Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL BUCURESTI

PROGRAMUL DE MASTERAT: METODE SI TEHNICI DE AUDIT LA NIVEL NATIONAL SI INTERNATIONAL AN UNIVERSITAR 2010-2011( 4 SEMESTRE AN I ) CENTRUL TEHNOLOGIC PIATRA NEAMT FORMA DE INVATAMANT ZI CNP.2740331272646

DISCIPLINA:DREPT COMERCIAL SI FISCAL TEMA REFERAT CONSTITUIRE SI DIZOLVAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

SIPOTEANU A.(DRAGHIA) MARIA

CUPRINS

Notiunea de Drept Comercial..3 Constituirea societatilor comerciale3 Redactarea actului constitutiv..4 Redactarea actului constitutiv..5 Notiunea de comerciant...6 Micii comercianti.7 Calitatea de comerciant7 Comercianti persoane juridice.8 Dizolvarea societatilor comerciale..9 Cauzele de dizolvare a societatilor comerciale..10 Caile dizolvarii societatilor comerciale..11 Bibliografia.12

NOTIUNEA DE DREPT COMERCIAL Dreptul comercial, ca disciplina de studiu, se ocupa cu actele (faptele) comerciale, cu obligatiile ce deriva din ele, cu comerciantii persoane fizice sau juridice, cu contracte comerciale, cu titlurile comerciale de valoare, cu falimentul etc. Putem defini dreptul comercial ca fiind un ansamblu de norme juridice apartinand dreptului privat din care se aplica tuturor raporturilor care rezulta din operatiunile (actele/faptele) juridice considerate de lege ca fiind comerciale, precum si raporturile care rezulta din operatiunile juridice la care participa acele persoane considerate de lege ca avand calitatea de comerciant. CONSTITUIREA SOCIETATILOR COMERCIALE Considerari introductive Societile comerciale au fost si sunt in prezent cel mai adecvat instrument juridic de drenare a energiilor umane si financiare pentru realizarea unor scopuri sociale, ca si pentru satisfacerea unor interese personale ale inteprinzatorilor,ele contribuind la dezvoltarea comunicatiilor care au permis extinderea pietelor cu toate consecintele benefice asupra civilizatiei moderne. Regimul juridic al societatilor comerciale a fost reglementat in titilul VIII al Cartii I a Codului comercial roman art 77-269, intitulat ,,Despre Societatile Comerciale,,prin care e reglementat infiintarea societatilor in nume colectiv,societatea in comandita simpla,societate anonima(pe actiuni),societate in comandita pe actiuni si asociatia in participatie.Intrucat reglementarea societatilor comerciale cuprinsa in Codul comercial era in mare parte depasita, ea a fost inlocuita cu o noua reglementare,care face obiectul Legii 31/1990 privind societatile comerciale Constituirea unei societati comerciale impune incheirea actelor constitutive cu respectarea cerintelor legii privind actele juridice. Societatea comerciala dobandeste personaliate juridica prin incheirea unor formaliati cerute de lege Aceste formalitati se intemeiaza, dupa caz pe contractul de societate sau pe contractul de socitate si statutul societatii sau contract de societate. Forme de constituire Prin art 2 din legea 31/1990 se stabilesc 5 forme de organizare a societatatiilor comerciale romanesti si anume: 1. societatea in nume colectiv 2.societate in comandita simpla 3.societate pe actiuni 4.societatea in comandita pe actiuni 5.societatea cu raspundere limitata.

Societatile enuntate sunt persoane juridice distincte de persoana propietarilor lor(asociati sau actionari).Ele isi desfasoara activitatea in nume propriu, au conducere si sediu propriu. Pentru constituirea societatilor comerciale este necesar intocmirea si procurarea unor acte, plata unor taxe ,etc.

In acest flux procedural stabilit de legislatia comerciala in vigoare, care cuprinde mai multe institutii implicate in acest proces, se disting cateva etape si anume:

ETAPELE CONSTITUIRII SOCIETATILOR COMERCIALE Verificarea, la Registrul Comertului, a acceptabilitatii numelui si emblemei alese, urmata de redactarea statutului si contractului societatii. Legea prevede obigativititatea formei scrise a celor 2 acte ale societatii, care pot fi reunite in unul singur acesta numit act constitutiv, care se intocmesc in 6 exemplare.Inainte de a se trece la redactarea actelor e necesar o deplasare la registrul comertului pentru a se verifica daca se accepta numele si emblema alese,pentru ca s-ar putea ca acestea sa fie deja inregistrate de alte societati, in acest caz trebuind alese alte denumiri, facandu-se obligatoriu o rezervare de denumire si o verificare a sediului care au o valabilitate de 3 luni.Verificarea sediului e obligatore intrucat la acelasi sediu nu pot functiona mai multe societati comerciale cu exceptia cazului in care una dintre societatii este asociat sau actionar al societatii nou infiintate.Provizoriu societatea isi poate declara sediul la sediul cabinetul sau biroul avocatului sau societatii civile de avocatura care certifica actul constitutiv. Redactarea actului constitutiv Dupa stabilirea numelui si emblemei viitoarei societati, se trece la redactarea actelor constitutive ale societatii(statut si contract),in care trebuie sa gasim urmatoarele date: -care va fi forma, denumirea,durata,sediul si obiectul de activitate al societatii; -valoarea capitalului social ce trebuie depus de fiecare asociat,cat in lei si cat in valuta; -care dintre asociati va administra si reprezenta societatea, stabilind limita si puterile acestora, cat si obigatiile pe care le are; -daca societatea va avea sucursale sau filiale in tara sau in strainatate; -modul de impartire al castigurilor (cand, cat si cat de frecvent); -in ce cazuri se poate dizolva sau lichida societatea, etc Contractul trebuie sa cuprinda toate mentiunile prevazute de art7 si art8 din Legea nr.31/1990: Actul constitutiv al societii n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat va cuprinde: a) numele i prenumele, codul numeric personal, locul i data naterii, domiciliul i cetenia asociailor persoane fizice; denumirea, sediul i naionalitatea asociailor persoane juridice; numrul de nregistrare n registrul comerului sau codul unic de nregistrare, potrivit legii naionale; la societatea n comandit simpl se vor arta asociaii comanditari, asociaii comanditai, precum i reprezentantul fiscal, dac este cazul; b) forma, denumirea, sediul i, dac este cazul, emblema societii; c) obiectul de activitate al societii, cu precizarea domeniului i a activitii principale; d) capitalul social subscris i cel vrsat, cu menionarea aportului fiecrui asociat, n numerar sau n natur, valoarea aportului n natur i modul evalurii, precum i data la care se va vrsa integral capitalul social subscris. La societile cu rspundere limitat se vor preciza numrul i valoarea nominal a prilor sociale, precum i numrul prilor sociale atribuite fiecrui asociat pentru aportul su;

e) asociaii care reprezint i administreaz societatea sau administratorii neasociai, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit i dac ei urmeaz s le exercite mpreun sau separat; f) partea fiecrui asociat la beneficii i la pierderi; g) sediile secundare - sucursale, agenii, reprezentane sau alte asemenea uniti fr personalitate juridic -, atunci cnd se nfiineaz o dat cu societatea, sau condiiile pentru nfiinarea lor ulterioar, dac se are n vedere o atare nfiinare; h) durata societii; i) modul de dizolvare i de lichidare a societii. Actul constitutiv al societii pe aciuni sau n comandit pe aciuni va cuprinde: a) numele i prenumele, codul numeric personal, locul i data naterii, domiciliul i cetenia asociailor persoane fizice; denumirea, sediul i naionalitatea asociailor persoane juridice, numrul de nregistrare n registrul comerului sau codul unic de nregistrare, potrivit legii naionale; la societatea n comandit pe aciuni se vor arta asociaii comanditari i asociaii comanditai, precum i reprezentantul fiscal, dac este cazul; b) forma, denumirea, sediul i, dac este cazul, emblema societii; c) obiectul de activitate al societii, cu precizarea domeniului i a activitii principale; d) capitalul social subscris i cel vrsat. La constituire, capitalul social subscris, vrsat de fiecare acionar, nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, dac prin lege nu se prevede altfel. Restul de capital social va trebui vrsat n termen de 12 luni de la nmatriculare; e) valoarea bunurilor constituite ca aport n natur n societate, modul de evaluare i numrul aciunilor acordate pentru acestea; f) numrul i valoarea nominal a aciunilor, cu specificarea dac sunt nominative sau la purttor. Dac sunt mai multe categorii de aciuni, se vor arta numrul, valoarea nominal i drepturile conferite fiecrei categorii de aciuni; g) numele i prenumele, locul i data naterii, domiciliul i cetenia administratorilor, persoane fizice; denumirea, sediul i naionalitatea administratorilor, persoane juridice; garania pe care administratorii sunt obligai s o depun, puterile ce li se confer i dac ei urmeaz s le exercite mpreun sau separat; drepturile speciale de reprezentare i de administrare acordate unora dintre ei. Pentru societile n comandit pe aciuni se vor indica comanditaii care reprezint i administreaz societatea; h) numele i prenumele, locul i data naterii, domiciliul i cetenia cenzorilor, persoane fizice; denumirea, sediul i naionalitatea cenzorilor, persoane juridice; i) clauze privind conducerea, administrarea, funcionarea i controlul gestiunii societii de ctre organele statutare, controlul acesteia de ctre acionari, precum i documentele la care acetia vor putea s aib acces pentru a se informa i a-i exercita controlul; j) durata societii; k) modul de distribuire a beneficiilor i de suportare a pierderilor; l) sediile secundare - sucursale, agenii, reprezentane sau alte asemenea uniti fr personalitate juridic -, atunci cnd se nfiineaz o dat cu societatea, sau condiiile pentru nfiinarea lor ulterioar, dac se are n vedere o atare nfiinare; m) avantajele rezervate fondatorilor; n) aciunile comanditarilor n societatea n comandit pe aciuni;

o) operaiunile ncheiate de asociai n contul societii ce se constituie i pe care aceasta urmeaz s le preia, precum i sumele ce trebuie pltite pentru acele operaiuni;

p) modul de dizolvare i de lichidare a societii. Notiunea de comerciant Potrivit Codului comercial roman, subiecte ale reporturilor comerciale pot fi atat comerciantii, cat si necomerciantii. Reglementarea sa se aplica oricarei persoane care savarseste fapte de comert obiective, indiferent daca persoana care le savarseste are sau nu calitatea de comerciant.

Daca savarsirea faptelor de comert are un caracter profesional, persoana are caracter accidental, desi raportul juridic care s-a nascut este supus reglementarii comerciale, totusi persoana care le-a savarsit pastreaza calitatea de necomerciant. Situatia este aceeasi si in cazul in care actul incheiat este o fapta de comert numai pentru una din partile actului juridic; raportul juridic este supus reglementarii dreptului comercial,fara ca, prin aceasta, persoana pentru care actul nu este fapta de comert sa devina comerciant. Cu toate ca subiecte ale raporturilor comerciale pot fi atat comerciantii cat si necomerciantii, totusi, in principal, activitatea comerciala se realizeaza de catre comercianti. De aceea Codul comercial precizeaza notiunea de comerciant si, printr-o serie de dispozitii, reglementeaza statutul juridic al comerciantilor. Ca expresie a conceptiei sale obiective, Codul comercial prevede ca: Sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca profesiune obisnuita, si societatile comerciale. Deci au calitatea de comerciant persoanele fizicecare savarsesc fapte de comert, ca profesiune obisnuita (comerciantii individuali) precum si persoanele juridice, adica societatile comerciale (comerciantii colectivi).

Cum se poate observa, Codul comercial defineste comerciantul persoana fizica nu prin aparenta sa la un anumit grup profesional, ci prin actele si operatiunile, adica prin faptele de comert pe care le savarseste cu caracter profesional. In prinvinta persoanelor juridice, Codul comercial se multumeste sa precizeze ca au calitatea de comerciant si societatile comerciale. Deci, persoanele juridice au calitatea de comerciant daca imbraca forma juridica a societatilor comerciale. Calitatea de comerciant implica un statut juridic diferit de cel al necomerciantilor, cu cunostinte deosebite asupra raporturilor juridice la care participa. a). In interesul bunei desfasurari a activitatii comerciale si a protejarii intereselor participantilor la aceasta activitate, legea instituie anumite obligatii pentru comercianti, considerate obligatii profesionale ale comerciantilor. Astfel, inainte de inceperea comertului, comerciantul este obligat sa ceara inmatricularea in registrul comertului, iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului, sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege. De asemenea, orice comerciant are obligatia sa tina anumite registre comerciale (de contabilitate) in care sa consemneze toate operatiile comerciale (art. 22 C.com.). comerciantul este obligat sa desfasoare activitate comerciala in conditiile unei concurente loiale.

b). Pentru a asigura o certitudine asupra naturii regimului juridic al actelor si operatiunilor savarsite de comerciant, legea instituie o prezumtie de comercialitate; toate actele si operatiunile savarsite de comerciant sunt prezumate a fi fapte de comert si deci supuse legilor comerciale (art. 4 C.com.).

c). Actele comerciale incheiate de comerciant sunt supuse unor regului speciale, derogatorii de la regimul actelor juridice civile: in obligatiile comerciale, codebitorii sunt prezumati ca s-au obligat solidar (art. 42 C. com.); datoriile comerciale in bani produc dobanda de drept, din ziua cand devin exigibile (art. 43 C.com.); in obligatiile comerciale, judecatorul nu poate acorda un termen de gratie (art.44 C. com.); in raporturile comerciale, retractul litigios este interzis (art. 45 C.com.); dovada drepturilor, rezultand din actele comerciale, se poate face cu orice mijloc de proba admis de lege (art. 46 C.com.). d). In cazul incetarii platilor pentru datoriile sale comerciale, comerciantul poate fi declarat in faliment (art. 895 C.com.). Procedura falimentului este aplicabila numai comerciantilor; ea nu se aplica necomerciantilor, chiar daca s-au obligat prin acte comerciale. e). Comerciantii individuali sau colectivi pot participa la constituirea unor camere de comert si industrie, ca organizatii autonome, destinate sa promoveze si sa apere interesele lor. f). Comerciantii sunt supusi impozitului pe profitul realizat din activitatea comerciala. Micii comercianti. Art. 34 C.com. prevede ca dispozitiile Codului comercial privind registrele comerciale nu se aplica colportorilor, comerciantilor care fac micul trafic ambulant, carausilor sau celor al caror comert nu iese din cercul unei profesiuni manuale. Pornind de la aceste dispozitii legale, trebuie sa se faca distinctie intre micii comercianti si marii comercianti. In conceptia Codului comercial, volumul operatiunilor comericlae nu are relevanta asupra regimului juridic al comerciantilor. In realitate, dispozitiile art. 34 C.com. nu fac altceva decat sa scuteasca pe comerciantii care desfasoara activitatile mentionate de indeplinirea unei obligatii profesionale, aceea de a tine registrele comerciale. Aceasta scutire este determinata de volumul redus al operatiunilor comerciale si este conceputa ca o masura de protectie a unor comercianti care, in general, nu au o pregatire adecvata pentru a tine registrele cerute de lege. Caliatea de comerciant In temeiul Codului comercial, calitatea de comerciant se dobandeste in mod diferit, dupa cum este vorba de o persoana fizica sau o sau o societate comerciala (persoana juridica). Deosebirea se explica prin caracterele specifice celor doua categorii de subiecte participante la raporturile comerciale. Comerciantii persoane fizice Pentru dobandirea calitatii de comerciant de catre o persoana fizica, aceasta trebuie sa indeplineasca trei conditii: sa desfasoare in mod efectiv una sau mai multe fapte de comert obiective (adica din cele enumerate in mod enuntiativ de art. 3C.com.); savarsirea actelor de comert sa aiba caracter profesional (deci cu titlu de indeletnicire si nu izolate);

faptele de comert sa se desfasoare in nume propriu si nu in numele altuia. In plus fata de conditiile Codului comercial, conform legii nr. 300/2004 privind autoriazarea persoanelor fizice si asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent, acestea trebuie sa obtina autorizatie pentru exercitarea comertului respectiv, eliberata de primar. Pierderea calitatii de comerciant se face prin renuntarea persoanei fizice la activitatea comerciala, insotita de depunerea, la organul emitent, a autorizatiei administrative, precum si prin retragerea acestei autorizatii in conditiile legii. In ambele situatii, inregistrarea de la Registrul Comertului urmeaza a fi radiata, din acel moment pierderea calitatii de comerciant devenind opozabila tertilor. Comerciantii persoane juridice In conceptia Codului comercial societatile comerciale dobandesc calitatea de comerciant chiar din momentul constituirii, independent daca savarsesc sau nu fapte de comert. In concluzie, o societate comerciala, odata constituita, devine comerciant si ii incumba toate obligatiile proprii comerciantilor, chiar daca nu a efectuat nici macar un singur act de comert. Pierderea calitatii de comerciant a persoanei juridice se face in urma dizolvarii si lichidarii sale (voluntare, ca urmare a falimentului, anularii constituirii sau neintrunirii cerintelor de capital social) urmata de radierea sa din Registrul Comertului, acest din urma moment fiind cel de la care entitatea isi pierde personalitatea juridica. Conditiile cerute pentru dobandirea calitatii de comerciant Pentru dobandirea calitatii de comerciant sunt necesare trei conditii: savarsirea de fapte de comert obiective; savarsirea faptelor de comert ca profesiune; savarsirea de fapte de comert in nume propriu.

Pentru a deveni comerciant, persoana fizica trebuie sa savarseasca anumite fapte de comert obiective, care sunt prevazute de art. 3 C.com.. Aceasta conditie se explica prin aceea ca, in conceptia Codului comercial roman, numai savarsirea de fapte de comert obiective confera calitatea de comerciant. Dupa dobandirea calitatii de comerciant, toate actele si faptele juridice ale comerciantului sunt prezumate a fi comerciale (art. 4 C.com.). Calitatea de comerciant se dobandeste prin savarsirea de fapte de comert obiective, numai daca actele sau operatiunile savarsite sunt fapte de comert obiective pentru persoana care le savarseste. In consecinta, o persoana care savarseste fapte de comert unilaterale sau mixte nu devine comerciant, daca pentru ea actele juridice incheiate au un caracter civil. O persoana poate savarsi una sau mai multe fapte de comert obiective in functie de obiectul comertului avut in vedere. Pentru a duce la dobandirea calitatii de comerciant, savarsirea faptelor de comert obiective trebuie sa fie efectiva. savarsirea de fapte de comert Calitatea de comerciant se dobandeste prin savarsirea de fapte de comert obiective numai daca acestea au un caracter licit. Pentru a dobandi calitatea de comerciant nu este suficient numai ca o persoana sa savarseasca fapte de comert obiective; se cere ca savarsirea faptelor de comert sa aiba caracter de profesiune. Savarsirea faptelor de comert are caracter profesional cand constituie o ocupatie, o indeletnicire permanenta pe care o exercita o anumita persoana.

O persoana nu devine comerciant decat daca savarseste fapte de comert obiective cu caracter profesional, in nume propriu, independent si pe riscul sau.

1. DIZOLVAREA SI LICHIDAREA Societatea comercial se constituie pentru a desfura o activitate comercial de timp stabilit n actul constitutiv. Uneori, durata societii comerciale se prelungete chiar i dup decesul asociailor care au constituit societatea. Dar orice societate comercial va sfri prin a disprea, deoarece ea urmeaz acelai destin implacabil, ca i cel al persoanei fizice: se nate, triete i moare. Avnd n vedere aceast realitate, ncetarea existenei societii comerciale reclam realizarea unor operaiuni care s aib drept rezultat nu numai ncetarea presonalitii juridice, ci i lichidarea patrimoniului, prin exercitarea drepturilor i ndeplinirea obligaiilor sociale. n consecin, potrivit legii, ncetarea existenei societii comerciale impune parcurgerea a dou faze: dizolvarea societii i lichidarea societii. Faza dizolvarii societii cuprinde anumite operaiuni care declaeaz i pregtesc ncetarea existenei soceiatii. n aceast faz, persoanlitatea juridic nu este afectat, ns dizolvarea pune capt ativitii normale a societii. Faza lichidrii societii cuprinde acele operaiuni de lichidare a patrimoniului societii, care privesc plata creditorilor i mprirea soldului ntre asociai. n aceast faz, societatea comercial continu s i pstreze pesonalitatea juridic, dar ea este subordonat cerinelor lichidrii. Cele dou faze sunt distincte i, n consecin, ele trebuie parcuse n mod succesiv, cu respectarea dispoziiilor prevzute de lege pentru fiecare. Aceasta nseamn c numai dup parcurgerea fazei dizolvrii se poate trece la faza lichidrii. 2. DIZOLVAREA SOCIETILOR COMERCIALE Prin dizolvarea societii comerciale se nelege desfiinarea ei, ca o persoan juridic, ncetarea existenei ei i numai a contractului de societate sau a statutului societii. Dizolvarea nu trebuie, ns neleas ca o desfiinare imediat a persoanei juridice. Persoana juridic va continua s existe, deoarece ea trebuie s ndeplineasc operaiuniile de lichidare a patrimoniului dobndit n timpul existenei sale. Dizolvarea are, ca efect imediat, numai ncetarea raporturilor dintre asociai, nscute din contractul de societate. Aceste operaiuni se refer la hotrrea de dizolvare a societii i aducerea ei la conotina celor interesai. Potrivit Legii nr. 31/1990 modificat, hotrrea privind dizolvarea societii este luat, dup caz, de adunarea asociailor ori de instana de judectoresc. Excepional, dizolvarea societii comerciale se produce n temeiul legii. Cum se poate observa, dizolvarea privete nsi societatea comercial ca entitate juridic, iar nu ncetarea actului constitutiv al societii. 2.1. CAUZELE DE DIZOLVARE A SOCIETILOR COMERCIALE Dizolvarea societilor comerciale este pricinuit de cauze care survin, de regul, n cursul funcionrii comerciale sau la expirarea datei convenite, n mod voluntar sau pe cale judectoreasc. Aceste cauze, prevzute de art. 222, 224 din lege, pot fi grupate n: - Cauze generale, aplicate tuturor societilor comerciale; - Cauze speciale, aplicabile anumitor societi comerciale, interesnd S.C., S.C.S., S.R.L.; Cauzele care conduc la dizolvarea societii mai por fi grupate, n funcie de natura juridic pe care le

produc, n: -Cauze care duc la dizolvarea de drept a societii;

- Cauze facultative, care nu au aceast nsuire; A) Cauzele generale de dizolvare a societii comerciale sunt: 1. trecerea timpului stabilit pentru durata societii; 2. imposibilitatea realizrii obiectului societii sau realizarea acestuia; 3. hotrrea adunrii generale; 4. falimentul; 5. declarerea nulitii societii; 6. reducerea, la jumtate, a capitalului social al societii pe aciuni sau micorarea acestuia sub limita legal; 7. hotrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum nenelegerile grave dintre asociai care mpiedic funcionarea societii. B) Cauzele speciale de dizolvare a societii comerciale: 1. lichidarea judiciar, incapacitatea, exluderea, retragerea sau moarte unui din asociai, dac nu exist clauze de continuare cu motenitorii- S.C.; 2. deschiderea procedurii lichidrii judiciare fa de un asociat- S.R.L.; 3. incapacitatea, exluderea, retragerea, falimentului singurului comanditat sau moarte singurului comanditat dac nu exist clauze de continuare a acesteia cu motenitorii - S.C.A.; 4. retragerea, excluderea,falimentului singurului comanditat sau moarte singurului asociat comanditat dac nu exist clauze de continuare a acesteia cu motenitorii - S.C.S.; 5. numrul acionarilor scade sub minimul legal- S.A. 2.2. CILE DIZOLVRII SOCIETII COMERCIALE Dizolvarea societii comerciale se realizeaz pe trei ci: de drept, prin voina asociailor i pe cale judectoreasc. Fiecare dintre aceste ci de dizolvare impune respectarea unor condiii prevzute de lege. Dizolvarea de drept a societii. n cazul dizolvrii de drept a societii, dizolvarea se produce de plin drept (ope legis), dac ipoteza legii este satisfcut. n consecin, pentru dizolvarea societii nu este necesar ndeplinirea nici unei formaliti. Legea consacr un singur caz de dizolvare de drept a societii: expirarea termenului stabilit pentru durata societii. Din moment ce asociaii au stabilit, prin actul constitutiv, durata societii, iar termenul fixat a expirat, societatea se dizolv, de plin drept, la data expirrii termenului. ntruct dizolvarea se produce de drept, nu este necesar nici o manifestare de voin a asociailor i nici o formalitate de publicitate. Dizolvarea societii prin voina asociailor. Societatea comercial se poate dizolva prin voina asociailor, manifestat n cadrul adunrii generale. Pentru dizolvarea societii prin voina asociailor trebuie respectate condiiile stabilite de lege pentru modificarea actului contitutiv (art. 204 din Legea nr. 31/1990 republicat). Hotrrea privind dizolvarea se ia cu respectarea condiiilor de cvorum i majoritate prevzute de lege pentru adunarea general extraordinar. Actul care constat hotrrea privind dizolvarea adunrii

10

generale se depune la oficiul registrului comerului pentru a se meniona n registru, dup care se transmite, din oficiu, Monitorul Oficial, spre publicare cu excepia cazului prevzut la art. 227 alin. 1 lit. A din Legea nr. 31/1990 republicat (art. 232 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 republicat137). Dizolvarea pe cale judecatoreasca.

Dizolvarea pe cale judecatoreasca are loc atunci cand unul dintre asociati pentru motive temeinice cere aceasta. In cazul falimentului dizolvarea societatii se pronunta de tribunalul investit cu procedura falimentului. Dizolvarea societatii sau societatilor comerciale are ca efect deschiderea procedurii lichidarii ceea ce inseama ca asociatii trec la numirea lichidatorilor. In anumite cazuri dizolvarea are loc fara lichidare cum este in cazul fuziunii si al divizarii societatilor comerciale. Aceste operatiuni de lichidare sunt realizate de lichidatori persoane fizice sau juridice. In aceasta faza personalitatea juridica a socitatii subzista numai pentru finalizarea operatiunilor comerciale aflate in curs. Lichidarea societati se face in interesul asociatilor spre deosebire de faliment care este menit sa apere interesele creditorilor. Lichidatorii au urmatoarele obligatii : a) sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare b) sa incaseze si sa lichideze creantele societatii c) sunt indreptatiti sa vanda prin licitatie publica bunurile mobile si imobile apartinand societatii d) pot sa contracteze obligatiuni cambiale , sa faca imprumuturi neipotecare si sa indeplineasca alte acte necesare lichidarii e) sunt in drept sa stea in judecata si sa fie actionati in ineresul lichidari. Aceasta inseamna ca lichidatorii raspund pentru activitatea lor ca si administratorii societatii. Principalele operatiuni care trebuie efectuate pentru lichidari in situatia dizolvarii societatilor comerciale sunt: Inventarierea si evaluarea elementelor patrimoniale ale societatii care se lichideaza in conformitate cu prevederile legale in viguare Intocmirea bilantului contabil al societatii care se lichideaza Stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatilor a operatiunilor care urmeaza sa se efectuez de catre lichidator in numele societatii Valorificarea elementelor patrimoniale de activ (vanzarea imobilizarilor si stocurilor, incasarea creantelor, titlurilor de plasament, etc) Achitarea datoriilor societatii catre bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale, terti, salariati, etc Stabilirea rezultatului lichidarii (profit sau pierdere) Calcularea, retinerea si varsarea la buget a impozitului pe profit obtinutin urma operatiunii de lichidare a societatii, precum si orice alte impozite, taxe sau contributii datorate de societatea comeriala Intocmirea bilantului de incepere a partajului Efectuarea partajului activului net de lichidare al societatii comerciale in functie de: -Prevederile statutului sau contractului de societate -Hotararea adunarii generale a actonarilor sau asociatilor, consemnata in registrul sedintelor adunarii generale -Cota de participare la capitalul social Daca lichidarea se prelungeste peste durata unui exercitiu financiar, lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca bilantul contabil anual si sa-l depuna l DGFP.

11

BIBLIOGRAFIE: 1. Codul comercial romn, cu modificarile si completarile ulterioare. 2. Legea privind societatile comerciale nr. 31/1990, modificata prin Legea nr. 441 din 27.11.2006, publicata in Monitorul Oficial nr. 955 din 28.11.2006. 3. Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicata in Monitorul Oficial nr. 359 din 21.04.2006. 4. Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata in Monitorul Oficial nr. 49 din 04.02.1998, cu modificarile si completarile ulterioare. 5. Legea nr. 297 din 28 iunie 2004 privind piata de capital, publicata in Monitorul Oficial nr. 571 din 29.06.2004, cu modificarile si completarile ulterioare. 6. Regulamentul privind efectuarea stagiului si examenul de aptitudini in vederea accesului la calitatea de expert contabil si de contabil autorizat, republicat in Monitorul Oficial nr. 653 din 25.09.2007, cu modificarile si completarile aduse prin Hotarrea nr. 08/93 a Consiliului Superior al CECCAR din 14 mai 2008, publicata in Monitorul Oficial nr. 454 din 18.06.2008. 7. Ordonanta Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, republicata in Monitorul Oficial nr. 13 din 08.01.2008. 8. Angheni Smaranda si colectiv, Drept comercial, editia a III-a, Editura All Beck, Bucuresti, 2004. 9. Carpenaru S., Drept comercial, Editura All Beck, Bucuresti, 2004. 10. Carpenaru S. si colectiv, Societatile comerciale reglementare, doctrina, jurisprudenta, Editura All Beck, Bucuresti, 2006. 11. Cristea S., Stoica C., Drept comercial, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002. 12. *** - Ghid privind prevenirea si combaterea spalarii banilor, Editura CECCAR, Bucuresti, 2007. 13.Legea 31/1990 privind societatile comerciale,modificarile si completarile aduse de: Legea nr 302/2005,Legea nr 164/2006,Legea nr 85/2006,Legea nr 441/2006,Legea nr 516/2006,Ordonanta de urgent nr 82/2007

12

13