Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj Napoca Facultatea de Stiinta si Tehnologia Alimentelor Master: Sisteme de Procesare si Controlul

Calitatii Produselor Agroalimentare

Cluj Napoca 2013

Motto:In agricultura trebuie sa fie alese nu cele mai biologice dintre solutiile economice, ci solutiile cele mai economice dintre cele biologice. P. Popa Costea, 1976 Tot mai multi oameni din Uniunea Europeana cauta produsele lactate bio pe rafturile magazinelor. Oamenii acestia cred ca alimentele bio sunt mai sanatoase si mai gustoase. Aceste credinte ale consumatorilor sunt confirmate in ultima perioada de o serie de studii stiintifice care confirma superioritatea produselor bio (organice) asupra celor non-organice din punctul de vedere al impactului pe care-l au asupra starii de sanatate. Vitele sunt cea mai importanta specie de animale din agricultura ecologica. Hranirea lor corespunzatoare este o premisa a sanatatii, bunastarii si randamentului lor. Practicantii agriculturii ecologice se confrunta deseori cu dificultuati in stabilirea unei ratii corecte de hrana pentru vitele lor. Provenienta vacilor de lapte. Vacile trebuie sa provina din gospodarii care practica agricultura ecologica. Introducerea animalelor (vaci si juninci) din fermele neconventionale nu trebuie sa de paseasca 10% din efectivul total. Taurii de reproductie pot fi procurati din gospodarle conventonale daca dupa cumparare sunt furajati conform regulilor ecologice. Conversia fermei de vaci la tehhnologia eco. Aceasta se realizeaza in decurs a 12 saptamana, respectiv 4 luni. In fermele de bovine pentru carne conversia dureaza 12 luni. Exigente generale. In fermele ecologice de crestere a vacilor de lapte tehnologia de crestere se realizeaza in regim extensiv. Vacile trebuie sa aibe acces obligatoriu la pasune iar intretinerea are loc in sistem nelegat. Marimea fermei depinde de resursele furajere, dar se poate admite o incarcatura mai mare de 2 UAM/ha. Alimentatia. Aceasta trebuie realizata in primul rand prin furaje si concentrate cultivate ecologic. Minim 50% din furaje trebuie sa provina din ferma. Silozul este limitat la 50% din substanta uscata a ratiei zilnice, iar concentratele sunt limitate la 30% din ratie. Cel mult 10% dintre concentrate pot provenii din fermele convintionale, dar se exclud produse OMG (organismele modificate genetic). Se va respecta cu strictetelista furajelor, aditivilor, substituientilor si adausurilor admise. Sanatatea animalelor. Lupta impotriva bolilor se face in principal prin metode fitoterapeutice si homeopatice. Medicamentele de sinteza sunt limitate numai pentru a salva animalele sau a evita suferintele lor. Sunt interzise mutilarile de orice fel dar pot fi aprobate castrarea, ecornarea si taierea cozii. Ameliorarea animalelor. Zootehnia ecologica nu agreaza materialul biologic excesiv de modelat genetic, specializat si orientat spre productii epuizante. Se promoveaza rasele si metisii autohtoni, cu mare rezistenta naturala, indici buni de reproductie, vitalitate si productii mixte. Se acorda importanta maxima insusirilor calitative ale productiei si nu celor cantitative. Este interzis orice manipulare genetica ca transplantarea de embrioni ori clonarea. Adapostirea si confortul animalelor. Principiul de baza in zootehnia ecologica este apropierea animalelor de mediul natural, aplicarea de metode si tehnici care respecta tehnologia normala a animalelor. Adaposturile trebuie sa corespunda cerintelor fiziologice, igienice si de productie. Se

vor respecta normele de suprafata si de volum: 6 metri patrati/cap de vaca; 10 metri patrati/cap de taur; 1,5-5 metri patrati/cap de tineret; 25 metri cubi/cap (volum). Animalele trebuie sa aibe acces la padoc. Se prefera intretinerea nelegata. Priponinul animalelor pe pasune este interzisa. Pardoseala trebuie sa fie intreaga cu asternut bogat. Se admite si gratar pe zone limitate de depunere a dejectiilor. Microclimatul adapostului. Acesta trebuie sa ofere confort astfel:

temperatura 5-25 grade C; umiditate 55-75%; curenti de aer 0,1- 0,5m/s; gazele nocive in limitele admise; lumina 60 70 de lucsi, cu o durata maxima de 16 ore/zi; aeromicroflora redusa; ventilatia naturala trebuie sa asigure schimbul de aer curat, cca 120-250 mc/cap de vaca si ora; la pasune animalele trebuie ferite de insolatii, ploi reci cu vant puternic si grindina.

ANIMALE Practicile agriculturii ecologice create s asigure bunstarea animalelor pot s contribuie la o imagine mai atrgtoare a agriculturii pentru cei din afar, deoarece: Toate speciile de animale au acces la zone libere i la puni. Pe fiecare teren exist un numr mai mic de animale care pasc. Bunstarea animalelor Fermierii care cresc animale n sistem ecologic le hrnesc cu furaje ecologice care ajut animalele s creasc i s produc, i, n acelai timp, le mbuntesc sntatea. De exemplu, actualul Regulament UE privind agricultura ecologic cere fermierilor din sistemul ecologic s hrneasc animalele cu furaje 100% organice pentru a-i putea vinde produsele ca ecologice sau pentru a putea folosi sigla UE. ntre timp, noul Regulament UE bazat pe regulile actuale, cere ca furajele ecologice pentru animale s fie produse: din materie prim ecologic, n afar de cazul cnd aceasta nu este disponibil n form ecologic. cu o cantitate minim de aditivi i substane complementare de procesare, care pot fi folosite numai n cazul unei nevoi eseniale sau pentru un scop nutriional aparte. Principiile i regulamentele ecologice impun, de asemenea, ca animalele crescute ecologic s aib acces permanent la pune n aer liber i la furaje grosiere, i de ase menea hrana trebuie s ndeplineasc cerinele nutriionale pentru fiecare etap de dezvoltare. Urmtoarele ingrediente sunt interzise n furajele ecologice: Agenii de cretere Aminoacizii sintetici Organismele modificate genetic (OMGuri)
Creterea animalelor Un concept important n creterea animalelor este crearea unui mediu corespunztor fiecrei specii. n cadrul acestui concept sunt cteva practici comune care includ: Acces permanent la aer liber Punat corespunztor pentru satisfacerea nevoile nutriionale i de comportament Interzicerea legrii permanente sau a izolrii animalelor Aternut i adpost corespunztor

Densitatea mic a animalelor pe suprafaa de punat Eforturi pentru limitarea timpului de transport

Creterea animalelor n ferme ecologice se realizeaz n sistem extensiv, cu acces obligatoriu la psune, ntreinere n sistem liber. Mrimea fermei depinde de resursele furajere, dar nu se poate admite o ncrctur mai mare de 2 UVM/ha. n procesul de cretere i exploatare a bovinelor n condiii ecologice se disting dou faze: 1. faza de conversie; 2. faza propriu-zis de producie ecologic. n faza de conversie intreinerea animalelor se face n adposturile existente, prin trecerea de la sistemul legat la ntreinerea n sistem liber. Adposturile trebuie s corespund cerinelor fiziologice, igienice i de producie. Se vor respecta normele de suprafa astfel: 6mp/cap la vaci; 1,5-5mp/cap la tineret ; 10mp/cap la tauri; norme de volum de aer: 25mc/cap de animal; indice de luminozitate 1/18 (1mp de geam la 18 mp de pardoseal). Animalele trebuie s aib acces liber n padoc iar priponitul la pune este interzis. Pardoseala s fie ntreag, cu aternut bogat dar se admite i pardosea din gratr, dar pe zone limitate de depunere a dejeciilor. Microclimatul adposturilor trebuie s asigure confortul optim: temperatura 5-25C, umiditate 55-75%, cureni de aer 0,1-0,5 m/s, gazele nocive n limitele admise: doxidul de carbon 0,04-0,15%, acceptabil ntre 0,10-0,25% amoniacul optim-absent, limita maxim 0,02 mg/m; hidrogenul sulfurat optim - absent, admisibil 0.01 mg/l; lumina 60-70 lucsi cu o durat maxim de 16 ore pe zi; nivelul fonic admis este maxim de 60 decibeli. Venilatia natural trebuie s asigure schimbul normal de aer curent, aproximativ 120-150 m3/cap de vac/or. La pune animalele trebuie ferite de insolaii, ploi reci cu vnt puternic i grindin. n faza de producie ecologic este obligatorie respectarea riguroas a condiiilor ce stau la baza zootehniei ecologice astfel: spaiu corespunztor, unde animalul poate s-i manifeste comportamentul fr nici o restricie; cldirea, prin structura i construcia ei, trebuie s asigure parametri optimi corespunztori; acolo, unde condiiile climatice permit, animalele pot fi crescute libere, fr adpost, cu condiia s fie asigurat suprafaa necesar de pune pentru ntregul efectiv.

Trebuie asigurat suprafaa necesar pentru punat, adic 0,5 ha./cap de vac, care, n mod obligatoriu se tarlalizeaz i se utilizeaz raional: deparazitarea spaiului i eliminarea roztoarelor, dar numai cu substane i metode aprobate de legile n vigoare. Spaiul corespunztor, unde animalul poate s-i manifeste comportamentul fr restricii l constituie grajdul nchis n trei pri, deschis spre sud, cu aternut abundent. Adpostul trebuie s aib legtur cu spaiile de hrnire acoperite i s fie legat cu un coridor cu pavaj solid de pune sau padocul pentru plimbare. n adpost trebuie s funcioneze adptori automate, care nu nghea iarna, n numr corespunztor cu efectivul de animale. Evacuarea dejeciilor, este indicat s se fac direct n bazinele colectoare, iar la locurile de odihn s se asigure aternut suficient. Furajarea animalelor se face numai cu furaje ecologice, iar furajarea cu furaje convenionale se poate face cu maxim 10% din raia furajer. Furajele folosite sunt: amestec uruial de porumb, gru, orz, floarea soarelui sau produse secundare ale acestora; furaje suculente formate din: siloz, sfecl furajer, sfecl de zahr, dovleac, cartofi administrai n ntregime sau preparate; furaje fibroase formate din: fn natural i de legumoinoase de bun calitate; produse secundare formate din: tiei de sfecl, borhot de spirt, borhot de sfecl, coceni de porumb, paie de cereale.

Toate aceste furaje trebuie administrate n raii furajere echilibrate. Cele mai importante principii ce trebuie respectate n timpul punatului sunt parcelarea punii; asigurarea cu ap pentru adpat n permanen; asigurarea locului de odihn i umbr; asigurarea densitii corespunztoare a animalelor. ngrmintele utilizate pentru fertilizarea piunilor nu poate depi echivalentul a 170 kg azot/ha/an. Aceast cantitate s nu fi fost depit n ultimi 3 ani. Punatul animalelor ecologice nu se poate face alturi de alte animale din aceeai specie dac nu sunt crescute dup norme ecologice.