CONSILIUL EUROPEAN

Prima intalnire la varf,din decembrie 1974,la Paris,duce la crearea Consiliului European.Printr-un simplu paragraf,comunicatul final al conferintei anunta ca sefii de state si de guverne au decis sa se reuneasca,insotiti de ministrii de externe,de trei ori pe an,si de fiecare data cand e necesar,in Consiliul comunitatii. Pentru prima oar s-a ntlnit Consiliul European la Dublin n 1975. Din acel moment Consiliul European incepe sa devina institutia politica decisiva in constructia europeana. Prin Actul Unic European din 1986,o practica politica evidenta a fost consacrata si juridic prin art.2:Consiliul European reuneste sefii de stat si de guvern ai statelor membre si presedintele Comisiei Comunitatii Europene.Acestia sunt asistati de ministrii de externe si de un membru al Comisiei.Consiliul European se reuneste de cel putin doua ori pe an.

NATURA CONSILIULUI EUROPEAN

Intrarea oficiala in scena comunitara a Consiliului European a generat critici,cele mai multe bazate pe criterii juridice.Nefiind urmare a unei convietuiri internationale si nici urmare a revizuirii tratatelor comunitare,Consiliul European a fost consacrat juridic doar in 1986,in Actul Unic European,intr-o forma care lasa loc ambiguitatilor si liberei interpretari(art.2 din Actul Unic European,cu forma sa

laconica,favorizeaza o dubla natura Consiliului European:de organ de cooperare politica europeana si de Consiliu al comunitatilor). Tinand cont ca procesul European presupune imaginatie si inovatie empirica,Consiliul European poate fi luat drept o inovatie politica.Trei ipoteze pot aduce clarificari privitoare la natura acestei institutii:

1-Consiliul European este un organ interguvernamental care orienteaza si coordoneaza actiunile statelor membre,dar care respecta responsabilitatile si competentele institutiilor comunitare.

2-Consiliul European este o noua forma a Consiliului de ministri,institutie principala comunitara alaturi de Comisie.Comunicatul final de la Paris folosea totusi termenul de Consiliul comunitatii,si ulterior in rezolutia privind Uniunea Europeana adoptata la Stuttgart in iunie 1983 se foloseste termenul de Consiliu European.Fie ca-i vorba de o scapare,fie de o subtilitate politica de rezerva,aceasta pune in evident faptul ca in constructia europeana ambiguitatea si creativitatea se pot confunda sau (si) completa una pe cealalta.

3-Consiliul European este un organ sui generis;in practica se poate observa ca si prima si a doua ipoteza raman insuficient argumentate,Consiliul European fiind un organ in felul sau,care,printr-o implicare politica originala (complexa din punct de vedere juridic) actionand uneori ca organ interguvernamental,alteori drept Consiliu de ministri- si bazat pe legitimitatea pe care o au sefii de stat,poate fi considerat,fara nicio indoiala,instant politica suprema in constructia europeana.

COMPETENTELE CONSILIULUI EUROPEAN

Consiliul European a aparut din nevoia de a relansa procesul european intr-o perioada cand institutiile comunitare pareau depasite de noutatile achizitionate din extindere,precum si de evolutia sistemului politico-economic mondial.Din nevoia de a tine cont de noii parametri politici din ce in ce mai diversi si mai complecsi,si cu scopul de a da coerenta demersului european,Consiliul European,intr-un mod original,si-a conferit competente atat pentru afacerile comunitare cat si pentru cooperarea politica interguvernamentala. In urma Comunicatului de la Paris si,mai ales,din declaratia solemna de la Stuttgart din iunie 1983,rezulta ca:

1-Consiliul European are functia de impuls si relansare politica.Liderii politici din statele membre pot interveni in situatii de criza si de blocaj al mecanismelor comunitare,sau pot gira politic incercari spre alte etape in procesul european;astfel s-a luat decizia politica de alegere directa a Parlamentului European,principiile si procedurile fiind clarificate ulterior prin acte ale Consiliului de ministri.

2-Consiliul European are rolul de a defini orientarile in procesul de integrare si de a-i fixa prioritatile.Aceasta competenta s-a exersat in problemele globale,gen Uniunea economica si monetara,Uniunea Europeana,diverse politici regionale.Ar putea sa reiasa din aceasta competenta ca liderii politici care compun Consiliul dispun de mari spatii de manevra.Nu trebuie uitat totusi ca orientarile si prioritatile in constructia europeana se fixeaza greu si cu prudenta,intr-un joc complex in care se amesteca interese diverse,intre care cele nationale si electorale au un loc al lor.

3-Consiliul European are de asemenea rolul de a coordona si de a asigura coerenta intre politicile nationale si cele comunitare,domeniul economic fiind cel mai adesea in centrul preocuparilor spre a se face fata evolutiilor( sau mai bine zis schimbarilor) din economia mondiala.

4-Consiliul European defineste si extinde procesul de integrare spre noi domenii;astfel au aparut Sistemul Monetar European,Europa Cetatenilor etc

Consiliul European este si un loc de schimburi de vederi si de informatii pe diferite teme,si un loc de negociere a unor chestiuni ramase nerezolvate la nivelul altor institutii comunitare.Fiind un organ politic,el ar putea constitui o voce care sa ridice autoritatea Europei in relatiile internationale.Tinand cont,insa,de diversitatea de state ce compun astazi Uniunea Europeana,precum si multiplele lor dependente politice,temele mari ale lumii nu gasesc consens imediat in Consiliu. Este cunoscut faptul ca multe din intalnirile Consiliului European nu au urmari spectaculoase in planul declaratiilor comune.De altfel,se poate observa ca,daca reuniunile la varf din deceniul sapte erau legate de conjuncturi politice,Consiliul European de astazi se tine regulat,insa deciziile sale sunt legate tot de conjuncturi politice;cele care vin din sfera mondiala sau comunitara,cele care infrang rezistenta unor state membre. Consiliul European este un guvern al guvernelor statelor membre si,ca atare, lui ii revine sarcina de a initia noi actiuni si dispozitii in vederea indeplinirii celor doua obiective majore ale Comunitatii:aprofundarea si extinderea. Pentru a asigura functionarea democratica a Consiliului,s-a adoptat un sistem de rotatie semestriala a Presedintiei acestuia,astfel incat fiecare stat membru se afla periodic,pentru sase luni,in fruntea Consiliului. Sedintele se tin de obicei la jumatatea si la sfrsitul duratei fiecarei presedintii. n afara de acestea mai are loc n ntlnire speciala la nivel nalt, n care sunt discutate temele cele mai importante. Presedintia Consiliului European se schimba o data la sase luni, din rndul sefilor de stat si de guvern ai UE, conform unui complicat procedeu de rotatie n care se tine cont att de ordinea alfabetica ct si de populatia si marimea tarilor membre. Tara care detine presedintia n Consiliul de Ministri o preia automat si pe cea din Consiliul European, devenind astfel gazda acestuia. Presedintia Consiliului European ofera statelor posibilitatea de a conferi politicii europene un impuls national propriu si de a-l pune n practica prin mijloacele diplomatice existente.

Atributii si funcii

Prin comunicatul dat n urma Conferintei de la Londra din 1977 s-a artat c lucrrile Consiliului European urmresc schimbul de vederi asupra subiectelor puse n discutie, asigurnd cadrul discutiilor "destinate a produce hotrri, a da linii directoare pentru o actiune viitoare sau a ajunge la luri de pozitie publice reprezentnd punctele de vedere ale Comunittii". Aceste competente s-au mrit odat cu trecerea timpului, Consiliul European ajungnd s fie principalul for de luare a deciziilor privind viitorul Uniunii. Fr s compromit mecanismul decizional comunitar, Consiliul European a stabilit relatii apropiate cu Comisia, al crui presedinte face parte din componenta sa, a strns relatiile cu Parlamentul European, cruia i prezint rapoarte asupra deliberrilor ntrunirilor sale, precum si un raport anual scris. Conform specialistilor in drept comunitar functiile ndeplinite de ctre Consiliul European sunt: - functia de arhitect al evolutiei internationale a constructiei europene, toate deciziile importante n acest sens fiind luate sub inpulsul lui; - functia de stabilire a orientrilor generale n materia politicii economice si sociale, precum si n domeniul politicii externe; - functia de decizie la cel mai nalt nivel a problemelor deosebite ce apar n domeniul economic, social, financiar si al politicii externe.

Organizare Conform art. D din Tratatul de la Maastricht: "Consiliul European impulsioneaz dezvoltarea Uniunii si stabileste orientrile

politice generale necesare acestei dezvoltri. Concluziile Summit-ului de la Bruxelles n Concluziile Summit-ului UE de la Bruxelles, desfsurat n perioada 24-25 octombrie, se arat: - Procesul istoric lansat la Copenhaga n 1993 este pe cale s si arate primele fructe; - Consiliul European a salutat clduros rezultatele referendumului irlandez. Aceste rezultate au netezit calea spre completa rafificare a Tratatului de la Nisa, permitndu-se astfel ca Tratatul s intre n vigoare la nceputul anului viitor; - Consiliul European a luat decizia s permit Uniunii s prezinte trilor candidate pozitiile de negociere asupra tuturor problemelor rmase, pn la nceputul lui noiembrie, pentru a se putea nchide negocierile de aderare la Copenhaga, n decembrie, cu primele tri care vor adera. Consiliul European a stabilit liniile directoare pentru continuarea procesului cu acele tri care nu vor fi incluse n prima extindere; -Uniunea si confirm determinarea de a ncheia negocierile de aderare cu trile citate la Consiliul European de la Copenhaga din 12-13 decembrie si s semneze Tratatul de Aderare la Atena n aprilie 2003; - Trebuie s fie respectate limitele pentru cheltuielile legate de extindere prevzute pentru perioada 2004-2006 de ctre Consiliul European de la Berlin; - Nevoile productorilor care locuiesc n regiunile dezavantajate ale prezentei Uniuni Europene vor trebui protejate; agricultura multifunctional va fi mentinut n toate spatiile Europei, n concordant cu concluziile Consiliului European de la Luxemburg din 1997 si cel de la Berlin din 1999; - Efortul general stabilit la Consiliul European de la Berlin cu privire la disciplina bugetar va fi continuat n perioada care ncepe cu 2007; - Consiliul European, tinnd seama de tinta dezvoltrii unui parteneriat strategic ntre UE si Rusia, este de acord s fac un efort special pentru a ajunge la un

compromis n ceea ce priveste elementele de ngrijorare a tuturor prtilor interesate n viitorul tranzit de persoane ntre regiunea Kaliningrad si alte prti din Rusia; - Consiliul European subliniaz necesitatea ca toate prtile s respecte dreptul de suveranitate al oricrui stat si, n consecint, dreptul de a proteja siguranta propriilor cetteni prin controlul la granit si cel impus miscrii de bunuri si oameni n sau de-a lungul teritoriului su. Consiliul European subliniaz si dreptul fiecrui stat de a introduce vize chiar si pentru tranzit; - Consiliul European ia cunostint de situatia unic a Regiunii Kaliningrad ca parte a Federatiei Ruse; - Consiliul European a czut de acord asupra modului de implementare a prevederilor Tratatului de la Nisa referitoare la implicarea membrilor auropeni ai NATO nemembrii UE. n context, Consiliul arat c ntelege ca orice actiune care va fi dus la ndeplinire n cadrul politicii externe si de securitate comune a UE nu va prejudicia principiile Cartei ONU, inclusiv capitolul referitor la mentinerea pcii si securittii, la solutionarea pasnic a disputelor si retinerea de la amenintarea sau folosirea fortei; - Consiliul European a acordat un mandat Secretarului General/naltul Reprezentant, Javier Solana, s actioneze n directia ajungerii la un acord ntre UE si NATO ct mai curnd posibil;