CUNOATERE I LIMBAJ (COMUNICARE) Cunoaterea este un ansamblu de enunuri adevrate i ntemeiate, iar adevrul este o proprietate a enunurilor noastre.

ntre cunoatere, adevr i limbaj exist o relaie direct, ceea ce a dus la apariia n filosofie a unor teme tiinifice importante. Privind cunoaterea i limbajul, mai trziu au aprut unele teze importante, dup cum urmeaz: 1. CUNOATEREA EXPLICIT sau proporional, n cadrul creia limbajul are rolul de mediator deoarece nu are acces la realitate; 2. LIMBAJUL NU ESTE UN INSTRUMENT SIMPLU, pasiv, fiind instrument constitutiv, contribuind, totodat, in opinia unpra, la deformarea i falsificarea realitii 3. ORIGINEA LIMBAJULUI este corelat cu originea omului, deoarece limbajul nu apare nici naintea nici dup apariia omului, ci odat cu acesta n perioada modern, filosoful John Locke considera c pentru cunoatere, un rol important l au cuvintele. Astfel, mai nti trebuie s cunoatem puterea cuvintelor, ntruct ele descriu lucrurile din realitate. Pe de alt parte, un alt filosof german, Frederich Nietzsche considera c limbajul are rolul de a ordona i a simplifica realitatea. n concluzie, cunoaterea este o lupt de via dar i un instrument condiionat de via prin tot ceea ce face, iar adevrul reprezint interpretarea permanent a realitii. ADEVR I EROARE Teoriile despre adevr se difereniaz n 1. TEORII DEFINIIONALE teoria corespondenei 2. TEORII CRITERIALE teoria pragmatist a adevrului + teoria coeren Teoria CORESPONDENEI coincide cu realitatea datorit faptului c prin enunurile sale, lucrurile, faptele i aciunile din realitate corespun enunului, reprezentnd expresia concret a filosofului englez Russell, fiind cea mai veche teorie despre adevr. Cu toate acestea, formularea clasic a acestei teorii aparine lui Aristotel. Diferenierea dintre teoriile definiionale i cele criteriale const n faptul c primele ncearc s rspund la ntrebarea Ce este adevrul ? iar celelalte elaboreaz unele teste i criterii pentru a face diferena ntre adevr i fals. Teoria COEREN este analizat de majoritatea filosofilor din perspectiva compatibilitii ideilor noastre cu un sistem de idei considerate la un moment dat, idei adevrate. Pentru aceast teorie, ideile care fac parte dintr-un sistem trebuie s fie n deplin concordan fr s existe contradicii. De fapt, teoria coeren elaboreaz numai teste negative pentru depistarea ideilor false.