1

C O N S I L I U L L O C A L I P R I M R I A M U N I C I P I U L U I B A I A M A R E

Nr. 1/2011

Cronici de liceu

R E V I S T C O L A R D E I S T O R I E C O L E G I U L N A I O N A L M I H A I E M I N E S C U B A I A M A R E

Cronica cinematografica:
n f r u n t a r e a t i t a n i l o r ( 2 0 1 0 ) Aceastanouversiuneaclasiculuilmdin1981lare ncentrulpovetiipeulluiZeus,Perseucrescut printreoameni.Luptapentruputereigasetepe oameninfruntandregii,carelarndullornfrunta zeii.nfrunteaunorrazboiniciviteji,Perseupornete ntrocalatorieplindepericolenlumileinterzise, acoloundesevaluptacucreaturi,bestiiidemoni, nfaacroravatriumfanumaidaciiacceptcon diiadezeu,prinsdareasoriisicreareapropriului sudestin. S a l v a i s o l d a t u l R y a n ( 1 9 9 8 ) nceldealdoilearzboimondial,victorianuafost atinsdoarprintacticiderzboisaugeneralicuvoina deer,ciidesacriciulunoroamenisimplicarecusau frvoialor,iauschimbatmeseriadezicuzi,pentrua devenisoldai.Filmulneprezintjurnaluluneimisiuni desalvare,ncarescopulmisiuniiestegsireai aducereaacasaunuisingurom.Ultimulsupravieuitor din4fraiplecailarzboi. U l t i m e l e z i l e a l e l u i H i t l e r ( 2 0 0 4 ) Aprilie1945,suntultimelezilealeluiAdolfHitler. Pusnfaanfrngeriiinevitabile,strileluiHitler trecdintroextremnalta,delaprovocare,la lupt,lagnduldeafugi,srmnloialisaus optezepentrusupravieuire.EvaBraunsedistreaz ntimpceMagdaGoebbelsiomoarcopiii.Filmul continuprezentndcumiautritHitlersiEva ultimeleoreinbuncr. CristianGoga,11B

Cuprins
4.Editorial 6.Personalitiistorice 6.Vladepe 8.Carlosal2leaalSpaniei 10.naprareafemeilor 11.Sufragetele 13.Primuleditorbimarean 14.Instituii,fenoneme,civilizaie 14.Samuraii 16.Francmasoneria 18.Coroanelemonarhice 20.Pescurt 20.Cincieroicareauschimbatlumea 22.Cincintalniricareauschimbatlumea 23.Zececrticareauschimbatlumea 25.Spatiulmuzeal 25.MuzeuljudeeandeistoriesiarheologieMaramure 27.MuzeuljudeeandeartCentrulartisticBaiaMare 28.Ceid`ntiu 29.Cltorintimpispaiu 29.SeptentionAmbradeLituania 31.MaramureVatrdecultur 33.Ghidturistic

Editorial
Salutiniiativacatedreideistoriedeaaduceunlucru nou,inedit,npeisajulrevuisticdincolegiulnostru. Revistadeistoriesevaalturacelorlalterevistedeja tradiionaledincoalanoastr,cuconvingereacvade unrealfolos,tuturorbeneciarilordineducaie.Implicarea pregnantaelevilornelaborareasa,vasporiatractivitateaisper, vageneraoemulaiesuplimentar,ntrun spiritdecompetitivitate.Felicitdeasemenea pecolegiimeicareauavutaceastideei spercanouarevistacolegiuluiseun punctdereperimportantpentruntreaga suareeminescian. Director, prof.MariusCrciun Elaborarea unei reviste colare de istorie reprezint o modalitate atractiv de a nva aceast disciplin. ntro er a tehnologiei e rescscutmsimotivmpeelevinmuncadecercetaredirect, apelnd la diverse surse oferite de mijloacele de informare n mas dari la cele tradiionale ecruia revenindui n parte un specic al educabilitii. Prin implementarea elevilor n redactarea unei reviste colare de istorie se urmrete dezvoltarea capacitilor de analiz, sintez, cercetare i organizare a propriei activiti, de formare a unor deprinderi att de necesare n vederea pregtirii pentru examenele naledaripentruadaptarealapiaamunciinperspectiv. n calitate de profesor de istorie al acestui colegiui de profesor re sponsabil al ariei curriculare ommediusocietate nu pot dect s sa lut apariia unei reviste de prol n cadrul Colegiului Naional Mihai Eminescu. Revista se alatur astfel altor reviste cu prol literar: Eminesciana,Verbevii,Crisalide,dincadrulcolegiului.

Eavaactivanudoarinteresulnsinepentruistoriecivastimulai promovadeprinderijurnalisticeiITprecumidecercetareide coroborareasurseloristoricedarimuncanechip.Eleviiatrain concepereairedactarearevisteivoraveaodatnplusoportunita teaieiriidinrutin.Deiprofesoriicatedreideistorievorcoordona pnlaunpunctactivitateadebuildingarevistei,eleviivoraceia carevoraveadeplinaresponsabilitate:concepereairedactareaar ticolelor,tehnoredactareacomputerizat,asezareanpagin,gra caiilustraia,identicareaiabordarearesurselor. Revistavareectaspiritultnarifebril,nonalantainspirati graioasagandiriiiscriituriiistoriceatinerilorliceeni.Subiectele vorlipsitedecomplexe,interesantedarnupretenioase,aparent comunedarmereusurprinzatoare.Nufacemdectsmaivalidm ncaodatadevarulbanaldarprinastanumaipuinadevratcec aregeneraieiirescrieistoria.Revistaestenacelaitimpiun omagiuadusmemoriei,aceastminuneanaturiicaredidentitate, sensimreiespecieiumane.Nuexistniciunprocesalgndirii caresnuaiblabazmemoria.Estedecidenenelesdemersulun orpseudospecialitintralecoliicarevorsdesinezepreocupar eancoalapentrumemorie,concentrareipentruexersarea,dez voltareaiconsolidarealorconsiderndsucientmemoriaarti cialacalculatorului. Spermcrevistasaaparaodatsauchiardedouoripean. MulumimPrimarieiBaiaMarecprintrunproiectdeparteneriat nanatafacutposibilaparitiarevisteicarespermcvalumina viaaculturaltnaraorauluinostru. LAMULTIANI CRONICIDELICEU! prof.TeodorMarton

Personalitati istorice
Vladepe
Visepareuorderecunoscut?... nufoartenaltdestatur,dar foartevnjosiputernic,cu nfiareacrudinortoare,cu nasulmareiacvilin,nrileumate, faasubireipuinroiatic,ncare genelefoartelunginconjurauochii verziifoartedeschii,iarsprn cenelenegreistufoaseiartau amenintori:faaibrbiaierau rase,cuexcepiamustii.Tmplele umatesporeauvolumulcapului.Un gtcadetaurlegaceafanaltde umeriilaipecarecdeauplete negreicrleonate. Aceastaestesinguramrturiescrisdesprenfiareamarelui VoievodVladepe.CitatuliaparinetrimisuluipapalNiccolde Modrussananul1462,carelavzutpeepenperioadade domiciliuforatalacestuialaBuda.Uneledintreacestetrsturi prezentate,indposibilsioglindeascsuetulipersonalilatea. AfostcavaleralOrdinuluiDragonului,titlumotenitdelatatlsu, VladDraculalriiRomneti.Acesta,larndulsuafostinvestitn acestordindectrefondatorulsu,SigismunddeLuxemburg,nan ul1431,cndaparticipatlaunturnirdinNrnberg.Numelede Draculaconstituitlanceputporecla domnitorului.Aceastaizvortedinfaptul cecarecavaleralordinuluipurtalagt unlniorcuocruce,decareeraataat undragon,emblemaacesora.Eaprovine delalatinesculdracco,caredenumete orosulanimalmitic,dragonul.

Datoritfaimeisale,epeafostdomnitorulcu celmaicunoscutireproduschipdinntreaga galerieavoievozilorromni.Cttimpafost ostaticalcuriimaghiareisafcutunportret, astzipierdut,dupcareauaprutcopiilei replicilencarevoievodulaparenmaimulte ipostaze.Unadintrereprezentariesteceadela bisericaSf.MariadinViena.Principalulportretal luiepeestecelaatncastelulAmbras,din Austria.nuneleportrete,ncoformitatecureputaiaraspanditde povestirilegermane,epesaparenipostazadeclau,torionarsau judector(unadevaratnouPilat).Toatereprezentrilepornescdela unportretoriginarncareaparescuacuperle,ecciulia rotundmpodobitaieacuuniragdeperle.Nuputemsnufacem ianalogielamormntulnumrul10delaCurteadeArgeallui VlaicusaupoateRaduIncareapareacelaigendescuecuperle. Oaltipostaz,ncaremareluivoievodisunt scoasenevidencruzimeasimodulde pedepsirespecicacelortimpuri,este reprezentatngravurideepoc,lafelcain alteportretealeacestuia. Acestgendeportreteapar nciclulpovestirilor germanedespreDracula. Cuprilejulunorlucrriderestauraredela Sighioarasadescoperitofrescavechedin secolulXVIIacoperitulteriordealtstratcare reprezintunbanchet.Comeseanulefeste replicamaitarziealuiepetranspusnhaine orientalizanteprobabilspecicesecoluluiXVII ardelean.Unepecuturban.AtribuireaacestuiportretluiVlad Draculnuareniciobazserioasa. Personalitatecontroversataistorieiisimbolalculturiiromneti epeDraculeaafacutsaltulnculturaicontiintaOccidentului.
DianaOnea,1oC

CarlosalIIleaalSpaniei
CarlosalIIleaalSpaniei(CarlosSegundo)afost regealSpaniei,Neapolelui,Siciliei,isuveranal imperiuluispanioldepestemri,dinMexicpnin Filipine.Carolafostsingurulusupravieuitoral predecesoruluisuFilipalIVlea,mpreuncua doualuisoie(inepoat)MarianaaAustriei,tot dinCasadeHabsburg.Naterealuiafost ntmpinatcuentuziasmdespanioli,carese temeaudeconictulcearizbucnitdacFilipal IVleaarmuritfrmotenitori. RegiiSpaniei,printrecaresiCarlosalIIlea, descinddinReginaJuanaNebunadeCastilla, careafostinstabilpsihicsipredispusla frecventeaccesedefurie.Descendeniieiau accentuataceastmotenireprinendogamie(csatorientremembriiaceleiai familii):aupreferatssecstoreasccuverioriisauverioarelelor,cunepoiisau nepoatelelor.Dinacestecsatoriiincestuoasearezultatincapacitateadinpunctde vederementalizicaluiCarlosalIIlea,careaposedatparticularitileziceale Habsburgilor:buzasimandibulainferioarhiperdezvoltate. Regeleeradesgurat(posibildatoritprognatismuluimandibular;nueracapabils mestece).Limbaluieraattdemarenctcugreuseputeanelegecevorbete,i salivanmodexcesiv.Afosttratatcaunbebelupnlazeceani.Deteamac fragilulcopilvasuprasolicitat,afostlsatcompletneeducat,iindolenasaafost ncurajatpnlapunctulncarenicinusepretindeasecurat.Cndfratelesu vitreg,JuanalAustrieicelTnr,unelegitimalluiFilipalIVlea,aobinutputerea prinexilarearegineimamdelacurte,ainsistatcartrebuicelpuinsisepieptene prulregelui. AniidomnieiluiCarlosalIIleaaufostanideagoniepentruSpania.Economiaa stagnat,erafoametenregat,iputereamonarhieiasupradiverselorprovincii spanioleerafoarteslbit.IncapacitatealuiCarlosdeaguvernaansemnatcafost demulteoriignoratsauinuenat.Putereanregatulsuadevenitmotivulintrigilor delacurte. SinguraactivitateviguroasncaresaimplicatCarlosafostvntoarea,el obinuindsmputeanimalenrezervaiiledelaEscorial.

CtresfritulvieiiCaroladevenitdincen cemaihipersensibilistraniu,launmoment datcerndseexhumatecadavrele familieisalepentrualeexamina.Saspusc sauitatlacadavrulprimeiluisoii,Marie Louise. Naturaeducaieisale,austeritateai etichetarigidacuriispaniole,dependena demamasaisuperstiiilesaleaucreatun monarhretardatihipersensibil. InvaliditatealuiCarlosarpututcauzat deoboalosoas,acromegalie,rezultatul uneidisfunciiendocrinemotenite.Aceast boalarexplicaaspectulsuzic, infertilitateasiimpotentalui.Boalaadat naterelavertijuriilaceeacepreaua fostspasmeepileptice.Descriereaa numeroasebolicarelauafectatdelanatereulceresupurative,oaseidinibolnavi, dicultinervoasepoatesugera,deasemenea,siliscongenital,unrezultatdestul deprobabil,datoritvizitelorfrecventealetatluisulabordeluriledinMadrid. Ocauzmajoradefectelorsalementaleiziceestefaptulctatlsuimamaau fostunchiinepoataicpredecesoriilorauavut,deasemenea,legturinfricotor destrnse. CarlosalIIleaafostcstoritdedouaori:cuMarieLouisedOrleans,iarapoicuMaria Ana,darnuaurezultatcopiidinniciocsatorie. nultimiianideviastarearegeluisadegradatdincencemaimult,armaschel, surdiaproapefrniciundinte.Amuritla39deani.Afostvictimaagonic, nevinovatadarinevitabilapracticilorincestuoaseicosangvinizantealenaintailor si.Naturaaremoralaeinemiloas.nelegereaipercepiasasaurefugiatn superstiie. Carlosspuneaodat: Mulioamenimispuncsuntvrjit,ieuicred.Aasuntlucrurilepecareletriesci dincauzacrorasufr.

AndreeaCiobanu,10C

10

naprareafemeilor

Dea lungul istoriei, statusul i poziia femeii n societate a variat remarcabildelaoperioadlaalta.Chiardacfeminismuliluptafemeii pentru emancipare sau accentuat doar spre sfritul secolului XX, istoria a ajuns la o contradicie cu societatea, reuind s atesteze prin dovezi veritabile c femeia, prin ntreaga sa in a reuit s sparg orice bariere sociale, orice stereotipuri, s devanseze orice obstacole, nc de la rdcinile civilizaiei. Scriitorul spaniol Miguel de Cervantes spuneadesprefemeiecaceastaestesuetulbrbatului,luminacarel cluzete. Femeia este gloria. Trind ntro lume dominat de virilitate, femeia a ncercat s se arme n cadrul societii ca o in de sine stttoare nu ca un obiect aat n permanenta stpnire a altorai mereu condus de alii. Devastnd prejudecile conservatoare care au aprut dup dorina acesteia de emancipare, femeia a izbutit prin voinitemeritatesconduclumea,alturidebrbat. n istoria omenirii a existat o personalitate remarcabil, Mary Wollstonecraft, care sa ridicat mpotriva impozantului curent masculin. Opera lui Wollstonecraft reprezint doctrina feminismului, ind privit ca un aport esenial la analiza condiiilor de posibilitate a democraiei i dezvluind o nou viziune asupra limitelor tradiiilor de gndire discutate pn acum. Lsnduse inuenat de Revoluia Francez i de rspndirea radicalismului n Europa, la sfritul secolului al XVIIlea, Mary Wollstonecraft s ainspiratdinoperaluiJeanJacquesRousseau,ptrunzndadncnsferaideilor demne de admiraie ale acestuia. Totui, spre deosebire de Rousseau, Dacfemeiletrebuie Wollstonecraft nu putea accepta curentul solid din gndirea politic care seutileattin cuprindeaintereselefemeilorialecopiilorncelealeceteanuluimasculin. viaapublicctin Wollstonecraft a scris n anul 1791 una dintre cele mai notabile tratate de teorie calitatedeceteni, ipolitic,VindicationoftheRightsofWomen(Aprareadrepturilorfemeii) soiiimame)ele careaiscatattentuziasm,ncercurileradicalepecareaceastalefrecventa,ct trebuie,nprimul i desconsideraiei sfruntare. Acest dispre primit de la unele cercuri din sfera rnd,sseachitede socialpolitic reprezint motivul care se gsete tocmai n toiul problemei sarcinilecelerevinn aprrii femeilor, problem care de cele mai multe ori a fost neglijat de calitatedeine raionale. societate. Aceast chestiune nu privea capacitile naturale ale femeilor, ci insucienele evidente din educaia i condiia lor. Izolate n rutina domestic i mrginite la oportuniti reduse, ansele femeilor de a deveni ceteni deplini erau n permanen atacatei lezate. Femeile au nvat un idealfemininsuprempecareerausiliteslconrmedintoateprile.Statutulfemeilorlempiedicas ndeplineascnsocietatesarciniledeceteni,acestlucrudegradnduleprofund. Cu aceste prejudeci a ncercat Mary Wollstonecraft s poarte o lupt nverunat, conferind problemei emanciprii femeilor o examinare de o ntindere mai mare dect orice alt personalitate naintea ei, i chiaridupea,pentrumaimultegeneraii.
MaryWolstonecraft viaaprivat(n

CtlinaChiper,11F

11

Sufragetele

n1903,EmmelinePankhurst militantfeministdecides recurglatoatemijloacele, legalesaunu,pentruarevendicadeplina exercitareadrepturilorpoliticedectre femei.Eanineazoasociaiealecrei simpatizante,botezatesufragete,nuezit sfoloseascviolenapentrualetriumfa ideile.Aciunealorsevaterminaprinai obligapeguvernaniicaresesuccedn DowningStreet10,siacunotinde revendicri. Soieaunuiavocatrenumit,Emmeline Pankhurstare45deanicndnineazn 1903laManchester,WomensSocialand PoliticalUnion(Uniuneasocialipoliticafemeilor).Decepionatattde PartidulLiberalctidePartidulLaburisteaesteconvinsdenecesitatea creriiuneistructuricarespermitfemeilorsse exprimepolitic. Evidentacesteaauobinutdreptuldevotpentru consiliilemunicipalen1869ipentruconsiliilede districtechivalentuldepartamentului1888daraceste progresesuntinsuciente.EmmelinePankhurstcere egalitateapoliticntreceledousexe.Inteniasaeste ctsepoatedeclararmat:dacsimplarevendicare eueaz,micareavarecurgelaviolen. Primeleaciunialesufragetelorsaupetrecutla13 octombrie1905cndcampaniaelectoralseaalaapogeu.CndSirEdward Oreyprezideaz,laManchesterseivescmaimultefemeiagitnddeja celebrelebanderoleVotesforWomen.Elel ntrerupdemaimulteoripeorator,naintedea dateafariconduselapostuldepoliie.Amendate elerefuzsplteascipetrecctevazilen temni.Anglianuesteobinuitsvaddoamne nobilecomportndusecanitegolani.

12

Militantelecontinusfacagitaientotcursulcampanieielectorale.Elecer unguverndecissadoptemsuriconcrete.n1906HernryCampbellnoulprim ministrusedeclaradeptulcauzeilordarleceresmaiatepteceeacenu eradelocncaracterulEmmelineiPankhurst.n1908cndajungeprim ministruHerbertAsquithoponentalvotuluifemeilor,furiasufragetelorcrete. EleorganizeaznumeroasedelriprinmijloculLondrei,reunindmaimulte zecidemiidefemei.AsediazParlamentul,ministereledomiciliileminitrilor, tulburadunrilepublice.Tacticaadoptatconstnafacetotulpentruca presasvorbeascdesprecauzalor. Poliiaprimeteordinuldeaarestainstigatoareleidealedadrumulimediat. Sufrageteleilovescaadarpeagenipentruaiobligaslencarcerezemai multtimp.Odatajunselanchisoare,elefacgrevafoamei.Bolnaveelesunt atuncieliberateirencepimediat.Aceastformdeluptnuestelipsitde pericol:omilitantpurttoareaunuinumeimportantladyConstanceLytton, iprejudiciazsntatea,iarsecheleleboliivorgrave. EmmelineiPankhurstestecondamnatlanouanidenchisoareincendierea uneibiserici,iaricasaSylviaprsetemicarea. Problemavotuluifemeiloresteridicat curegularitate,darproiecteledelege suntrespinseunuldupaltul. Cndizbucneterzboiul,ntimpulverii lui1914,sufragetelesealturUniunii Sacre,iarEmmelineiPankhurst eliberatsededicpropagandeipentru efortulcerutderzboi. n1918sepromulglegeaprincarese acordadreptdevotfemeilordarcuo restricie:numaifemeilenvrstdepestetreizecideani,ntimpcebrbaii beneciaudeacestdreptdelavrstade21deani.Abian1928sevoteaz legeacaregaranteazegalitateatotaladrepturilorpolitice,ntimpulprimului ministrulaburistStanleyBaldwin. rileanglosaxonesuntprimeleridinlumecareacord dreptdevotfemeilor,n1893deNouaZeeland,n1894 deAustraliaMeridional,n1899deAustraliaOccidental, n1903deTasmania.
Prof.MariaBolchi

13

Primuleditorbimrean
PrintrelibrariiieditoriidecartedinBudadinprimuldeceniualsecoluluial XVIleasegseteunul,carearetrecutdupnumelesuioraulnatal StephanusHeckeldeRivuloDominarum.AcestHeckelafostunuldincei mairenumiilibrariieditoriaivremii. Numeleluiaratcproveneadinprimageneraieacolonitilorgermani stabiliinBaiaMare.Strmoiiluiprobabilerauorimcelarioridulgheri, oricumpracticauomeserieundesefoloseabarda(Hacke=bardn germanaveche).Darbiatulnuacontinuatprofesiuneatatluisuind atrasdeonoumeserie,cealegatdetipardescoperireaceamai importantaevuluimediu. Arinteresantscunoatemdrumulluiparcurspnceadevenitunul dintreceimaideseamlibrari,dardespreaceastperioadavieiiluinuse cunoscpreamultedate.nanii15121514,elaparedejanposturaunui librarrecunoscutcareieditacrilentipograileItaliei. DintrecrileeditatedeHeckelcunoatemdoucritipriten1512, respectiv1513pentrupreoiidinAgria,unaltliturghiereditatpentruordinul clugrilorpaulini1514icarteaintitulatDesanctoruminvocationeliber salutariscuconinuttotreligiosaprutlasfritulanului1512.Toate acesteaaufosttipritenVeneia,ntipograaluiPeterLichteinsteinvenit nItaliadinKln.Celedoumissale(liturghiere)aufosteditatempreuncu unaltlibrardinBuda,cunumeledeOrbanKevyn.Laacesteediiicomune, exemplarelepentruecareaupagindetitluicolofondiferit.ncrile tipritepentruHeckel,deexempluvignettapaginiidetitlulnfieazpe regeleSf.tefanntroxilogravurfoartereuitsubaceastsiglalibrarului Heckelobardculamlargicoadalungpecareerpuietelitera S(delaStephanus).Esteimprimatinumeleeditorului:StephanusHeckel LibrariusBudhensis.nultimapaginacriloresteinclusuncolofontiprit culiteremarigotice,careddetirecaceste crisautipritnVeneia,ntipograaluiPetrus LichensteinpecheltuialaluiStephanusHeckeldin BaiaMare:impensisveroStephaniHeckelde RivuliDominarumlibrariiBudensis.nliturghierul tipritpentruordinulclugrilorpaulini,nlocul luiSf.Stefan,pecopertapareguraluiSf.Pavel iSf.Augustinlipsinddincolofonsemnalarea originiieditorului.
Prof.MariaBolchi

14

Institutii, fenomene, civiliyatie

Samuraii
Samuraiesteuntermencareafostfolosit nJaponiapentruadesemnaindivizi aparinndnobilimiimilitare. Cuvntulsamuraiestederivatdinverbul japonezsaburau(deundeaderivatinumele masculin"Saburo")nsemnndaservi.Samuraiul eraliterarvorbindservitorulunuinobil. Auexistatifemeisamurai.Chiarieleseucideau daceraundemnatedesosaudecpetenia local.Spredeosebiredebrbaieleitiau beregata. Samuraiuldeoriceranglputeaucidefrsdea socotealpeoricepersoanainferioarluicagrad social(ran,negustor),dupbunulluiplac, indiferentdacerabrbat,femeiesaucopil, indiferentdemotivsauchiarpentruaincercatiulsabiei.Secredecsabiasamuraiului eraceamaiagerdinlume,chiarmaiagerdectcelebraSabiedeDamasc. nJaponiadoarsamuraiuluiierangduitspoartearme.Oricineatacaunsamuraiera considerataunrzvrtitieraexecutatpeloc.Deasemeneaoricinevedeaunatacde nesupunereinuinformaautoritiledendateraomort,iarpedeapsasacdeaiasupra familieisale.Samuraiului,lupttorulmedieval,isaatribuitstatutuldemodelsupremi mereuactualaldesvririijaponeze. nsecolulalXIIleaexistauirzboiniciiproveniidinrndurile ranilor,daracetiaeraupuini.eilor,samuraii,eraustpnii satelorrespectiveivasaliidireciaishogunului.Subcomandalorseaaulupttoricare naintedeapornilaluptseparfumau,semachiauiinnegreaudinii,obiceiabandonat nanul1870. Cavasali,samuraiidatorausuzeranuluilordelitatenecondiionatiasistenmilitar imediat,dupcareeraurecompensaipentruserviciileprestate.Samuraiulpurtadou sbii,unalung(katana)iunascurt(wakizashi).Eierauceicareiapraupeshoguni pedaimyonobilulfeudal. Normelecunoscutesubdenumireadecodulrzboinicului(Bushido),nuntotdeauna respectat,exaltauideeadeonoare,derespectfadecuvntuldat,desacriciupentru suzeranidedisprefademoarte.Esenacoduluirzboinicilorrmneasimuldatoriei. Codulonoareiialdevotamentuluiabsolutpentruseniorullorsaupentrumpratisitueaz pesamurainrelaiecucavaleriieuropenidinevulmediu,darcudeosebireacdincodul

Istoric

15

Spreaevitaumilinacaptivitii,iarmaitrziuspreademonstracredinafadestpn,sau spreaprotestampotrivaconduiteinedrepteaunuisuperiordirect,aaprutobiceiulnumit vulgarharakiricarenseamnaispintecaburtasau,cuuncuvntmaielegant,derivat dinchinez,seppuku.Actvoluntarnsituaiileindicatemaisus,acestmoddesinucidere deveneaobligatoriucnd,caofavoarecelisefceasamurailor,acetiaeraucondamnaila moarte.Pentrunfptuireasinucideriisealegeaunpumnalspecial,unanumecadru(nunele casemedievaleexistauncperisaucuriinterioareanumitdestinate)isestabileaprezena martorilor.Unuldintremartori,celmaibunprieten,ifceasinucigauluiserviciuldeal decapitasaudeaitiacarotida,dupdeschidereaabdomenului. Samuraiiceimaibogaiposedaureedinevaste,putnduiadpostipevasaliiipe rzboiniciilor.Fortreeleerauconstruciiprovizorii,abiansecolulalXVIleaconstruindu secasteleforticatedinpiatr,asemntoarecelor europene. nrzboi,samuraiul,clrindpeuncal,ncrcatcu harnaamentegreleisomptuoase,purtaoarmur fcutdinplcideer,coifurideerbogatdecorate, nclmintedinpieledeurs,unarcmare,tolbacu sgei,unpumnaliunasaudousbii.Nulipsea niciodatdinechipamentulunuisamuraiunsteagi unevantaidecaresamuraiulseserveapentruca gesturileluisparctmaimarialecndddea ordinetrupei.Lupttoriisimplierauechipaimai uor,desculisaucusandaleuoaredepapur, purtaupantaloniscuriijambieregroasedecnep ipiele,ohalebardlung,osabie,uniiavndiarc cusgei.Pentruprotecieaveauunscutdelemn mareifoartegreu.Unsamuraitrebuianeaprats tiescntelauninstrument,deobiceiaut. naintedenceperealupteisamuraiulcelmaicurajosprovocalaluptunrzboinic,derang ctmainalt,dintabraadvers.Adeseori,ncazdenfrngereaveaulocsinucideri colective,eideclanobligndsutederzboinici,vasaliiservitorisiiaviaa.nunele cazuri,spreaunexempluurmailor,sinuciderileerauspectaculoase.Prizonieruluiderang naltisepermiteascompununpoemdeadio,careapoieratrimiscaamintirefamilieilui, mpreuncucapulsaucenuaprizonierului.Ceremoniireligioaseseociauncinsteacelor czuinlupt.Familiasamuraiuluidecedatiscrianumelepeotbli,pstratapoipe altarulcasei.ngrdin,subopiatrdemormnt,nloculcorpuluisu,pierdutpecmpulde lupt,familiangropaouvideprsauunobiectdragceaparinuserzboinicului.

AndreiHotea,11F

16

Francmasoneriaosocietate secretacareare4000deani
O mulime de marturiii documente istorice atesta faptul c Francmasoneria este una dintre cele mai vechi organizaii care a activat delungul a cel puin patru milenii. Cu prilejul unor spturi n deertul Libiei, sau gsit foi de papirus care descriu ntlniri a unor astfel de corporaii cu dou mii de ani nainte de Hristos. Se arm c aceste corporaii particip la construcia Templului lui Solomon i aveau drept scop desvrirea spiritual a omului. Alte dovezi se gsesc n scrierile necrologicedinEgipt,zeulThotindconsideratodinioarMareleMaestru. Francmasonii i revendica trecutul in jurul legendei care ne descrie uciderea de ctre trei ucenici a arhitectului Templului lui Solomon, Hiream Abif, care a preferat si piard viaa i s pstreze cuvntul de ordine al maetrilor. Dup cum indica Enciclopedia Masonica, maetrii iau esut ceremoniadeiniiereinjurullegendeiluiHiramAbif. CndregalesepregteasaconstruiascuntempleluiIehova(Iahve),iafostattdegreusobin muncitoricalicaicaresa coordonezesisa execute latura arhitecturalaantreprinderii nctagsit de cuviina sai ceara cu mprumut civa dintre cei mai pricepui muncitori si constructori, prietenuluisialiatuluisaufenician,Hiream,regeleTyrului.Cerereaiafostsatisfcuta,iarHireamcu 15 colegi meteri, vznd ca templul este gata de a terminat si dornici sa obin secretele unui maestrumasoncuajutorulcroraputeausacltoreascin taristrine,salucrezesisaprimeasc lefuri. Mari maetrii au ticluit o sinistra corporaie pentru a smulge secretele de la el, sau aI lua viaa.12dintreeisauretras,darceilalitreisiaucontinuatplanurilelorcriminale(fragment) Duplegenda,HiramAbifaveainsubordine300.000delucrtori,mpriiinucenic,calfa,maestru. Trei dintre calfele care au participat la construcia Templului doreau sa accead la gradul de maestru dei nu aveau cunotinelenecesare,aa nct sauhotrt sal foreze ca sa le dezvluie secretele. Necednd cei trei lau ucis cu uneltele lor: compas, echer si perpendiculara, iar pe cer au aprut soarele, luna, si ochiul Marelui Arhitect al Universului (divinitate a francmasonilor, divinitatea cea mai importanta, are acelai rol cu Dumnezeu Tatl la cretini). Acum toate aceste elemente reprezint simbolurile de baza masonice, acetia purtnd aceste simboluri pe sorturile lor (sortul simboliznd inocenta) sau pe banda triunghiulara ce o purtau in jurul gatului. Simbolurile uneltelor sunt organizate astfel (perpendiculara ind de cele mai multe ori absenta, in locul ei gsinduse ochiul Marelui Arhitect al Universului.

17

Unii masoni i susin proveniena din Cavalerii Templieri care dup moartea liderului lor Jaques de Maloy de ctre Filip cel Frumos sau refugiat in Scotia unde siau continuat o organizaie secreta, de aiciprovineideeadefrancmasoneriedeRitScoian. Toate aceste legende sunt nsa fapte fr dovezi istorice concrete. Prima atestare istorica a existentei francmasoneriei se aa in Anglia care ne descrie si atesta momentul formarii Marei Loje a Angliei (MareaLogaUnitaaAnglieiinprezent)inanul1717incazarmalondonezagscasilebda. Dup aceasta formare si uniune a celor patru loje care au format Marea Loja a Angliei, au aprut cu timpul discrepante, acestea diviznduse in loje careau adoptat schimbri (occidentale) si loje care au pstrattradiiilemasonice(orientale)astfelexistalojaanglieiorientalesilojaanglieioccidentale. Aceste loje sau rspndit in Frana si coloniile englezeti, iar dup puin timp existau loje chiar si in Japonia,desigurdiscrepantdintreorientalisioccidentaliindprezenta. Francmasoneria avea aspecte controversate mai ales prin jertfa zidirii care pornete de la legenda lui Hiram. Porneau de la ideea ca orice constructive trebuie asemnata unui organism, creia ii trebuie triasicoerentapecarenumaisuetulopoateconferi,aancttrebuiaziditunomintemelie. De altfel, dovezi istorice din Scotia (legenda sfntului Oran),Tara Galilor (legenda Sf. Collum Chile), Frana(PoduldepemalulMorbihanului),Letonia(bisericadinLestenei),Romania(bisericaneagradin Braov), arata ca jertrea unuia din constructori este practicata pe scara larga. Putem include si miturile referitoare la sacricarea unei ine dragi (otie, mama, copil) cum ar in Germania (cetatea Henneberg,turnulWinneburg),RusiasiinclusivRomania(legendameteruluiManole). Zidarii nu jertfeau numai ine dragi lor. Cronici europene (Nennius, secolul X) arata ca ei procedau frecvent si la rpirea unei ine omeneti.In general, nusuntrarecazurile cnd populaiilordin zonele incaredispreaucopiiiiiacuzauviolentpezidaridacaprinpreajmaseridicavreunediciu. Rituri principale ale masoneriei: Ritul Iork, Ritul Scoian primitiv, Ritul modern/francez, Ritul Scoian Vechi si acceptat dar exista si rituri particulare: nalta Masonerie Egipteana de Adopie (Cagliostro), RitualFilaletilor,RitulRigizilorObservatori,etc. In Romania, in prezent exista peste 10 loje, majoritatea de rit scoian si sunt divizate in loje occidentale, loje orientale. Personalitii importante romaneti care au fost francmasoni: Mihail Sadoveanu,Titulescu,Cuza(carepeunadintremedaliiaparecompasulsiecherul)Carol,etc. Aratleprietenilor! Dup apariia masoneriei, Biserica a marcat reprimarea organizaiei, interceptndule corespondenta, etc., acetia au creat un scris criptat care nu a fost folosit multa vreme, deoarece putea uor decodicat. Sa folositpanain1760.

LiviuBora,10D

18

Coroanele monarhice
Structurainelaraauneicoroanepreiaconinutulsimbolicalcerculuifrsfritsial perfeciunii.Atuncicndseterminainformadecupola,coroanaarmasuveranitatea absoluta. Vrfurileinformaderazeamintescrazelesoarelui,iarmonarhiincoronaisuntconsiderai reprezentrisolarpatriarhale.CoroanelesuntfcutedereguladinAurametalulSolar.In antichitateacesteaseasociazmaidescuMarte,Apollon,Dionisos. InKabalacoroanaexprimaAbsolutulsiNeinasiseaainvrfulPomuluiCunotinei BineluisiRaului.CoroanatriplaestecaracteristicaPapei,iarceacvintuplaTatluiCeresc.In YogasiinIslamcoroanadepecapestepunctulprincaresuetulscpadingranielesale corporalepentruasenalasprestrilesupraomeneti. CoroanaimperialaaSfntuluiImperiaRoman AceastacoroanaafostfabricatnvestulGermaniein sec.XXIiafostutilizatdecatreimpraiiSfntului ImperiuRoman.Aceastanuestelafelcaicelelalte coroanemaimoderne,areoformoctogonal,nuareaa zisulinelcuajutorulcruiasefacecoroana,ciareare8 placirotunjitelavrfcaresuntprinsecu2benzideerpla catecuauricareincoroanampreuniiidauformaoc togonal.Fiecareplcuestefacutdinaurde22de carateisuntncarcatecuperlesipietrepreioasecareau fostlefuitenformerotunjite.Suntinjurde144depietre preioase,printecaresare,ametisteismaraldesitotatteaperle.Pe4dincele8plcisunt reprezentatevizualsceneiimaginidinVechiulTestament,ecaredinacesteplciemailate estenconjuratcusarealbastresiperle.Peplacafrontalaesteataatocrucelatiniar coroanaestenchisacuunarc.Suntinjurde144depietrepreioase,printecaresare, ametisteismaraldeitotatteaperle.Pe4dincele8plcisuntreprezentatevizualscene iimaginidinVechiulTestament,ecaredinacesteplciemailateestenconjuratcusare albastreiperle.Peplacafrontalesteataatocrucelatiniarcoroanaestenchiacuun arc. CoroanasfntaUngariei Formacoroaneiesteeliptica,arelimeade203.9mm,lungimeaeste de215.9mmiestemaimaredecatcapulunuiom.Deregulntim pulncoronarilor,regeletrebuiaspoarteunaanumitKapadin pielecareeracusutpentrudimensiunileacapuluiregeluicassusin coroana.Greutateacoroaneiestede2056g.Estefabricatadinaliaje deauriargint,suntutilizatepeparteasuperioariinferioara coroanei.Deasemeneaparteainferioaracoroaneiesteasimetric.

19

Coroanasimbolizeazsuveranitatearegatuluisitotodatesteoemblemaastatuluisecular datdectrePaparegeluiastfelncatelarputeasprijiniiaspiraiileBisericiiCatolicedinar. CoroanaRegeluiChristianIValDanemarcei Afostproiectatainanul1595pentruregeleChristianIValDanemarcei.Aceastacoroana mpreunacualtele2siunsceptrusuntsimbolurialemonarhieidanezesireprezint autoritateasupremaatarii.Coroanaafostfcutde ctreDidrikFyreninOdenseajutatinddectre aurarulNrnbergCorviniusSaurinanii15951596 pentruncoronarearegelui.Aceastaestefcutdin aur,email,pietrepreioasetiateiperle,dease meneacntrete2895g.Fiecaredincele7punctees tedecoratlaexteriorcugurialegoricecarereprezint virtuiilesiregulileregelui,iarlainteriorcustemeledin prileregatului.Aceastaafostultimadatfolositla ncoronarealuiFrederickIIIinanul1648. CoroanaHabsburgica BijuteriilecoroaneiAustriacesuntpstrateinceamaimarepartelaSchatzkammer,situatin palatulHofburgdinVienasiesteunadintrecelemai importantelucrriEuropene.Acesteasuntconsiderateo colecieimportantadensemneimperialesiregalede asemeneasuntsibijuteriicaredateazdinsec.Xpanainsec. XIX,coroanaesteconsideratacelmaiimportantobiectregali reectmaimultdect1000deaniinistoriaEuropei.Aceast coroanaaparinutprimadatluiRudolfalIIlea,iarmaitrziu ImperiuluiAustriac.Aceastaestefabricatdinaurcurat, emailatesidecoratcudiamante,rubine,sare,perleicu perneledecatifea. CoroanaImperialaIndiei AceastaafostfacutpentruncoronarealuiGeorgealVlea camparatalIndieilaDelhiin1912.Esteocoroannproiec tatdupamodelulengleziestenzestratcuogamastrlu citoarede6100desmaralde,rubine,sare,diamanteiun rubinindianfoarten.Considerabiagreutateacoroaneiadus caregelesaseplngdedureridecap,aceastacntrind0.97 kg.

20

CoroanaImperiuluiBritanic Coroanaafostfcutn1937pentruregeleGeorgeVI,iafost similarcucoroanadediamantefacutn1838pentruReginaVic toria.Esteformatdin4crucii4oridecrin,2arcadenpartea desusincaocrucedeasupra.Coroanaincludemultebijuterii: 2868diamante,273perle,17sare,11smaraldesi5rubine.Dou dincele3perlesuspendateaufostodatpurtatedereginaElisa betaI. CoroanaBavariei CoroanaBavarieiafostcomandatasiproiectatainanii 18041807pentruMaximilianI,dupceNapoleonaridicat Bavarialastatutulderegat.Aceastasarcinaafost ncredinataauraruluifrancezJeanBaptistedeLasne,care sainspiratdelacoroanaluiLouisXValFrantei.Aliantacu mpratulNapoleoniauadusluiMaximiliantitluregalsi creteriteritorialevasteprinTratatuldelaPressburg (1805).Coroanaestedinaursiesteplacatacu144de nestemate:rubine,diamante,smaralde,saresiperle.Deasemeneacoroanareginei,careatunci afostfcutapentruKarolinedeBaden,conineperlesidiamantedestuldemari. Coroanaesteunsimboltradiionalpurtatdeunmonarhsauodivinitate,caresimbolizeaz putere,legitimitate,nemurire,victorie,triumf,onoare,glorieiviadedupmoarte,sauo emblemamonarhiei. BiancaPop,11F

Pe scurt...
Cincieroicareauschimbatlumea
1.Virajgreit La28iunie1914,arhiduceleFranzFerdinand, motenitorultronuluiaustriac,eralaSarajevopentrua inspectatrupelebosniace.Intimpceseaampreuncu soiasaintrunautomobildeschis,afostaruncatao bomba.Dingraba,oferularhiduceluiatrasgreitde volan,iarunconspirator,GavriloPrincip,aprotatde ocaziesiauciscuplulregalcudouafocuridearma,doua focuricareauinauguratseriadeevenimenteceaucondus inexorabillaizbucnireaPrimuluiRzboiMondial.

21

2.Ploaiecrunta ,,anseleatingeriitemperaturiidetopiresuntdeuna la10.000deani,declaraunministrusovieticin1986,in legturacusiguranauzinelornuclearealetariisale. Doualunimaitrziu,la26aprilie,inurmaunei vericriderutinaprostconceputeprivindsecuritatea instalaiilor,aavutlocoavarielareactorulNumrulPatru alUzineidelaCernobl. 3.Tubbucluca ,,Amfcutdinntmplareodescoperiredeceamaimare importantaAmreuitastzisatransmitsemnalefrniciunfelde baterie!.TonultriumfatoralluiAlexanderBelldinrndurilescrise unuiasociatinafaceri,la2iunie1875,eradeneles. Acestaexperimentadecivaanifolosireaelectricitiiin transmitereasunetelor,nsadedataaceastareuise,mpreuncu asistentullui.Optlunimaitrziu,Bellarostitprimelecuvinte inteligibileininstrumentalsauultramodern,telefonul,carenudup multtimpseproduceaincomunicaiilepersonale. 4.Prinfereastradeschisa Laceldealdoileaetajalunuispitallondonez,inseptembrie 1928,AlexanderFlemingseaainlaboratorulsau.Exactcndera pecalesaaruncedintrofarfurieunadinculturilebacteriene,a observatcaculturiledepemargineaunceputsasedizolve.In urmtoruldeceniu,acestampreuncualii,adescoperitca speciadeciuperci,,Penicilliumnotatum(penicilina)avea proprietiantibiotice,inaugurndastfelonouarevoluiein medicina. 5.Direciegreita La2august1492navigatorulgenovez,CristoforColumb, aridicatpnzeleporninddinSpaniapenavacomandant SantaMaria.AcestadoreasaajunginOrient,cltorind ctreapuspesteAtlantic. Socoteacaaveadeparcursmaipuinde4.000demile panainIndii.Ctresfritulanului,adebarcatmaintipe unadininsulelearhipelaguluiBahamas,apoipeinsulaCubasi insfritpeinsulaQuisqueya,pecarearebotezato Hispanioala. ColumbsarentorsinSpaniaca,,ViceregeiGuvernator alInsulelorpecareledescoperiseinIndiiiulteriora ntreprinsialteclatoriictreapus.

MacecSorina,10E

22

Cincintlniricareauschimbatlumea
1.REGELEENGLEZSIBARONII RegeleIoanalAnglieiseaantrosituaiecriticin1215.Eraurtdincauzadomniei salearbitrareiaimpozitelorgrele. Londraaczutinmnabaronilorrebeli,acetiasauntlnitcuregelepemalul TamiseipentruadepunesigiliulregalpeMagnaCharta,aceastaprevzndcaniciun omlibernupoatesaentemniat,proscris,exilatsaudeposedatdebunurile sale,,dectdupceeralegaljudecatdeegaliisisaudelegeapmntului. CutoatecaIoanancercatsasiretractezehotrrea,MagnaChartaasupravieuit nudoarcapiatrafundamentalaconstituieiengleze,cicasimboliizvordeinspiraie. 2.AZTECIISICONCHISTADORUL Civilizaiaazteca,unimperiude15milioanedeoamenieraconduscumareecienta, intimpcefrumuseeaobiectelordinaursiargintnueraegalatadectdesplendoarea arhitecturii. HernanCortes,unaventurierspaniel,siMontezumaIIaufcutpartedinprivelitile minunatedindatade8noiembrie1519,atuncicndCortezahotrtsaliaostaticpe MontezumaII. Spaniolul,ajutatdecredinaaztecilorcaelerazeulalbcubarbaQuetzalcoatl,carese ntorsesepotrivitlegendei,lafolositpeMontezumacapurttordecuvnt,acestaind lapidatedecivadintresupuiisauintimpcepledapentrulinitesipace.Astfelin1521 epocaazteciloraluatsfritintimpceceaa,,NoiSpaniitocmaincepea. 3.STUDENTIISITANCURILE DupmoarteapoliticianuluireformistchinezHuYaobag,sutedestudenisau adunatinPiaaTienanmendinBeijingpentruadeclaracascopullorerasadeplng pierderealuiHu,darsipentruaprotestampotrivacorupieiguvernamentale,cernd astfelmaimultademocraie. 4.CEITREIMARI Inianuarie1919,dupsfritulPrimuluiRzboiMondial,Aliaiivictorioisauntlnit laVersaillespentruanegociaunaranjamentdepacecareaveasapunpentru totdeaunacaptrzboiului,nsadelabunnceputceletreipersonajecheienusau interesfcndastfelcatratatulsemnatiniuniesaaiblacuneprofunde. RenaniademilitarizataurmasaeocupatadeputerileAliate,iaroclauzanotorie de,,vinovatiederzboiobligaGermaniasaplteascdespgubiriimense,nsatratatul delaVersaillesasditsmnaridicriilaputerealuiAdolfHitlersianazitilor. 5.COMANDORULAMERICANSISAMURAIUL Timpdemaibinededouasecole,Japoniaafostosocietatecompletnchisa,nsalain 1853,aceaepocaaluatsfritatuncicndcomandorulMatthewPerrydinMarina MilitaraaSUAasositinGolfulEdodinapropieredeTokyocuootasicuinstruciuni prezidenialesadeschidaceataracomeruluiAmerican. Insptmnileceauurmatsadesfasuratunmredansdiplomatic.Americaniiau oferitdaruri,iarjaponeziiaufcutdemonstraiideluptesumo.Astfel,gazdeleau semnatunTratatdeAmiciieiPrietenieprincaresedeschideaudouadintreporturile japoneze.

MacecSorina,10E

23

Zececricareauschimbatlumea
1.,,Republica,Platon(c.375.Hr.) MomentuldecotituradinviaaluiPlatonlaconstituit judecareasiexecutarea,in399.Hr.,aprietenuluisimentorului sauSocrate,poatecelmaimaredintrelozoiatenieni.Aceste momentelauocatprofund:,,Amfostobligatsacredcaunica speranadeaaadreptateapentrusocietatesaupentruindivid segseteinadevratalozoe.Astfelsanscutconceptulde losofconductor(saurege),dezvoltatdePlatoninRepublica. 2.,,DivinaCommedia,Dante(c.1321) ConsideratpoetulcarefacetrecereadelaEvulMediula Renatere,DanteAlighierimarcheazoschimbaredeaccentcarene apropiedeepocanoua,untransferdinsacruinprofan,ncepndchiar cufaptulca,,DivinaCommedie,unadintrecapodoperele incontestabilealeliteraturiiuniversal,estescrisainlatinavulgara,si nulatinaliterara,incaresascrisinntreagaepocamedievala. Deicontinuastilulcaracteristicalliteraturiimedieval,poemul tindectreoreprezentareamplasidramaticarealitii,departede spiritualitateatipicaaepociisale.

3.,,Principele,NiccoloMachiavelli(1513) Machiavelliafostundiplomatorentin,caresabucuratde unsuccesmoderat,careaajunssacreadcaunprincipeputernic carearunicaItaliasiiarasigurastabilitatepoliticaeramai importantdectlibertatea,valorileciviletradiionale. Introepocaaguvernrilorputernice,lucrareasaaexercitato mareinuentainntreagaEuropasialsatomotenire scandaloasaviitorilortirani.

4.,,Contractulsocial,JeanJacquesRousseau(1762) RousseauafostopersonalitatemajoraasecoluluiLuminilor. Convinscasocietateaesteprostorganizatasicaeatrebuie refcuta,elscrie,,Contractulsocial,careiivaaducedizgraiadin parteaocialitilorsilvasilisatriascovremeinexil,nsa aceastascriereadevenitaproapeoBibliepentruiacobini, inuenndinmodclarRevoluiaFranceza.

24

5.,,ColibaunchiuluiTom,HarrietBeecherStowe(1852) AbrahamLincoln,intoiulRzboiuluiCivilAmerican,adescrisope autoareaacestuiromanantisclavagistdeimenssuccesca,,micua doamnacareascriscarteaceafcutmarerzboi. Povesteadeosebitdesentimentalaunuicredinciossisimpaticoelev negrusadovedituncatalizatorputernicinevenimenteledemare importanta. 6.,,OrigineaSpeciilor,CharlesDarwin(1859) ConcepialuiDarwinprivindevoluiaorganicpecaleaseleciei natural,carefavorizeazindiviziisispeciilecuceamaibunaadaptarela mediuldat,expusain,,OrigineaSpeciilor,asubminatcredinacaina umanaesteprodusulsupremealproiectuluidivin,ceeaceaprovocato reactiveextremedeputernicainepoca. 7.,,Capitalul,KarlMarx(1867) DeidialecticaluiMarxpoatenumitainsenslargolozoea istoriei,eaestemaidegraboexplicaieadezvoltriisocialistorice dectoteorielozoca. Carteasa,,,Capitalul,esteuntratatdeeconomiepolitica,oanaliza criticaacapitalismului,apracticilorsaleeconomicesiateoriilor economicedespreel. Deiasprublamatanusepoateignorainuentadeosebitdeimportanta pecareaceastacarteaavutoasupraistorieipoliticedinsec.XX. 8.,,Omienouasuteoptzecisipatru,GeorgeOrwell(1949) Ultimacartearomancieruluienglez,,,Omienouasuteoptzecisipatru, esteuntablouteriantalviitoruluistattotalitar,careimenineforapanain zilelenoastre. Lsndtermeniide,,nouavorbaside,,dublagndire,aavutunrolde seamainsubminareaideilorgeneralacceptateinlumeapostbelicadespre bunvoinaautomataacontroluluidestat. 9.,,CrticicaRoie,MaoZedong(1965) BibliarevoluieiculturalealuiMaoZedong,liderul comunistchinez,aconstituito,,CrticicaRoie,adico distilareagndiriisaledescrisadrept,,principiucluzitorpentru ntreagaactivitateapartidului,aarmateisiatarii. 10.,,Dincolodebinesideru,FriedrichNietzsche(1886) ,,Dincolodebinesiderueonecrutoarevivisecieauneilumi obosite,czuteintoropeala,,sfrituluidesecol. Nietzscheneagacaexistaomoralitategeneralaaplicabilafr discriminaretuturorineloromeneti.

IlincaCostin,10E

25

Spatiul muzeal
M u z e u l J u d e e a n d e I s t o r i e i A r h e o l o g i e
Decizia de nfiinare a unui muzeu n oraul Baia Mare a fost luat n anul 1889, perioad n care era deja constituit o colecie destul de consistent de obiecte vechi. n acelai an s-a deschis i prima expoziie de istorie n care au fost valorificate aceste obiecte, cele mai multe provenind din domeniul arheologiei, numismaticii, istoriei medievale (bresle i arme). Au trecut 10 ani pn la materializarea ideii de muzeu prin nfiinarea Asociaiei muzeale bimrene, la 31 august 1899, prin grija istoricului, membru al Academiei Maghiare, Gyula Schnherr (1864-1908). Acesta a manifestat de timpuriu interes fa de tiina istoriei, el organiznd cu mult mai devreme, n 1877, o expoziie de arheologie n grdina casei sale din Baia Mare. Aadar mbogirea, organizarea i sistematizarea coleciilor muzeale, inventarierea pe baza unor criterii tiinifice au fost pentru dr. Schnherr preocup ri constante care au determinat, n anul 1904, 19 iunie, deschiderea pentru public a Muzeului orenesc Baia Mare. Inaugurat n primul deceniu al secolului al XX-lea (19 iunie 1904), Muzeul orenesc Baia Mare avea un patrimoniu consistent alctuit din colecii de obiecte vechi mrturii materiale ale diferitelor domenii de activitate, de la piese preistorice pn la obiecte i documente aparinnd perioadei moderne. Patrimoniul deinut n anii 1904-1905 era de aproximativ 7000 de piese, conform registrelor de inventar, fiind structurat n colecii de arheologie, istorie, numismatic, art, art manufacturier, tiinele naturii, bibliotec i arhivistic. n perioada urmtoare, pn n jurul anilor 1920 acest patrimoniu va crete cu cca. 1000 bunuri muzeale. Unele din aceste obiecte se regsesc n patrimoniul actual, mbogit i diversificat prin cercetri arheologice i de teren, prin achiziii i donaii fcute de-a lungul timpului. Muzeul Judeean de Istorie i Arheologie Maramure, important instituie muzeal din municipiul Baia Mare i din jude, avnd o ofert cultural de excepie, constituie unul dintre obiectivele turistice de referin ale jude ului Maramure . Patrimoniul alctuit din variate categorii de bunuri culturale, din care o bun parte depete importana local, regional i chiar naional este pus n valoare n spaiile generoase ale fostei monetrii a oraului, edificiu monument istoric din secolul al XVIII-lea, astzi sediul muzeului.

26

Patrimoniul istoric aparinnd intervalului de timp cuprins ntre secolele XIV i XX, pus n valoare n expoziia Valori patrimoniale, dezvluie interesante aspecte ale evoluiei societii romneti, din epoca medieval pn la perioada interbelic, de la emblematicii voievozi maramureeni, Drago i Bogdan, la reprezentani de seam ai elitei romneti din perioada marilor mpliniri naionale, Vasile Lucaciu i George Pop de Bseti. Material arheologic, tezaure monetare, piese de lapidar, nsemne i produse de breasl, tipare i sigilii, arme albe i de foc, stampe i documente, ofer posibilitatea reconstituirii dinamicii vieii oraului Baia Mare. important i privilegiat cetate medieval. Un bogat patrimoniu cu valoare memorial i documentar, fotografii, coresponden, piese de mobilier, obiecte de folosin personal, produse literare i valoroas carte romneasc i strin constituie mrturii ale intensei activiti socio-politice i culturale, reliefndu-se importana personalitilor locale i rolul acestora n istoria naional i n cultura romneasc. O atracie deosebit pentru public o constituie colecia de ceasornice (aproximativ 300 de piese), unele exemplare de excepie conferind expoziiei permanente "Ceasul i timpul" valene culturale i tiinifice deosebite. De la uriae orologii de turn la mici ceasuri de mas i de buzunar, de la pendula de perete contemporan Revoluiei Franceze (1789) la ceasuri de verificare a paznicilor, toate strnesc curiozitatea privitorilor, fascinai att de decorul fastuos, caracteristic stilului rococo, al unor ceasornice de perete sau de postament, ct i de motivele florale i emailuri pictate cu mult talent de meteri de altdat. Faptul c un timp ndelungat principala ocupaie a locuitorilor acestor meleaguri a fost mineritul se reflect n coleciile de unelte, mijloace de transport i iluminat n subteran, nsemne specifice, documente i fotografii, colecii din care unele piese au caracter de unicat. Acest patrimoniu de excepie, valorificat i n muzeele memoriale din jude (ieti, Bseti, Moisei, Bia, Coltu), constituie i un important mediator de educaie muzeal, instituia derulnd programe de succes pe acest palier de activitate (Muzeul Viu*) Astfel, muzeul reuete s devin un autentic nucleu cultural, cu ajutorul cruia comunitatea i poate cunoate propria identitate.
*Muzeul Viu, program de educaie muzeal, interactiv i interdisciplinar dedicat elevilor. Acest program de educaie muzeal dorete s stimuleze inovaia la nivelul educaiei permanente, s angajeze o audien major n acest program, s realizeze un potenial i o alternativ educaional care s schimbe vieile tinerilor, chiar s dezvolte comunitatea. Obiectivul principal al acestui proiect este ca muzeul s ofere prin acest program educaional, celor care doresc mai mult, o plaj mai larg de activiti. Muzeul va putea astfel s valorifice coleciile sale ntr-un sens mult mai larg, iar colile vor avea prin acest program un suport educaional pentru nelegerea mai bun a unor teme propuse n curricula naional colar, pe diversele paliere ale materiilor studiate n coli. Program de vizitare: Mari Vineri: 9-16 Smbt Duminica: 10-14 Luni: nchis Taxa de vizitare: elevi: 2 lei/persoan.

CristianGoga,11B

27

MuzeulJudeeandeArt CentrulArtisticBaiaMare
Ideea nfiinrii unui muzeu la Baia Mare, apare in 1885, cnd un grup de intelectuali declaneaz in presa locala o campanie pentru nfiinarea unei Asociaii muzeale bimrene, aciune ce urma sa precead pe cea a nfiinrii muzeului in sine ca instituie de cultura. La materializarea acestei idei, un rol important ii revine istoricului, Iuliu Schonherr, bimrean de origine, membru al Academiei maghiare, ales in 1903 preedinte al Asociaiei muzeale bimrene. Succesul expoziiei ce caracter de istorie locala organizata la Baia Mare in 1899 precum si faptul ca nc din 1898 membrii coloniei de pictura, ntemeiata in 1896 prin venirea lui Simon Hollosy, ncep sa fac donaii, sunt elemente ce impulsioneaz organizarea unui muzeu si astfel, la 19 iunie 1904 au loc festivitile de deschidere a Muzeului orenesc din Baia Mare. Activitatea acestuia a continuat si consolidat in perioada postbelica prin nfiinarea Muzeului regional in 1951 si acordarea unu spaiu, actualei cldiri a muzeului de arta in 1955, in care se deschide prima expoziie in 1959. In anul urmtor, este aprobata nfiinarea seciei de arta care dispunea la vremea respectiva de circa 150 de piese. Acesta este practic momentul in care se nate Muzeul de Arta din Baia Mare, instituie care deine, pstreaz, conserva si valorifica un fond de peste 3700 de lucrri de pictura, graficm sculptura, arta decorativa si arta fotografica. De la bun nceput, dat fiind marele atu, existenta a ceea ce astzi este cunoscut ca Centrul artistic de la Baia Mare, in politica de imbogatire a fondului muzeal s-a mers pe ideea tezaurarii unor piese care sa ilustreze cat mai complet complexul fenomen artistic bimrean si astfel s-a nscut o instituie unica in felul sau, respectiv un muzeu cu un caracter bine definit care prin piesele pe care le deine, ilustreaz ceea ce s-a ntmplat pe plan artistic in oraul nostru pe parcursul a 100 de ani.

Adresa: Zona: Telefon: Program:

Strada1Mai,nr.8 Centrulvechi 0262213964 Luniinchis; MartiVineri816; SambataDuminica1014.

Creterea patrimoniului de la 150 in 1960 la peste 3700 la ora actuala se datoreaz achiziiilor, transferurilor si donaiilor fcute de ctre artiti.

CristianGoga,11B

28

Cei d`intaiu
AstfelarfostscrisuntitlunfrumosulgrairomnescdesecolXIXiastfel formulminoititlularticoluluicareivaevideniapeceimaibunielevila disciplinaistoriedealungulmaimultorani. Succesulnantrziatsaparpentrueleviicareaumuncitpeparcursulanilorla istorie.AnilarndColegiulNaionalMihaiEminescuaobinutrezultatefoarte bunelaolimpiadeiconcursurijudeeneinaionale. nprezentularticolivomprezentanordineacresctoareaanilorpeeleviicareau obinutrezultatedeosebitelaolimpiadeiconcursuriurmndcannumerele viitoaresiprezentmpeceimaibunidintreeleviicareaunvatncolegiul nostruiauobinutrezultateremarcabile.

AndreeaCiobanu,
clasaaXaC,dirig.prof.ElenaIercoan Andreeaaparticipatlaolimpiadadeistorienanulcolar2009 2010,undeaobinutloculIisacalicatlaolimpiada naional.Pregtireasaafostfcutdedomnulprofesor TeodorMarton.

NicoletaLucaciu,
clasaaXIIaB,dirg.prof.IosifSovarszki Nicoletaaparticipatlaolimpiadadeistorienanulcolar2009 2010undeaobinutloculIisacalicatlaolimpiada naional.ndrumareaeiafostrealizatdectredomnul profesorIoanIlie.

IlincaCostin,
clasaaXaE,dirig.prof.MariaBolchi Ilincaaparticipatlaolimpiadadeistorienanulcolar2010 2011,undeaobinutloculIisacalicatlaolimpiada naional.Pentruacesteaeaafostndrumatdectredoamna profesorMariaBolchi.

29

Calatori in timp si spatiu

SeptentrionAmbradeLituania
In perioada 2430 septembrie 2010,un grup de doua eleve Oana Bente si Cristina Barbus si doi profesori Elena Iercoan si Teodor Marton de la Colegiul Naional Mihai Eminescu din Baia Mare au participat la reuniunea de proiect din Lituania, oraul PALANGA, din cadrul Proiectului COMENIUS nvare pe tot parcursul vieii Trecut conictual Viitor comun: un ghid practic de supravieuire pentru tinerii ceteni europeni. Tema reuniunii Rzboiul rece. Tari participante: Lituania, Romania, Spania, Grecia,Turcia. Am pornit din Romania in seara zilei de 23 septembrie urmnd ruta BudapestaViena Vilnius ca mai apoi sa traversam pe diagonala tara baltica,lucru care nea luat 4 ore. Am ajuns in Palanga a doua zi la orele 18. Am fost surprini sa aam de la oferul care nea dus cu maina ca tia puin romnete,deoarece fusese cu civa ani nainteculucrulinRomania. Deicltoriade20deorefuseseistovitoare am decis sa vizitam malul marii in seara aceea. i nu am regretat de loc. Peisajul i tia respiraia: briza srata a marii mngia nisipul alb si n,iar imensul apei si cerul se topeau la orizont sub auriul unui superb soare de chihlimbar in asntit. Mai mult, silii de furiarea rcoroasa a nopii, am prsitplajasineamndreptatsprefamiliile gazda. Acolo am savurat o cina tradiionala fcnd cunotin cu ospitalitatea lituaniana.

30

In prima zi a ederii noastre am fcut cunotina cu ceilali elevi strini 3 spanioli respectiv 4 turci si binenteles cu elevii lituanieni care au avut bunvoina de a ne primi att in casele lor,cat si in grupul lor de prieteni;cutoiineammprietenitimediat. Trei zile au fost dedicate excursiilor,ecare dintre ele ncepnd in zori si lund sfrit seara cnd ostenii ne ntorceam in noile noastre cmine. Pe parcursul acestor zile am vizitat Klaipeda,Delnariul,Muzeul Maritim,Dealul Crucilor,forturi militare,memoriale marturii de aspra asuprire sovietic. Dar cum nu am mers in Lituania doar ca sa ne desftm simurile am vizitat coala lituaniana pe care am simito puin diferita de a noastr .Fiecare profesor avea propria sa sala de clasa iar elevii se deplasau de la o sala la alta in funcie de orarul disciplinelor. n alta ordine de idei ecare tara prin echipajul ei a prezentat proiecte concepute petemarzboiuluirece;amconceputcolaje in echipe mixate multietnic si am fcut schimbdeimpresiisideidei. In ultima zi am vizitat capitala Vilnius. Am vizitat Muzeul KGB cu subsolurile sale tenebroase, cu celularele de ancheta fr aerisire si nu mai largi de 1 metru ptrat,catedralametropolitana,catedralaSf. Anainstilgotic,castelulGediminas. Plecare a fost grea dat ind faptul ca neam ataatdefamiliilegazdasidenoiiprieteni... Ce am nvat din aceasta experiena? Chiar daca sunt multe diferene care ne individualizeaz cu toii suntem relativ la fel avnd n comun limba engleza un trecut apstorsi....Facebookulcuajutorulcruia inemlegtura. OanaBene,12B

31

MaramureVatrdecultur
Diminearcoroasdemai.Toatlumeaesomnoroas,dardupctevasesiuni deglume,parcparcncepemsnedezmorim.Dup ocltoriedeaproximativ30deminute,unadintre profesoareneanuncvomoprinDeseti. Odatajuniacolo,decidemscobormislum miculdejunmajoritateadintrenoi.Sandviuri,sucuri, chipsuri,toatecelebune.Apoi,cevamicapteaz atenia.DeifusesemdectevaorinDeseti,biserica vechedepedealmifurochii.Amurcatdrumulobositor iaccidentatmpreuncugrupulidupceamintratn curteabisericii,sefculinite.Grupulparcamuise.O doamntareamabilvenisesneprezintecldireai uiteaa,amnvatcevanou.Separecbisericadata dinsec.XVIII,depevremeainvaziilorturcilor.Deifusese arsdemulteori,nimeninareuitsodistrugcomplet. Iconograaacesteiaeraimpresionant:deiportretele snilorialMntuitoruluierauvechi,culoareai integritateaacestorasaupstrat.Apoi,aurmato povestelungiinteresantdespreistoriculbisericii,dar oparteagrupuluiadecissias,sfacfotograi. Printreaceia,mamnumratieu.Pelngfotograi, amavutocaziasadmirelementelebinesculptaten lemn,elementecareartaundemnareameterilor. Amcobortdealuliamurcatcutoiinautocar.Am continuatglumeleicntecelepedrum,iarmaiapoi, autocarulnostrusaopritlaMuzeulSatuluidinSighetu Marmaiei.Laintrare,nisaucerutcarneteledeelevi amprimitoreducere"substanial"deunleu.Ghidul nostruneaconduslamaimultelocuinevechii frumoaseiamaatlucrurinoi.Printreelese a:simboluriprezentencurteaipelustra caselor,menitesleaperedespiritelerele, anumiteobiecteprezentencurte,gatasarate claoanumitcaseraufetedemritatsauc familiadeacoloaveaopoziiesocialnalt. Printrealtele,amaatcceamaivechecasde acolodateazncdepela1500iafostpstrat foartebine.

32

Duptoateacestea,amavutliberpermisie sneplimbmnaintesajungemlacasele evreieti.Priveliteaafostincredibil,cas numaivorbescdearhitecturacaselor.n celedinurm,ajunilacaseleevreieti,am descoperitcntradevracetiaaufost marinegustori,darcviaalornuafost lipsitdegreuti.Amvzutomultitudine depoze,cufamiliiceaulocuitpeacolon perioadacomunist.Am,amcontinuat drumulineamndreptatspreautocar,cci cltorianoastrnusencheiase.Trebuias ajungemilaMemorialulDurerii,unloc fascinantdinSighetiexactntracoloaluat oautocarul. Dupniciunsfertdeor,amajunsla MemorialulDurerii,unde,plinideemoie, amintratsdescoperimfrnturidinistorie. nceputulturuluinostruafostacompaniat deunghid,dupcare,ecareapututsi aleagdrumulnuntru.Sesimeaunaer receimpovrtor,daramdecissmerg dincamerncamer.Celulelepurtau amprentacondiiilorinumanelacareaufost supuiceicareluptaumpotrivasistemului comunist.CelulancareafostnchisIuliu Maniuareiacumpatulsubirepecare acestmareomafostsilitsdoarm. Mergnddincelulnceluliascultnd nregistrrilecaredataudintimpul funcionriinchisorii,amrealizatc prizonieriicarefuseseracoloaufostdefapt niteoamenicareluptaserdoarpentru bineleloripentrualcelorlali. DupolungplimbarenMemorial,oprjiturlaCofetriaIleana,neam ntorslaautocar,nunaintesmmustraideceamntrziatiampornitspre Spna,laCimitirulVesel.Darasta,dragiimei,eoaltperipeiepecareams vopovestesc.Nentlnimnnumrulviitor!

CsillaKulcsar,12D

33

Ghid turistic
S i g h i o a r a ( j u d e u l M u r e ) Oraulcareadposteteastziceamaifrumoasicompletcetatemedievaldinari arenceputurilencdinEpocaBronzului.PeDealulTurcului(la3kmnordvestdeora)a fostdescoperitoaezarepreistoricceadevenitreprezentativpentruoimportantcul turarheologicasudestuluieuropean:SighioaraWietenberg.Peacelaidealsaaatcea maiputerniccetateforticatdacicdepecursulmijlociualruluiTrnavaMare. Sighioaraestecelebrnzilelenoastre,nprimulrndpentruansambluleiarhitecturalme dieval,acruiconstrucieafostiniiatdecolonitiigermani(sai),careaufostaduin TransilvaniancepnddinsecolulalXlllea,dectreregalitateamaghiar,pentrudezvol tareacomerului,ameteugurilor,minerituluiivieiiurbane. ntemeiatnsecolulalXIIltea,cetatea,numitcelmaiadeseaSchassburg(Sghioaran documentelemedievaleromneti),adevenitdupunsecolunoranoritor,acrui prosperitatesedatorabreslelormeteugreticareaucontribuitilaridicareaforticaiilor oraului. Inperioada14311435aiciapopositVladDracul,domnitorulriiRomnetiitotaicipare ssenscutulsu,viitorulvoievodVladepe. CetateaSighioaraeraapratnEvulMediudeunzidlungdeaproximativ1km,dealungul cruiaaufostdispuse14turnuriicincibastioanedeartilerie.Inzilelenoastremaipot vzutenouturnuriidoubastioane.Dintreturnuri,celebruestecelalSfatului",numiti Turnulcuceas,careadposteteMuzeuldeIstoriealoraului.Aiciineauedinelemem briiSfatuluiOrenescitotaicieraupstratearhivaitezaurulSighioarei.Turnulafost construitnjurulanului1400idispuneademetereze,drumdeaccespietruit,galeriii,pe acoperi,depatrumiciturnuleecaresimbolizauautonomiacetii.OrologiulTurnuluiafost montatnjurulanului1600irefcutlamijloculsecoluluialXVIIlea.Elesteornamentatcu aptestatuidinlemndetei,reprezentndzeitileromanecarepatronauzilelesptmnii. Cadraneleceasuluimsoar2,4mdiametru.nniespecialamenajatesuntaezatealte statui:zeiaPcii,toboarul,zeiaDreptii,ZiuaiNoaptea(personicatededoingeri). iglelesmluitedepeacoperiaufostadugaten1894. Turnul cu ceas reprezenta principala poarta de intrare n cetate. Unul dintre gangurile intrrii a fost zidit i transformat (n secolul al XVIII) n camera de tortura pentru deinuii nchisorii. Celelalte turnuri poarta denumiri ale breslelor meteugreti din Sighioara medievala: Turnul mcelarilor (din secolul al XVlea, de forma unei prisme octogonale), al estorilor, al croi torilor,al aurarilor(din secolul al Xllllea,completat n 1551 cu primul bastion din Transilvania destinat artileriei), al tbcarilor, al cizmarilor (cu o curio asa forma, asemntoare unei piramide hexago nale,cudouamiciturnurideobservaie).a.

34

R n o v ( j u d e u l B r a o v ) In zona oraului Rnov a existat, nc din Antichitate, o mare aezare dacica, numit Cumidava, al crei nume a fost pstrat de cuceritorii romani. Acetia au ridicat aici un castru pentru o unitate militar auxiliar (Cohors VI Nova Cumidavensium). Urmele castrului sunt vizibile n locul numit Cetatea de pmnt". Rnovul ns este mai bine cunoscut pentru cetatea medieval rneasc amplasat la nlime, pe un vff stncos ce permitea supravegherea Cmpiei Brsei. Ea a fost construit pe un loc n care s-au aflat, succesiv, mai multe aezri, ncepnd din Preistorie. Cetatea (construit n secolul al Xlll-lea, dar atestat, pentru prima oar, prin documente, la 1355) are o structur concentric: la exterior sunt vizibile incinta cu ziduri de 5 m nlime, o poart fortificat i cele opt bastioane care domin dealul. Urmeaz apoi o incint interioar, cu turnuri dreptunghiulare. In cetate, un punct de atracie l constituie fntna de 146 m adncime. n zilele noastre, cetatea este parial reconstituit. La Rnov exist i dou lcauri de cult de interes istoric: biserica evanghelic, n stil gotic, ridicat n secolul al XIII-lea (fost catolic), care are un turn-clopotni adugat n secolul al XV-lea i biserica ortodox Sfntul Nicolae, prima ctitorie a domnitorilor roo Romneti n Transilvania, atribuit voievodului Dan I i construit dup 1380 La Rnov de ajunge pe oseaua Braov-Piteti (E74), oraul fiind situat la 23 km sudvest de Braov.

Prof.MariaBolchi

Referinebibliograe
Enciclopedieilustratdeistorieuniversal,edituraReadersDigest,2006 Istorialumiidelaoriginipnnanul2000,Larousse,edituraOlimp,2003 GhidistoricalRomniei,MagdaStan,edituraNiculescu,2006 Marmaia56,MuzeuljudeeanMaramure,19761981 http://ro.wikipedia.org/wiki/Samurai http://maramuresmuzeu.ro/mjia/ http://www.cinemagia.ro/

35

36

ACESTMATERIALESTEPUBLICATN CADRULPROIECTULUI PROMEMORIA DERULATDECTRECOLEGIUL NAIONALMIHAIEMINESCUBAIA MARE,CUSPRIJINULFINANCIARAL CONSILIULUILOCALIAPRIMRIEI MUNICIPIULUIBAIAMARE,PRIN PROGRAMULDEFINANARE NERAMBURSABILNANUL2011. CONINUTULACESTUIMATERIALNU REPREZINTNMODNECESAR POZIIAOFICIALA FINANATORULUI. ACESTMATERIALSEDISTRIBUIE GRATUIT