Vineri, 23.10.

2009 Curs VI TMK - SIDENCO SISTEMUL ARTICULATIEI UNICE (continuare) Nervul

Celula nervoasa, care reprezinta elementul fundamental al sistemului nervos in general, este de 2 tipuri, adica exista 2 categorii de celule nervoase: - neuronii; - nevroglia - este formata de un numar de 9 ori mai mare de celule decat neuronul Nevroglia, cu toate ca este atat de bine reprezentata, a fost mai putin studiata fata de neuron. Functiile nevrogliei sunt doar in parte descrise, in mare parte sunt inca banuite. Functiile nevrogliei sunt urmatoarele: - joaca un rol esential in repararea si structurarea neuronilor dupa lezarea lor; - reprezinta un suport protectiv pentru neuroni; - asista procesul de mielinizare acest lucru se realizeaza prin OLIGODENDROCITELE din sistemul nervos central (SNC) si prin celulele SCHWANN pentru nervul periferic; - asigura fagocitarea neuronilor, in general al neuronilor afectati, lezati. Aceast proces este asigurat de MICROGLIE (parte din nevroglie), care prolifereaza in jurul acestor neuroni lezati, se transforma in MACROFAGE si curata zona lezata; - intervine in metabolismul sistemului nervos prin modularea concentratiei ionice a concentratiei neurotransmitatorilor si a metabolitilor, toti acestia fiind necesari pentru o functionare neuronala normala. Neuronul reprezinta celula functionala fundamentala a sistemului nervos, el poate avea morfologii diferite, dar fundamental prezinta 3 functii comune: - de receptie a informatiei; - de evaluare a informatiei cu analiza oportunitatii transmiterii informatiei mai departe sau nu; - de transmitere a unui semnal de isire (a unei comenzi) catre organul efector. Din punct de vedere structural, neuronul are 4 componente regionale foarte bine particularizate, si anume:
Pag 1 din 9

SOMA (corpul celular) dendritele axonul terminalul presinaptic

SOMA este format din: - membrana celulara (axolema) - nuclei - organite celulare (structuri specializate din citoplasma celular, care ndeplinesc funcii specifice i posed membran proprie. Organitele celulare sunt de dou tipuri: comune: se gsesc n majoritatea celulelor. Exemple: Reticul endoplasmatic (R.E); Ribozomi, Aparatul Golgi, Mitocondrii, Lizozomi
Pag 2 din 9

specifice: intr n alcatuirea numai anumitor tipuri de celule. Exemple:Miofibrile (ntlnit n fibra muscular); Neurofibrile i Corpusculii Nissl (ntlnii n celula nervoas)
Reprezentare schematic a unei celule animale tipice, cu evidenierea componentelor subcelulare. Organite: (1) nucleol (2) nucleu (3) ribozom (4) vezicul (5) reticul endoplasmatic rugos (REr) (6) aparatul Golgi (7) citoschelet (8) reticul endoplasmatic neted (REn) (9) mitocondrii (10) vacuol (11) citoplasm (12) lizozom (13) centrioli

DENDRITELE sunt prelungiri ale somei prin intermediul carora neuronii intra in contact si actiune unii cu altii. AXONUL (fibra nervoasa) este o structura tubulara care porneste, practic, din celula, dintr-o zona care se numeste HILUL AXONIC. Axonul este conductorul prin care se propaga influxul bervos, acest influx nervos fiind un semnal electric si reprezinta expresia potentialului de actiune. Propagarea se face de la celula nervoasa spre periferie. Axonul da pe parcursul sau ramuri care se numesc COLATERALE, iar terminalul acestui axon se ramifica intr-un numar variabil de terminatii. Dupa prezenta sau absenta invelisului de mielina (tecii de mielina), exista: - fibre nervoase mielinizate; - fibre nervoase nemielinizate Mielina este produsa de celulele SCHWANN. Ua axon mielinizat este format din continuarea membranei celulare (a axolemei) si din CILINDRAX . Cilindraxul este format din: - Axoplasma cu neurofilamente; - Neurotubuli; - Organite Teaca de mielina acopera cilindraxul, fiind intrerupta din loc in loc de niste strangulatii denumite NODURILE RANVIER. La nivelul strangulatiilor Ranvier, axolema dispare. Axonul nemielinizat (fibre REMACK) este acoperit de o teaca SCHWANN redusa ca dimensiune.
Pag 3 din 9

Terminatia presinaptica reprezinta zona terminala a ramurilor axonale care se implica in formarea sinapsei. Sinapsa se formeaza la orice nivel al neuronului: - Axodendritic; - Axoaxonic; - Dendrodendritic; - Dendrosomatic Dar circa 80% din sinapsele prin care celula neuronala primeste informatia se afla la nivelul dendritelor.
Pag 4 din 9

La nivelul muschiului, nervul se divide in ramuri primare si fiecare din aceste ramuri primare se divide in ramuri mici din care doar cate 1 ram mic va contacta o fibra musculara. Contactul intre ramul mic si fibra musculara se numeste JONCTIUNE NEUROMUSCULARA sau PLACA FINALA MOTORIE si reprezinta o sinapsa nu neuronala ca toate celelalte, ci o sinapsa neuromusculara. La suprafata fibrei musculare, axonul formeaza o arborizatie terminala, terminatile nervului fiind prinse printre niste digitatii pe care le face sarcolema fibrei musculare (membrana) la suprafata. Sarcolema este plicaturata (brazdata de santuri) si in aceste plicaturi patrund erminatiile ce formeaza arborizatia terminala. Aceste neregularitati ale sarcolemei au fost denumite aparat subneuronal si reprezinta partea postsinaptica a jonctiunii neuromusculare. Astfel, jonctiunea neuromusculara are 3 parti: Presinaptica care reprezinta terminatia axonului demielinizat, terminatie care are la capat un buton terminal axonal in care se gasesc (in fiecare buton) intre 15-20 milioane de vezicule de acetilcolina. Acetilcolina este neurotransmitatorul specific care asigura transmiterea informatiei. Fanta sinaptica reprezinta spatiul dintre axoplasma si sarcoplasma, altfel spus, spatiul dintre membrana presinaptica si membrana postsinaptica; Aparatul subneuronal (partea postsinaptica a jonctiunii neuromusculare) Fibrele musculare albe au o singura jonctiune neuromusculara in timp ce fibrele musculare rosii au mai multe. Din punct de vedere functional, exista 3 tipuri majore de neuroni: Neuroni aferenti; Neuroni intermediari; Neuroni eferenti NEURONII AFERENTI sunt primitori de informatie, practic primitor de potential de actiune. Informatia este de regula senzitiva-senzoriala si vine din periferie si din mediu. Aceste informatii intra in sistemul nervos la nivel central, actioneaza local (ex: reflexele), adica are loc si o transmitere locala de comanda si/sau distribuie informatia prin sistemul nervos central (SNC) catre centrii nervosi. NEURONII INTERCALARI (interneuronii) reprezinta marea masa a neuronilor, cca 99% din totalul lor, si reprezinta statiile intermediare care moduleaza inetractiunea intre neuronul aferent si neuronul eferent. Aceasta modulare se poate produce in sens excitator (stimulul efector creste ca intensitate), sau inhibitor (impulsul, comanda efectoare diminua in intensitate).
Pag 5 din 9

Aceasta modulare a interneuronilor poate fi: directa - cand interneuronii intra in circuitul aferent/eferent; indirecta cand interneuronii pot modifica excitabilitatea circuitului aferent/eferent; intermediara cand interneuronii influenteaza informatia primita de neuronii efectori la nivelul structurilor SNC NEURONII EFERENTI transmitatori de informatii de la SNC la organele efectoare, daca, comanda respectiva este transmisa catre muschi, neuronul respectiv se numeste NEURON MOTOR (motoneuron). Celulele motoneuronilor se gasesc in sbstanta cenusie medulara, iar axonii acestor motoneuroni ies din maduva prin radacinile anterioare formand NERVII PERIFERICI. Exista 43 de perechi de nervi periferici: 12 perechi de nervi cranieni; impreuna formeaza SISTEMUL 31 perechi nervi spinali NERVOS PERIFERIC Nervul spinal are o particularitate: cuprinde amandoua componentele (si fibre aferente si fibre eferente)

Motoneuronul medular localizat in cornul anterior al substantei cenusii din maduva. Este denumit si NEURON . Exista un neuron 1, care se mai numeste fazic, neuron cu soma mare, cu axon gros, cu conducere rapida, intre 60-100 m/s, axon care isi are terminatiile pe fasciculele musculare fazice (albe), si exista si motoneuronul 2 , sau motoneuronul tonic, cu celula mai mica, axon subtire, conducere lenta si care isi are terminatiile pe fasciculele musculare tonice (rosii) neuronul este considerat de Sherrington, calea finala comuna, deoarece la acest motoneuron ajung fibrele terminale ale cailor descendente, venite din cortex (scoarta cerebrala), din diencefal, din trunchiul cerebral si din cerebel, aceste fibre
Pag 6 din 9

conducand informatiile de comanda integrativa spre organul efector care este muschiul. In cornul anterior medular mai exista un tip de motoneuron denumit motoneuron . Axonul motoneuronului merge la fusul muscular si nu la fibra musculara. Exista si un motoneuron dinamic si un motoneuron static. Axonii motoneuronilor medulari formeaza radacina anterioara care poate avea urmatoarele tipuri de fibre nervoase: 1. fibre mielinice groase diametrul intre 8-14 m (axonii motoneuronilor ); 2. fibre mielinice mijlocii diametrul intre 3-8 m (axonii motoneuronilor ); 3. fibrele mielinice subtiri diametrul sub 3 m )fibre vegetative preganglionare) Radacina posterioara contine fibre nervoase aferente senzitive, fibre ale carui neuroni senzitiv se afla in ganglionul spinal. Exista o varietate mare de fibre aferente mielinice si amielinice in radacina posterioara. Aceste fibre sunt: fibrele mielinice groase tipul I cu diametrul intre 12-20 m reprezinta fibrele cu conducere rapida. Aceste fibre conduc sensibilitatea proprioceptiva; fibrele mielinice mijlocii tip II cu diametrul intre 5-12 m au o conducere mai putin rapida, conduc sensibilitatea proprioceptiva si tactila; fibrele mielinice subtiri tip III cu diametrul intre 2-5 m au o conducere lenta si transmit sensibilitatea somatica, dureroasa si termica; fibrele amielinice tip IV cu diametrul intre 0,3-1,3 m care transmit sensibilitatea viscerala dureroasa. Aceasta clasificare apartine lui Erlanger si Gasser. O clasificare a tuturor fibrelor nervoase senzitive sau motorii, pe baza vitezei de propagare a impulsului nervos este urmatoarea: 1. fibrele A au axon mielinizat, avand diametrul cel mai mare. In aceasta grupa intra 4 subgrupe de fibre: A viteza intre 60-120 m/s sunt fibre motorii si proprioceptive A viteza intre 30-70 m/s sunt fibre ale sensibilitatii tactile si ale musculaturii lente; A viteza intre 15-40 m/s fibre ale fusurilor musculare; A viteza intre 5-20 m/s fibre rapide ale sensibilitatii dureroase

Pag 7 din 9

2. fibrele B au viteze de la 3-15 m/s, au axonii mielinizati ci un diametru sub 3 m, fibre vegetative (in general), preganglionare si aferene vegetative;

3. fibrele C cu viteze de la 0,5 2 m/s, fibre cu conducere lenta, fibre amielinice cu diametrul intre 0,5-1 m, fibre cu conducere lenta a durerii si pot fi fibre vegetative postganglionare. Nervii care asigura inervatia musculaturii striate contin in cea mai mare parte, fibre mielinizate cu diametre diferite, intre 2-20 m. Aproximativ 40% din fibre sunt aferene senzitive si apartin grupului cu diametru mare, intre 9-20 m. Restul de 60% sunt eferene (aferene motorii), 1/3 fiind din grupul si 2/3 din grupul . Nervul periferic contine atat axonul senzitiv cat si axonul motor si de asemenea si axonul vegetativ. Sistemul nervos vegetativ (SNV) are 2 neuroni intre SNC si organul efector. primul neuron se gaseste in SNC al II-lea neuron se gaseste in afara SNC, respectiv in ganglionul vegetativ

Anatomic si functional, SNV se imparte in:

Pag 8 din 9

1. sistemul nervos simpatic I neuron (celula) se gaseste in SNC maduva toracica; - al II-lea neuron (celula) se gaseste in afara, dar foarte aproape de SNC. 2. sistemul nervos parasimpatic I neuron (celula) se gaseste in creier si maduva sacrata; - al II-lea neuron (celula) se gaseste in ganglionul vegetativ din organul efector.

(Urmeaza cursul 7 Reparatia nervului)

Pag 9 din 9