Sunteți pe pagina 1din 11

Capitolul 4

Indicatori statistici de mediu

Un sistem de indicatori trebuie sa aiba o structura clar definita si sa furnizeze un cadru de lucru logic si sistematic si nu doar o simpla lista de indicatori. Urmatoarele considerente sunt fundamentale n definirea unei astfel de structuri: sistemul de indicatori trebuie sa ofere cel mai general si comprehensiv model posibil al sectoarelor si domeniilor referitoare la mediu; structura sistemului trebuie sa permita gruparea indicatorilor n functie de scopul analizei; sa permita crearea de legaturi cu alte sisteme statistice prin indicatori nglobati n sistem (structura deschisa); sa permita adaugarea de noi indicatori (structura extensibila).

4.1. Clase de indicatori de mediu


Un indicator de mediu poate fi definit pe larg ca un parametru sau o valoare derivata dintr-un parametru, care ofera informatie despre un fenomen. Indicatorii de mediu au o semnificatie care se extinde dincolo de asocierea cu un parametru specific. n primul rnd, utilizarea indicatorilor de mediu trebuie sa reduca volumul de informatie necesar obtinerii unei imagini precise a situatiei. Decizia asupra unui numar adecvat de indicatori este dificila. Folosirea mai multor indicatori poate uneori sa complice

situatia prin introducerea unui volum de detalii inutile. n schimb, utilizarea unui singur indicator sau a ctorva indicatori poate sa nu fie suficienta pentru a exprima toate informatiile necesare. Indicatorii de mediu sunt folositi pentru a facilita procesul de comunicare dintre statistician si utilizatorul informatiilor. Pentru a ndeplini acest scop, indicatorii sunt adesea simplificati si construiti pentru a satisface nevoile utilizatorilor. Datorita acestor adaptari, indicatorii de mediu nu satisfac ntotdeauna standardele strict stiintifice. OECD a dus la bun sfrsit o serie de lucrari metodologice despre indicatorii de mediu. Organizatia a dezvoltat indicatori pentru a ndeplini diverse scopuri, dar cei mai importanti sunt aceia destinati aplicatiilor din perspectiva abordarii presiune - stare - raspuns. UN-FDES nu este att de riguros n specificatiile sale despre legatura dintre presiune, stare si raspuns, dar foloseste principii pe care se bazeaza cadrul de lucru presiune - stare raspuns. Astfel, activitatea OECD poate oferi cteva introspective folositoare pentru cei care folosesc abordarea UN-FDES. Cadrul de lucru OECD se bazeaza pe trei tipuri de indicatori de mediu. Indicatorii care evidentiaza presiunile activitatilor economice si sociale asupra mediului constituie o clasa de indicatori, denumiti si indicatori de presiune si prezinta cauzele problemelor de mediu (de exemplu, epuizarea resurselor naturale ca urmare a extractiei nerationale, evacuarea de poluanti sau deseuri n mediu rezultate din procese industriale poluante etc.). Cea de a doua clasa de indicatori poate fi constituita din indicatorii care evidentiaza schimbarile sau evolutia starii fizice a mediului, numiti si indicatori de stare. Indicatorii care evidentiaza eforturile facute de societate sau institutiile autorizate pentru mbunatatirea mediului sau diminuarea degradarii, denumiti indicatori de raspuns reprezinta cea de-a treia clasa de indicatori.

n mod concret, indicatorii de presiune exprima cauzele problemelor de mediu, cum ar fi: de precierea resurselor naturale ca urmare a unei extractii intense, eliberarea de poluanti si deseuri n mediu prin dezvoltarea industriala etc. Cu alte cuvinte, acesti indicatori masoara impactul asupra mediului. n contrast cu acest gen de indicatori, indicatorii de stare evidentiaza calitatea mediului prin agregarea datelor care privesc calitatea aerului, a apei sau a solului precum si cele care privesc marimea stocurilor de resurse naturale. Indicatorii de raspuns cuantifica rezultatele politicilor de mediu asa cum sunt implementate (la nivelul reglementarilor, al bugetului national, al introducerii stimulentelor fiscale etc). Tabelul 4.1. Matricea indicatorilor de mediu
Probleme de mediu Schimbari climaterice Diminuarea stratului de ozon Reducerea biodiversitatii Indicatori de presiune Productie industriala, consumuri energetice: emisii de gaze cu efect de sera Productia de CFC: emisii de CFC, haloni etc. Schimbari n utilizarea terenurilor si utilizarea de pesticide /fertilizanti Productia industriala, productia energetica, consumul de resurse Productia industriala, productia de chimicale, utilizarea chimicalelor Indicatori de stare Concentratii ambientale, temperaturi globale Grosimea stratului de ozon Numar de specii amenintate, distributia speciilor Prospectarea rezervelor de resurse minerale Indicatori de raspuns Cheltuieli pentru alternative energetice, preturi diferentiate Legislatie si conventii internationale Cheltuieli pentru protectie Rata de reciclare, indicii preturilor resurselor, rata de mpaduriri Legislatie, cheltuielile de cercetare

Epuizarea resurselor

Dispersia chimicalelor toxice

Concentratia de dioxina n sol

Probleme de mediu

Indicatori de presiune Productia industriala, cantitatea de deseuri produsa Productia industriala, transporturi, consum energetic: emisii de NO X, SO X, VOC18, particule Transport titei, turism maritim Cerinta de apa, intensitatea utilizarii apei

Indicatori de stare Suprafata gropilor de gunoi, calitatea apei subterane Nivelul pH-ului19 n sol si n lacuri, suprafata padurilor uscate, calitatea aerului urban Calitatea ecosistemelor marine Concentratii de nitrati si fosfati n ruri si lacuri, nivelul apelor subterane

Indicatori de raspuns Cheltuieli pentru colectarea si tratarea deseurilor

Deseuri

Poluarea aerului si acidificarea Mediul marin si zonele de coasta Poluarea apei si resursele de apa

Penalitati, cheltuieli, legislatie

Conventii internationale Populatie racordata la canalizare, cheltuieli pentru canalizare si epurare

Sursa: OECD. n continuare se vor aborda doua probleme majore ale mediului: eutrofizatia si acidificarea. Eutrofizatia reprezinta mbogatirea apei cu nutritivi (n special azot si compusi ai fosforului). Rezultatul este o crestere accelerata a algelor si a plantelor acvatice superioare care deregleaza echilibrul organismelor prezente n apa si pericliteaza calitatea apei. Indicatorul presiunii asupra mediului preferat pentru eutrofizatie ia n considerare emisiile compusilor de azot si fosfor din ngrasaminte, apa industriala si menajera si din alte
18 19

Compusi organici volatili. Determinarea concentratiei ionilor de hidrogen dintr-o solutie, pentru a stabili gradul de aciditate sau de alcalinitate al acesteia. Valoarea pH-ului este indicata printr-o cifra. Cifra 7 indica un pH neutru. O cifra mai mica dect 7 indica un nivel de aciditate aflat n crestere, n timp ce o cifra mai mare dect 7 indica un nivel de alcalinitate aflat n crestere. n consecinta, cifra 0 marcheaza gradul cel mai nalt de aciditate, iar cifra 14 gradul cel mai nalt de alcalinitate.

surse. Deoarece n tarile OECD nu exista date pe toate aceste surse , sunt folositi substituenti. Exemplele de asemenea substituenti se refera la consumul de ngrasaminte si informatiile generale referitoare la deversarile de apa reziduala. Densitatea cresterii animalelor este privita ca un substituent brut, dar masurabil pentru potentiala eutrofizare cu ngrasamnt. Sunt necesare compromisuri asemanatoare atunci cnd se aleg indicatorii starii mediului. Ideal ar fi ca acesti indicatori sa tina seama de cantitatea n exces de nutritivi att n sol ct si n apa. Deoarece ev aluarea nutritivilor n sol este complicata, alternativa preferata se concentreaza asupra apelor marine si apelor continentale. n prezent exista date disponibile referitoare la BOD20, concentratiile de fosfor si azot. n cele din urma, indicatorii reactiilor societatii ar trebui sa reprezinte eforturile acesteia de a reduce eutrofizatia si excesul cantitatii de nutritivi. Procentul populatiei care este racordata la sistemul de canalizare este indicatorul cel mai reprezentativ, dar putine tari OECD detin informatii suficiente pentru a determina aceasta evaluare. Nici o tara nu aduna informatii despre deversarile reziduale. n schimb, substituentii precum procentul populatiei racordate la sistemul de canalizare, sunt folositi n mod obisnuit.

20

Biologycal oxygen demand necesarul biologic de oxigen nivelul poluarii din apa exprimat prin cantitatea de oxigen necesara pentru oxidarea substantelor poluante.

Tabelul 4.2 . Exemple de Indicatori ai Eutrofizatiei si Acidificarii Indicatorul sugerat Indicatorul preferat Eutrofizatia 1. Presiunea asupra mediului 2. Conditiile mediului 3. Raspunsurile societatii Emisii de N si P n apa si sol Necesarul de oxigen/Oxigenul dizolvat n apele dulci si marine Procentul populatiei racordata la sistemul de canalizare Acidificarea 1. Presiunea asupra mediului 2. Conditiile mediului 3. Raspunsurile societatii Indicatorul substantelor acidficatoare Excedentul ncarcarilor critice de acid n apa si n sol Capacitatea echipamentului de reducere a SO x si NO x din surse fixe Emisii de SOx si NOx Nivelul pH-ului, SO 4 , NO3 n ploile acide Echipament de reducere a poluarii aerului Procentul populatiei racordata la sistemul de tratare a apelor reziduale Costul echipamentelor pentru tratarea apelor reziduale Consumul de ngrasaminte, masurat n cantitati de N si P Deversari de ape reziduale Densitatea septelului Indicatori aproxmativi

Compusii de sulf si azot sunt responsabili n mare parte de acidificare iar emisiile de SO x , NO x si NH 3 sunt indicatori utili ai presiunii mediului. Totusi, putine tari sunt capabile sa construiasca un indicator bazat pe toti cei trei compusi deoarece sunt putine informatii disponibile despre emisiile de NH3. n schimb sunt folositi ceilalti doi compusi. Cel mai utilizat indicator al starii mediului este tot un substituent - concentratia ploilor acide

(pH, SO 4 si NO 3). Datele referitoare la depunerile si determinarea valorilor pH-ului n apele de suprafata si sol sunt disponibile n cteva tari OECD si sunt o alta alternativa. n cele din urma, indicatorul preferat pentru raspunsul societatii este capacitatea echipamentului de reducere a SOx si NO x, dar informatiile despre acest subiect sunt putine. Majoritatea datelor se refera la cheltuielile cu echipamentul de reducere a poluarii, inclusiv cheltuielile de instalare si functionare a echipamentelor de emisie a aerului nonacid. Conceptia dezvoltata nu este una proprie, ea apartinnd cadrului de lucru OECD. Un sistem de indicatori de mediu construit pe baza acestei conceptii poate fi viabil si n cazul Romniei. nainte de dezvoltarea unui astfel de sistem trebuie sa se aiba n vedere urmatoarele: valorile unui indicator trebuie sa fie masurabile sau cel putin observabile; un indicator trebuie sa fie n mod empiric legat de fenomenul studiat (valorile datelor, pe care indicatorii de mediu se bazeaza, cresc sau descresc, indicatorii trebuie sa se comporte similar si direct proportional); datele trebuie sa fie accesibile sau usor de obtinut prin intermediul unor proiecte, studii sau activitati de monitorizare speciala; metodologia de culegere, de procesare a datelor si de construire a indicatorilor trebuie sa fie clara, transparenta si standardizata; resursele necesare pentru construirea si monitorizarea indicatorilor trebuie sa fie la ndemna; procesul de culegere, procesare a datelor si de dezvoltare a indicatorilor trebuie sa fie totdeauna eficient din punct de vedere a costurilor; Acceptarea politica a indicatorilor la nivel local, national sau international este esentiala. Cea mai importanta trasatura a indicatorilor

este relevanta lor n cadrul strategiei si luarilor de decizii. Indicatorii care nu sunt acceptati de strategi nu influenteaza prea mult deciziile lor. Sistemul de indicatori astfel construit este suficient de larg pentru a permite analize detaliate nsa nu pot fi suficient de expliciti cnd se doreste luarea unor decizii rapide de catre factori insuficient familiarizati cu problematica. Din astfel de ratiuni, statisticienii trebuie sa puna la punct un sistem de indicatori mai concis care sa concentreze informatia esentiala.

4.2. Indicatori sintetici de mediu


Criteriile dupa care se face selectia indicatorilor utili n construirea sistemului de indicatori sintetici de mediu trebuie sa se refere la: cadrul de referinta (importanta pentru Romnia, permite utilizarea n evaluari - indicatorul este curat, raspunde rapid la schimbari, semnificatie spatio-temporala); usurinta n utilizare (usor de interpretat si transparent n modul de obtinere, nivel rezonabil al continutului informational, relevant pentru marele public, relevant politic - indicatorul este concordant cu obiectivele nationale si internationale); validitate (bine fundamentat stiintific, consens privind interpretarea, date disponibile, sa fie bazat pe date ce se obtin prin costuri reduse, date nregistrate regulat si omogen - indicatorul sa se bazeze pe date existente n prezent si care n viitor vor fi nregistrate regulat si o mogen, cuantificabile, reprezentative pentru ntreaga tara).

Indicatorii, puternic agregati prin comprimarea si simplificarea informatiilor, devin mai eficienti21. Un astfel de model explicit care ghideaza organizarea si dezvoltarea indicatorilor de mediu, se prezinta n figura 4.1.

impact Servicii de ecosistem impact deseuri poluare

resurse Activitate economica

populatie

impact Servicii de ecosistem Servicii de ecosostem

Figura 4.1. Model de interactiune om mediu Acest model descrie patru interactiuni ntre activitatile umane si mediu 22: furnizare de resurse: de la mediu populatia primeste minerale, energie, alimente si alte resurse naturale, dar care prin utilizare n activitatea economica si diminueaza potentialul sau conduc la degradarea ecosistemelor, care la rndul lor influenteaza productia;
21

Mndricelu C.,Analiza statistico-economica a protectiei mediului, Teza de doctorat, ASE; Bucuresti, 2002. 22 Environmental indicators, World Resources Institute.

absorbtie: resursele naturale sunt transformate prin activitati in dustriale n produse si servicii energetice, precum si n emisii si deseuri, care la rndul lor sunt evacuate n mediu. n functie de capacitatea mediului de a absorbi emisiile si deseurile apare si fenomenul de poluare reala, care afecteaza functia mediului ca factor de productie;

suport de viata: ecosistemele p amntului, n special cele neamenajate produc servicii reprezentnd suport de viata esential pentru mentinerea biodiversitatii. Activitatile umane influenteaza ecosistemele reduc nd abilitatea mediului de a furniza astfel de servicii;

impact asupra bunastarii umane: aerul poluat si apa contaminata afecteaza sanatatea umana si implicit bunastarea. Pentru fiecare tip de astfel de interactiuni pot fi construiti indicatori

cu o complexitate mai mare. De exemplu, tipurile de interactiuni furnizare de resurse si absorbtie sunt strns legate de organizarea activitatilor economice (activitati de extractie, producere de energie, constructii, industrie prelucratoare), care produc poluanti si deseuri ce sunt evacuate n mediu. Indicatorii de mediu asociati la aceste doua tipuri de interactiuni pot fi sintetizati n doi indicatori puternic agregati, respectiv, indicatorul epuizarii resurselor si indicatorul poluarii. Al treilea tip de interactiune descris n model este strns legat de abilitatea ecosistemelor de a furniza servicii care privesc mentinerea biodiversitatii si poate fi exprimat sintetic prin indicatorul de risc al ecosistemului. Al patrulea tip de interactiune se refera la conditiile de mediu care pot afecta sanatatea umana si bunastarea, indicatorii respectivi fiind stns legati de indicatorii sociali. Acest tip de interactiune poate fi exprimat sintetic prin indicatorul impactului mediului asupra bunastarii umane .

n ciuda unui nalt nivel de interes intelectual pentru acest domeniu, nu exista mari progrese n implementarea indicatorilor de mediu, iar eforturile de a-i lega direct de decizia de politica economica, se afla nca la un nivel nesatisfacator.