Universitatea Politehnica Bucureti

Facultatea de Electronic, Telecomunicaii i Tehnologia Informaiei

Tema Reele Interconectate de Calculatoare

Titlul: Servere de comunicaie - Unified Communications

Student: Hodea Octavian-Adrian

Bucureti

-20081 INTRODUCERE...................................................................................................................................3 1.1 DEFINIREA CONCEPTULUI DE UNIFIED COMMUNICATION.............................................................3 1.2 MOTIVELE PENTRU CARE AR TREBUI ALEASA O ASTFEL DE SOLUIE..............................................5 1.3 CERINELE UNEI ASTFEL DE APLICAII............................................................................................5 1.4 PROBLEME I BENEFICII ADUSE DE UC............................................................................................6 2 SOLUII UNIFIED COMMUNICATIONS......................................................................................7 2.1 MICROSOFT UNIFIED COMMUNICATION...........................................................................................8 2.1.1 Microsoft exchange server....................................................................................................10 2.1.2 Microsoft Office Communications Server 2007...................................................................13 2.2 UNISON UNIFIED COMMUNICATIONS.............................................................................................21 2.2.1 Serverul Directory................................................................................................................23 2.2.2 Componente destinate e-mail-ului........................................................................................23 2.2.3 Serverul destinat mesageriei instant.....................................................................................25 2.2.4 Componente Unison Server destinate telefoniei VoIP..........................................................26 2.2.5 Unison Control Panel...........................................................................................................28 2.3 IBM UNIFIED COMMUNICATIONS..................................................................................................29 2.3.1 Lotus Domino........................................................................................................................29 2.3.2 Lotus Sametime Standard.....................................................................................................31 3 CONCLUZII........................................................................................................................................34 3.1 COMPARAIE INTRE SOLUIA PROPUSA DE UNISON SI CEA PROPUSA DE MICROSOFT..................34 3.2 COMPARAIA DINTRE CALL CONTROL PREZENT IN MICROSOFT OCS 2007 SI UNIFIED TELEPHONY DIN IBM LOTUS SAMETIME.............................................................................................................36 3.3 BENEFICII ADUSE DE UNIFIED COMMUNICATIONS MEDIULUI DE AFACERI....................................36 4 BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................38

1 Introducere
Motivul pentru care s-a ajuns la arhitecturi unified communication este lipsa integrrii uneltelor de comunicare. n ultimii ani s-a observat o cretere a volumului i diversitii comunicaiilor ca mesageria instant, conferine web, video conferine. n momentul n care aceste servicii au fost implementate de ntreprinderi, n loc s se uureze comunicarea ntre angajai i grupuri de angajai aceste servicii au reuit s complice colaborrile. Departamentele de dezvoltare i de relaii cu clienii ale unei ntreprinderi trebuie s parcurg o serie de pai pentru a determina canalul optim de comunicaie pentru un scenariu dat. Deci angajaii trebuie s determine mai nti canalul de comunicaii i dup aceea determina serviciul de comunicaii pentru situaia data. Comunicarea ntre indivizii unei ntreprinderi este necesara pentru a mbunti performantele muncii lor. Comunicnd, angajaii pot muncii chiar i de acas, din hoteluri, de la birou, din aeroporturi. O mare parte din companii permite angajailor s lucreze departe de supervizor i de grupul de lucru, subliniindu-se astfel necesitatea comunicrii n interiorul companiilor.

1.1

Definirea conceptului de unified communication

Aceste provocri au condus ctre dezvoltarea de arhitecturi ca unifiedcommunication, n care sunt integrate numeroasele forme de comunicare n timp real astfel nct userii pot s gestioneze mpreun toate tipurile de comunicaii n ambele medii mobil i fix(desktop). Unified-Communication ofer posibilitatea nu numai de a gestiona a trimitere a mesajelor ci i primirea acestora. Unified-communication se bazeaz pe un set integrat de interfee i pe conectarea tuturor serviciilor de comunicaii. Aceste arhitecturi pot ngloba att servicii de comunicaii n timp real ct i servicii de comunicaii ca e-mail, fax(comunicaii care nu se desfoar n timp real). Multe companii folosesc termenul de unified-communication pentru a descrie mai multe lucruri. O parte din ele folosesc UC pentru a descrie un punct de lansare a comunicaiilor. Unified-communication poate fi imaginat ca un set de comunicaii bazate pe Ip. Serviciile de comunicaii bazate pe Ip, unified messaging, conferine web, conferine audio, conferine video i mesagerie instant exista deja dar, separat. Unifiedcommunication mbina toate aceste servicii i permite accesarea lor printr-o metoda unificata. Comunicarea ntre persoane i accesul la informaii sunt gestionate prin

4 intermediul unei singure interfee.

Fig. 1.1 Ilustreaz arhitectura unified-communication i legtura ntre diferitele tipuri de componente

Pentru end-useri, UC este o experiena care simplifica munca i creste productivitatea prin reducerea ntrzierilor datorate accesrii comunicaiilor cu alii. Cheia migrrii ctre unified communication o reprezint RTCD (real time communication dashboard), Rtcd poate s cuprind i clieni desktop i clieni mobili cu diferite nivele de funcionalitate. Utilizarea UC permite mbinarea serviciilor de comunicaii cu aplicaiile specifice fiecrei companii. Integrarea serviciilor cu aplicaiile folosind protocoale de baza ca WSDL(web service description language) bazat pe XML, SOAP(simple object access protocol) conduce la integrarea n SOA(service oriented arhitecture) de aplicaii stand-allone. Spre exemplu, organizaiile pot folosi mpreuna IP-PBX cu o aplicaie CRM pentru a se realiza un update automat a nregistrrilor clientului dup fiecare apel telefonic. Acest lucru permite serviciului relaii-clieni s observe cine a vorbit cu un client i pentru ct timp a vorbit. mbinarea RTCD cu un serviciu de localizare ca Google-Maps permite vizualizarea poziiei curente a userului. Privind mai departe, companiile pot integra procesele specifice afacerii cu serviciile de comunicaii. Spre exemplu, un eveniment ca activarea unei alarme (ex: urgenta medicala) poate activa automat nceperea unei sesiuni de comunicare pentru avizarea personalului. ntr-un scenariu posibil, un scurt-circuit ntr-un depozit se poate lansa un mesaj instant ctre toi managerii care conduc depozitul.

1.2 soluie

Motivele pentru care ar trebui aleasa o astfel de

UC ofer nu numai rezolvarea complexitii comunicaiilor ci i micorarea duratei lurii deciziilor mbuntindu-se astfel timpii de rspuns la nivelul companiei. Prin folosirea de variante software de servicii de telefonie IP sau dispozitive VOIP wireless se reduce costul comunicaiilor ntre angajaii aflai n afara birourilor. Conferinele web i serviciile de conferina de tip meet-me elimina problemele ca: Cu cine vorbesc? fraza folosit destul de des n conferinele audio tradiionale. Adoptarea UC de ctre companii necesita nelegerea avantajelor oferite de UC ca scderea costurilor i creterea veniturilor.. Astfel companiile trebuie s identifice procesul care poate beneficia de pe urma introducerii UC. Aceste procese implica: Nevoia de a aciona rapid: vnzrile care depind de viteza de rspuns a vnztorului. Nevoia de implicare a unui specialist pe un subiect dat un expert care poate rspunde la ntrebrile clientului asupra unui subiect. Nevoia de agilitate o organizaie care are trebuie s aib un rspuns rapid la schimbrile din domeniul de activitate

1.3

Cerinele unei astfel de aplicaii

Odat cu trecerea la sisteme UC, companiile trebuie s rezolve anumite provocri: Controlul i gestiunea informaiilor cu privire la prezenta subiecilor n Integrarea aplicaiilor care pana n momentul adoptrii UC erau procesul de comunicaie gestionate de grupuri separate de angajai Provocri tehnice Companiile care au adoptat UC au observat lipsa informaiilor private: informaiile privitore la prezenta, acestea putnd fi accesate de oricine are acces la serviciile de comunicaie. Prin mbinarea informaiilor de prezenta cu cele de geolocaie se permite managerilor s urmreasc att statusul ct i locaiile fizice ale persoanelor. Se poate afirma ca nevoia de control asupra angajailor trebuie pusa n balana cu ideea de intimitate a acestora. Companiile trebuie s acorde atenie sporita asupra cerinelor tehnice odat cu creterea numrului angajailor care folosesc serviciile de comunicaie i totodat creterea numrului de aplicaii i dispozitive care trebuiesc

6 interconectate(hyperconnectivity). Hiperconectivitatea modifica ierarhic fluxul de informaii n reea de la client-la-server la flux de la persoana-la-persoana sau persoana-la-grup. mpreuna cu procesele bazate pe comunicaie din companii, hiperconectivitatea include i comunicaii de la masina-la-masina sau masina-la-persoana. Toate aceste comunicaii se realizeaz att peste reele wireless ct i peste reele cu fir astfel mrindu-se complexitatea gestionarii reelelor. O alta provocare tehnica o reprezint integrarea numeroaselor aplicaii pentru asemenea servicii: click to call dintr-o lista de persoane(buddy list) , sau shararea informaiilor de prezenta pe mai multe platforme.

1.4

Probleme i beneficii aduse de UC

Exista doua situaii n care se pot analiza problemele i beneficiile aduse de UC: Producie individuala Producie n companii

Pentru useri, UC reduce ntrzierile datorita trecerii la diferitele tipuri de dispozitive de comunicaie. Spre exemplu, pentru a se putea asculta mesageria vocala, userul trebuie s ridice telefonul, s sune la un numr, i s urmeze o serie de pai pentru a-si asculta mesajele vocale; dup care userul trebuie sa-si verifice e-mailul printr-o alta interfaa i n acelai timp poate primi un telefon i astfel este nevoit s vorbeasc n timp ce scrie sau citete un document. Relaxarea volumului de munca i distribuirea acestuia uniform n timp duce la o cretere vizibila a productivitii necesara n orice organizaie. La nivel de companie, UC poate mbuntii procesele folosindu-si abilitile de comunicare cu clienii, angajaii, distribuitorii i partenerii. Cel mai bun exemplu pentru avantajele aduse de folosirea UC la nivel de organizaii l reprezint operaiile din spitale. ntr-o situaie de urgenta unde este nevoie de un doctor priceput, care nu se afla la locul urgentei, o asistenta medicala care are un dispozitiv de comunicaie(tablet PC) conectat la un mediu UC poate observa medicii disponibili. Cu un singur click, doctorul ales poate fi informat cu privire la urgenta fie printr-un mesaj instant text video sau audio. n acelai timp doctorul poate primi informaii cu privire la semnele vitale ale pacientului, medicaii astfel acesta putnd aista asistenta medicala n situaia de criza data. Atributul cheie n acest scenariu este conectarea tuturor spitalelor la un sistem UC astfel putndu-se rezolva mult mai uor, n timp real, situaiile critice.

2 Soluii unified communications

Istoria UC este strns legata de evoluia tehnologiilor care stau la baza. Iniial, sistemele de telefonie din companii erau bazate pe PBX (private branch exchange) sau pe Key Telephone System oferite i gestionate de companiile locale de telefonie. Aceste sisteme foloseau circuite analogice sau digitale oferite de companiile de telefonie pentru a se putea realiza convorbirii telefonice de la Central Office(CO) ctre client. Marele dezavantaj al acestui serviciu a fost ncrederea companiilor de a putea gestiona PBX sau Key Telephone System. Astfel a aprut un cost suplimentar rezidual care trebuia suportat de clieni. Acest lucru a fost fcut de companiile care si-au permis s foloseasc aceste servicii local, astfel, reducndu-se nevoia de ntiinare a companiilor de telefonie cu privire la modificrile aprute n sistem. Managementul local al PBX a dus la dezvoltarea de soluii software puternice. Odat cu adoptarea reelelor de ctre companii, companiile ca CISCO au nceput s creeze echipamente care puteau fi amplasate n ruterele Cisco i care puteau asigura transportul de voce prin reele. Sfritul circuitelor PBX a fost marcat de apariia soluiilor de folosire a reelelor pentru apelurile voce, aceste soluii poarta numele de VoIP. Pentru realizarea de astfel de soluii a fost nevoie de echipamente de reea pentru toi participanii la conversaie. Odat cu trecerea timpului, Cisco, Nortel, Avaya i Mitel au reuit s nlocuiasc PBX-ul cu soluii bazate pe IP. Soluia bazata pe IP se bazeaz doar pe o componenta software astfel fiind eliminate cerinele unor echipamente fizice. Astfel a aprut o noua noiune: Telefonie IP. Odat cu avansarea telefoniei IP, telefonul nu mai este un dispozitiv digital care nchidea un circuit de cupru ca n PBX. ntr-o reea telefonul poate fi identificat cu orice computer legat la reea. Transportul de informaii audio nu mai este o variaie a tensiunilor sau modulari n frecven a semnalelor analogice ca n cazul telefoanelor tradiionale ci semnale digitale codate cu CODECURI i transportate cu protocoale ca RTP(real time protocol). Deoarece locul telefoanelor a fost luat de calculatoare, aplicaiile destinate comunicaiilor pot fi create astfel nct s permit userului s foloseasc caracteristici avansate oferite de serviciile web ca XML, ASP, JAVA. Variantele de soluii UC au n vedere toate serviciile de comunicaie telefonia, reprezentnd doar o mica parte. Unificarea tuturor dispozitivelor de comunicaie ntr-o singura platforma ofer mobilitate, prezenta, capacitai de contact care se extind de la telefoane la toate dispozitivele inteligente (laptopuri, PDA-uri e.t.c.). Deoarece majoritatea soluiilor UC au fost create pentru a fi comercializate, nu a existat o baza de definiii i terminologii comune oricrei soluii UC existente. Din

8 Martie 2008, s-au dezvoltat i soluii open source ca Druid sau Elastix, bazate pe Asterix, proiect open source de telefonie. Existenta acestor variante open-source, a permis comunitarii de dezvoltatori i useri UC s aib un cuvnt de spus, i s dea o definiie generala. In octombrie 2007, Microsoft a ntrat pe piaa UC prin lansarea Office Communication Server, o soluie software care ruleaz pe platforme cu sistem de operare Widows. n martie 2008, Unison Technologies a lansat Unison, o soluie software pentru UC care ruleaz att pe Windows ct i pe Linux.

2.1

Microsoft unified communication

Lumea comunicaiilor se mparte n doua: comunicaii realizate la telefon i comunicaii realizate cu ajutorul computerului. Aceasta separare se bazeaz pe faptul ca majoritatea comunicaiilor n timp real (sincrone) ca telefonia i mesageria de voce, depind de o reea, pe cnd comunicaiile bazate pe mesaje(asincrone) ca e-mail-ul, depind de o reea separata i incompatibila cu prima. Aceasta mprire creeaz destul de multe probleme. Pentru implementarea i meninerea celor doua sisteme apar destul de multe probleme: costuri ridicate de cumprare meninere i upgradare a acestor arhitecturi complexe. Soluia data de Microsoft unified communication este de a stabili un pod ntre cele doua tipuri de comunicaii prin folosirea celor doua aplicaii: Microsoft Exchange Server 2007 i Microsoft Office Communications Server 2007. Cele doua aplicaii se integreaz complet cu sistemele de telefonie din companii i ofer servicii de comunicaii complete folosind reelele existente. Tehnologiile Microsoft Unified Communications, maximizeaz eficienta infrastructurilor prin integrarea sistemelor PBX printr-un gateway VoIP/IP-PBX. Un alt avantaj al MUC (Microsoft unified communications) l reprezint funcionarea calculatoarelor ca telefoane VoIP. Li se permite userilor ca printr-un singur click s telefoneze oricrui nume dintr-o agenda, ca porneasc o conferina audio sau video. Microsoft Unified Communications ncearc s rup barierele care separa telecomunicaiile de calculatoare, reuind s le nglobeze folosindu-se de infrastructurile deja existente. Ca n orice sistem UC, n Microsoft UC mesajele voce i faxurile ajung s se comporte de-a lungul reelei ca orice e-mail. Microsoft UC permite accesul chiar de pe telefoanele mobile care au la baza Windows Mobile a informaiilor aflate pe server, ca mesageria vocala, e-mail, toate aceste fiind disponibile accesnd Microsoft Outlook mobile.

Fig. 1.2 Funcionarea Microsoft Unified Communications

Servicii oferite de Microsoft Unified Communications: Utilizarea calculatorului drept telefon; Simplificarea procedurii de apelare, acest lucru realizndu-se doar printr-un singur click. Accesibilitatea rapida la numele apelatului acesta putnd fi utilizat chiar i dintr-un document Word fapt ce rezulta din integrarea aproape perfecta a soluiei Microsoft UC cu celelalte aplicaii de la Microsoft. O alta caracteristica specifica UC prezenta i la soluia Microsoft o reprezint informaiile de prezenta. Aceste informaii arata disponibilitatea userilor de comunicare. Utilizarea telefonului drept calculator; Microsoft a dezvoltat aplicaii destinate dispozitivelor mobile perfect compatibile cu Microsoft UC, astfel avndu-se acces de pe telefonul mobil la toate serviciile de comunicare. Comportarea mesajelor voce ca i e-mail-urile; Cu ajutorul UC de la Microsoft mesajele vocale ajung n Microsoft Outlook i pot fi accesate ca orice e-mail. Avantajul oferit de aceasta caracteristica l reprezint posibilitatea de a retrimite (forward) mesajelor voce primite n inbox. Dispozitivele fizice necesare implementrii UC sunt dispozitive obinuite reducndu-se astfel costurile necesare cumprrii de dispozitive specializate. VoIP poate fi disponibil folosindu-se infrastructurile de telefonie deja existente. Deci informaiile de prezenta, videoconferinele, audio conferinele, mesageria instant pot fi disponibile folosindu-se PBX-ul deja folosit. Infrastructura UC; Microsoft UC folosete Active Directory 1 pentru a ngloba ntreaga structura de directoare, extensiile PBX, adresele e-mail. Aceast proprietate
"Active Directory" pune la dispoziia administratorilor un mediu flexibil cu efect global pentru: asignarea permisiunilor, instalarea programelor, nnoirea securitii. Toate aceste operaiuni pot fi aplicate att la reele mici, ct i la reele complexe.
1

10 simplifica treaba administratorilor IT. Folosirea recunoaterii cuvintelor vorbite; Portalele de voce ofer celor care apeleaz o metoda uoara de a accesa informaiile folosindu-se de cuvintele vorbite folosind orice telefon oricnd. Apelurile telefonice se transforma n informaii digitale; Astfel acestea pot fi reascultate ca i e-mail-urile. nregistrarea apelurilor fiecrui telefon, n cele mai mute cazuri este impusa de legile internaionale. Flexibilitate i pregtire pentru viitor; Prin folosirea soluiilor software UC, investiia este flexibila i poate accepta noi idei odat cu apariia lor. Platforma de API a Microsoft UC permite dezvolttorilor s extind soluia software cu aplicaii de securitate i productivitate care acoper toate tipurile de comunicaii. Schimbrile datorate fie structurii companiei, fie apariiei de tehnologii noi nu necesita schimbarea componentelor hardware ci doar update-uri ale componentelor software. 2.1.1 Microsoft exchange server Definit ca un sistem de mesagerie folosit att n companii mari ct i n companii mici, Exchenge server a fot conceput s se plieze n ambele situaii. Noile cerine n domeniul comunicaiilor ca securitate, recuperare date n caz de dezastre au creat noi provocri n producerea sistemelor de mesaje compatibile att marilor ct i micilor companii. Pentru a se trece peste aceste provocri, arhitectura Exchange server 2007 a fost updatat fie compatibila cu variantele hardware pe 64 de bii, s simplifice administrarea i rutarea i s permit Exchange server s gzduiasc mai mult de un singur rol al serverelor. 2.1.1.1
Rolul serverelor

Exchange server ofer un sistem complet de mesagerie care poate rula pe un singur server lucru, util micilor companii. Acest concept a fost introdus pentru prima oara n Exchange 200 Server, unde serverul front-end poate fi mputernicit s foloseasc cel mai apropiat server de mail. Serverele de tip front-end sunt opionale i pot reduce suprancrcarea serverelor de mail i pot simplifica accesul la Outlook web Acces i Exchange ActiveSync. Folosirea de servere front-end n companii medii sau mari fac Exchange Server mult mai scalabil prin concentrarea de sarcini particulare pe un numr limitat de servere. In Exchange Server 2007, desfurarea bazata pe rol a fost extinsa, perminduse atribuirea de roluri predefinite pentru anumite servere. Aceste roluri permit

11 organizaiilor s controleze fluxul de mailuri, s mreasc securitatea, i s distribuie serviciile ca n figura urmtoare. Clienii n mod normal trebuie sa-si seteze propriile instalri de Exchange Server 2003, crend roluri specifice ale serverelor ntr-o maniera manuala. n Exchange Server 2007, rolurile sunt predefinite i alese n tipul instalrii. Prin selectarea unui rol n timpul instalrii se asigura ca se vor instala doar componentele i serviciile necesare rolului respectiv. Astfel nu numai ca se simplifica instalarea ci se i permite un management i o utilizare a componentelor hardware mai eficienta n timp.

Fig. 1.3 Rolul serverelor din Exchange Server 2007

Rolul serverelor de acces al clientului; Similar cu serverele front-end din versiunile precedente de Exchange, acest server redirecioneaz traficul ctre serverul de mail corect. Rolul de MailBox; Acest server gzduiete cutiile potale ale userilor memorate n baze de date ce pot fi replicate Rolul de Hub-transport; Acest rol asigura rutarea interna a mesajelor de la serverele Edge, serverele Unified Messaging, sau dintre doi userii care aparin aceleiai baze de date de mail. Rolul de Hub transport este folosit i pentru transportul mesajelor att n interior ct i n afara organizaiei. Rolul de unified messaging; Acest rol permite integrarea PBX , astfel, mesajele vocale i faxurile ajung n csuele potale electronice. Rolul de Edge transport; Acest server se regsete n afara reelei din interiorul organizaiei i ofer securitatea e-mail-urilor, antivirus, anti-spam. Folosire Exchange server n reeaua locala nu este recomandata din cauza

12 necesitaii comunicrii cu resursele reelei ca DNS i Active Directory. Cu toate acestea reeaua locala este ideala pentru filtrarea mesajelor mpotriva e-mail-urilor infectate cu virui. Exchange server 2007 introduce rolul de Edge transport, care nu este un membru tradiional al Active Directory dar care verifica mesajele de virui i spam.

Fig. 1.4 Rolul Edge Transport

Rolul de Edge transport folosete un serviciu numit EdgeSync care accepta comunicaiile venite din partea Hub Transport, deci nu este nevoie de nici un port TCP de la Edge Transport ctre reeaua interna. Rolul Edge Transport folosete o varianta de Active Directory numita ADAM2 pentru stocarea informaiilor de configurare care de obicei sunt stocate n Active Directory.

Fig. 1.5 Detalierea rolului serverelor

13 Informaiile transmise de la serverul Hub Transport ctre serverul Edge Transport includ liste de destinatari folosite pentru verificarea existenei destinatarilor nainte de trimiterea propriuzis a mesajului. O alta informaie trimisa ctre serverul Edge Transport este lista sigura a expeditorilor. Un user de Microsoft Office Outlook poate aduga adrese SMTP n lista sigura de expeditori. Acesta lista se deplaseaz de la serverul Hub transport ctre serverul Edge transport astfel nct mesajele expediate de userul de Outlook s nu fie blocate de componentele anti-spam. 2.1.1.2
Grupuri administrative i grupuri de rutare

In Exchange Server 2007 administrarea este simplificata i mult mai flexibila. n versiunile anterioare de Exchange administrarea era mult limitata, astfel grupurile administrative erau create astfel nct s scindeze administrarea. Aceste grupuri oarecum specializate pe anumite domenii de administrare erau destul de rigide. Exchange Server 2007 pentru a scpa de aceasta problema elimina grupurile administrative. Drepturile administrative pot fi delegate din organizaie ctre server. n situaia n care organizaia folosete fie o metoda centralizata fie una descentralizata de administrare, permisiunile pot fi delegate astfel nct s asigure o flexibilitate, n legtura cu schimbrile din organizaie. Grupurile de rutare au fost integrate n Active Directory. Deoarece structura Active Directory este similara cu cea a grupurilor de rutare, Exchange Server 2007 permite o topologie de rutare bazata pe Active Directory. Folosirea de Active Directory i a unei topologii de rutare n acelai timp nu mai este necesara. Grupuri de stocare i informaia stocata. Exchange server 2007 suporta 50 de grupuri de stocare i 50 de baze de date pe server. Se pot configura pana la 50 baze de date pentru un grup de stocare. Datele stocate din csuele potale electronice pot fi distribuite pe mai multe baze de date iar bazele de date pot fi distribuite la rndul lor ctre mai multe grupuri de stocare. 2.1.2 Microsoft Office Communications Server 2007 Office communications Server 2007 extinde arhitectura Live Communications Server 2005 prin includerea de componente capabile s suporte VoIP i conferine. Componente de arhitectur ale Microsoft Office Communications Server 2007: Pool configuration Servere Front-End Componente de conferina Componente VoIP

14 Configuraii i componente ale reelei perimetru Protocoale de conferina Conference call flow

Fig. 1.6 arhitectura de referina a Office Communications Server 2007

Figura 6 ilustreaz o topologie generala a Office Communications Server, care include i VoIP i componente de conferina. 2.1.2.1
Pool configurations;

Pool pentru Office Communications Server 2007 consta n unu sau mai multe servere Front-End care ofer mesageria instant, prezenta i serviciile de conferine i care sunt conectate la un server SQL de baze de date pentru stocarea informaiilor despre useri i despre conferine. n funcie de configurarea pool, baza de date poate s fie instalata pe acelai server. n plus, anumite componente de conferina, pot fi desfurate pe acelai computer acest lucru depinznd de configuraia pool aleasa. Office Configurations Server 2007 ofer trei configuraii pool: Configuraia Standard Edition n care toate serviciile necesare sunt pstrate pe un singur server Front End. Deoarece necesita o investiie minima n hardware i un management minim, aceasta configuraie este ideala pentru organizaii mici i mijlocii.(<5000 de useri)

15

Fig. 1.7 Configuraia Standard Edition

Configuraia consolidata Enterprise Edition; Este o configuraie pool n

care toate componentele serverului se gsesc n serverele Front End ale pool, cu excepia bazei de date back-end care trebuie s se gseasc pe un computer separat.

Fig. 1.8 Configuraia Consolidata pentru Enterprise Edition

Configuraia avansata pentru Enterprise Edition; Ofer maxima

capacitate, performanta i disponibilitate pentru organizaii mari. Dup cum se observa n figura 10, IIS(internet information services), Serverul destinat Web Conferencing sunt instalate pe staii separate de serverele front-end ale pool. Aceasta configuraie permite organizaiilor s adapteze independent serverele la cerinele de trafic datorat

16 conferinelor audio/video, conferinelor web. Spre exemplu, daca ntr-o organizaie creste traficul datorat conferinelor audio/video, organizaia poate ajusta acesta problema doar prin instalarea unui nou server destinat conferinelor audio/video i nu prin modificarea serverelor Front-End. Dup cum se observa n figura, Serverul de conferine IM i serverul de conferina telefonica se gsesc n severul Front-end, iar Serverul de conferine web, serverul de conferina A/V i IIS sunt instalate pe staii separate. Serverele front-end din Office Communications Server 2007 se ocupa cu: o Cu manevrarea semnalelor ntre servere i ntre servere i useri o Autentificarea userilor i memorarea datelor privitoare la useri o Rutarea apelurilor VoIP o Iniializarea conferinelor o Furnizarea de informaii cu privire la statusul userilor o Rutarea mesajelor instant i a traficului datorat conferinelor o Gestionarea tipului de informaii(audio/video/text) din conferine o Gzduirea de aplicaii o Filtrarea traficului

Fig. 1.9 Configuraia avansata a Enterprise Edition.

2.1.2.2

Componente de conferina;

Principalele componente de conferina ale serverelor front-end sunt: Focalizarea; Este serverul de stare al conferinelor. Este implementat ca

17 un agent SIP2 adresabil prin folosirea URI3 n conferine. Focalizarea ruleaz n modulul de Servicii destinate userilor din toate serverele front-end. Principalele taskuri de care se face rspunztoare focalizarea sunt: iniializarea conferinelor, antrenarea serverelor de conferina necesare, autentificarea participanilor nainte de li se permite acestora intrarea n conferina, forarea politicilor de autorizare a organizatorilor conferinelor de invitare a userilor externi, meninerea relaiilor de semnalare SIP dintre participanii la conferina i serverele de conferina, gestionarea statusului conferinelor. Focus Factory; Este responsabil exclusiv cu planificarea ntlnirilor. Cnd un user creeaz o noua ntlnire, clientul trimite un mesaj de tip SIP ctre Focus Factory, care creeaz o noua instana a ntlnirii n baza de date a conferinelor i ntoarce informaii privitoare la ntlnirea nou creata.

Fig. 1.10 Fluxul media i a semnalelor n Office Communications Server 2007 pentru conferine

Servere de conferina; Existenta de conferine att video ct i audio a

necesitat existenta unui nou tip de server cunoscut sub numele de server de conferina(MCU multipoint control unit). Un server de conferina este o componenta responsabila cu gestionarea multelor tipuri de media. Office Communications Server 2007 include patru servere de conferina i ofer posibilitatea de extindere a arhitecturii
2 3

Session Initiation Protocol Uniform Resource Identifier

18 prin ataarea de mai multe astfel de servere; Serverul de conferina IM Serverul de conferina telefonica Serverul de conferina WEB Serverul de conferina audio video Conferencing server Factory; Cnd focalizarea cere un anumit server de conferina pentru ntlnire, focalizarea trimite cererea ctre Conferencing Service Factory, care determina care server de conferina este disponibil pentru ndeplinirea cererii i ntoarce URL-ul propriu ctre focalizare. 2.1.2.3
Componente de tip VoIP;

Principalele componente VoIP incluse n serverele front-end sunt: Servicii de translaie; Este componenta care este responsabila cu translatarea numerelor apelate n format E.164 conform cu normele de standardizare existente. Componenta de rutare n interior; Aceasta componenta manipuleaz apelurile sosite conform cu opiunile specificate de useri. Spre exemplu, userii specifica daca apelurile la care nu s-a rspuns sunt trimise mai departe sau nregistrate pentru notificare. Daca este activata trimiterea mai departe a apelurilor, useri pot specifica destinaia finala a apelurilor, ctre alt numr sau ctre Exchange Server 2007 care a fost iniial configurat pentru a gestiona apelurile. Componenta de rutare n exterior; Aceasta componenta direcioneaz apelurile ctre PBX sau PSTN4. Aplica regulile de administrare apelanilor si determina gateway-ul optim pentru rutarea fiecrui apel. Logica rutrii folosita de componenta de rutare in exterior este in mare msur configurata de administratorii de reea conform cu cerinele organizaiei. Alte componente necesare pentru VoIP; User services; Se ocupa cu furnizarea numrului apelant pe telefonul apelat User replicator; Extrage numerele de telefon ale userilor din Active Directory si le scrie intr-o baza de date de unde pot fi accesate de ctre serverul Address Book sau de User Services. Address book server
4

public switched telephone network

19 2.1.2.4
Serverul de mediere

Serverul de mediere al Office Communications Server 2007, ofer transferul de media intre infrastructura VoIP si un gateway media de baza. Un server de meditaie leag si Office Communications Server de PBX. Un server de meditaie se gsete ca o aplicaie de sine stttoare in interiorul firewal+ului. Legat de gateway, serverul de mediere asculta o singura adresa TCP sau TLS5 de transport. Principalele funcii ale serverului de mediere sunt: Criptarea si decriptarea SRTP (Secure Real-time Transport Protocol) Traduce SIP peste TCP (pentru gateway care nu suporta TCP) in SIP peste TLS Traduce fluxuri de media intre gateway-ul media si Office Communications Server. Se comporta ca un intermediar intre fluxurile de media pe care gateway-urile nu le suporta Figura urmtoare prezint transmiterea semnalelor si protocoalele media folosite de serverul de mediere in momentul comunicrii cu un gateway media de baza si cu infrastructura Enterprise Vice.

Fig. 1.11 Semnalele si protocoalele media folosite de serverul de mediere

Din perspectiva infrastructurii Enterprise Vice, combinaia intre gateway-ul media de baza si serverul de mediere apare ca o singura entitate. mpreuna, formeaz
5

Transport Layer Security (TLS) sunt protocoale criptografice care permit comunicaii sigure pe

Internet.

20 echivalentul logic si funcional al unui gateway media avansat. Figura urmtoare arata echivalenta logica dintre un gateway media avansat si combinaia dintre un server de mediere si un gateway media de baza.

Fig. 1.12 Echivalenta echivalena logica dintre un gateway media avansat si combinaia dintre un server de mediere si un gateway media de baza.

2.1.2.5

Stocarea datelor din conferine

Office Communications Server menine datele privitoare la statusul ntlnirilor si prezenta in baze de date separate. Aceste baze de date se gsesc fie pe un server Standard Edition fie pe serverul de baze de date back-end in cazul unui pool Enterprise Edition. Baza de date de conferina stocheaz informaii despre fiecare ntlnire configurata pe server. Aceste informaii includ id-ul conferinei, cheile de securitate asociate, timpul in care expira si rolul si privilegiile userilor. Baza de date de conferina include de asemenea si informaii despre fiecare ntlnire care ruleaz pe server, astfel nct daca o ntlnire cade, statusul ei se poate reface rapid fr a se pierde din coninut. Baza de date de conferina este implementata ca un tabel in aceeai baza de date in care se gsesc si informaiile privitoare la nregistrarea si statusul userilor. Coninutul ntlnirilor, spre deosebire de statusul ntlnirilor, nu este stocat in baza de date back-end. Coninutul ntlnirilor este stocat intr-un fiier creat de administrator. In instalrile de tip Standard Edition, acest fiier este creat pe serverul principal iar in instalrile de tip Enterprise Edition acest fiier se gsete pe unul din serverele front-end. 2.1.2.6
Protocoale.

Viziunea UC folosita in Office Communications Server 2007 este construita pe baza SIP(Session Initiation Protocol), un standard, un protocol de semnalare la nivelul aplicaie, util pentru pornirea, controlarea, si terminarea sesiunilor de comunicaii intr-o

21 reea bazata pe IP. Prin folosirea SIP, userul poate invita alt user pentru a participa la o conversaie sau la o sesiune multimedia. O sesiune SIP pornete in momentul in care al doilea user accepta invitaia de tip SIP. In Office Communications Server 2007, SIP este folosit pentru mesagerie instant, conferine, prezenta, video si VoIP, oferind o experiena comuna userilor cu aceste moduri de comunicaie. Semnalarea pentru apelurile telefonice venita de la PSTN este convertita in SIP de gateway-ul media. Alte protocoale folosite in Office Communications Server 2007 sunt: HTTP (Hypertext transfer protocol). Este un protocol de internet standard folosit de Office Communications Server 2007 pentru comunicaiile dintre focalizare si serverele de conferina. C3P (Centralized Conference Control Protocol). Un protocol care ajuta la comunicarea crerii conferinelor si a comenzilor de control de la clieni la Office Communications Server 2007. Comenzile C3P sunt purtate ca mesaje XML in serviciul SIP sau ca mesaje INFO. PSOM (Persistens Shared Object Model). Un protocol folosit pentru transportul coninutului conferinelor web. SRTP(Secure Real-time Transport Protocol). Protocol folosit pentru transportul sigur a mesajelor video si audio ctre diferitele tipuri de dispozitive. Este bazat pe RTP care definete un format de pachet pentru transportul de media peste reele IP. RTCP(Real Time Control Protocol). Protocol folosit mpreuna cu RTP si SRTP pentru transmiterea de informaii privitoare la calitatea semnalului unei conferine audio/video ctre diferitele tipuri de dispozitive

2.2

Unison Unified Communications

Unison este un sistem unified-communications bazat pe o arhitectura clientserver. Construit pe baza lui Unison Server, sistemul poate fi accesat de pe o mare varietate de dispozitive, incluznd, PC-uri, telefoane mobile, pocket PC-uri, PDA-uri. Software-ul Unison cuprinde Unison Server pentru Linux si Unison Desktop att pentru Linux cat si pentru Windows. Unison Server si Unison Desktop pot interaciona intre ele prin intermediul oricrei reele IP. Cu ajutorul acestui software, userii pot schimba intre ei poat electronica si vocala, informaii de prezenta si apeluri telefonice, si se pot organiza si mprii informaii personale ca evenimente si contacte.

22

Fig. 1.13 Reeaua Unison poate fi accesata de calculatoare personale care au instalate Unison Desktop si Unison Call Manager. Dispozitivele mobile pot si ele accesa reeaua Unison

Telefoane fixe IP pot fi adugate la reeaua Unison cu un efort minim in configurare. Unison Call Manager, o aplicaie destinata clienilor pentru platforme Windows, permite userilor Unison, cu atribuii de administratori, sa se logheze in serverul Unison si sa monitorizeze si sa gestioneze apelurile. Unison Control Panel, care poate fi accesat folosind un browser Web, ofer administratorilor Unison posibilitatea de monitorizare si control a Serverelor Unison. Userii beneficiaz de urmtoarele servicii oferite de Unison: E-mail Mesagerie Telefonie VoIP Calendar Servicii le de mesagerie si calendar sunt in strnsa legtura cu componentele serverului Unison(de vzut figura 2.13): Un server este destinat mesageriei instant iar altul serviciului calendar. In ceea ce privete e-mail si telefonia VoIP, exista un set de componente care colaboreaz pentru a susine serviciile. In figura se pot observa si componente ce nu ofer servicii userilor dar care joaca un rol important in sistem. Un exemplu l reprezint serverul Directory responsabil pentru autentificarea si autorizarea userilor Unison si furnizarea ctre clientul Unison Desktop de informaii necesare conectrii la celelalte componente.

23

Fig. 1.14 Software-ul si dispozitivele destinate clienilor, componentele serverului principal si protocoalele de comunicaie

O aplicaie a Unison Server destinata administratorilor este Unison Control Panel. Aceasta poate fi accesata prin intermediul unui browser Web folosindu-se HTTPS, versiunea sigura a HTTP. 2.2.1 Serverul Directory Acest server gestioneaz toate aspectele legate de autentificare si autorizare a clienilor Unison Desktop. Se comporta si ca un server de configurare, furniznd clienilor Unison Desktop informaii necesare stabilirii conexiunii cu celelalte servere Unison. Serverul Directory asigura informaiile de rutare ale mailurilor, traduce aliasurile de mail in adrese exacte de e-mail la cererea lansata de Mail Transfer Agent. La salvarea cererilor clienilor, serverul Directory stocheaz si retrage date din baza de date Unison. Serverul Unison interacioneaz cu baza de date prin serverul destinat acesteia(server SQL). 2.2.2 Componente destinate e-mail-ului Agent de transfer al e-mail+ului Antivirus

24 Filtru Spam Server Mail Server de autorizare

Fig. 1.15 Componente Unison Server necesare e-mail-ului

2.2.2.1

Agentul de transfer al e-mail-ului

MTA este responsabil de rutarea si livrarea e-mailu-rilor. Unison Mail Transfer Agent(MTA) folosete SMTP pentru a interaciona cu clientul Unison Desktop si cu alte MTA-uri din domenii externe. Este important de tiut ca MTA nu interacioneaz direct cu csuele potale electronice ale clienilor. Cnd este gata sa expedieze un email, ntreab mai nti serverul Unison Mail pentru a afla destinaia exacta a csuelor potale electronice. In situaii excepionale MTA poate ntoarce mailul la destinatar, acest lucru ntmplndu-se atunci cnd nu se poate determina adresa exacta a destinatarului sau cnd mrimea mesajului este prea mare. 2.2.2.2
Antivirus

Acesta verifica toate fiierele ataate la e-mailuri de posibile ameninri. In momentul in care un mesaj este gsit cu fiiere infectate, acesta este stocat intr-o locaie destinata acestor tipuri de situaii si se trimite un mesaj de ntiinare ctre administrator. Acest mail de ntiinare este pasat ctre MTA pentru a fi trimis mai departe.

25 2.2.2.3
Filtru de spam

Este folosit asemeni oricrui filtru de spam, pentru detectarea mesajelor nedorite. Toate mesajele care au fost verificate de antivirus sunt transmise mai departe ctre filtrul de spam. In momentul in care un mesaj este identificat ca fiind un mesaj spam, acestuia i se ataeaz in header o marca speciala. Filtrul de spam implementat de unison este un filtru bazat pe algoritmul Bayes. 2.2.2.4
Serverul de mail.

Mail Server este responsabil pentru stocarea e-mailurilor primite pe serverul Unison la cererea agentului de transfer al mailurilor si retragerea mailurilor la cererea Unison Desktop. Serverul folosete LMTP(local mail transfer protocol) pentru a comunica cu MTA si IMAP6 pentru a comunica cu clientul Unison Desktop. Serverul Mail nu creeaz csue potale electronice ci le folosete pe cele deja existente Serverul de Mail colaboreaz cu serverul Unison Instant Messaging pentru ntiinarea clientului cu privire la un nou mail primit. 2.2.2.5
Serverul de autorizare

Acest server intermediaz interaciunea dintre serverul Mail si serverul Directory pentru a furniza date cu privire la autentificarea unui client la csua potala electronica. Aceste informaii sunt necesare serverului de mail atunci cnd clientul dorete sa se conecteze la serverul de mail. 2.2.3 Serverul destinat mesageriei instant Acest server este responsabil cu furnizarea informaiilor privitoare la prezenta si la statusul userilor. Clientul Unison Desktop comunica cu serverul de mesagerie instana folosind XMPP. Serverul de mesagerie instana include gateway-uri MSN si ICQ, servicii cu scopuri speciale ale cror funcii primare sunt acelea de a traduce XMPP(Extensible Messaging and Presence Protocol) in protocoale folosite de MSN si ICQ. In Unison, serverul de mesagerie instant se ocupa si cu notificarea clientului la sosirea unui mesaj e-mail nou. La sosirea unui mail nou, serverul mail ntiineaz serverul de mesagerie instana.

Protocolul IMAP4 (Internet Message Access Protocol) permite accesul la mesaje din foldere de mail de pe un server. Spre deosebire de POP3, care este proiectat pentru a transfera i terge e-mail-urile de pe server, scopul IMAP este de a le stoca pe toate pe server i s poat fi accesate din orice loc. Mesajele pot fi stocate pe server, transferate sau mutate ntre foldere.

26

Fig. 1.16 Serverul Unison de mesagerie instant si interaciunile acestuia cu clientul Unison Desktop si cu serverele externe de mesagerie instant

2.2.4 Componente Unison Server destinate telefoniei VoIP 2.2.4.1

Phone registrar

Este un server proxy SIP care acioneaz ca un intermediar intre clienii SIP (telefoane IP) si ruterul de apeluri(ruter SIP). Este responsabil pentru iniierea apelului in numele dispozitivului client si pentru conectarea dispozitivului apelant cu dispozitivul apelat la cererea ruterului de apeluri. Phone Registrar stocheaz liste de conturi SIP(id-urile dispozitivelor VoIP) alturi de IP-urile si porturile corespunztoare si folosete aceste informaii la conectarea apelanilor. 2.2.4.2
Ruterul de apeluri

Aceste este responsabil de rutarea apelurilor SIP ctre destinaiile apropiate. Acesta funcioneaz att ca un server cat si ca un client, spre deosebire de Phone Registrar care nu reinea informaiile privitoare la apel, ruterul de apeluri memoreaz statusul apelului si este responsabil pentru gestionarea tuturor apelurilor SIP de la nceput pana la sfrit. 2.2.4.3
Serverul AAA (Authentication, Authorization and Accounting)

Pe lng alte funcii AAA o deine si pe cea de distribuitor automat a apelurilor(Automatic Call Distributor - ACD). Este responsabil cu generarea regulilor ACD si furnizarea ctre ruterul de apeluri de informaii cu privire la rutare. Serverul AAA poate accesa informaii privitoare la numele de conturi SIP(idurile dispozitivelor VoIP) si parole corespunztoare, deci este capabil sa autentifice orice telefon IP care ncearc sa se conecteze la sistem. Serverul AAA nu interacioneaz direct cu baza de date ci prin intermediul serverului de baza de date . Cererile venite din partea Phone Registrar si a ruterului de apeluri sunt traduse de

27 serverul AAA in cereri SQL care sunt trimise ctre serverul de baze de date. 2.2.4.4
Server Proxi RTP

Serverul RTP(Real Time Transport Protocol) se ocupa cu schimbul de streamuri de media dintre dispozitivele de comunicare imediat dup ce legtura intre acestea a fost stabilita. Scopul principal al acestui server este de a asigura ca pachetele RTP traverseaz cu sigurana NAT(network address translation). Scopul secundar al serverului este de a oferi posibilitatea nregistrrii conversaiilor intr-o locaie centrala. 2.2.4.5
Server TFTP(Trivial File Transfer Protocol)

Acest server este folosit pentru auto-configurarea interfeelor SIP ale telefoanelor IP care suporta TFTP(telefoane ca CISCO IP 7940 si 7960) 2.2.4.6
Serverul Vice Mail

Acest server se ocupa cu toate interaciunile cu userii Unison, generarea si livrarea mailului voce. Vice Mail server rspunde apelului in momentul in care apelatul nu este prezent, memoreaz mesajul vocal lsat de apelant si genereaz un mesaj e-mail la care ataeaz nregistrarea dup care o trimite ctre serverul de mail 2.2.4.7
Serverul media

In momentul in care unul din apelani este pus sa atepte la telefon, serverul media pornete o melodie pe care acest participant la conversaie o asculta. 2.2.4.8
Serverul IVR

Ofer posibilitate ca apelantul sa interacioneze cu meniuri voce. Astfel in momentul apelului la un numr cruia ii este ataat un astfel de serviciu, apelantul poate naviga prin meniul voce prin apsarea tastelor telefonului. Serverul Calendar

Fig. 1.17 Serverul calendar Unison interacioneaz cu Unison Desktop si Unison Database

Acest server ofer acces Web standardizat la informaii de tip calendar(colecii de evenimente ca ntlniri sau programri), si abilitatea de transfer, partajare

28 sincronizare a acestor informaii intre diferitele dispozitive si useri. 2.2.5 Unison Control Panel Unison Control Panel este o aplicaie Web destinata monitorizrii si controlului sistemului Unison de ctre administratorii autorizai

Fig. 1.18 Unison Control Panel si Command Server, si interaciunile acestora cu cellalt componente ale serverului Unison si cu un browser Web

2.2.5.1

Serverul de comanda

Serverul de comanda are ca prim scop translatarea diferitelor aciuni executate in Control Panel in comenzi shell destinate sistemului de operare in numele unui user cu privilegii administrative. In Unison serverul de comanda: Controleaz aproape toate operaiile care se pot executa asupra csuelor potale electronice Pornete si oprete toate celelalte servere care intra in componenta serverului Unison Reconfigureaz serverele Unison Colecioneaz statistici cu privire la sistemul Unison 2.2.5.2
Serverul de baze de date

Este responsabil pentru stocarea datelor in bazele de date, si pentru retragerea acestor date fie la cererea unor alte servere sau la cererea userilor. Acesta comunica cu celelalte servere folosind un limbaj SQL

29

2.3

IBM Unified Communications

Viziunea IBM este de a susine inovaia si agilitatea mediului de afaceri prin uurarea gsirii si colaborrii oamenilor intre ei prin intermediul unei soluii unified communication - chiar de la dispozitive aplicaii si procese cunoscute. Astfel putem spune ca persoanele sunt doar la cteva clickuri mai departe de colaborare. Integrarea comunicaiilor si colaborrilor intr-o singura soluie multimedia, una care sa includ telefonia, mesageria instant, conferina video/audio, conferina web, email, mesagerie vocala si procese si aplicaii specifice mediului de afaceri ofer persoanelor, echipelor si comunitilor o noua metoda sa ia decizii mai rapide si mai bune. Strategia Unified Communications a IBM este de a furniza, in colaborare cu distribuitorii de telefonie, soluii complete de software, servicii si hardware pentru UC. Aceste soluii, care includ IBM Lotus Sametime si servicii din IBM Global Technology Services, ofer o experiena simpla si unificata pentru user, integrabila pe diferite tipuri de platforme. 2.3.1 Lotus Domino IBM Lotus Domino este o opiune de licena pentru un server Lotus Domino care ofer servicii de e-mail si calendar mpreuna cu aplicaii de colaborare. Capabilitile userului: E-mail, calendar si programator Funcii de gestionare a informaiilor personale incluznd un director personal si un jurnal Baza de date de discuii Template pentru blog cu acces fie de la browser web fie de la Lotus Notes Template de generare RSS Software-ul Lotus Domino este o platforma pe care se pot desfura aplicaii destinate mediului de afaceri a crei investiie se poate recupera rapid. Aceste aplicaii includ soluii specifice industriei ca gestionarea relaiilor cu clienii, gestionarea lanurilor de aprovizionare, supervizarea proiectelor. Capabilitile Serverului: Partiionarea Lotus Domino(posibilitatea de rularea a mai multor instane de Lotus Domino pe aceeai staie folosindu-se copii de cod Lotus Domino) Gruparea Lotus Domino pentru balansarea suprancrcrii canalelor

30 Integrarea uneltelor de administrare si gestionare Compresia bazelor de date care reduce semnificativ spaiul ocupat de acestea Lotus Domino permite alegerea platformei de instalare care se potrivete cel mai bine cu organizaia in care este nevoie de aceasta soluie. Aplicaiile construite pe Lotus Domino pot migra fr probleme de la o platforma la lata, iar browserul web si capacitile dispozitivelor mobile ofer o gama larga de opiuni de alegere a modelelor. IBM Lotus Domino ofer capaciti de colaborare care pot fi desfurate server e-mail, si infrastructura de planificare sau ca platforma pentru aplicaii destinate mediului de afaceri. Beneficii: Extinde mesageria cu uneltele de colaborare incluse Ofer flexibilitate in alegerea platformei hardware, sistemului de operare, accesului clienilor, accesului la directoare Ofer securitate avansata informaiilor Reduce eficient folosirea resurselor CPU, a lrgimii de banda si a spaiului pe disc ocupat Maximizeaz disponibilitatea serverului prin grupare avansata, recuperare la avarie si existenta de unelte de diagnosticare. Suporta servicii web si standarde deschise si ofer unelte pentru integrarea aplicaiilor deja existente Pentru pornirea software-ului Domino, trebuie pornit programul server care pornete la rndul lui o serie de alte programe cunoscute sub denumirea de taskuri ale serverului Domino. Programul Domino Server mpreuna cu taskurile Domino implementeaz toate funciile pe care le are o platforma server Domino. Fiecare task al serverului realizeaz o operaiune specifica(rspunde unei cereri venita din partea browserului, reproduce fiiere). In timp ce unele taskuri i coordoneaz activitile cu altele, multe funcioneaz independent si se concentreaz pe efectuarea unei singure operaii specifice. In orice moment pot rula in sute sau chiar mii de taskuri pe serverul Domino. Un task al serverului este scris in C/C++ si folosete NOS(Notes Object Services thread principal care leag ntreaga arhitectura) pentru a accesa date si programe aflate in bazele de date ale serverului. Programul server ruleaz ca un proces distinct al sistemului de operare si funcioneaz ca un sistem de operare pentru taskurile serverului. La prima pornire a programului server, se pornesc automat cteva taskuri predefinite printre care taskul Console, dup care se verifica fiierul NOTES.INI pentru

31 pornirea de noi taskuri.

Fig. 1.19 Programul serverului Domino si taskurile serverului Domino

2.3.2 Lotus Sametime Standard Este un software care ofer servicii de mesagerie instant si conferina web pentru orice fel de organizaie. Lotus Sametime ajuta organizaiile sa comunice mai eficient, sa reduc costurile de transport, sa scad timpul de rspuns si sa mbunteasc serviciile destinate clienilor. Lotus Sametime ofer de asemenea un rspuns organizaiilor ngrijorate de riscurile datorate securitii, asociate cu reelele publice de mesagerie instant negestionate. Lotus SameTime poate ajuta companiile sa: Rezolve probleme prin intermediul unor comunicaii de nalt calitate Comunice rapid cu oricine(in funcie de politici si regulament) Lucreze cu angajai chiar daca acetia nu se afla la birou Serverul Lotus Sametime suporta o mare varietate de sisteme de operare (incluznd si Linux, Windows, Mac). Software-ul Lotus SameTime este o platforma pentru UC care ofer o soluie Web 2.0, extensibila, suportata de ntreaga comunitate de parteneri IBM care ofer soluii si servicii de telefonie si integrare video. Capabiliti ala software-ului Lotus Sametime: Mesagerie Instant si Prezenta Rich text, emoticons, time stamps si verificare ortografie Integrare cu aplicaii ca Microsoft Office si IBM Lotus Notes

32 Transfer de fiiere Istorie integrata a chatului Lista de contact cu cutare Interoperabilitate gestionata cu reelele de mesagerie instant suportate Conferine Web Integrarea cu sisteme care suporta audio, video si telefonie 2.3.2.1
Aplicaii ale serverului

O aplicaie a serverului este un container cu unul sau mai multe servicii. Un serviciu poate fi inclus in diferite aplicaii ale serverului in concordanta cu logica. Aplicaia server se conecteaz la hubul comunitate si declara serviciile pe care le ofer. Hubul ruteaza cererile de la aceste servicii la o instana a aplicaiei server. Un serviciu poate fi local sau global. Un serviciu local poate fi furnizat ctre useri de un Hub comunitate doar de o aplicaie server care este conectata direct la Hub. Un serviciu global poate fi furnizat ctre useri de hubul comunitate se orice aplicaie server din comunitate. Sametime include urmtoarele aplicaii server care la rndul lor furnizeaz unul sau mai multe servicii: Community Hub furnizeaz cteva din funcionaliti prin intermediul serviciilor: o COMMUNITY serviciu local care ofer evenimente din comunitate cu privire la statusul obiectelor in sistem o LOGIN-COP un serviciu global care verifica daca un user este conectat la un singur Hub comunitate in acelai timp o STORAGE_EVENT_OTM un serviciu global care ntiineaz prin trimiterea unui mesaj(one time message) cu privire la modificari ale inregistrarilor userilor. Serverul de configurare este o aplicaie care citeste periodic configuratia serverului din baza de date de configurare a Sametime, si trimite datele ctre componentele subscrise. Admnin Service este o aplicaie care culege informaii de stare de la diferitele tipuri de componente ale serverului si care le poate furniza mai departe celor care au cerut aceste informaii. ST Admin ACT este un fiier binar CGI capabil sa ia informaii de la Admin Service in urma unei cereri. Este folosit pentru crearea paginilor Web cu

33 informaii privitoare la statusul componentelor serverului. Directory ofer posibilitatea de navigare prin directoarele Sametime. Permite userilor sa primeasc coninutul unui grup public. Rezolve traduce numele userului intr-un ID unic Users logheaza useri prin intermediul unei parole sau a unui token Privacy ofer userilor un spaiu de stocare pentru informaiile personale. Aceasta aplicaie elibereaz userii de dependenta staiei pe care o folosesc. Online Directory retine o poza a statusurilor ntregii comuniti. Aceasta aplicaie mai este responsabila si pentru alocarea hubului pe care sa se foloseasc resursele, pentru ajutorarea aplicaiei Buddy List sa gseasc un user in comunitate si pentru notificarea Community Server ca un user este online pe doua huburi deodat. User Storage permite userilor sa salveze preferinte, atribute sau alte informaii pe server. Acest serviciu nu depinde de statia la care este userul. Buddy List ofer serviciul cine este online. Aceasta componenta gsete statusul userilor si menine atributele acestora Places ofer serviciile de baza pentru o interaciune in N direcii. Un singur loc deine interaciunile si conine participanii si activitile. Aceasta interfaa permite locului sa fie un singur punct de sincronizare pentru mai multe activitatea. Chat Logging prinde toate mesajele chat din Hub, le stocheaz si le furnizeaz prin intermediul unui API SIP Gatewy realizeaz o conexiune intre protocolul Sametime si protocolul SIP. SIP Gateway este responsabil pentru reprezentarea userilor Sametime in alte comuniti prin intermediul unui protocol SIP si pentru reprezentarea userilor externi in comunitatea Sametime prin intermediul aceluiai protocol. SIP Connector aplicaie care se conecteaz la o comunitate externa care folosete protocolul SIP 2.3.2.2
Service provider Interfaces

Comunicaiile dintre aplicaiile server si bazele de date sau directoare se bazeaz pe Service provider Interfaces. Sametime suporta SPIs pentru baze de date i directoare Lotus Notes si pentru directoare LDAP 7. Interfee pentru alte tipuri de directoare pot fi implementate de ctre clienii IBM.

LDAP este un protocol standard, stabilit de Internet Engineering Task Force, care ofer utilizatorilor unei reele, posibilitatea de a cuta i modifica informaiile dintr-un Directory Service.

34

3 Concluzii
3.1 Comparaie intre soluia propusa de Unison si cea propusa de Microsoft
Soluia propusa de Microsoft pentru Unified communications spre deosebire de soluia Unison, nu este compusa dintr-un set unificat de aplicaii servere si servicii care sa acopere toate tipurile de comunicaii. Pentru a forma o arhitectura UC Microsoft a dezvoltat mai multe aplicaii de sine stttoare care mpreuna acoper toate tipurile de comunicaii(sincrone si asincrone): Microsoft Exchange Server 2007 si Office Communications Server 2007. Microsoft nu a dezvoltat nc o aplicaie pentru serviciul IP-PBX, deci pentru a avea telefonie Ip trebuie achiziionata o astfel de aplicaie de la alt productor. Unisoft a dezvoltat o soluie pentru UC care asigura toate tipurile de comunicaii (inclusiv IP-PBX)intr-o singura aplicaie. Spre deosebire de Microsoft care are clieni separai pentru diversele tipuri de comunicaii si servicii( Outlook 2007 pentru e-mail, calendar programare si contacte; Office Comunicator pentru prezenta si mesagerie instant) Unison a dezvoltat o singura aplicaie client care ndeplinete toate cerinele de comunicaie( Unison Desktop pentru e-mail, calendar programare si contacte, prezenta, mesagerie instant, telefonie). Daca soluiile de servere Microsoft ruleaz pe platforme cu Windows, cele de la Unison ruleaz pe platforme cu Linux. Clienii dezvoltai de Unison ruleaz att pe platforme cu Windows cat si pe platforme cu Linux. Unison Server ruleaz pe orice tip de server, are nevoie doar de un singur server hardware, telefonia este asigurata de orice telefon de tip SIP si nu este necesar PBX. UC de la Microsoft are nevoie de mai multe servere pe 64 de bii(cost ridicat), telefoane IP scumpe si de PBX dezvoltat de o alta companie. Instalarea este mai simpla pentru varianta Unison dect pentru varianta Microsoft. Aceasta simplitate vine din faptul ca avem de instalat un singur server Unison Server si un singur client Unison Desktop pentru a pune in funciune sistemul UC. Pentru a instala varianta de la Microsoft trebuie instalate serverele Exchange Server 2007, Office Communications Server 2007 si PBX si clienii Outlook 2007 si Office Comunicator 2007 Sistemul Unison este mai simplu de gestionat dect celelalte sisteme UC formate din mai multe servere(vezi Microsoft). Avnd un singur server are si un singur centru de control si administrare al acestuia. Daca pentru Unison antivirusul, filtrul de spam, sistemul de backup si software-

35 ul de arhivare sunt nglobate in Unison Server, pentru Microsoft este nevoie de software-uri separate care sa ndeplineasc aceste sarcini. Avnd in vedere ca Unison Server se instaleaz pe platforme cu Linux, sigurana oferita de acest sistem de operare este vizibil mai mare dect cea oferita de sistemele de operare Windows pe care se instaleaz varianta Microsoft de UC.

Fig. 1.20 Diferene dintre soluiile Microsoft si Unison

Se poate observa lipsa, in soluia propusa de Microsoft, a unui serviciu de directoare nglobat in UC, Active Directory putnd fi instalat separat.

Fig. 1.21 Componentele Hardware si Software necesare soluiilor UC de la Microsoft si Unison prin comparative

36

3.2 Comparaia dintre Call Control prezent in Microsoft OCS 2007 si Unified Telephony din IBM Lotus Sametime
Diferenele cheie intre cele doua arhitecturi sunt: Daca Microsoft a plasat Capabilitile Call Control in serverul pool al OCS 2007, IBM a ales sa decupleze Call Control de Sametime si sa l ruleze pe un server special numit Telephony Application Server IBM a optat sa-si dezvolte propriile interfee dintre Telephony Control Server si toate gateway-urile si PBX-uril, in timp ce partenerii Microsoft au trebuit sa-si modifice propriile PBX-uri si gateway-uri ca sa interacioneze cu serverul de mediere. Microsoft a ales sa creeze un model distribuit unde serverele de mediere se gsesc la marginea reelei. IBM a ales un model centralizat cu servere TAS(Telephony Application Server) si TCS (Telephony Control Server) aflate in centru. IBM a construit serverele astfel nct sa le ofere o capacitate foarte mare de apeluri simultane care pot sa confrunte multe PBX-uri si gateway-uri, in timp ce Microsoft a ales ca construiasc servere de mediere cu capacitate mici care se pot confrunta cu un singur PBX sau Gateway. Microsoft folosete propriul codec audio de nalta calitate RT in OCS 2007, pe care serverul de mediere trebuie sa-l transforme intr-un codec standard pentru apeluri in afara reelei; Telefonul software din Lotus Sametime folosete un codec audio standard care nu necesita transformare pentru apelurile in exterior.

3.3 Beneficii mediului de afaceri

aduse

de

Unified

Communications

Reduce costul total pentru implementarea tuturor serviciilor de comunicaie si simplifica procesul de instalare si gestionare a unei singure soluii Unified Communications Simplifica capabilitile de colaborare prin integrarea strns ntre aplicaiile desktop si conferinele in reea Mrete productivitatea angajailor prin furnizarea accesului la unelte practice de colaborare. Permite comunicaie de la distanta, angajaii care nu se afla la locul de munca putnd sa rmn conectai cu colegii, partenerii si clienii. Mrete interaciunile cu clienii prin folosirea de unelte de colaborare pentru ca acetia sa primeasc rapid rspunsuri, sa poat intra in contact cu experi, si sa pun

37 probleme in timp real

38

4 Bibliografie
o Irwin Lazar, Unified Communications: What, Why and How? , Nemertes Research, 2007 o Nicholas John Lippis, Unified communications: Are you ready, Lippis Consulting, 2006 o Microsoft Exchange Documentation Team, Tehnical Arhitecture of Exchange Server 2007, Microsoft, 2007 o Microsoft Exchange Documentation Team, An overview of Microsoft Exchange server 2007- White paper, Microsoft, 2006 o http://www.microsoft.com/uc/ o -----, Microsoft Communications Server 2007 tehnical overview , Microsoft, 2007 o ------, Unison Administration guide, Unison, 2008 o http://www.ibm.com/us/en/ o ------, Lotus Sametime, Version 8.0, Introduction to the Community Architecture, IBM, 2007 o -------, Lotus Inside Notes, The architecture of Notes and Domino Server, Lotus Development Corporation, 2000 o www.unison.com o E. Brent Kelly, Ph.D., Comparing call control in Microsoft OCS 2007 and IBM Lotus Sametime unified telephony , WhainHouse Research, 2008

39 o www.wikipedia.com; notele de subsol