SUBSTANTIVUL 1. In functie de forma articolului hotarat der,die, das substantivele pot fi masculine, feminine sau neutre.

Genul gramatical difera in multe cazuri de cel natural si nu este mereu acelasi ca in limba romana. De aceea este indicat ca substantivele sa se invete impreuna cu articolul hotarat. Cam la 75% din substantive se poate determina genul, respectiv articolul corect cu ajutorul unui set de reguli pe care le vom enunta mai departe. Primul set de reguli se refera la sensul substantivelor: A. De genul masculin sunt urmatoarele grupe de substantive: 1.DENUMIRILE PENTRU ZILELE SAPTAMANII, PENTRU LUNI SI ANOTIMPURI: der Montag, der Dienstag, der Januar, der Februar,der Sommer, der Winter 2.DENUMIRI PENTTRU PUNCTELE CARDINALE: der Osten, der Sden, der Westen, der Norden 3.DENUMIRI PENTRU AUTOMOBILE der Ford, der Fiat, der Opel, der Mercedes B. De genul feminin sunt: 1.Denumiri pentru vapoare si avioane: die Titanic, die Boeing 2.Denumiri pentru motociclete: die Honda, die Aprilia C. De genul neutru sunt: 1.Substantive care arata rezultatul unei actiuni: das Ergebnis, das Resultat, das Fabrikat Al doilea set de reguli este de natura formala (se au in vedere terminatii, sufixe sau prefixe) Masculine sunt substantivele care: 1.se termina in sufixul ling der Lehrling, der Jngling 2. au terminatia -en si care nu sunt infinitive substantivizate: der Garten, der Hafen, der Laden, der Schaden 3.au o singura silaba: der Hals, der Kopf, der Tag, der Tisch De consemnat: exista multe exceptii de la aceasta regula. Feminine sunt substantivele care: 1. se termina cu sufixele: -heit, -keit, -schaft, -ung die Krankheit, die Freundschaft, die Einheit, die Gerechtigkeit, die Mannschaft 1

2.se termina cu sufixele:-ei,-ie die Linie, die Konditorei, die Familie, die Lauferei 3.sunt bisilabice (doua silabe) si se termina in -e die Wanne, die Sonne, die Bitte 4.se termina in -enz, -ik, -ion, -tt die Konferenz, die Akademie, die Graphik, die Position, die Realitt Neutre sunt substantivele care: 1.se termina in -chen, -lein (diminutive) das Bchlein, das Mdchen 2.au prefixul Gedas Gebirge 3.se termina in:-(i)um,-ment das Datum, das Argument, das Museum, das Studium

ALFABETUL GERMAN DAS ALPHABET A (a) B (be) C (e) D (de) E (e) F (ef) G (ghe) H (ha) I (i) J (iot) K (ca) L (el) M (em) N (en) O (o) P (pe) Q (cu) R (er) S (es) (es tet) T (te) U (u) V (fau) W (ve) X (ics) Y (psilon) Z (et)

In plus mai sunt si vocalele cu Umlaut: , , / ex. Mdchen (fetita), knnen (a putea), Tr (usa) NUMERELE 1 = eins 2 = zwei 3 = drei 4 = vier 5 = fnf 6 = sechs 7 = sieben 8 = acht 9 = neun 10 = zehn

ZILELE SAPTAMANII Luni = Montag Marti = Dienstag Miercuri = Mittwoch Joi = Donnerstag Vineri = Freitag Sambata = Samstag Duminica = Sonntag

Toate zilele saptamanii se termina in "tag", de la der Tag = ziua.

PRONUNTIA - ch - se pronunta ca in "hotel", daca este precedat de a, o, u, au: lachen (a rade), macht (de la verbul machen = a face), noch (inca), Buch (carte) - chs - se pronunta ks: sechs (sase) - ig - final sau inaintea unei consoane se pronunta "ich" (fertig - gata, richtig - corect) - g + e/i - se pronunta ca g in "gara", "gura": gern (cu placere), geben (a da) - h - la inceputul cuvantului si in cuvintele compuse in a caror compunere intra un cuvant cu h initial se pronunta ca in "ham": haben (a avea), hundert (100), wohin (incotro) - h - intre vocale, precum si intre vocala si consoana este un semn ortografic care nu se pronunta, dar arata lungimea vocalei precedente - aceasta se va citi mai lung: Lehrer (invatator), sehen (a vedea), gehen (a merge), fahren (a merge cu un mijloc de transport) - j - se pronunta ca i in "iarba": ja (da), Jahr (an). In cuvintele de origine negermana se pronunta ca j din "jurnal". - k - se pronunta c, la fel ca si in "carte": kalt (rece), Kind (copil), Park (parc) - ck - se scrie in loc de kk: stecken - p, t, k - se rostesc de obicei aspirat, dupa ele auzindu-se un usor h. - ph - se pronunta f: Physik (fizica) - s - inainte de vocala sau intre vocale se pronunta sonor, ca in zumzet: sagen (a zice), sehen (a vedea), lesen (a citi), September (septembrie) - s - final sau inainte de consoana surda se pronunta ca si in "casa": das (aceasta), was (ce), ist (este) - st - la inceputul unui cuvant sau al unui element component dintr-un cuvant compus se pronunta "t": Student (student), Bleistift (creion),

- sp - la inceputul unui cuvant sau al unui element component dintr-un cuvant compus se pronunta "p": Sport (sport), - ss - se pronunta s: lassen (a lasa), Genosse (tovaras) - sch - se pronunta : schwartz (negru), Schlerin (eleva) - v - in cuvintele germane si in cele asimilate se pronunta f: Vater (tata), vier (patru), Vetter, Vogel, Vieh, Veilchen, Volk, vergess ich nie! 4

- w - se pronunta v: wann (cand), zwei (doi) - z - se pronunta : ziehen (a trage) - tz - se scrie dupa vocalele scurte in loc de zz si se pronunta : Platz (loc), sitzen (a se aseza) - eu se citeste (oi): Eule (bufnita), euch (voua) ***************************** Eins, zwei Polizei Drei, vier Grenadier Fnf, sechs alte Hex Sieben, acht Gute Nacht Neun, zehn schlafen gehen.