei inspiratii maxime CS Capacitatea vitala este volumul de gaz: Mobilizat cu fiecare inspiratie ori expiratie n stare de repaus

B. Eliminat din plamni ntr-o expiratie maxima nefortata care urmeaza unei inspiratii maxime, pacientul nefiind limitat n timp C. D. E. 23. A. B. Continut n plamni la sfrsitul unei inspiratii maxime Care poate fi inspirat plecnd de la sfrsitul unei expiratii de repaus Eliminat din plamni n prima secunda a unei expiratii complete si fortate CS Indicele Tiffeneau reprezinta raportul dintre: Capacitatea vitala si capacitatea pulmonara totala Volumul expirator maxim pe secunda si capacitatea pulmonara totala

C. D. E.

Volumul expirator maxim pe secunda si volumul curent Volumul expirator maxim pe secunda si capacitatea vitala Capacitatea inspiratorie si capacitatea vitala

24. CS Ce tip de dereglare a ventilatiei pulmonare este n urmatorii indici spirografici: capacitatea vitala este normala; volumul expirator maxim pe secunda este scazut; indicele Tiffeneau este scazut. A. B. C. D. E. 25. A. B. C. D. E. 26. A. B. C. D. E. 27. A. B. C. D. E. 28. A. B. C. D. E. 29. A. B. Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip mixt cu predominare a restrictiei Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip mixt cu predominare a obstructiei Ventilatia pulmonara este normala Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip restrictiv Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip obstructiv CS n ce situatie fiziopatologica nu se va instala hipoxemia? Perfuzia < ventilatia alveolara Perfuzia > ventilatia alveolara Difuziunea alveolo-capilara a gazelor este diminuata Ventilatie moderat diminuata + debit cardiac marit n sunt anatomic venos-arterial marit CS Faciesul cianotic nu este caracteristic pentru: Bronsita cronica obstructiva Insuficienta respiratorie cronica Bronhopneumopatia cronica obstructiva de tip A Bronhopneumopatia cronica obstructiva de tip B Cordul pulmonar cronic CS Limita inferioara a plamnului poate fi ridicata n: Acces de astm bronsic Fibroza pulmonara Emfizem pulmonar Bronsita cronica obstructiva Bronsiolita CS Sunetul timpanic la percutia cutiei toracice nu apare n: Emfizem pulmonar n stadiu avansat Emfizem compensator Pneumotorax Caverne mari si medii Fibrotorax CS Sunetul timpanic la percutia cutiei toracice nu apare n: Emfizem pulmonar esential n stadiu avansat Emfizem pulmonar secundar n stadiu avansat

C. D. E. 30. A. B. C. D. E. 31. A. B. C. D. E. 32. A. B. C. D. E.

BPCO (bronhopneumopatie cronica obstructiva) de tip A n stadiu avansat Emfizem compensator Fibrotorax CS n pneumotorax, cauza obisnuita de reducere marcata a oxihemoglobinei este: Pozitia orizontala a pacientului Reducerea procentului de oxigen n aerul atmosferic Efectul agentului anestezic Reflexa, datorita interventiei chirurgicale Circulatia sngelui prin plamnul colabat CS n emfizemul pulmonar avansat: Diafragmul este cobort dar se misca bine n timpul inspirului Diafragmul este cobort si se misca slab n timpul inspirului Pozitia diafragmului este normala si el se misca normal n timpul inspirului Respiratia este predominant diafragmatica Diafragmul este nalt si se misca slab n timpul respiratiei CS La pacientul emfizematos cronic oxigenoterapia poate sa: Reduca frecventa respiratorie Creasca frecventa respiratorie Lase neschimbata frecventa respiratorie Faca pacientul cianotic Faca pacientul dispneic

33. CS Oxigenoterapia nu este att de eficace n hipoxia anemica ct n hipoxia hipoxica, ntruct: A. B. C. D. E. 34. A. B. C. D. E. 35. A. B. Presiunea partiala a oxigenului (PaO2) n sngele arterial este normala esuturile nu sunt capabile sa utilizeze oxigenul suplimentar Gradientul arterio-venos este normal Oxigenul solvit fizic este peste normal Tipul de circulatie sanguina este anormal CS Administrarea de oxigen nu va ameliora desaturarea cauzata de: Hipoventilatie sunturile arterio-venoase pulmonare Blocul alveolo-capilar Emfizem Astm bronsic CS Spasmul bronsiolar se manifesta prin: Inspir normal si expir scurt Inspir prelungit

C. D. E. 36. A. B. C. D. E. 37. A. B. C.

Inspir prelungit si expir prelungit, greoi Inspir scurt si expir prelungit, greoi Expir si inspir reduse CS n ce situatii doza teofilinei nu trebuie micsorata: n insuficienta cardiaca congestiva n pneumonie n boli hepatice La fumatori n toate cazurile CS Acidul cromoglicic (Intal): Este eficient n starea de rau astmatic Este eficient n criza de astm bronsic Se foloseste pentru profilaxia acutizarii astmului bronsic

D. Se foloseste n cure de durata mica din cauza riscului de dezvoltare a dependentei fata de preparat E. 38. A. B. C. D. E. 39. A. B. C. D. E. 40. A. B. C. D. Este un corticosteroid CS Hipoxemia n astmul bronsic este cauzata de: Deteriorarea difuziunii alveolo-capilare (bloc alveolo-capilar) Deteriorarea raportului ventilatie-perfuzie Diminuarea circulatiei sanguine n circuitul mic Dezvoltarea suntului anatomic arterio-venos Toate mecanismele enumerate CS Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic usor (Treapta I) sunt: Beta2-agonistii inhalatori Anticolinergicele inhalatorii Teofilina retard Corticosteroizii inhalatori Corticosteroizii per os CS Cel mai bun criteriu de apreciere a eficacitatii respiratiei este: Volumul curent Minut-volumul Frecventa respiratorie Masurarea spatiului mort

E. Presiunea partiala a oxigenului (PaO2) si a bioxidului de carbon (PaCO2) n sngele arterial 41. A. B. CS Care din urmatoarele nu determina hipoxie hipoxica: Altitudinea mare Intoxicatia cu CO

C. D. E. 42. A. B. C. D. E. 43. A. B. C. D. E.

Edemul pulmonar Emfizemul Presiunea partiala a oxigenului n aer = 60 mm Hg CS Cianoza este produsa n mod obisnuit de toate, exceptnd: Amestecul cu snge venos a sngelui arterial Methemoglobinemie sunt anatomic arterio-venos n plamni Tetralogia Fallot Otravirea cu monoxid de carbon (CO) CS Respiratia Cheyne-Stokes se caracterizeaza prin: Inspir scurt - expir prelungit Inspir prelungit - expir scurt Faze alternate de apnee si hiperpnee Eupnee Apnee

44. CS Care din urmatoarele afirmatii despre pacientii cu obstructie severa si retentie de CO2 sunt adevarate: A. B. C. D. E. n cursul unei infectii respiratorii apare o alterare pronuntata a simptomatologiei n cursul unei infectii respiratorii simptomatologia ramne nealterata Supravietuirea este de lunga durata Nu au vreo modificare a capacitatii de munca VEMS>50%

45. CS Care dintre aspectele morfopatologice de mai jos nu caracterizeaza boala pulmonara cronica obstructiva: A. B. C. D. E. Granulomul noncazeificant Hiperplazia celulelor mucipare din caile respiratorii mici Fibroza peribronsica Hipertrofia musculaturii netede n caile respiratorii mici Celulele inflamatorii n mucoasa si submucoasa cailor respiratorii mici

46. CS Care dintre manifestarile de mai jos nu este caracteristica pentru bronsita cronica: A. B. C. D. Distensia permanenta, anormala a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale Secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic Tusea si expectoratia cel putin 3 luni pe an, minim 2 ani consecutiv Hipertrofia glandelor producatoare de mucus

E. Sputa muco-purulenta, persistenta sau recurenta n absenta unui proces supurativ localizat (bronsiectazia) 47. CS Care dintre factorii etiologici implicati n patogenia bronsitei cronice este considerat a fi cel mai important:

A. B. C. D. E.

Predispozitia genetica Poluarea aerului Fumatul Expunerea profesionala la pulberi si gaze toxice Factorii infectiosi

48. CS n BPCO (bronhopneumopatia cronica obstructiva) oxigenoterapia se indica la pacienti cu PO2 de: A. B. C. D. E. 49. A. B. C. D. E. 50. A. B. C. D. E. 51. A. B. C. D. E. 52. A. B. C. D. E. < 55 mmHg 55 - 60 mmHg 60 - 65 mmHg 65 - 70 mmHg 70 mmHg CS Bronsita cronica mucopurulenta se caracterizeaza prin: Sputa mucopurulenta persistenta sau recurenta Sputa perlata Sputa mucoasa Hemoptizie Wheezing precoce CS n patogenia bronsitei cronice a fost cel mai bine demonstrata implicarea: Deficitului de ceruloplasmina Fumatului Poluarii aerului cu amoniac Poluarii aerului cu dioxid de azot (NO2) Poluarii aerului cu pulberi silicogeni CS Pot da cavitatie pulmonara urmatorii germeni, cu EXCEPTIA: Anaerobi din cavitatea bucala Bacili enterici aerobi Gram negativi Mycoplasma pneumoniae Mycobacterium tuberculozis Staphylococcus aureus CS Indicati testul ce permite stabilirea astmului bronsic: Demonstrarea obstructiei reversibile a cailor aeriene Demonstrarea existentei reactiilor cutanate pozitive la diversi alergeni Demonstrarea eozinofiliei in snge Demonstrarea eozinofiliei in sputa Demonstrarea cresterii IgE serice

53. CS La un pacient cu astm bronsic, hiperinflatia marcata a toracelui, folosirea muschilor respiratori accesorii si prezenta pulsului paradoxal semnifica:

A. B. C. D. E. 54. A. B. C. D. E.

Obstructia severa a cailor respiratorii Un tablou obisnuit ntlnit n criza de astm bronsic Pneumonia Embolia pulmonara Asocierea infectiei CS Empiemul reprezinta un revarsat pleural: De tip transsudat Bogat n limfa Intens purulent Predominant cu limfocite Predominant cu eozinofile

55. CS Calea preferata de administrare a medicamentelor stimulatoare a receptorilor beta-adrenergici, utilizate n tratamentul astmului bronsic, este: A. B. C. D. E. Inhalatorie Intravenoasa Intramusculara Subcutanata Orala

56. CS Cromoglicatul de sodiu este utilizat in tratamentul astmului bronsic datorita efectului (efectelor): A. B. C. D. E. 57. A. B. C. De inhibare a degranularii mastocitelor Bronhodilatator Antiinfectios Expectorant Mucolitic CS n astmul bronsic cu crize rare, tratamentul de electiune este reprezentat de: Administrarea de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoie Administrarea cronica de simpaticomimetice inhalatorii Administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale inhalatorie

D. Administrarea cronica de simpaticomimetice, glucocorticoizi si agenti stabilizatori ai mastocitelor E. 58. A. B. C. D. E. Administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale orala CS Cromoglicatul disodic actioneaza prin: Reducerea inflamatiei cailor aeriene Efect anticolinergic Stimularea receptorilor beta-adrenergici Inhibitia degranularii mastocitelor Inhibitia fosfodiesterazei

59. CS Care dintre urmatorii factori nu se recunosc n etiologia bronhopneumopatiei cronice obstructive: A. B. C. D. E. Fumatul Factorii genetici Alcoolismul Infectiile bronsice Inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsici

60. CS Cel mai important n profilaxia bronhopneumopatiei cronice obstructive este evitarea: A. B. C. D. E. 61. A. B. C. D. E. 62. A. B. C. D. E. 63. A. B. C. D. E. 64. A. B. C. D. E. Expunerii la frig Expunerii sporadice la noxe profesionale Spatiilor aglomerate Fumatului Virozelor respiratorii CM Bronsita cronica simpla realizeaza urmatoarele: Celule inflamatorii n mucoasa si submucoasa bronsiilor mari Edem n peretele bronsic Hipertrofia stratului muscular al bronsiilor Fibroza peribronsica Obstructie progresiva a bronsiilor CM Bronsita cronica obstructiva este marcata de: Obstructia permanenta a cailor aeriene mici Mucus filant produs de celulele caliciforme Inflamarea cronica a cailor aeriene mici Infiltrat inflamator interstitial Alveolita exsudativa CM Bronhopneumopatia cronica obstructiva se caracterizeaza anatomic prin: Leziuni de bronsita cronica Emfizem pulmonar centrolobular Leziuni obstructive cronice, ireversibile n caile respiratorii mici Atrofia musculara n bronsiile mari n spatiul alveolar se gasesc fibrina, neutrofile, eritrocite CM Fenomene auscultative n emfizemul pulmonar sunt: Expir semnificativ prelungit Raluri bronsice rare Diminuarea murmurului vezicular Suflu tubar Frotatii pleurale

65. A. B. C. D. E.

CM Tipul emfizematos al Bronhopneumopatiei cronice obstructive include: Istoric de bronsita Istoric de dispnee Torace normal cu raluri bronsice Torace dilatat cu murmur vezicular diminuat Hipoventilatie

66. CM Tipul emfizematos al Bronhopneumopatiei cronice obstructive include urmatoarele: A. B. C. D. E. Istoric de dispnee Torace dilatat cu murmur vezicular diminuat Percutor- sonoritate normala Raluri bronsice frecvente Hematocrit <55%

67. CM Tipul bronsitic al Bronhopneumopatiei cronice obstructive cu evolutie severa include: A. B. C. D. E. Hematocrit > 60% PaO2 mult scazuta (sub 50-60 mm Hg) Hipercapnie (PCO2 > 60-65 mm Hg) Normo sau hipocapnie Ventilatie crescuta

68. CM Tipul bronsitic al bronhopneumopatiei cronice obstructive cu evolutie severa include urmatoarele: A. B. C. D. E. Dispnee Episoade frecvente de insuficienta cardiaca dreapta Torace dilatat cu murmur vezicular diminuat Percutor sunet submat Cianoza de tip central cu extremitati calde

69. CM Corticoterapia este indicata pacientilor cu bronhopneumopatie cronica obstructiva (BPCO) cnd: A. B. C. D. E. 70. A. B. C. Raspunsul este nesatisfacator la administrarea bronhodilatatoarelor Obstructia bronsica este severa Insuficienta respiratorie este severa Insuficienta cardiaca este severa Hipoxemia si hipercapnia sunt severe CM Mecanismele secretorii de aparare pulmonara sunt: Lisosimul Imunoglobulinele (secretorii A si serice) Bariera epiteliala

D. E. 71. A. B. C. D. E. 72. A. B. C. D. E. 73. A. B. C. D. E.

Interferonul Monocitele CM Etiologia bronsitei cronice include: Fumatul Poluarea atmosferica Infectiile bronsice Factorii genetici Expunerea profesionala la praf CM Endotoxinele bacteriene actioneaza nociv prin: Activarea complementului Inactivarea factorului Hageman Coagulare locala Eliberarea interleukinei-1 Inactivarea prostaglandinelor si chininelor CM Pneumonia comunitara poate fi determinata de: Streptococcus pneumoniae Klebsiella pneumoniae Stafilococcus pneumoniae Virusuri si micoplasme Mycobacterium tuberculosis

74. CM n mecanismul dilatarii ireversibile a bronsiilor (bronsiectaziei) joaca rolul principal: A. B. C. D. E. 75. A. B. C. D. E. Scaderea rezistentei la deformare a peretelui bronsic datorita leziunilor inflamatorii Malformatia congenitala a sistemului de sustinere parieto- bronsic Tractiunea centrifuga scazuta, aplicata peretelui bronsic de fenomenele lezionale. Tractiunea centrifuga crescuta, aplicata peretelui bronsic. Cresterea rezistentei la deformare a peretelui bronsic CM Astmul bronsic este caracterizat prin: Inflamatia cailor respiratorii Obstructia complet sau incomplet reversibila Hiperreactivitatea cailor aeriene la diversi stimuli Boala granulomatoasa cu localizari multiple Adenopatia hilara bilaterala

76. CM n lumenul bronsic al astmaticilor se gasesc dopuri sau cilindri bronsici formati din: A. B. C. Glicoproteide Eritrocite Celule inflamatorii

D. E. 77. A. B. C. D. E. 78. A. B. C. D. E.

Celule epiteliale descuamate Granulom epitelioid CM Examenul radiologic toracic n criza severa de astm bronsic releva: Hiperinflatie pulmonara Diafragm aplatizat Hipertransparenta cmpurilor pulmonare Largirea spatiului retrosternal Metastaze septice CM Mecanismul de actiune al beta2-agonistilor include: Relaxarea fibrelor bronsice si ncetarea bronhospasmului Modularea eliberarii de mediatori din mastocite si bazofile Inhibarea eliberarii de acetilcolina din nervii colinergici Cresterea clearans-ului mucociliar Bradicardie

79. CM Metabolismul gazos pulmonar n accesul sever de astm bronsic este profund modificat si consta din: A. B. C. D. E. 80. A. B. C. D. E. 81. A. B. C. D. E. 82. A. B. C. Hipoxemie Hipocapnie Alcaloza respiratorie Hipercapnie Acidoza respiratorie CM Modificarile gazelor sanguine n starea de rau astmatic include: Hipoxemie Hipercapnie Acidoza metabolica Alcaloza metabolica Hipocapnie CM Glucoza n lichidul pleural este scazuta n: Pleurezia parapneumonica Pleurezia tuberculoasa Pleurezia neoplazica Pleurezia postembolica Sindromul Dressler CM Revarsatele pleurale franc-hemoragice sugereaza o etiologie: Neoplazica Postembolica Traumatica

D. E.

Parapneumonica Boli de colagen

83. CM O proportie de limfocite mai mare de 50% n lichidul pleural sugereaza diagnosticul de: A. B. C. D. E. 84. A. B. C. D. E. 85. A. B. C. D. E. 86. A. B. C. D. Pleurezie tuberculoasa Pleurezie maligna Pleurezie virala Pleurezie cardiaca Pleurezie uremica CM Tratamentul pleureziei parapneumonice include: Antibioterapie corespunzatoare etiologiei Antitusive si analgezice Antiinflamatoare nesteroidiene Evacuarea lichidului la necesitate Chimioterapia sistemica CM Pneumotoraxul spontan secundar este o complicatie a: Bronhopneumopatiei cronice obstructive Tuberculozei Mucoviscidozei Pneumoniei necrotice Bronshiectazei CM Fiziopatologia sindromului de detresa respiratorie include urmatoarele: Scaderea brutala a compliantei pulmonare Sindrom restrictiv sever sunt intrapulmonar dreapta-stnga Cresterea compliantei pulmonare sau sindrom obstructiv sever

E. Hipertensiune arteriala pulmonara cu o presiune de umplere atriala stnga normala. 87. CM Care din urmatorii indici reprezinta volume si capacitati pulmonare (reprezinta valori anatomice respiratorii): A. B. C. D. E. 88. A. B. Spatiul mort Volumul expirator maxim pe secunda Volumul rezidual Capacitatea pulmonara totala Volumul rezidual functional CM Care din urmatorii indici reprezinta debite (sau constante dinamice) pulmonare: Capacitatea vitala Capacitatea vitala fortata

C. D. E.

Volumul expirator maxim pe secunda Volumul rezidual Debitul expirator maxim instantaneu de vrf

89. CM Valoarea capacitatii vitale pulmonare si a volumului expirator maxim pe secunda variaza fiziologic n dependenta de: A. B. C. D. E. Masa corporala Vrsta Sex Talie (naltimea subiectului) Anotimp

90. CM Care afirmatie din cele ce urmeaza, referitoare la faciesul poliglobulic, este corecta: A. B. C. D. E. 91. A. B. C. D. E. 92. A. B. C. D. E. 93. A. B. C. D. E. 94. A. B. Faciesul poliglobulic reprezinta coloratie rosie a fetei cu cianoza intensa Pentru faciesul poliglobulic este caracteristica hiperemie conjunctivala Se instaleaza n insuficienta respiratorie cronica Se instaleaza n cord pulmonar cronic Se instaleaza n emfizem pulmonar esential CM Toracele emfizematos prezinta: Diametrul anteroposterior marit Diametrul anteroposterior micsorat Unghiul epigastric obtuz Unghiul epigastric ascutit Coastele orizontalizate CM Toracele astenic se caracterizeaza prin: Aspect plat ca si cum ar fi n expir Unghiul xifoidian obtuz Unghiul xifoidian ascutit Coatele verticalizate Spatiile intercostale reduse CM Transmiterea diminuata a vibratiilor vocale se observa n: Torace astenic Pleurezie Torace rahitic Torace senil Pneumotorax CM Transmiterea vibratiilor vocale se accentueaza n: Astm bronsic n criza Pneumonie

C. D. E.

Emfizem pulmonar Torace senil Simfize pleurale bilaterale

95. CM Care afirmatie din cele ce urmeaza, referitoare la ralurile uscate ronflante, este corecta: A. B. C. D. E. Se produc n bronhiile de calibru mic Se produc n bronhiile de calibru mare si trahee Au tonalitate joasa Au tonalitate nalta Se percep n ambele faze ale respiratiei

96. CM Care afirmatie din cele ce urmeaza, referitoare la ralurile uscate sibilante, este corecta: A. B. C. D. E. 97. A. B. C. D. E. Se produc n bronhiile de calibru mic si bronhiole Se produc n bronhiile de calibru mare si trahee Au tonalitate ascutita Au tonalitate joasa Se percep n ambele faze ale respiratiei CM Un pacient cu carcinom pulmonar de lob superior stng poate avea: Sindrom Horner stng Paralizie de diafragm stng Paralizie de coarda vocala stnga Scaderea frecventei miscarilor respiratorii Sindrom bronhospastic

98. CM Cele mai precise si informative metode de diagnostic al tromboembolismului pulmonar sunt: A. B. C. D. E. 99. A. B. C. D. E. 100. A. Ecocardiografia Angiografia arterei pulmonare Electrocardiografia Radiografia pulmonara Scintigrafia pulmonara de perfuzie CM Rezultatele de laborator care indica necesitatea oxigenoterapiei includ: Saturatia sngelui arterial (SaO2) = 98 % Presiunea partiala a oxigenului (PaO2) n sngele arterial < 55 mm Hg Presiunea partiala a bioxidului de carbon (PaCO2) n sngele arterial = 70 mm Hg Volumul expirator maxim pe secunda = 70 % Capacitatea vitala = 70 % CM Dereglarea permeabilitatii bronhiilor n criza de astm bronsic este cauzata de: Edemul mucoasei

B. C. D. E. 101. A. B. C. D. E. 102. A. B. C. D. E.

Spasmul bronsic Hipersecretia de mucus vscos Dischinezia hipotonica a bronhiilor Diminuarea elasticitatii plamnilor CM Criza astmatica determina: Scaderea volumului expirator maxim pe secunda Cresterea volumului rezidual Cresterea compliantei pulmonare Cresterea capacitatii vitale Cresterea debitului ventilator maxim pe secunda CM Valoarea debitului expirator de vrf (apreciat prin peakflow-metrie): La persoanele sanatoase poate varia pe parcursul a 24 ore pna la 10% La persoanele sanatoase este constanta La astmatici poate varia pe parcursul a 24 ore pna la 10% La astmatici poate varia pe parcursul a 24 ore peste la 15% Variaza proportional cu severitatea astmului bronsic

103. CM Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic moderat (Treapta II) sunt: A. B. C. D. E. Teofilina retard Corticosteroizii inhalatori Corticosteroizii per os Beta2-agonistii inhalatori Corticosteroizii parenteral

104. CM Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic moderat, necontrolat de treapta II (Treapta III) sunt: A. B. C. D. E. Teofilina retard Corticosteroizii inhalatori Corticosteroizii per os Beta2-agonistii inhalatori Antibioticele

105. CM Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic sever (Treapta IV) sunt: A. B. C. D. E. 106. Teofilina retard si/sau Beta2-agonistii inhalatori Corticosteroizii inhalatori Corticosteroizii per os Antibioticele Acidul cromoglicic (Intal) sau Nedocromilul CM Opacitatile percepute prin examenul radiologic al plamnilor pot fi cauzate de:

A. B. C. D. E.

Absenta aerului din alveole Lichid in alveole Fibrozari si calcificari; Chiste aerice Corpi straini radioopaci

107. CM Aratati 3 indici care sunt cei mai informativi pentru aprecierea exsudatului (n revarsatul pleural): A. B. C. D. Reactia Rivalt este pozitiva Concentratia proteinei n lichidul pleural > 25 g/l Raportul proteine pleurale/proteine serice > 0,5 Raportul lacticdehidrogenaza (LDH) pleurala/LDH serica > sau = 0,6

E. Lacticdehidrogenaza pleurala (LDH) > 2/3 din limita superioara a valorii normale a LDH serice 108. CM Ce elemente continute n sputa sunt caracteristice pentru supuratiile pulmonare: A. B. C. D. E. 109. A. B. C. D. E. 110. A. B. C. D. E. 111. A. B. C. D. E. Macrofage cu hemosiderina Fibrele elastice Eozinofilele Cristalele de acizi grasi Cristalele de colesterol CM Ce elemente continute n sputa sunt caracteristice pentru astmul bronsic: Cristalele de hematoidina Spiralele Curchman Cristalele Charcot-Leiden Cristalele de colesterol Eozinofilele CM Respiratia Kussmaul se caracterizeaza prin: Ritm neregulat Ritm regulat cu amplitudine mare Inspir amplu, profund si zgomotos, urmat de o pauza scurta Expiratie sacadata urmata de o pauza scurta Ritm neregulat cu amplitudine mica CM Respiratia Biot se caracterizeaza prin: Ritm regulat Ritm neregulat Alternarea perioadelor variate apneice cu 4-5 respiratii de amplitudine diferita Respiratii de amplitudine foarte mare Respiratii de amplitudine diferita

112. A. B. C. D. E.

CM Fumatul ndelungat altereaza: Miscarea cililor Functia macrofagelor alveolare Bronhoplegia Eliberarea enzimelor proteolitice ale polimorfonuclearelor Activarea eozinofilelor

113. CM Boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta bronsitei, n stadiu avansat se caracterizeaza prin: A. B. C. D. E. PaCO2 > 60 mm Hg Hematocrit = 35-45% PaO2 < 50-60 mm Hg Hematocrit > 60 % Nici una dintre ele

114. CM Caracteristicile clinice ale bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemului sunt: A. B. C. D. E. Tusea instalata naintea debutului dispneei Sputa redusa, mucoida Tusea instalata dupa debutul dispneei Sputa abundenta, purulenta Frecventa crescuta a cordului pulmonar

115. CM Semnele obiective la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta emfizemului sunt: A. B. C. D. E. Tahipneea Bradipneea Hipersonoritatea pulmonara Expirul relativ prelungit Galopul presistolic accentuat n timpul inspirului

116. CM Cele mai frecvente bacterii patogene implicate n infectiile respiratorii la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva sunt: A. B. C. D. E. Haemophilus influenzae Streptococul beta-hemolitic Stretococcus pneumoniae Pseudomonas aeruginosa Branhamella catarrhalis

117. CM Oxigenoterapia de durata la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva este recomandata n urmatoarele situatii: A. B. C. Hipoxemie persistenta si severa (PaO2 < 55 mm Hg) Anemie Hipoxemie persistenta si severa (SaO2 < 80 %)

D. E. 118. A. B. C. D. E.

Insuficienta cardiaca dreapta severa Hipocapnie (PaO2 < 35 mm Hg) CM Emfizemul pulmonar se defineste ca: Afectiune asociata cu secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic Distensia permanenta a spatiilor aeriene de la nivelul bronsiilor principale Afectiune n care se distrug septurile alveolare Distensia permanenta a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale Afectiune n care se pastreaza septurile alveolare

119. CM Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta bronsitei sunt adevarate: A. B. C. D. E. Percutia toracelui arata sonoritate normala sau hipersonoritate Pacientul este de obicei supraponderal PCO2 este cronic scazut Volumul rezidual este scazut Debitele maximale respiratorii sunt mici

120. CM Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului sunt adevarate: A. B. C. D. E. Dispneea este severa Radiografia toracica arata un cord marit Hematocritul este < 55 % Hipertensiunea pulmonara este moderata Episoadele de acutizare a bolii sunt mai frecvente

121. CM Boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) cu predominarea bronsitei, cnd obstructia bronhiilor este severa, clinic se manifesta prin: A. B. C. D. E. Dispnee la efort Hipercapnie Cord pulmonar Hemoptizie Bronhoree fetida

122. CM Urmatoarele bronhodilatatoare se utilizeaza n terapia bronsitei cronice obstructive: A. B. C. D. E. Bromura de ipratropium Aminofilina Atropina Efedrina Terbutalina

123. CM n bronsita cronica la examenul sputei se izoleaza cel mai frecvent urmatoarele bacterii patogene: A. Streptococcus pneumoniae

B. C. D. E. 124. A. B. C. D. E. 125. A. B.

Haemophilus influenzae Staphilococcus aureus Branhamella catarrhalis Pseudomonas aeruginosa CM Terminarea unui episod de astm bronsic este frecvent marcata de: Tuse cu expectoratie groasa, filanta Depistarea n sputa a spiralelor Curshman Depistarea n sputa a eozinofilelor si cristalelor Charcot-Leyden Scadere a tensiunii arteriale Bradicardie CM Glucocorticoizii se folosesc n tratamentul astmului bronsic pentru efectul lor: Bronhodilatator De a reduce inflamatia cailor aeriene

C. Benefic n suferintele acute, cnd obstructia severa a cailor aeriene nu cedeaza la alte tratamente D. E. Bronhoconstrictor Antitusiv

126. CM Boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO), tip bronsitic (B), evolutie severa, se caracterizeaza prin: A. B. C. D. E. Hematocrit peste 55-60 % Normocapnie Rare infectii bronsice Sputa abundenta purulenta Dispnee

127. CM Cele mai frecvente bacterii patogene responsabile de acutizarea bolii pulmonare cronice obstructive (BPCO) sunt: A. B. C. D. E. Haemophylus influenzae Streprococcus haemolyticus grupa B Streptococcus pneumoniae Branhamella catarrhalis Staphilococcus aureus

128. CM n tratamentul bronhodilatator n boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) se utilizeaza: A. B. C. D. E. Simpatomimetice Derivati de teofilina Anticolinergice Mucolitice Oxigenoterapie prelungita

129. CM La examinarea radiologica a plamnilor n boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) cu predominanta emfizemului se constata: A. B. C. D. E. Diafragme coborte, aplatizate Silueta cardiaca larga, marita Atenuare periferica a desenului bronho-vascular Hipotransparenta retrosternala Largirea mediastinului superior

130. CM Pentru pneumonia datorata pneumococilor susceptibili, antibioticele de electiune sunt: A. B. C. D. E. 131. A. B. C. D. E. Penicilina Metronidazolul Ampicilina Trimetoprim-sulfametoxazolul Vancomicina CM Sindromul clinic din pneumonia crupoasa are urmatoarele caracteristici: Este generat de Streptococus pneumoniae Matitatea are topografie precisa Debutul este gradat Predomina simptomele extrapulmonare Durerea este de tip pleural

132. CM Pentru eliminarea secretiilor din arborele traheobronsic se pot folosi urmatoarele metode: A. B. C. D. E. Sonde de aspiratie Fortarea pacientului sa tuseasca Bronhodilatatoare beta-adrenergice Administrarea de glucocorticoizi Drenaj postural si percutia toracelui

133. CM Selectati antibioticele de electiune n suspiciunea de pneumonie pneumococica: A. B. C. D. E. 134. A. B. C. Trimetoprim - sulfametoxazol Penicilina Ampicilina Fluorochinolone Metronidazol CM Cauze infectioase de formare a cavitatii pulmonare sunt. Pseudomonas aeruginosa Staphylococcus aureus Germeni anaerobi

D. E. 135. A. B. C. D. E.

Haemophilus influenzae Granulomatoza Wegener CM Printre simptomele caracteristice crizei de astm, se numara: Dispnee paroxistica respiratorie Junghi toracic Wheezing Puls paradoxal Hemoptizie

136. CM Stimulii care interactioneaza cu reactivitatea cailor aeriene si care pot induce episoade acute de astm, pot fi reprezentati de: A. B. C. D. E. Alergeni Infectii Factori profesionali Medicamente - aspirina Medicamente - digoxina

137. CM Diagnosticul diferential al astmului bronsic presupune excluderea urmatoarelor entitati: A. B. C. D. E. 138. A. B. C. D. E. Insuficienta ventriculara stnga acuta Obstructia cailor aeriene superioare prin tumori Edemul laringian Embolia pulmonara recurenta Pneumonia CM Glucocorticoizii sunt indicati n terapia astmului bronsic n urmatoarele situatii: La orice pacient la care boala nu este controlata prin bronhodilatatoare inhalatorii n criza de astm usoara n criza de astm severa n astmul bronsic cu crize frecvente n criza de astm bronsic usoara care evolueaza concomitent cu pneumonie

139. CM Agentii stabilizatori ai mastocitelor (cromolynul de sodiu si nedocromilul de sodiu) se folosesc n tratamentul astmului bronsic pentru ca: A. B. C. D. E. Influenteaza tonusul cailor aeriene Inhiba degranularea mastocitelor mpiedica eliberarea mediatorilor chimici ai inflamatiei mbunatatesc functia pulmonara Maresc reactivitatea cailor aeriene distale

140. CM Severitatea obstructiei n astmul bronsic este indicata de: A. B. Wheezing Bradicardie

C. D. E.

Disparitia murmurului vezicular Prezenta murmurului vezicular Puls paradoxal

141. CM Cele mai eficace mijloace de tratament n astmul bronsic sunt reprezentate de: A. B. C. D. E. Eliminarea agentilor cauzali din mediul unui astmatic alergic Medicamente care inhiba contractia musculaturii netede bronsice Medicamente care diminueaza si/sau previn inflamatia Antibiotice Antitusive

142. CM Simptomele persistente de astm bronsic sever pot fi tratate cu: A. B. C. D. E. 143. A. B. C. D. E. 2 agonisti inhalatori cu durata lunga de actiune Teofilina retard Corticosteroizi inhalatorii sau orali Diuretice Propranolol CM Forma nesezoniera de astm bronsic poate fi consecinta alergiei la: Pene Fanerele animalelor Praf cu paraziti Fungi si alte antigene din mediul nconjurator Oxigen

144. CM Simptomele astmului bronsic constau n: A. B. C. D. E. Dispnee Tuse Wheezing Tahicardie Tensiune arteriala crescuta

145. CM Sindromul Pickwick consta n: A. B. C. D. E. Obezitate Somnolenta diurna Leucocitoza Insuficienta cardiaca dreapta Hipertensiune pulmonara

146. CM Mecanismul de aspiratie al pneumoniilor apare mai frecvent si este mai sever la: A. B. Alcoolici Pacientii supusi anesteziei generale

C. D. E.

Cardiaci Pacientii cu accident vascular cerebral Pacientii cu tulburari de deglutitie

147. CM Urmatoarele afirmatii referitoare la sindromul de detresa respiratorie a adultului sunt adevarate: A. B. C. D. E. Este o insuficienta respiratorie cronica Este o insuficienta respiratorie acuta Se dezvolta n consecinta obstructiei bronsice cronice E caracterizata prin hipoxemie Reprezinta un edem pulmonar produs prin cresterea permeabilitatii capilare

148. CM Revarsatul pleural de tip exsudat poate fi cauzat de: A. B. C. D. E. Infectii virale Insuficienta cardiaca congestiva Neoplazii maligne Pneumonii bacteriene Sindromul nefrotic

149. CM Chilotoraxul este produs de: A. B. C. D. E. Tromboza de vena cava inferioara Traumatisme Tumori mediastinale Expunere la asbest Insuficienta cardiaca stnga

150. CM Modificarile patologice care pot apare n bronhopneumopatia cronica obstructiva sunt: A. B. C. D. E. Hipertrofia glandelor mucoase Infiltrat inflamator n mucoasa si submucoasa Edem n peretele bronsic Bronhodilatate cronica Hipertrofia musculaturii netede bronsice

Pneumologie 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. B D E C B E E B

9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45.

A B D D D C B B E A C B E B D E A C B E E E B A A B D D C B A E B E C A A

46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82.

A C A A B C A A C A A A D C D A,B,C,D A,B,C A,B,C A,B,C B,D A,B,E A,B,C A,B,E A,B,C,E A,B,D A,B,C,E A,C,D A,B,C,D A,B,C A,B,C A, C,D A,B,C,D A,B,C,D A,D,E A,B,C A,B,C A,B,C

83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110. 111. 112. 113. 114. 115. 116. 117. 118. 119.

A,B,C A,B,C,D A,B,C,D A,B,C,E A,C,D,E B,C,E B,C,D A,B,C,D A,C,E A,C,D,E B,E B,D B,C,E A,C,E A,B,C B,E B,C A,B,C A,B A,D,E B,D A,B,D A,B,C A,B,C,E C,D,E B,D,E B,C,E B,C,D B,C,E A,B,D A,C,D B,C A,C,D,E A,C,E A,C,D C,D A,B,E

120. 121. 122. 123. 124. 125. 126. 127. 128. 129. 130. 131. 132. 133. 134. 135. 136. 137. 138. 139. 140. 141. 142. 143. 144. 145. 146. 147. 148. 149. 150.

A,C,D A,B,C A,B,E A,B,D A,B,C B,C A,D,E A,C,D A,B,C A,C A,C A,B,E A,B,C,E B,C A,B,C A,C,D A,B,C,D A,B,C,D A,C,D B,C A,C,E A,B,C A,B,C A,B,C,D A,B,C A,B,D,E A,B,D,E B,D,E A,C,D B,C A,B,C,E