Recuperare in boli ortopedico-traumatice.

Tehnici de ortezare protezare

1. Reeducarea functional defineste: a) Actiunea ntreprins n cadrul unittilor sanitare pentru nsntosirea si refacerea ct mai complet a organismului afectat folosind ca tratament ultrasunetele; b) Actiunea ntreprins n cadrul unittilor sanitare pentru nsntosirea si refacerea ct mai complet a organismului afectat folosind ca tratament examenul radiografic; c) Actiunea ntreprins n cadrul unittilor sanitare pentru nsntosirea si refacerea ct mai complet a organismului afectat folosind ca tratament miscarea, sub toate formele ei; d) Actiunea ntreprins n cadrul unittilor sanitare pentru nsntosirea si refacerea ct mai complet a organismului afectat folosind ca tratament DAD; 2. Durata de lucru a unei sedinte de reeducare se stabileste functie de: a) Reactiile si adaptarea bolnavului la efort, vrsta acestuia. b) Reactiile si adaptarea bolnavului la efort; c) Vrsta bolnavului; d) Sexul bolnavului; 3. Numrul de repetri al unui exercitiu variaz astfel: a) 1-2 repetri pn la sute de repetri; b) 1-3 repetri pn la sute de repetri; c) 1-4 repetri pn la sute de repetri; d) 1-2 repetri pn la mii de repetri; 4. Ritmul de executie al miscrii terapeutice este: a) Ultrarapid; b) Lent; c) Indiferent, dar la amplitudine maxim; d) Lent, dar la amplitudine maxim; 5. Tehnica de lucru n cadrul sedintelor de reeducare cuprinde: a) Tehnica antalgic, tehnica mobilizatoare; b) Tehnica antalgic, tehnica mobilizatoare, tehnica de tonifiere; c) Tehnica antalgic, tehnica mobilizatoare, tehnica de tonifiere, tehnica reeducrii; d) Tehnica antalgic, tehnica mobilizatoare, tehnica de tonifiere, tehnica reeducrii, tehnica stabilittii; 6. Mijloacele reeducrii functionale cuprind: a) Miscarea sub toate formele ei; b) Miscarea sub toate formele ei, masajul, hidroterapia, electroterapia, posturile; c) Miscarea sub toate formele ei, masajul, hidroterapia; d) Miscarea sub toate formele ei, masajul, hidroterapia, posturile; 7. n reeducarea functional, miscarea se foloseste: a) Pasiv; b) Activ; c) Activo-pasiv; d) Lent; 8. Scopul miscrilor pasive este: a) De a ajuta troficitatea tesuturilor; b) De a ajuta troficitatea tesuturilor pn la aparitia miscrilor active. c) De a permite regenerarea leziunilor nervilor periferici; d) De a ajuta troficitatea tesuturilor si regenerarea acestora; 9. Indicatiile n executarea miscrilor pasive exclud: a) Evitarea compensatiilor prin deplasarea articulatiei vecine; b) Ritm de executie lent;
1

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

c) Prizele vor fi ct mai deprtate de articulatiile ce trebuie mobilizate d) Nu vor fi depsite limitele anatomo-fiziologice ale articulatiei mobilizate; Miscarea activ este rezultatul: a) Circulatiei arteriale; b) Contractiilor musculare; c) Masajului terapeutic; d) Circulatiei venoase; Manevrele de masaj cuprind: a) Netezirea, frmntatul, frictiunea, tapotamentul, vibratiile; b) Netezirea, frictiunea, tapotamentul, vibratiile; c) Netezirea, frmntatul, frictiunea, tapotamentul, vibratiile, presiunile; d) Netezirea, frmntatul, frictiunea, tapotamentul, vibratiile, presiunile, scuturatul; Dintre procedurile de electroterapie, cele mai des folosite sunt: a) Ultrasunetele, galvanizrile, curentii exponentiali; b) Ultrascurtele, ultrasunetele, curentii exponentiali, galvanizrile, ionizrile; c) Ultrascurtele, ultrasunetele, curentii exponentiali, galvanizrile, ionizrile, curentii hiperbolici; d) Ultrascurtele, ultrasunetele, galvanizrile, ionizrile, curentii exponentiali, curentii diadinamici; Tapotamentul: a) Este indicat n nevralgiile cronice, fiind calmant. b) Are rol de relaxare; c) Scade sensibilitatea nervilor si relaxeaz muschii n cazul contracturilor; d) Favorizeaz procesul de vindecare si de resorbtie a produselor patologice din tesuturi si din cicatricile vicioase; Presiunile: a) Au efect analog vibratiilor; b) Au rol de relaxare; c) Scad sensibilitatea nervilor si relaxeaz muschii n cazul contracturilor; d) Favorizeaz procesul de vindecare si de resorbtie a produselor patologice din tesuturi si din cicatricile vicioase; Termoterapia: a) Actioneaz asupra bolnavului prin presiunea apei si PH-ul ei; b) Se aplic sub form de bi reci sau pung cu gheat; c) Se aplic sub form de aer cald, ap cald, mpachetri cu nmol, parafin sau nisip cald; d) Foloseste actiunea frigului pentru reducerea hemoragiilor intra-articulare n cazul traumatismelor Posturile exclud: a) Fixarea ntr-o pozitie a uneia sau mai multor articulatii; b) Restabilirea curburii, axului sau formei initiale a articulatiei; c) Obtinerea manual prin presiuni exercitate de specialist; d) Nenvingerea retractiilor musculo-tendinoase; Valorile normale (goniometrie) pentru umr includ: a) Abductie activ 90 grade; b) Adductie 50 grade; c) Retropulsie 5 grade; d) Rotatie extern 30 grade; Valorile normale (goniometrie) pentru cot includ: a) Flexie 140 grade; b) Pronatie si supinatie cu rotatia humerusului 270 grade c) Pronatie 80 grade;
2

d) Supinatie 150 grade; 19. n perioada de sprijin a fiecrui picior se disting: a) Faza de ambutisare; b) Faza de ambutisare si faza de amortizare; c) Faza de impulsie; d) Faza de amortizare si faza de impulsie. 20. Mersul anormal include: a) Pasul unilateral, pasul trsit, pasul cosit, pasul scurtat; b) Pasul unilateral, pasul trsit, pasul cosit, pasul scurtat, pasul napoi; c) Pasul unilateral, pasul trsit, pasul cosit, pasul scurtat, pasul lrgit; d) Pasul unilateral, pasul trsit, pasul cosit, pasul scurtat, pasul lateral; 21. Tratamentul cu ultrasunete exclude: a) Durata de aplicare pe o anumit zon - 2 si 5 minute; b) Ritmul - zilnic sau la dou zile; c) Numrul sedintelor 6-30; d) Aplicarea sedintelor de scurt durat n stadiile acute; 22. Indicatiile DAD includ: a) DF + PR (contuzii, luxatii, entorse); b) DF + PR (fracturi, rupturi ligamentare); c) DF + PS (ntinderi musculare, sechele tardive si recidive, contuzii, luxatii, entorse, redori articulare); d) PS/DF + PS/DF + MF/MF + PL (redori articulare). 23. Contraindicatiile tratamentului cu ultrasunete exclud: a) Modificri tegumentare, afectiuni cutanate diverse; b) Tulburri cardiovasculare acute, severe; c) Tulburri de coagulare sangvin, fragilitate capilar; d) Fenomene inflamatorii acute; 24. Formele clasice de curenti diadinamici exclud: a) MF monofazat fix; b) PL perioad elongat; c) DF diafazat fix; d) PL perioad lung; 25. Din punct de vedere lezional, umrul sufer: a) Contuzii, luxatii, entorse, fracturi; b) Contuzii, luxatii, entorse, fracturi, arsuri; c) Contuzii, luxatii, entorse, fracturi, plgi tiate; d) Contuzii, luxatii, fracturi, plgi tiate sau ntepate, arsuri; 26. Reeducarea functional n traumatologia umrului (faza 1) include: a) Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip Dujanier). b) Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip Austin Moore); c) Imobilizarea cu bratul n abductie n aparataj toraco-brahial; d) Imobilizarea cu cotul lipit de corp si adductie 10 grade (tip Moore-Dujanier); 27. Articulatia cotului include: a) Articulatia humero-cubital; b) Articulatia humero-tibial; c) Articulatia humero-cubital, humero-tibial, humero-radial si radio-cubital; d) Articulatia humero-cubital, humero-radial si radio-cubital; 28. Recuperarea dup suspendarea imobilizrii include: a) Combaterea durerii prin medicatie psihotrop; b) Combaterea durerii prin medicatie antiviral; c) Combaterea durerii prin medicatie antiviral, psihotrop, antalgic, antiinflamatorie si
3

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

sedativ; d) Combaterea durerii prin medicatie antalgic, antiinflamatorie si sedativ si terapie fizical cu efecte antalgice; Sechelele soldului posttraumatic includ: a) Durere; b) Deficit de stabilitate; c) Deficit de mobilitate; d) Toate de mai sus. Metodologia general de recuperare a soldului exclude: a) Medicatia antiinflamatorie antalgic si sedativ; b) Posturi declive; c) Masaj; d) Kinetoterapie fr ncrcare; Cotul se recupereaz prin: a) Miscri activo-pasive; b) Miscri active; c) Miscri pasive; d) Miscri de abductie, adductie si rotatie extern; Din schema general de program recuperator precoce al cotului, nu face parte: a) Aplicarea undelor electromagnetice de nalt frecvent; b) Pozitionarea procliv a membrului superior; c) Combaterea durerii prin medicatie antalgic, antiinflamatorie si sedativ precum si terapie fizical cu efecte antalgice; d) Masajul minii, antebratului si al umrului; Mna rigid, nghetat (frozen hand) este consecinta: a) Imobilizrii ndelungate; b) Imobilizrii ndelungate, fracturi sau luxatii; c) Imobilizrii ndelungate, fracturi sau luxatii, algodistrofiei, leziuni ale prtilor moi; d) Imobilizrii ndelungate, fracturi, algodistrofiei, leziuni ale prtilor moi; Stabilitatea soldului este asigurat de: a) Factori ososi n special articulatia coxo-tibial; b) Factori musculari asigur mai ales stabilitatea anterioar (cderea n fat); c) Factori ligamentari n special ligamentul ilio-femural n pozitie de decubit dorsal; d) Factori ososi reprezentati de coaptatia aproape perfect a suprafetelor articulare. Posturile libere pentru sold includ: a) Flexum - decubit ventral cu o pern mic sub abdomen, una sub genunchi pentru cresterea flexiei soldului; b) Derotare extern decubit lateral pe partea afectat, membrul afectat ncrucisndu-l pe cel sntos; c) Abductie din decubit dorsal se tine o pern ntre picioare; d) Se mentin 10-15 minute; Refacerea mobilittii soldului include: a) Recstigarea a 520 flexie extensie, 120 abductie adductie si 140 RI-RE; b) Recstigarea a 500 flexie extensie, 150 abductie adductie si 100 RI-RE; c) Recstigarea a 520 flexie extensie, 140 abductie adductie si 120 RI-RE; d) Recstigarea a 150 flexie extensie, 500 abductie adductie si 100 RI-RE; Ordinea atentiei n recuperarea soldului este: a) Recstigarea flexiei apoi a abductiei si la urm a rotatiei; b) Recstigarea extensiei apoi a abductiei si la urm a rotatiei; c) Recstigarea flexiei extensiei apoi a abductiei adductiei si la urm a rotatiei; d) Recstigarea flexiei extensiei apoi a abductiei si la urm a rotatiei;
4

38. Refacerea stabilittii active a genunchiului exclude: a) Tonifierea bicepsului sural; b) Tonifierea cvadricepsului; c) Tonifierea tricepsului sural; d) Tonifierea tensorului fasciei lata; 39. Obiectivele principale n recuperarea piciorului posttraumatic sunt: a) Combaterea durerii; b) Refacerea echilibrului muscular; c) Refacerea boltii plantare (longitudinale si transversale); d) Toate de mai sus. 40. Circumductia piciorului reprezint: a) O miscare de flexie - extensie (700); b) O miscare de inversie eversie; c) O miscare de abductie-adductie (350-400); d) O miscare combinat; 41. Care dintre afirmatiile de mai jos este fals ? a) Rahisul cervical este constituit din 7 vertebre; b) Rahisul dorsal este constituit din 12 vertebre; c) Rahisul lombar este constituit din 5 vertebre; d) Sacrumul este un os unic care corespunde unui conglomerat de 4 vertebre sudate; 42. n fracturile vertebrale cu tasri mari sau cominutive, coloana se imobilizeaz timp de: a) 2-3 luni n corset gipsat, apoi 1-3 luni ntr-un corset usor; b) 2-3 luni n corset gipsat, apoi 2-3 luni ntr-un corset usor; c) 1-3 luni n corset gipsat, apoi 1-3 luni ntr-un corset usor; d) 1-3 luni n corset gipsat, apoi 2-3 luni ntr-un corset usor; 43. Planul terapeutic post-operator de recuperare a functiei coloanei lombosacrate exclude: a) Perioada post-operatorie de imobilizare la pat; b) Reluarea pozitiei ortostatice si a mersului cu segmentul dorso-lombar blocat; c) Reluarea progresiv a miscarilor la nivelul segmentului sacro-lombar; d) Readaptarea profesional si/sau sportiv; 44. Din progamul recuperator al rupturii meniscale nu face parte: a) Contractii izotonice ale cvadricepsului din or n or; b) Mobilizri ale piciorului; c) Ridicri pasive ale membrului inferior cu genunchiul ntins; d) Reluarea mersului cu sprijin partial la 3-4 zile; 45. Terapia fizical pentru stadiul 1 al algoneurodistrofiei nu include: a) Bi cu vrtejuri de ap; b) US pe zone reflexogene; c) DAD n scop antalgic; d) Mobilizarea segmentului afectat; 46. Evolutia unei algoneurodistrofii este: a) Scurt 2-3 luni cu o medie de 1-2 luni; b) Scurt 4-6 luni cu o medie de 1-2 luni; c) Lung 2 ani cu o medie de 6-12 luni; d) Lung 5 ani cu o medie de 18-24 luni; 47. Proteza simpl cervico-cefalic este: a) O protez ce nlocuieste capul si colul femural avnd o coad centro-medular acetabular; b) O protez ce nlocuieste capul si colul femural avnd o coad centro-medular femural; c) O protez ce nlocuieste capul femural avnd o coad centro-medular acetabular; d) O protez ce nlocuieste colul femural avnd o coad centro-medular femural;
5

48. Indicatia principal a protezei cervico-cefalice este: a) Necroza aseptic de cap femural la persoanele tinere; b) Fractura de col femural la persoanele tinere; c) Fractura diafizei femurale indiferent de vrst; d) Fractura de col femural la persoanele vrstnice; 49. Una dintre afirmatiile de mai jos nu este adevrat: a) Proteze intermediar bipolar este o variant a protezei cervico-cefalice; b) Proteza bipolar este o variant intermediar ntre proteza cervico-cefalic si proteza total; c) n cazul protezei bipolare articulatia soldului se transform ntr-o articulatie cu 4 suprafete; d) Proteza total este o variant intermediar ntre proteza cervico-cefalic si proteza bipolar; 50. Postoperator, recuperarea n ATS cu PTC const n: a) Zilele 1-3 mobilizri la marginea patului; b) Zilele 3-5 repaus la pat; c) Din ziua a 6-a se reia mersul, cu sprijin total pe membrul afectat; d) Zilele 11-12 mers cu cresterea ncrcrii;