Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013

suport de curs

Educaţie Antreprenorială
Filiala Cluj-Napoca a Fundaţiei Învăţământului Preuniversitar al Cooperaţiei Meșteșugărești “Spiru Haret”

str. Al.V. Voevod, nr. 55A, 400436; tel./fax : 0264 414992, 414974; email: cj@ucecom.org web: cj.ucecom.org

Cuprins

Cuprins ................................................................................................................................ 2 Capitolul 1. Mediul de afaceri ............................................................................................ 3 1.1. Caracteristicile si componentele mediului de afaceri .............................................. 3 1.2. Micromediul şi macromediul .................................................................................. 4 1.2.1. Micromediul ...................................................................................................... 4 1.2.2. Macromediul ..................................................................................................... 7 1.3. Strategii pentru monitorizarea mediului de afaceri ................................................ 11 1.4. Individul ca întreprinzător..................................................................................... 13 1.5. Calităţi şi competenţe ale întrepirnzătorul de success ........................................... 13 Capitolul 2. Iniţierea şi derularea unei afaceri .................................................................. 14 2.1. Planul de afaceri ..................................................................................................... 15 2.1.1. Definirea şi rolul planului de afaceri ............................................................. 15 2.1.2. Caracteristicile unui plan de afaceri:............................................................... 16 2.1.3. Necesitatea Planificării ................................................................................... 16 2.1.4. Utilitatea internă şi externă a planului de afaceri............................................ 17 2.1.5. Tipuri de plan de afaceri ................................................................................. 18 2.1.6. Conţinutul unui plan de afaceri ....................................................................... 19 2.2. Condiţiile legislative ale activităţii antreprenoriale ............................................... 22 2.2.1. Constituirea PFA-urilor şi a societăţilor comerciale ....................................... 22 2.2.2. Codul muncii – cadrul legislativ al activităţii antreprenoriale ........................ 26 2.3. Resursele necesare derulării unei afaceri ............................................................... 27 2.3.1. Resurse financiare ........................................................................................... 27 2.3.2. Resurse materiale ............................................................................................ 27 2.3.3. Resurse umane ................................................................................................ 27 Capitolul 3. Risc şi reuşită în afaceri ................................................................................ 28 3.1. Riscul în afaceri ..................................................................................................... 28 3.1.1. Tipuri de risc ................................................................................................... 28 3.1.2. Modalităţi de minimizare a riscului ................................................................ 29 Capitolul 4. Etica în afaceri .............................................................................................. 30 4.1. Răspunderea în afaceri ........................................................................................... 30 4.2. Principii etice în relaţiile cu angajaţii firmei şi cu partenerii de afaceri ................ 31 4.3. Protecţia consumatorilor ........................................................................................ 31 4.4. Protecţia mediului .................................................................................................. 32 Capitolul 5. Iniţierea în căutarea unui loc de muncă ........................................................ 33 5.1. Cererea şi oferta pe piaţa muncii ........................................................................... 33 5.2. Şomajul .................................................................................................................. 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ................................................................................... 35

Capitolul 1. Mediul de afaceri

1.1. Caracteristicile si componentele mediului de afaceri
În activitatea oricărei firme, mediul joacă un rol esenţial în definirea strategiilor sale, în sesizarea şi folosirea oportunităţilor de dezvoltare, constituind practic suportul realizării obiectivelor de creştere economică, de profitabilitate sau doar de supravieţuire. Pentru a înţelege presiunile pe care le suportă o firmă, este necesar să definim mediul şi componentele sale specific, aşa cum au fost identificate de către specialişti români sau străini. Toate aceste definiţii au în comun două aspcete ale mediului: dinamismul său (capacitatea de a anticipa configuraţiile viitoare ale mediului sau adaptarea la schimbări neprevăzute) şi relaţiile de intercondiţionare existente între elementele identificabile de mediu. În opinia lui Phillip Kotler, mediul firmei global este definit ca fiind “ansamblul factorilor şi forţelor externe întreprinderii care sunt în măsură să-I afecteze acesteia maniera de dezvoltare”. Mediul este definit de Elisabeth Hill şi Terry O´Sulliva astfel: “mediul firmei constă în acei factori ce-i scapă controlului său imediat şi care sunt capabili să-i influenţeze relaţiile cu partenerii de mediu”. Dintre specialiştii români, notabilă este şi părerea profesorului Ovidiu Nicolescu, care consideră că “mediul include toate elementele exogene firmei, de natură economică, tehnică, politică, demografică, cultural, ştiinţifică, organizatorică, juridică, psiho-sociologică, educaţională şi ecologică ce marchează stabilirea obiectivelor acesteia, obţinerea resurselor necesare, adoptarea şi aplicarea deciziilor de realizare a lor”. Mediul general de afaceri reprezintă un set de condiţii şi circumstanţe ce pot afecta abilitatea organizaţiei de a dezvolta şi menţine relaţii de afaceri. Caracteristici ale mediului general de afaceri sunt mobilitatea, complexitatea , disponibilitatea resurselor, incertitudinea.

Mediul de afaceri este compus din subsisteme care pot fi identificate dupa nivelul de agregare la care se face analiza. Astfel se disting: micromediul, macromediul şi mezomediul. Micromediul este reprezentat de participanţii la mediul cel mai apropiat al întreprinderii şi care afectează posibilităţile ei de a-şi deservi clienţii. Macromediul este desemnat de forţele societale cu rază mare de acţiune, care afectează toţi participanţii la micromediul întreprinderii. Mezomediul trebuie să intereseze în mod deosebit sistemul de conducere al întreprinderii pentru că permite abordarea relaţiilor acesteia cu mediul său în termeni mult mai apropiaţi de lumea afacerilor. O întreprindere poate face parte din următoarele sisteme mezoeconomice: o anumită industrie, o zonă geografică sau administrativă, un grup de întreprinderi.

1.2. Micromediul şi macromediul

1.2.1. Micromediul Micromediul este constituit din agenţi economici cu care întreprinderea intră de obicei în relaţii directe, influenţele fiind puternice şi reciproce, reprezentând în fapt un ansamblu de condiţii, activităţii şi relaţii, avand rol esenţial în elaborarea mixului de marketing. Întreprinderile pot să anticipeze schimbările ce vor apare în micromediu şi să răspundă acestora, influenţându-le sau controlând dimensiunile interferenţei lor cu relaţiile de piaţă ale întreprinderii şi cu concurenţii ei. Deşi, cu privire la componentele micromediului există în literatura de specialitate mai multe puncte de vedere, consider, că în perioada actuală, nu pot fi ignorate următoarele: furnizorii de mărfuri, prestatorii de servicii şi forţa de muncă, intermediarii, clienţii, concurenţii, precum şi organismele publice, a căror activitate se răsfrânge nemijlocit asupra întreprinderii. a) Furnizorii Furnizorii sunt cei care asigură întreprinderii resursele necesare desfăşurării normale a activităţii economice, dar şi concurenţilor. Sunt reprezentaţi, prin diverse firme de afaceri sau persoane particulare, care pe baza relaţiilor de vânzare-cumpărare, pun la

utilizatori. iar pe de altă parte stabilirea unor relaţii de încredere şi pe termen lung. firmelor de distribuţie fizică (de comerţ. De aceea este foarte importantă pe de o parte monitorizarea activităţii furnizorilor.). echipamentul tehnic. sub forma: comercianţilor (angrosişti). deoarece ei alcătuiesc piaţa de desfacere a oricărei întreprinderi producătoare. şi care deşi. primează interesele economice . agenţiilor de service de marketing (cum sunt agenţiile de publicitate). intermediarilor financiari.dispoziţie materiile prime şi materialele. c) Clienţii Aceştia constituie componenta cea mai importantă. precum şi şansele de a-i învinge. combustibilul. reprezentaţi prin unităţi de învăţământ. oficiile de forţă de muncă. Există două tipuri de . cu ţelul atingerii unor performanţe deosebite. deosebită însemnătate având serviciile bancare. pentru fiecare întreprindere este absolut necesar să descopere : structura şi amploarea concurenţei. persoanele aflate în căutarea unor locuri de muncă. vânzarea şi distribuirea mărfurilor către consumatorul final. ci şi extraeconomice. Un loc aparte îl au relaţiile cu furnizorii de personal. societăţilor de asigurări etc. angrosişti. agenţii guvernamentale şi internaţionale etc. Întrucât concurenţa este o luptă dură. băncilor. apa. transport etc. reprezentată de: consumatori. motivele reuşitei concurenţilor importanţi. energia. Este posibil ca în anumite circumstanţe. b) Intermediarii Intermediarii sunt reprezentaţi de firmele care ajută întreprinderea la promovarea. precum şi întreprinderi particulare care au ca obiect de activitate plasarea forţei de muncă disponibile. întrucât în economia de piaţă este indispensabilă înfruntarea pentru obţinerea unor condiţii avantajoase de producere şi desfacere a bunurilor şi serviciilor. întreprinderea să devină vulnerabilă în faţa furnizorului care poate să nu respecte termenul de aprovizionare sau să modifice preţurile etc. în care învinge întotdeauna cel mai bun. pentru a veni în întâmpinarea dorinţelor lor. Este foarte important să se analizeze situaţia lor în vederea cunoaşterii cât mai bine a comportamentului lor. d) Concurenţii Aceştia sunt agenţii economici cu care intră în competiţie orice întreprindere. realizându-se o interdependenţă mutuală. sau execută o largă gamă de servicii.se desfăşoară nu numai cu mijloace economice.

e) Organismele publice sau publics Organismele publice sau publics. satisfac alte nevoi ale clienţilor. imaginea publică a întreprinderii are importanţă mai . radio. de obicei sunt nou-veniţi sau produc înlocuitori. deşi sunt mai greu de depistat. cum sunt: organele vamale. cum îl denumeşte Kotler reprezintă orice grupare care are un interes actual sau potenţial cu impact asupra capacităţii organizaţionale de atingere a obiectivelor întreprinderii. reşedinţele vecinilor etc. deşi acesta nu acţionează într-un mod organizat. televiziune etc. reviste. concretizată într-un comportament specific. • Atitudinea publică generală (general publics) sau marele public. • Instituţiile mass-media (media publics) sau mediile de informare în masă includ organizaţiile care vehiculează ştiri. Les Editions dOrganisation. ceea ce le conferă postura de: lideri. conservatori sau timizi (Guy Serraf.concurenţi faţă de care întreprinderile trebuie să adopte atitudini diferite. cei ce oferă un produs similar dar cu alte caracteristici. Concurenţii sunt de obicei firme sau persoane particulare.72). inovatori. • Organisme publice locale (local publics). acţionari etc. mai ales în ceea ce priveşte modalităţile de intervenţie pe piaţa şi tipul de relaţii practicate. dar oricum nu trebuie ignoraţi. Concurenţi indirecţi. faţă de care întreprinderea are obligaţii legale. • Instituţii guvernamentale (guvernamental publics). dar lupta cu ei este costisitoare şi de aceea pe termen lung supravieţuiesc doar cei puternici. cei care satisfac aceleaşi nevoi ale clienţilor şi sunt percepuţi de clienţi ca alternative. Astfel. de justiţie etc. Sunt mai puţin ameninţători. Sunt identificate mai multe tipuri de astfel de organisme. sunt în general mai uşor de identificat. companii de asigurări. Paris. grupuri ale minorităţilor. care înconjoară întreprinderea şi o influenţează direct: • Organisme financiare (financial publics) influenţează capacitatea întreprinderii de a obţine fonduri băneşti pentru desfăşurarea activităţii şi sunt reprezentate de: societăţii de investiţii. p. Ei pot deţine un anume loc şi importanţă pe piaţă. reprezentate prin organizaţii comunitare. Dictionnaire methodologique de matketing. 1995. • Asociaţii ale cetăţenilor (citizen action publics) reprezentate de organizaţii ale consumatorilor. grupurile ecologiste. opinii prin: ziare. care îşi dispută aceiaşi clienţi (beneficiari) sau furnizori de bunuri şi servicii. concurenţii direcţi.

trebuie să-i cunoască şi să se pregătească pentru schimbarea lor inevitabilă. Macromediul deţine locul esenţial în ceea ce priveşte orientarea activităţii întreprinderii în conformitate cu nevoile societăţii. efectele negative asupra activităţii întreprinderii nu întârzie să se arate. 1983). ecologică etc. prin intermediul elementelor micromediului. Ed.2.ales direct şi imediat în cadrul local. Dinamica şi complexitatea macromediului determină ample modificări în activitatea întreprinderii. cu multiple implicaţii în funcţie de mărimea şi profilul activităţii. Aceşti deţinători de interese. care pot conduce la discontinuitate în activitatea ei. Sunt factori de ordin general. pe care întreprinderea nu-i poate controla. comportamentul şi poziţia concurenţei şi cel . dar nu poate face aproape nimic pentru a influenţa macromediul. Cadrul organizaţional al întreprinderii. iar când imaginea are de suferit.2. juridică. Dar. şi Enciclopedică.). iar alţii au o influenţă majoră. demografică. interacţiunea mediu-întreprindere. dar ele acţionează într-o strânsă interdependenţă. cum îi numesc adesea specialiştii. culturală. pentru a adopta o politică benefică sau pentru a preveni prin activitatea ei dificultăţile. economică. geografică. mediul extern apare ca un ansamblu de elemente de natură foarte diferită (politică. Indiferent care ar fi gradul de influenţă. dar unii sunt de interes minor pentru activitatea de marketing cum ar fi: acţionarii. manifestate în plan naţional şi internaţional. De aceea. care acţionează asupra unităţii în strânsă interdependenţă (C. influenţează întreprinderile în conducerea afacerilor. Bucureşti. tehnico-ştiinţifică. şi comerţului. băncile. în aceeaşi direcţie şi cu aceeaşi intensitate. socială.Şt. Deşi amplă şi diversă. el influienţând acţiunile întreprinderii prin mai multe tipuri de comportamente: comportamentul cumpărătorului guvernamental. mişcările pentru protecţia consumatorilor. exercitându-şi influenţa pe o arie largă şi pe termen lung. Componentele macromediului sunt de o mare diversitate. Deoarece elementele macromediului nu evoluează simultan. etc. întreprinderea trebuie să aibă în vedere toţi factorii. Intuind natura şi dimensiunile potenţiale ale schimbărilor poate să găsească formule corecte de adaptare la noul cadru creat de aceştia. 1. Macromediul Mediul extern al întreprinderii este format din sistemul factorilor exogeni care acţionează asupra întreprinderii indirect. efectele declanşate asupra întreprinderii sunt deosebite.Russu. etc. cum ar fi: mass-media. dar şi de zona în care ea acţionează.

în direcţii imprevizibile. . Stoner (J. schimbător (instabil) şi tulburent. ceea ce-i dă posibilitatea să-şi stabilească cele mai potrivite mijloace şi forme în vederea confruntării cu ceilalţi agenţi economici. dinamica accentuată a tehnicii şi tehnologiilor conduce la înfăptuirea unei noi corelaţii cu valorile şi idealurile sociale. toate compartimentele ei.este definit de schimbări foarte accentuate. întreprinderea trebuie să se caracterizeze prin flexibilitate. . adesea transformatoare. care în genere sunt previzibile. De regulă. în genere greu de anticipat. numărul brevetelor şi licenţele înregistrate. este specific ramurile de vârf.în epoca actuală. Pare să fie tipul obişnuit de mediu cu care se confruntă întreprinderile în etapa actuală. în vederea adaptării rapide la un nou mod de acţiune.Mediul schimbător . calitatea tehnologiilor care pot fi achiziţionate. ceea ce supune întreprinderea unor presiuni deosebite. Acest tip de mediu asigură stabilitatea întreprinderii. în mod concret prin: invenţii şi inovaţii.Mediul turbulent . London. incidenţe care vizează toate domeniile de activitate. la noi metode. Ele constituie baza anticipărilor.după cum evidenţia J. orientarea fondurilor destinate cercetării-dezvoltării. El este doar un moment de scurtă durată şi de aceea apare ca o excepţie în perioada de aşa-zisă linişte. bruşte. 1978). Se caracterizează prin modificări la intervale mari. Prentice Hall Inc..constituie tipul de referinţă în cadrul analizelor. care sunt uşor de prevăzut şi de aceea pune puţine probleme de adaptare a întreprinderii. întrucât noul tip de tehnologie modelează atitudinile. . calitatea cercetărilor tehnice la care are acces. Management. constituie cadrul de dezvoltare a întreprinderii şi prezintă o multitudine de incidenţe asupra ei. supleţe. promovează alt stil de muncă şi . se poate sintetiza sub forma celor trei tipuri de mediu: stabil.. punându-i probleme dificile de adaptare. cauza reprezentând-o evenimente neesenţiale. El îşi pune amprenta în special asupra gradului de înzestrare tehnică şi a ritmului modernizării produselor şi tehnologiilor. . produse noi.se caracterizează prin permanente modificări. elasticitate a structurilor. dar nu este un tip caracteristic.Mediul tehnic şi tehnologic. deci nu are caracter dominant. Pentru a face faţă acestui tip de mediu.Astfel. nivelul tehnic al utilajelor disponibile pentru a fi cumpărate. Stoner. capacitatea creativinovativă a sistemului de cercetare-proiectare etc. frecvente. Acest tip de mediu imprimă o viziune prospectivă întreprinderii.Mediul stabil . se întâlneşte destul de rar în ultimele decenii.

. noile descoperiri tehnicoştiinţifice modifică capacitatea şi structura producţiei. cum ar fi: vârsta. evoluţia nevoilor societăţii şi ca urmare. raportul şi natura concurenţei de care întreprinderea trebuie să ţină seama. condiţiilor.Mediul demografic . poate contribui la creşterea eficienţei activităţilor de marketing. dar şi în postura de creatoare a acestora. credinţe şi normele care modelează societatea şi reglementează comportamentul indivizilor şi a grupurilor în general prin ambianţa de muncă şi viaţă. Mai mult. relaţiilor şi instituţiilor care vizează sistemul de valori. cât şi pe termen lung asupra activităţii întreprinderii. chiar la baza multor idei noi dedezvoltare stă analiza prezentă sau perspectiva nevoilor de piaţă. De asemenea.Mediul cultural. descoperă noi consumatori. social şi educaţional . modificarea . De asemenea. cât şi ca furnizor. prin intermediul pieţii. are efecte multiple atât pe termen scurt. De altfel. constituind unul din factorii formativi ai cererii de mărfuri. starea civilă. condiţiile pieţii. ocupaţia. afectează consumul prin schimbările psihologice. sexul. deoarece populaţia în calitate de partener al acesteia se află atât în postura de beneficiar al rezultatelor obţinute de ea. şi structura consumului. în comparaţie cu creativitatea tehnică. în genere un alt comportament. obiceiuri. tradiţii. ceea ce face posibil ca cercetările de marketing să asigure întreprinderii reţete de succes. dinamica. identifică nevoi latente. că cercetarea de marketing are o mare operativitate de acţiune şi costuri mai reduse. De aceea. este deja demonstrat. mai ales în ceea ce priveşte nivelul. întreprinderea se implică în dinamica mediului tehnologic atât ca beneficiar.este variabila macromediului cu multiple ingerinţe asupra activităţii întreprinderii. creează noi moduri de satisfacere a nevoilor consumatorilor. structura populaţiei. deci ca sursă de muncă. Se pot desprinde astfel principalele tendinţe în evoluţia populaţiei care stau la baza prognozelor şi planurilor de activitate a producătorilor de bunuri şi servicii. Analizând modelele structurii populaţiei se poate anticipa comportamentul consumatorului pe fiecare tip de piaţă. repartizarea teritorială şi pe medii (urban-rural). .este constituit din totalitatea factorilor. situaţia demografică. De fapt. ceea ce presupune studierea continuă şi a prognozelor demografice.viaţă. rasa. atunci când numărul mare de nevoi şi dorinţelor ale indivizilor se exprimă în trăsături demografice. prin activitatea conştientă a indivizilor şi grupurilor care activează în societate. Aceste elemente afectează activitatea întreprinderii prin modalităţi specifice de corelare a intereselor individuale şi sociale. schimbă modelele cererii.

măsurilor protecţioniste. manifestate prin: organizarea şi guvernarea statală. cât şi indirecte. Sistemul instituţional-legislativ stabileşte cadrul în care întreprinderea îţi poate desfăşura activitatea asigurând utilizarea resurselor.). mai ales a celor neregenerabile şi epuizabile. impunând o diversificare a politicii de piaţă. mai ales prin gradul de implicare a statului în economie (sub forma subvenţiilor. Cum în condiţiile actuale interdependenţele dintre factorii ecologici şi întreprinderi se multiplică şi diversifică. Factorii juridici se referă la mijloacele de control stabilite pentru apărarea intereselor societăţii.Mediul natural . protejarea intereselor economiei naţionale.Mediul politic . .intern şi internaţional afectează întotdeauna activitatea întreprinderii.stilului de viaţă. Toate aceste elemente pot să stimuleze sau să frâneze activitatea pe care o desfăşoară întreprinderea pe piaţa internă şi internaţională. ci şi prin nivelul poluării acceptabile. în general prin concepţia de integrare în viaţa economică şi politică mondială ce se promovează. orice întreprindere este obligată să folosească numai tehnologii nepoluante şi să-şi organizeze astfel întreaga activitate încât să protejeze mediul ambiant. se impune un efort deosebit pentru cunoaşterea şi valorificarea lor în proiectarea şi desfăşurarea în condiţii de maximă eficienţă a activităţilor economice. dar să şi combată degradarea lui. care au impact direct asupra comportamentului consumatorului. politica economică pe care o promovează. în etapa actuală. dar şi de sistemul instituţional naţional şi internaţional. . de cadrul legislativ al pieţelor externe.a devenit o componentă a macromediului care nu mai poate fi ignorată. . deoarece are implicaţii atât directe. De aceea. politicilor antitrust etc.Mediul legislativ este reprezentat de sistemul legislativ din spaţiul economicgeografic în care să-şi desfăşoare activitatea întreprinderea. întrucât este unanim acceptată ideea că aspectele ecologice constituie restricţii în calea dezvoltării întreprinderii nu doar prin reducerea resurselor puse la dispoziţie. apartenenţa la grupuri şi comunităţi economice şi politice. Factorii educaţionali şi în special învăţământul contribuie direct la amplificarea nivelului de cultură şi schimbarea mentalităţii membrilor societăţii. care se reflectă în relaţiile întreprinderii cu piaţa. . dar şi prevenirea orientării în direcţii nefavorabile. finalizarea profitabilă pe piaţă.

3) Strategii de dezvoltare a produsului constă în elaborarea de noi produse. În literatura de specialitate sunt cunoscute trei tipuri de strategii de creştere intensivă: 1. Reacţia reactivă se caracterizează prin ajustarea strategiilor organizaţiei pentru a face faţă presiunilor concurenţilor.. Strategii de dezvoltare a pieţei 3.Strategii de creştere intensivă . servicii sau produse îmbunătăţite oferite clienţilor existenţi. Scanarea reprezintă colectarea informaţiilor referitoare la forţele de mediu din reviste de afaceri. prin această strategie întreprinderea încearcă să mărească volumul vânzărilor prin penetrarea pe piaţă şi fixarea unei ţinte prin strategii de marketing eficiente. întreprinzătorul poate adopta una din următoarele strategii de creştere: .Strategii de diversificare A. Strategii de creştere intensivă Creşterea intensivă se poate realiza prin creşterea volumului vânzărilor şi a numărului consumatorilor din piaţa ţintă existent. Realizarea produselor noi. calitatea foarte bună a produsului şi preţuri atractive). Pentru cei care nu utilizează produsul se pot prezenta avantajele folosirii lui. Publicitatea este o metodă de informare (informaţii de utilizare a produsului. deşi este mai . Reacţia poate fi reactivă şi proactivă. Strategii pentru monitorizarea mediului de afaceri Monitorizarea mediului de afaceri se referă la: scanare. Strategii de dezvoltare a produsului 1) Strategii de penetrare a pieţei.3. analiză şi reacţie. pentru elaborarea de trenduri şi determinarea posibilelor oportunităţi si riscuri. publicaţii guvernamentale şi implicare directă în activităţi proprii de cercetare. ea constă în expansiunea geografică a firmei.1.Strategii de creştere extenisvă . inflaţiei etc. 2) Strategii de dezvoltare a pieţei Dezvoltarea pieţei se poate face în regiunile limitrofe sau în regiunile cu o populaţie densă (poate mări vânzările produsului). Pentru a realiza o creştere echilibrată. Ea se concentrează asupra exploatării existente prin dezvoltarea pieţei curente. Analiză se referă la evaluarea şi interpretarea informaţiilor colectate pentru a identifica schimbările de mediu. Strategii de penetrare a pieţei 2. iar reacţia proactivă se caracterizează prin abordarea strategică a elementelor din mediu.

B. Prin această strategie se asigură continuitatea procesului de producţie şi reducerea costurilor. C. Această strategie se foloseşte atunci când întreprinzătorul a epuizat toate strategiile de creştere precedente şi acum doreşte să schimbe direcţia firmei din cauza schimbărilor nefavorabile ale pieţei sau ramurii. iar posibilităţile de reducere a noului produs mult mai mari. Strategia de integrare orizontală reprezintă o modalitate de creştere a afacerii prin cuprinderea unui concurent sau prin înfiinţarea unei afaceri concurente.integrare orizontală . fie achiziţionând distribuitorii produselor firmei. Strategia modulară presupune concentrarea activităţii firmei asupra domeniului în care are cele mai mari avantaje competitive. oferă avantajul unui ciclu de viaţă mai lung. 2. Aceasta se poate realiza iniţial prin intrarea unei noi afaceri (achiziţionarea unui nou furnizor sau de aprovizionare). Deoarece nu sunt necesare fonduri de investiţii. banii pot fi folosiţi în activităţi cu cel mai mare avantaj competitiv. Îmbunătăţirea produselor existente poate duce la creşterea vânzărilor pe o perioadă mai scurtă de timp. Succesul acestei strategii o reprezintă menţinerea unor bune relaţii cu furnizorii şi distribuitorii.costisitoare. firma poate creşte mult mai rapid. O firmă poate creşte prin integrarea în amonte sau integrarea în aval. 3. . 1. Prin această strategie se realizează un control mai mare asupra comercializării produsului. Strategii de creştere extensivă Creşterea extensivă presupune extinderea activităţii firmei în cadrul propriei ramuri.integrare verticală . Strategia de integrare verticală. Aceasta se poate face printr-o strategie de: . Strategii de diversificare presupun extinderea afacerilor firmei dincolo de piaţa existentă şi domeniul actual de activitate. Astfel. Integrarea în aval presupune controlul procesului de distribuţie fie prin vânzarea direct la consumator (cumpărând un magazin cu amănuntul). Integrarea în amonte presupune controlul unei părţi sau a tuturor furnizorilor. costurile unitare vor fi mai scăzute.integrare modulară. deoarece piaţa începe să devină saturată. pentru ca atunci când firma creşte rapid ei să dorească să satisfacă cerinţele crescânde ale firmei.

Principalele calităţi şi competenţe ale unui întreprinzător de succes sunt: determinarea şi perseverenţa dorinţa de a câştiga căutarea feedback-ului rezolvarea problemelor persistente iniţiativă şi responsabilitate orientare spre oportunităţi toleranţă pentru eşec încredere în sine şi optimism realizarea de viziuni nivelul mare de energie creativitatea şi spiritul de inovaţie . în mod individual sau în asociere cu alte personae fizice autorizate sau personae juridice. organizează o societate comercială/ întreprindere autonomă patrimonial şi autorizată să facă acte şi fapte de comerţ în scopul obţinerii de profit prin realizarea de bunuri materiale .Printr-o strategie de diversificare concentrică (atunci când se încearcă identificarea unor noi produse sau tehnologii complementare sau nu activităţii firmei). Calităţi şi competenţe ale întrepirnzătorul de success Calitatea reprezintă însuşirilor şi laturilor esenţiale în virtutea cărora un individ este deosebit faţă de alt individ. ce.Printr-o diversificare conglomerată care presupune extinderea în afaceri cu totul diferite de cele esenţiale. 1. . respectiv prestări de servicii. din vânzarea acestora pe piaţă în condiţii de concurenţă.Diversificarea se poate realiza: .5. 1. Competenţa reprezintă capacitatea unui individ de a se pronunţa asupra unui lucru pe temeiul unei cunoaşteri adânci a problemei în discuţie. Individul ca întreprinzător Intreprinzătorul este definit ca o persoană fizică autorizată sau o persoană juridică.4.

- independenţa lucrul în echipă abilităţi manageriale .

date juridice. Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate elementele critice ale entităţii economice.un mediu în care se desfăşoară aceste activităţi (mediul de afaceri). Iniţierea şi derularea unei afaceri 2. Planul de afaceri este întocmit în vederea punerii în practică a strategiilor de afaceri. Implementarea planului de afaceri însemnă control şi adaptare în funcţie de evoluţia reală. avantajele pe care le va avea afacerea asupra competitorilor. finanţe. grupă de produse.mai multe activităţi care consumă resurse şi care generează profit (ideea de afacere) . el poate fi elaborat la nivel de produs. Definirea şi rolul planului de afaceri Planul de afaceri este un instrument de lucru care se foloseste pentru a incepe si derula o afacere. Planul de afaceri 2. managementul investiţiilor. Planul de afaceri reprezintă un document previzional.1. date tehnice. Planul de afaceri este un document scris care descrie natura afacerii. . contabilitate. care îşi asumă conştient anumite riscuri şi doreşte să obţină un anumit profit. ci şi de a ghida întreprinzătorul începând cu primul an de operare a afacerii. marketing.Capitolul 2. precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun proprietarii afacerii.1.1. managementul proiectelor. etc. activităţi comerciale specifice sau pentru fundamentarea investiţiilor de capital. preţuri.) planificarea efectivă a activităţilor respective – alegerea strategiei potrivite şi găsirea căilor de atingere a obiectivelor stabilite . construit la interfaţa mai multor domenii economice: management strategic. concurenţi. management operaţional. managementul resurselor umane. piaţa-ţintă. Orice plan de afaceri presupune o anumită succesiune de etape: culegerea informaţiilor necesare despre furnizori. Rolul planului de afaceri este nu numai de a demonstra că afacerea merită finanţată. Un plan de afaceri se bazează pe următoarele elemente: . care necesita resurse materiale.un întreprinzător (omul de afaceri). umane si financiare.

Este un instrument de îmbunătăţire a managementului întreprinderii . Pentru a atinge aceste scopuri.2.Creează managerului posibilitatea de a-şi comunica ideile şi proiectele tuturor utilizatorilor externi întreprinderii (bănci. parteneri potenţiali) .Funcţia de planificare în timp şi spaţiu a activităţii sau a afacerii .3. Sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament.1.1.să pună în discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată . în cazul în care este bine întocmit.Planul de afaceri.Prezintă o imagine de ansamblu asupra afacerii . poate fi în acelaşi timp şi un studio de fezabilitate .- redactarea planului – alegerea formei optime de prezentare către destinatar Planul de afaceri poate fi comparat cu o hartă rutieră: va arăta unde se află firma şi unde vrea să ajungă. Spre exemplu un plan poate fi în căutarea fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui producs nou.Funcţia de creditare – care se manifestă în cazul în care afacerea se finanţează din surse externe. ar trebui să aducă avantaje firmei prin modul său de alcătuire – adică prin organizarea.să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse . El cuprinde puncte de reper şi elemente ajutătoare pentru oreintarea în mediul economic. detalierea şi realismul lui. Necesitatea Planificării Un plan de afaceri de succes e un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul companiei. planul de afaceri trebuie să urmărească: . Planul de afaceri. prin intermediul băncilor sau investitorilor 2.Planul de afaceri devine o unealtă indispensabilă firmei datorită numărului cerinţelor şi ofertelor de finanţare. 2. Caracteristicile unui plan de afaceri: . El reprezintă un set de proiecte specifice. Funcţiile planului de afaceri . la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă. investitori.

de regulă şi în mod tipic între corporaţii mari şi firme de mărime mică. Alianţele strategice – se referă la cercetarea ştiinţifică aplicativă comună.Fezabilitatea îndeplinirii previziunilor.Unicitatea produsului şi tehnologia lui. băncile au devenit neîncrezătoare şi nedispuse să mai continue politica împrumuturilor conform procedurilor tradiţionale (în mod tradiţional. care să permit recuperarea investiţiei la o rată accelerată (20% la 60% anual. bazându-şi încrederea pe analiza anterioară şi actual privind activitatea economic financiară a întreprinderii). . pentru investitori interesul se află în calitatea oamenilor care conduc firma şi în profitabilitatea pe durată cât mai mare a acestora. . Astfel. . băncile nu cereau un plan de afaceri de la solicitanţii de împrumuturi. În plus ei vor dori să afle cum şi când îşi vor recupera banii investiţi. Cel mai adesea.Performanţele conducerii. prin vânzarea companiei sau pe altă cale.Calitatea managementului Dacă pentru bănci interesul constă în existenţa unor acţiuni capabile să stea drept garanţii pentru suma împrumutată. Utilitatea internă şi externă a planului de afaceri Finanţarea bancară – datorită problemelor intervenite prin eşecul unor proiecte economice (unele de foarte mari proporţii). dar în dezvoltare. investitorii urmăresc şi analizează atent următoarele aspecte: . la problemele dezvoltării produsului de marketing.1.Persoanele din conducerea societăţii. poate fi situată într-o poziţie favorabilă şi poate obţine finanţarea dorită cu ajutorul unui plan de afaceri scris Investiţia de capital – spre deosebire de bănci. Astfel. pentru a se lămuri asupra probabilităţii unei profitabilităţi crescute. Efortul comun poate să .Rezultatele înregistrate de firma solicitantă. o firmă de mărime medie. . aranjamentul include o combinaţie de sprijin financiar şi acces la canalele de distribuţie bine consolidate. .Piaţa de desfacere.să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului 2. sau cinci până la maximum şapte ani). . investitorii doresc să li se demonstreze profitabilitatea proiectului de investiţii propus.. pentru firmele în creştere.4.

uneori prin fuziune şi pentru aceasta are tot mai multă nevoie de un plan de afaceri.înţelegerea poziţiei firmei pe piaţa specifică si în raport cu concurenţa.evidenţierea abilităţii managerilor în a diagnostica corect mediul în care firma îsi desfăsoară activitatea si de a-si fixa obiective raţionale pentru dezvoltarea firmei.reliefarea capacităţii managementului superior al firmei de a evalua riscurile afacerii si de a face faţă acestor riscuri. conform acestui criteriu se poate realiza următoarea clasificare:  plan de afaceri intern destinat managerilor. organizaţiile mari sunt reticiente să intre în aranjamente cu firme de mărime medie. alte entităţii interesate de ideea de afaceri sau de proiectul de dezvoltare. . planul de afaceri poate fi structurat în funcţie de localizarea destinatarului acestuia.identificarea riscurilor si dificultăţilor în funcţionare în vederea elaborării strategiei de gestionare a acestora. .5. datorită faptului că sunt necunoscute.monitorizarea realizării performanţelor planificate ale firmei si intervenţia corectării abaterilor semnificative.dimensionarea si alocarea de resurse financiare. . Astfel. În cazul în care planul de afaceri este destinat unor potenţiali parteneri obiectivele avute în vedere sunt următoarele: . factorilor decizionali din cadrul ntreprinderii. . Relaţiile cu clienţii şi distribuitorii – de cele mai multe ori. Firmele mari vor să analizeze planul de afaceri al unei firme de mărime medie. Fuzionările – firmele de mărime caută un mijloc de expansiune. 2. dar un plan de afaceri bine întocmit poate înlătura neîncrederea şi dubiile. .  plan de afaceri destinat potenŃialilor parteneri: investitori. Tipuri de plan de afaceri În general.1.stabilirea unor obiective realiste pentru afacere. Obiectivele pe care le urmăreste un plan de afaceri intern sunt: . . finanţatori. materiale si umane necesare obţinerii unei eficacităţi maxime.dureze mai mulţi ani. înainte de a se angaja la un contract pe termen lung.

între 40 si 100 de pagini (după alţi autori. Un astfel tip de plan de afaceri evidenţiază schematic modul de abordare a afacerilor de către firmă si a proiectelor acesteia. iar conţinutul acestuia să poarte amprenta personalităţii antreprenorului. deoarece rezultatele sale sunt argumente suficiente în faţa unor parteneri potenţiali. 2. se cunosc trei tipuri de planuri de afaceri:  plan de afaceri sumar. Conţinutul unui plan de afaceri Fiecare plan de afaceri trebuie să fie adaptat naturii pe care o descrie. Planul de afaceri operaţional sau detaliat are. fiind întocmit de către marile companii pentru a-si stabili un mod de acţiune unitar pentru toţi colaboratorii lor.  plan de afaceri operaţional sau detaliat. fiind considerat drept un ghid important pentru managerul firmei în cauză. De regulă planul sumar de afaceri este utilizat pentru reînnoirea unei linii de credit sau pentru obţinerea unei sume mici ca fond de investiţii. iar operaţiunile curente nu au un volum prea mare. Planul dezvoltat sau complet este considerat a fi de către specialisti planul tradiţional. de regulă. Desigur. minim 50 de pagini).evidenţierea parametrilor principali care determină rezultatele viitoare si rentabilitatea firmei. în funcţie de gradul de complexitate al problemelor abordate. Acest plan este utilizat cu precădere atunci când se doreste un împrumut sau o investiţie substanţială.  plan de afaceri dezvoltat sau complet. în literatura de specialitate. de specificul proiectului si de necesităţile de informare.1. Acest tip de plan de afaceri reprezintă nivelul cel mai complex al realizării si prezentării unui plan de afaceri. elaborat în 20-40 de pagini. Planul sumar conţine 10-20 de pagini fiind folosit de către firmele care se află la început si care nu au prea multe de spus despre trecutul lor. Un plan de afaceri sumar este potrivit si pentru un antreprenor de succes. scopului pentru care a fost elaborat. planul de afaceri sumar poate fi întocmit si de către o firmă bine consolidată care doreste să testeze viabiltiatea unui proiect de investiţie. În ceea ce priveste mărimea si amplitudinea planului de afaceri..6. În cazul în care propunerea se dovedeste viabilă se întocmeste un plan detaliat. Există un conţinut general al planului care cuprinde 7 capitole: .

Înainte de a decide să colaboreze cu firma. trebuie să se convingă de avantajele pe care le pot avea în urma colaborării. De asemenea. adică să aibă garanţia realizării profitului. a) Sinteza planului de afaceri - care pot fi susţinute în maximum 5 minute de prezentare orală b) Prezentarea societăţii comerciale/firmei Acest capitol are o importanţă deosebită în cazul în care planul este utilizat pentru contactarea unor investitori sau instituţii de creditare. aceşti potenţiali parteneri de afaceri trebuie să-i cunoască pe cei care le cer ajutorul. Acest capitol trebuie să conţină informaţii privind: Denumirea firmei şi data înfiinţării Forma juridică de constituire Numărul de înregistrare la Registrul Comerţului şi codul fiscal Natura capitalului societăţii Obiectul de activitate înscris în statut Numele şi numărul acţionarilor (proprietarilor) şi datele lor personale În acest document al planului de afaceri trebuie prezentate cât mai explicit următoarele aspecte: c) Descrierea afacerii .- sinteza planului de afaceri prezentarea societăţii comerciale/firmei descrierea afacerii descrierea amănunţită a produselor/ serviciilor oferite definirea pieţei organizarea firmei şi managementul acesteia situaţia economico-financiară a societăţii Obiectivul avut în vedere Descrierea sintetică a afacerii Informaţii succinte despre firmă Necesarul de fonduri Rezultate economico-financiare scontate Echipa managerială Sinteza planului de afaceri trebuie să conţină 3-5 pagini ca formă de redactare.

decât într-una promiţătoare (de viitor).5 ani Strategia de piaţă a întreprinderii Acest capitol include informaţii privitoare la echipa de conducere şi la resursele umane. la managementul firmei. Instituţiile de creditare sunt interesate întotdeauna de calităţile şi experienţa echipei de conducere. dar condusă de o echipă de manageri fără experienţă.- Obiectivele prioritare şi misiunea firmei Nevoile consumatorilor ce urmează a fi satisfăcute Produsele/serviciile ce urmează a fi fabricate/prestate Cantităţile de utilaje şi dotări Situaţia actuală a firmei şi perspectivele de dezvoltare În acest capitol sunt evidenţiate în detaliu: d) Descrierea amănunţită a produselor/ serviciilor oferite Caracteristicile tehnice şi economice ale produslui/serviciului oferit Avantajul competitiv faţă de produsele/serviciile similare de pe piaţă Tehnologiile de fabricaţie şi gradul de noutate al produsului/serviciului Canalele de dsitribuţie şi modalităţile de promovare Preţurile de vânzare Acest capitol este foarte important pentru succesul ulterior al afacerii. conţinutul lui vizând: Partea de piaţă şi vânzările estimate Structura şi dimensiunile cererii Prezentarea principalilor concurenţi şi ponderea deţinută pe piaţă Segmentul de piaţă dorit de firmă şi evoluţia acestuia în următorii 1. Aici pot fi detaliate: Structura organizatorică şi metodele de organizare şi conducere Descrierea membrilor echipei manageriale Modalităţile de selectare şi perfecţionare a salariaţilor Forma de salarizare Descrierea procesului de producţie cu menţionarea duratelor şi a cheltuielilor aferente fiecărei etape a acestuia e) Definirea pieţei f) Organizarea firmei şi managementul acesteia . dar condusă de o echipă foarte bună. Acestea vor investi mai sigur într-o afacere nouă (nesigură).

2. Informaţiile financiare sunt grupate astfel: Activitatea trecuta a firmei care conţine informaţii referitoare la: .situaţia creditelor existente (acolo unde este cazul) Situaţia economico-financiară estimativă a firmei care conţine informaţii referitoare la: . 26/1990 privind registrul comerţului şi de Legea nr.veniturile estimate pe următorii 3 ani .un certificat de moştenitor. Condiţiile legislative ale activităţii antreprenoriale 2. Mergeţi la notariat şi faceţi o copie legalizată a actului prin care dovediţi că aveţi dreptul de a folosi sediul viitoarei PFA. 31/1990 privind societăţile comerciale şi Legea nr. . personal (cantitativ şi calitativ) Planul de afaceri trebuie să arate potenţialilor investitori sau creditori de ce este g) Situaţia economico-financiară a societăţii profitabil să investească în acea firmă. un contract de comodat Pasul 2: obţinerea acceptului asociaţiei de locatari (dacă este cazul).1. instalaţii.un extras de carte funciară nu mai veche de 30 de zile . 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent Persoană fizică autorizată (PFA) Pasi de urmat pentru a deveni o persoana fizica autorizata Pasul 1: Legalizare la notariat a actului prin care dovediţi că aveţi dreptul de a folosi sediul în care vă veţi desfăşura activitatea ca PFA.un contract de subînchiriere. o hoatărâre judecătorească definitivă privind proprietatea .un contract de vânzare-cumpărare sau contract de donaţie . o declaraţie de luare în spaţiu.- Necesarul de spaţiu.2.evoluţia previzibilă a costurilor şi a profiturilor pe următorii 3 ani planul de finanţare pentru acoperirea cheltuielilor pe timpul realizării produsului/serviciului 2.situaţia veniturilor şi a cheltuielilor din ultimii 3 ani .contul de profit/ pierderi pe ultimii 3 ani . Actul care trebuie legalizat poate fi: . Constituirea PFA-urilor şi a societăţilor comerciale Înregistrarea comercianţilor în România este reglementată de Legea nr.

O declaraţie tip pe proprie răspundere care să ateste îndeplinirea condiţiilor legale de funcţionare prevăzute de legislaţia specială din domeniul sanitar. în original.diplomă de studii . 8. trebuie să obţineţi acordul asociaţiei de proprietari pentru a putea stabili sediul PFA în acest imobil. Pasul 5: puteţi opta să depuneţi personal dosarul la sediul ORCT sau prin corespondenţă. Dovada verificării şi rezervării firmei. de la cel inferior. Acest pas nu depinde de paşii anteriori. Pasul 3: verificarea şi rezervarea firmei la sediul ORCT. protecţiei mediului şi protecţiei muncii. Acceptul asociaţiei de locatari (pasul 2). sanitar-veterinar.certificat de absolvire a unei instituţii de învăţământ . precum şi de la vecinii cu care aveţi perete comun). formularul mai trebuie ştampilat şi semnat de administratorul de bloc. pe care trebuie să-l alegeţi după modelul “nume prenume” sau “nume iniţială prenume”. “Firma” este de fapt numele PFA. 7. 2. Specimenul dumneavoastră de semnătură. eliberată de ORCT (pasul 3). Carte de identitate sau paşaport (copie xerox semnată de dumneavoastră). Îi puteţi face în orice ordine doriţi. Dacă vecinii dumneavoastră şi-au dat acordul. Spre exemplu: “Ionescu Alexandru PFA” sau “Ionescu A. 3. Copia legalizată a documentului care arată că aveţi dreptul de a folosi sediul (pasul 1). 6.atestat de calificare profesională.În cazul în care vă veţi stabili sediul profesional într-un imobil care are destinaţia de locuinţă. PFA”. Trebuie să solicitaţi semnăturile vecinilor direcţi (de la etajul superior. Documentele care atestă pregătirea profesională sau experienţa profesională (copii xerox cu semnătura dumneavoastră) – pot fi: . 5. 4. Documente necesare verificarii disponibilitatii denumirii: a) o cerere de verificare disponibilitate şi/sau rezervare firmă b) fotocopie a actului de identitate c) dovada că aţi achitat taxa de registru Pasul 4: Alcătuirea unui dosar în care se include: 1. O cerere de înregistrare completată cu datele dumneavoastră personale. . recunoaştere a calificării dobândite în străinătate etc.

Veţi avea termen 15 zile (cu posibilitatea de prelungire) pentru completarea dosarului şi repetarea pasului 5. vi se va întocmi o notă de calcul (aproximativ 250 lei).) şi codul de identificare fiscală (C. Dacă documentaţia este completă. vă puteţi adresa “Biroului de asistenţă” sau ghişeului “Informaţii”. Mergeţi din nou la ghişeul unde vi s-a eliberat nota de calcul şi depuneţi dosarul. vi se emite o rezoluţie de modificare prin care vi se va restitui dosarul. autorizarea funcţionării şi luarea în evidenţă fiscală – şi rezoluţia de la Tribunalul de pe lângă Oficiul Registrului Comerţului. 5. iar de acolo vi se va da un bon pe care aveţi trecută data la care veţi afla dacă v i s-a admis dosarul în vederea înregistrării în Registrul Comerţului ca persoană fizică autorizată. În cazul în care aveţi neclarităţi în privinţa completării formularelor. Dacă documentaţia este incompletă. Acesta poate fi trimis prin e-mail sau poştă ori îl puteţi ridica de la biroul eliberări de la sediul ORCT. Vi se dă înapoi dosarul. autorizarea funcţionării şi va trimite dosarul administraţiei financiare pentru luarea în evidenţă fiscală.În cazul în care optaţi să mergeţi personal la ORCT. 3. 2. Dacă direcţia ONRC va emite o rezoluţie de respingere a cererii de înmatriculare în registrul comerţului.I. Dacă dosarul este complet. REZULTATE PROCEDURĂ – 3 variante 1. împotriva rezoluţiei veţi putea formula în termen de 15 zile de la comunicare o plângere la judecătoria din raza sediului social. Depuneţi dosarul (alcătuit conform paşilor 1-4) la ghişeu. care conţine codul unic de înregistrare (C.). Dacă instanţa de judecată . 2. – care atestă înregistrarea în Registrul Comerţului. trebuie să parcurgeţi următorii paşi: 1. În urma înregistrării PFA se va elibera un certificat de înregistrare. 3.U. Achitaţi taxa socotită prin nota de calcul la ghişeul numit “Registratură intrări”.F.I. Obţineţi dovada verificării firmei. ORCT va emite rezoluţia de admitere a dosarului prin care va dispune motivat înmatricularea în Registrul Comerţului. Aici vi se va elibera chitanţa (pe care o veţi adăuga la dosar) şi un bon pe care aveţi trecută data la care veţi afla dacă vi s-a admis dosarul în vederea înregistrării în Registrul Comerţului ca persoană fizică autorizată. unde un funcţionar va verifica dacă lipsesc acte. 4. în funcţie de cum aţi optat în cererea de înregistrare completată.

actul care atesta dreptul de folosinta al societatii in spatiul destinat deschiderii sediului social ( inchiriere/ comodat/ vanzare-cumparare) 7. care este detinatorul tuturor partilor sociale. rezervare denumire firma (se obtine de la Registrul Comertului) 3. • aportul unui singur asociat. acte de identitate ale asociatilor. declaraţia autentica pe propria raspundere a persoanei fizice cetaţean strain in nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice straine . actul de proprietate al sediului in care va functiona societatea ( sunt necesare si prezentarea actelor de intabulare) 5. dovada capitalului social 6. administratorilor. cenzorilor sau auditorilor persoane fizice 2. actul constitutiv al societatii 4.admite plângerea dumneavoastră. Societatea cu răspundere limitată (SRL) Societatea cu raspunderea limitata se poate constitui prin: • asocierea a doi sau a mai multor asociati pentru a desfasura o activitate comerciala. cu respectarea plafonului minim stabilit de lege in valoare de 200 Ron. certificatele de cazier fiscal pentru asociaţii sau reprezentanţii legali ai societaţii comerciale. care au aceasta calitate şi sunt inregistrate fiscal in Romania sau. formularul tip pentru acord se gaseste pe site-ul Registrului Comertului) 8. dupa caz. in vederea impartirii profitului si care raspund pentru obligatiile sociale in limita aportului lor. Actele necesare infiintarii unei societati comerciale (SRL): 1. va dispune prin hotărâre înmatricularea în Registrul Comerţului şi autorizarea funcţionării. care au domiciliul/reşedinţa/sediul in Romania( acestea se obtin contra cost de catre Registul Comertului in momentul depunerii dosarului de infiintare a firmei ) sau pentru persoanele fizice sau juridice straine. asociatul unic poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica. Capitalul social va fi fixat de catre asociati in functie de nevoile societatii. specimenele de semnatura ale reprezentanţilor societaţii ( intocmite la notariat sau la sediul Registrului Comertului) 9. acordul asociatiei de proprietari si al vecinilor (in cazul in care sediul social se afla intr-un bloc.

în cadrul contractelor colective de muncă şi al contractelor individuale de muncă . precum şi jurisdicţia muncii. prin muncă forţată înţelegând orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub ameninţare sau pentru care persoana nu şi-a exprimat consimţământul în mod liber orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă şi a profesiei. de protecţie socială. 10. fără nici o discriminare în cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi angajatorii Drepturile şi obligaţiile privind realţiile de muncă dintre întreprinzător şi salariat se stabilesc potrivit legii prin negociere. şi.2. meseriei sau activităţii pe care urmează să o presteze nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă sau într-o anumită profesie. Dintre principiile fundamentale care stau la baza Codului Muncii amintim următoarele: libertatea muncii este garantată prin Constituţie dreptul la muncă nu poate fi îngrădit munca forţată este interzisă. precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale. oricare ar fi acestea orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate. declaratia asociatiilor/ administratorilor in care sa se mentioneze ca indeplinesc condiitile legale de exercitare a calitatii de asociat/ administrator in societate 11. Codul muncii – cadrul legislativ al activităţii antreprenoriale Codul muncii este legea care reglementează totalitatea raporturilor individuale şi colective de muncă.2. dupa caz. alte formulare care vor fi completate la Registrul Comertului in momentul depunerii dosarului 2.care nu este inregistrata fiscal in Romania din care sa rezulte ca nu are datorii fiscale. . modul în care se efectuează controlul din domeniul raporturilor de muncă. traducerea realizata de un traducator autorizat a carui semnatura sa fie legalizata de un notar public. de securitate şi sănătate în muncă.

Totalitatea resurselor umane care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei întreprinderi reprezintă personalul întreprinderii. rude. Capitalul circulant se consumă în întregime într-un singur ciclu de producţie şi se înlocuieşte şa fiecare nou ciclu de producţie. .2. cei care efectueză ziua liberă Salariaţii întreprinderii care îşi completează studiile în calitate de elevi sau studenţi Muncitorii reprezintă categoria cea mai numeroasă de angajaţi din întreprindere. Factorul de producţie capital se împarte în două categorii: capital fix şi capital circulant.2.3. Resurse materiale Resursele materiale atrase în activitatea economică reprezintă bunurile produse prin muncă şi utilizate pentru obţinerea altor bunuri şi/sau servicii destinate vânzării. Personalul întreprinderii: Salariaţi încadraţi permanent sau temporar: cei prezenţi la lucru şi cei aflaţi în concediu Salariaţi absenţi motivat sau nemotivat: cei trimişi să lucreze în afara întreprinderii.3. Muncitorii indirect productivi acţionează indirect asupra obiectului muncii. deplasării sau livrării lui. precum şi bunrile la care se referă. instalaţiilor. Capitalul fix participă la mai multe cicluri de producţie. aparţinând unei persoane fizice sau juridice. în scopul conservării. maşinilor avute la dispoziţie. 2.3. se consumă treptat şi se înlocuieşte după mai mulţi ani de utilizare. creditele externe. prieteni. Muncitorii direct productivi sunt cei care acţionează direct asupra obiectelor muncii. cunoştinţe. Resursele necesare derulării unei afaceri 2. Resurse financiare Resursele financiare reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică. Principalele modalităţi de obţinere a resurselor financiare sunt: băncile. Resurse umane Resursele umane ale unei ţări sau zone geografice reprezintă totalitatea resurselor economice care sintetizează potenţialul de muncă.3. cei aflaţi în deplasare.1. Resursele materiale atrase în activităţi economice reprezintă factorul de producţie capital.3. 2. cu ajutorul uneltelor. fonduri nerambursabile. leasing-ul.

1. în funcţie de posibilităţile de identificare. Riscul pur poate fi: .previzibil: când factorii care ar provoca pierderi pot fi estimaţi . Riscul pur reprezintă ameninţarea posibilă a unui eveniment care. a volumului şi structurii cererii. precum şi a celor efectuate pentru cumpărarea echipamentelor şi utilajelor. fapt de conduce la riscul nerecuperării cheltuielilor avansate pentru cercetaredezvoltare şi inovare. Risc şi reuşită în afaceri 3.Capitolul 3. provoacă prejudiciu. evaluare şi control economic.1. În domeniul economic şi social.imprevizibil: determinat de situaţii fortuit Riscul specualtiv reprezintă un pericol asumat controlabil. dacă apare. există două moduri de abordare a riscurilor: riscul pur şi riscul speculativ. Tipuri de risc După natura lor riscurile se pot încadra în mai multe categorii după cum urmează: riscuri economice riscuri comerciale riscuri tehnologice riscuri financiare riscuri strategice riscuri politice şi administrative riscuri accidentale Riscurile economice sunt determinate de incertitudinea evoluţiei pieţei şi în special de modificarea într-un interval foarte scurt de timp. Riscul în afaceri Riscul economic – orice element de incertitudine care poate afecta activitatea unui întreprinzător sau derularea unei anumite operaţii. 3. delimiat şi acceptat din propria voinţă.1. .

Riscurile financiare reprezintă pierderile monetare ce afectează patrimoniul sau rezultatele. Eliminarea riscurilor se referă la acţiunea asupra surselor potenţiale de riscuri. Riscurile strategice îşi pot avea originea în: schimbarea raportului de forţe în interiorul de activitate. material şi financiar. Modalităţi de minimizare a riscului Cele mai utilizate metode pentru tratarea economică a riscurilor sunt: eliminarea riscurilor. Când este posibil. „războiul” preţurilor. Această tehnică este utilizată în cazul riscurilor de mică importanţă şi care pot fi introduse în buget datorită frecvenţei mari de repetare. Acoperirea riscurilor. acoperirea riscurilor. Riscurile accidentale sunt determinate de calamităţi naturale sau alte cauze de forţă majoră. rolul determinant în acest sens avându-l politicile guvernamentale fiscale şi monetare. etc.2. simultan. Acceptarea (asumarea) riscurilor se face atunci când întreprinderea decide să fie propriul său asigurator. . Riscurile tehnologice rezultă din schimbarea bruscă a procedeelor de fabricare datorită evoluţiei rapide a progresului tehnic şi conduc la uzura morală a unor echipamente existente. tehnologiilor sau echipamentelor avute în vedere. şi ale cheltuielilor pentru 3. prin modificarea procedurilor.1. ajustarea taxelor şi impozitelor. Dacă acţiunea asupra cauzelor este insuficientă trebuie avută în vedere acoperirea riscurilor. parţială şi costisitoare. metodelor. este preferabil eliminarea riscurilor interne. acceptarea (asumarea) riscurilor. ţinând cont de faptul că orice acoperire este. Riscurile politice şi administrative se produc datorită acţiunii forţelor care afectează mecanismele de funcţionare a macrosistemului. practicile neloiale. transferul plăţilor şi alţi factori. naţional sau internaţional.Riscurile comerciale provin din relaţiile cu partenerii de schimburi comerciale şi au drept efecte nerealizarea nivelurilor cifrei de afaceri producerea bunurilor ce vor fi vândute.

Răspunderea penală poate fi declanşată numai pentru fapte ilicite de mare gravitate. răspundere penlă. Răspunderea contravenţională se declanşează în situaţia în care întreprinzătorul comite fapte contravenţionale. . prin comiterea unor abateri care contravin disciplinei muncii. Raspunderea civila contractuala revine intreprinzatorului care nu respecta obligatiile asumate la incheierea unui contract. În funcţie de gravitatea răspunderii întreprinzătorului. care i-a adus sancţiuni în trecut. civilă. răspundere. Răspunderea în afaceri implică sancţionarea atitudinii sau acţiunii alese de antreprenor.Capitolul 4. Răspunderea civilă este de două tipuri: contractuală şi delictuală. ţinând cont de interesele generale ale firmei. Baza răspunderii penale o constituie infracţiunea. în cazul unei neconcordanţe între alegerea sa şi regula juridică ce prestabileşte comportamentul legal. Etica în afaceri 4. atunci când angajatul îşi încalcă în mod repetat obligaţiile de serviciu. amintim următoarele forme de răspundere juridică în afaceri: răspundere disciplinară. Răspunderea disciplinară se referă la raporturile dintre angajat şi angajator. determinându-l să nu mai repete fapta ilicită. care este abaterea cea mai grava dintre toate faptele pedepsite de lege si cel mai aspru sanctionata. adică fapte care prezintă un grad de pericol social mai scăzut. Funcţia educativă influenţează conştiinţa întreprinzătorului. declarate de lege drept infracţiuni. răspundere contravenţională. Răspunderea în afaceri are două funcţii: funcţia coercitivă şi funcţia educativă.1. Funcţia coercitivă este o funcţie de constrângere şi pedepsire imediată a întreprinzătorului care nu respectă legea. Răspunderea în afaceri Răspunderea în afaceri se referă la comportamentul pe care îl aleg întreprinzătorii din multiple variante posibile. producand unei anumite persoane un prejudiciu. coroborare cu dispoziţiile legale restrictive care nu pot fi încălcate. Raspunderea civila delictuala apare de fiecare data cand intreprinzatorul incalca o anumita norma juridica.

apărării şi asigurării drepturilor şi intereselor persoanelor fizice împotriva unor practici abuzive. scopurile stabilite in contextul unei probleme date adoptarea deciziilor 4. aceia care se dovedesc incorecti. în calitatea lor de consumatori.4.2. informării lor complete despre caracteristicile acestora. Responsabilitatea sociala impreuna cu sensibilitatea sociala a firmei formeaza politica sociala a firmei care defineste comportamentul de afaceri al firmei exprimat prin: relatii si interactiuni care se stabilesc intre firma si mediul social intern si extern probleme care rezulta din actiunile firmei sau din interactiunile dintre firma si mediul sau ambiant abilitatea firmei de a diagnostica o problema. concurential. .3. judeca si evalua comportamentul firmei. inselandu-si partenerii sau “beneficiarii” se autoelimina de pe piata. cat mai ales pentru ca mai devreme sau mai tarziu intr-un mediu economic normal. a stabili alternativele de solutionare si de a o rezolva inainte de ca ea sa devina presanta normele si valorile pentru evaluarea actiunilor firmei sunt folosite pentru a aprecia. Principii etice în relaţiile cu angajaţii firmei şi cu partenerii de afaceri Etica (corectitudinea) in afaceri este necesara nu numai pentru ca asa ar fi “frumos”. Protecţia consumatorilor Statul este obligat să protejeze cetăţenii. Responsabilitatea sociala a firmei Responsabilitatea sociala a firmei presupune ca deciziile sa fie luate in conformitatea cu anumite standarde si sa dca ala efecte favorabile asupra celor interesati in activitatea firmei Sensibilitatea sociala a firmei Sensibilitatea sociala a firmei se defineste prin dezvoltarea proceselor decizionale care orienteaza practicile firmei in vederea adoptarii unei conduite corecte din punct de vedere social. instituind cadrul necesar accesului deplin la produse şi servicii. “bine”.

a resurselor oceanice. exploatarea exagerată a faunei terestre. etichetarii sau altor practici frauduloase dreptul de a fi despăgubit dreptul de a alege dreptul de a fi ascultat dreptul la educare dreptul la un mediu ambiant sanatos Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) este organismul care se ocupa cu protectia consumatorilor. canale în zone care trebuiau protejate. 4. securitatii si intereselor legitime ale consumatorilor. Măsurile de ameliorare a mediului vizează: combaterea poluării aerului ameliorarea efectului de seră ameliorarea smogului ameliorarea stratului de ozon ameliorarea purităţii apei ameliorarea poluării solului producerea de bunuri cu grad minim de risc împiedicarea poluării cu deşeuri . Protecţia mediului Mediul ambiant reprezintă totalitatea factorilor care asigură menţinerea echilibrului ecologic şi determină condiţiile de viaţă pentru om şi de dezvoltare a societăţii. suprapăşunatul. Obiectivul sau principal il reprezinta realizarea politicii guvernamentale in domeniul protectiei vietii. publicitatii.4. sanatatii. construirea de lacuri de acumulare. Omul a contribuit la deteriorarea mediului înconjurător prin: defrişarea pădurilor.Drepturile fundamentale ale consumatorilor sunt: dreptul al satisfacerea cerintelor esentiale de viata dreptul la siguranta dreptul de a fi informat dreptul de a fi protejat impotriva informatiei. a subsolului. baraje.

Dar ea nu constituie in intregime o cerere care se exprima pe piata muncii. Cererea şi oferta pe piaţa muncii Munca este activitatea conştientă. In acest caz. trebuie avut in vedere faptul ca nu toate disponibilitatile de munca se constituie in oferta. intrucat au resurse pentru existenta sau au alte preocupari. este unul complex. ci si o fiinta cu nevoi complexe de cunoastere. genereaza nevoia de munca. prin care oamenii îşi folosesc aptitudinile.1. nu se manifesta in intregime dupa principiile economiei de piata (caz in care omul ar fi limitat doar la o componenta economica). cunoştinţele şi experienţa ajutându-se de instrumente corespunzătoare pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii trebuinţelor lor imediate şi de perspectivă. este nu doar o „masina de lucru”. specific umană.Capitolul 5. Cererea de munca reprezinta nevoia de munca salariata care se formeaza la un moment dat intr-o economie de piata. adica a volumului de munca ce poate fi depus de populatia apta de munca a tarii respective. Ea se exprima prin intermediul numarului de locuri de munca. in perioada data. iar omul. are o mobilitate redusa. Iniţierea în căutarea unui loc de muncă 5. Oferta de munca este formata din munca pe care o pot depune membrii societatii in conditii salariale. care se initiaza sau exista in societate. . ci numai acelea care urmeaza sa fie recompensate (salarizate). Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama utilizarii disponibilitatilor de munca existente in societate. Conditia generala pentru ca nevoia de munca sa ia forma cererii de munca este recompensarea acesteia. Orice activitate. se poate observa ca oferta de munca se formeaza intr-un timp indelungat. ca si parte a societatii. al studentilor si al celor care nu doresc sa se angajeze in nici o activitate. este neomogena si. Aceasta reprezinta volumul total de munca necesar activitatilor dintr-o tara pe o perioada data. Avand in vedere faptul ca factorul uman. Oferta de munca se exprima prin numarul celor apti de munca sau populatia apta disponibila din care se scade numarul femeilor casnice. afirmare si apartenenta in societate. cel mai important. determinant in piata muncii.

· generatiile de tineri nu sunt crescute de parintii lor ca niste marfuri sau numai pentru a deveni salariati. In acest sens se impun atentiei urmatoarele aspecte: · pe termen scurt. sex.2. oferta de munca nu se formeaza in exclusivitate pe principiile economiei de piata. ajutor de şomaj. ci ca oameni. generatoare de locuri de munca. deoarece dezvoltarea unor activitati existente si initierea altora noi. chiar daca nu au avantaje economice. nu poate astepta oricat angajarea pe un loc de munca. starea sanatatii. indiferent dacă primeau sau nu alocaţie de sprijin. ci sunt atasati mediului economico-social. oamenii nu se deplaseaza dintr-o localitate in alta si nu-si schimba cu usurinta munca. · oferta de munca in ansamblul sau se formeaza in decursul unui timp indelungat in care creste si se instruieste fiecare generatie de oameni pana la varsta la care se poate angaja. · posesorii fortei de munca au o mobilitate relativ redusa. neputandu-se subsitui reciproc decat in anumite limite sau deloc. . presupun o anumita perioada de timp.Şomerii înregistraţi sunt persoanele care au declarat că în perioada de referinţă erau înscrise la Oficiile forţei de muncă şi şomaj. Şomajul Şomerii. reprezintă o categorie economică a cărei definire a suscitat numeroase abordări. efectivul şomerilor se determină în două variante: . 5. aspecte care nu sunt neaparat de natura economica.Cererea si oferta de munca nu trebuie considerate prelungiri simple si directe ale cererii si ofertei de bunuri economice pe o alta piata. ci de compun din segmente si grupuri neconcurentiale sau putin concurentiale. · oferta de forta de munca este eminamente perisabila si are caracter relativ rigid. De asemenea. psihologie. De aceea. a doua componentă a populaţiei active. ci ca niste categorii specifice cu un continut care le este propriu. · cererea si oferta de munca nu sunt omogene. cererea de munca este practic invariabila. conditii de munca etc. În statistica românească. sau alte forme de protecţie socială. Cel ce face oferta trebuie sa traiasca. oferta de munca depinde de varsta.

disponibile să lucreze.consultarea site-urilor electronice specializate. putem afla eventualele oportunităţi de angajare. adică oferă informaţii privind locurile de muncă vacante şi . Uneori putem găsi afişe cu locuri de muncă disponibile pe poarta / uşa firmei.apelarea la o agenţie sau oficiu de plasare a forţei de muncă.I. publicarea de anunţuri sau răspunsuri la anunţuri. de asemenea: .sunt în căutarea unui loc de muncă. . demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu. utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode pentru a-l găsi: înscrierea la Oficiul de forţă de muncă şi şomaj sau la agenţii particulare de plasare. .Şomerii în sens B. .persoanele care în mod obişnuit fac parte din populaţia inactivă (elevi. pensionari). care aşteaptă să fie rechemate la lucru sau care au găsit un loc de muncă şi urmează să înceapă lucrul la o dată ulterioară perioadei de referinţă. de exemplu: BEST JOBS.nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri. Intrând pe site ul firmei. apel la rude. Aceste agenţii oferă servicii de mediere a muncii.sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile.3.persoanele fără loc de muncă. O altă posibilitate este cea de a discuta direct cu persoane care lucrează la firma care ne interesează (pe cât posibil. . studenţi. .publicarea unor anunţuri în publicaţii specializate. dar care au declarat că sunt în căutarea unui loc de muncă şi sunt disponibile să înceapă lucrul. . sindicate etc. Sunt incluse.putem căuta informaţii direct la firmele la care am dori să ne angajăm.identificarea şi consultarea cu regularitate a anunţurilor cu oferte de locuri de muncă din ziare. sunt persoanele de 15 ani şi peste care în decursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii: . cu persoane din conducerea firmei).. dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă. prieteni. Căutarea unui loc de muncă Ce putem face concret pentru a găsi un loc de muncă? . reviste. E JOBS . .M.participarea la târgurile de locuri de muncă (job shop-uri) organizate periodic de agenţiile de ocupare a forţei de muncă. 5.

adresă. trebuie să apară in stânga sus a paginii · fotografia (dacă se solicită).V -ul trebuie să fie prezentabil. Un C. precum şi competiţia intre aceştia. vor specifica evoluţia in carieră. C. Un Curriculum Vitae are de obicei fondul şi forma parţial standardizate.condiţiile de ocupare a acestora prin publicarea.V. realizările profesionale. este un document universal care a intrat deja în folosinţă şi la noi în mod curent. competenţele avute. precizie şi claritate. El este considerat ca fiind eficient numai in măsura in care se finalizează cu invitarea la un interviu. V.V. calităţile dobândite prin prestarea activităţilor şi evoluţia in ordine invers cronologică a locurilor de muncă avute . Informaţiile incluse intr-un C.V. telefon/fax ). şi. îngrijit. să fie relevante şi prezentate cu maximă concizie. În intocmirea unui C.V. trebuie să fie in acord cu cerinţele şi competenţele postului. CURRICULUM VITAE (C. Printre aceste reguli. va fi aplicată in dreapta sus · aspectul estetic este foarte important. de aceea el trebuie să răspundă unor anumite cerinţe. bine redactat poate creşte semnificativ şansele de a obţine postul dorit. Este bine de ştiut că un recrutor experimentat nu poate acorda mai mult de un minut parcurgerii unui C. menţionăm : · se foloseşte coală albă format A4 de bună calitate · datele personale (nume. corect incadrat in pagină şi fără greşeli gramaticale · se redactează dactilografiat sau pe calculator · de preferinţă nu trebuie să depăşească o pagină (maxim două) şi să fie cât mai aerisit pentru a fi uşor de citit · intotdeauna se completează in acord cu obiectivele personale precum şi competenţele necesare pentru postul vizat. afişarea lor şi prin organizarea de burse ale locurilor de muncă. deci pentru fiecare post un CV distinct · cei cu experienţă in muncă. trebuie să se ţină seama de un ansamblu de reguli cu caracter obligatoriu.) Curriculum Vitae ( în limba latină : " cursul / desfăşurarea vieţii " ). pentru a permite şi facilita comparaţiile între diverşii solicitanţi de locuri de muncă.

ai salutat persoana căreia îi este destinată. precum şi pe premii şcolare. după ce. marketing. limbile străine cunoscute · in CV nu se prezintă informaţii sau pretenţii salariale · nu se includ informaţii de natură religioasă. dacă există.· in cazul absolvenţilor şi a persoanelor fără experienţă in muncă. · este util să fie menţionate şi alte competenţe personale necesare ocupării postului: cursuri de limbi străine. menţionarea disponibilităţii de a călători sau de a schimba domiciliul la solicitarea societăţii · opţional pot fi menţionate pasiunile.. preocupările din timpul liber. Dacă în anunţul cu jobul respectiv era menţionat şi un cod pentru acesta. politică sau de altă natură controversată · referinţele. De asemenea. ci se menţionează doar posibilitatea furnizării lor la cerere · nu se trec date nereale! CV-ul trebuie să fie sincer. astfel ca informaţiile prezentate să poată fi confirmate la o eventuală verificare · CV-ul nu se semnează şi nu se datează.. etc. alte cursuri urmate. · este importantă. atribuţii de lider. include şi numărul respectiv. prin . se va pune accentul atât pe calităţile personale care pot compensa lipsa acesteia. burse. slujbe temporare. şi nu vor putea ghici la care dintre ele te referi sau la care doreşti să te înscrii. posesia carnetului de conducere. Iată motivul pentru care trebuie să menţionezi toate aceste amănunte: angajatorii trebuie să gestioneze toate anunţurile de joburi ale companiei lor. informatică. management. nu se anexează la C. Este o idee bună să menţionezi şi sursa de la care ai aflat despre acest job disponibil. toate acestea indicând că ei ar putea deveni buni angajaţi nu se lasă perioade de discontinuitate in prezentarea carierei.V. etc. SCRISOAREA DE INTENŢIE Câteva sfaturi legate de întocmirea unei scrisori de intenţie: 1) Nu uita să menţionezi denumirea jobului Una din primele fraze ale Scrisorii de Intenţie. atunci când este cazul. trebuie să conţină denumirea jobului la care vrei să te înscrii. bineînţeles.

copiind practic toate informaţiile din CV şi incluzându-le în Scrisoarea de Intenţie – este o pierdere de timp şi probabil o pierdere a şansei de a fi ales pentru job. Scrisoarea de Intenţie trebuie să ofere ceea ce nu poate oferi CV-ul – de exemplu. schimbând doar numele persoanei căreia îi este adresată. menţionate de candidaţi în Scrisoarea de Intenţie. Chiar dacă anunţul la care vrei să aplici este diferit de sectoarele de industrie cu care eşti obişnuit. ci să exprime ceva nou. că eşti interesat de job.menţionarea acestor simple amănunte. doar prin simplul fapt de a personaliza scrisoarea de intenţie arăţi interes şi iniţiativă. prin faptul că ai făcut cercetări despre companie. Scrisorile standard îi arată intervievatorului că nu eşti în totalitate interesat de postul respectiv. . contribuţia şi realizările tale profesionale în cadrul ultimului loc de muncă sau cum ai rezolvat situaţii dificile. 3) Nu repeta ideile din CV Mulţi candidaţi fac această greşeală. sunt de cele mai multe ori formulate astfel: • „Am nevoie de bani” • „Mi se pare destul de interesant acest post” • „De mic copil îmi doream să lucrez pentru această companie” • „Am nevoie de experienţă în acest domeniu” • „Un job în cadrul companiei dvs. este bine ca întotdeauna să-ţi personalizezi scrisoarea de intenţie. 2) Pericolul creării unei Scrisori de Intenţie impersonale Este o mare greşeală uşurezi să trimiţi aceeaşi Scrisoare de Intenţie fiecărui angajator. Ideea este că angajatorul are deja CV-ul tău – Scrisoarea de Intenţie nu trebuie să îl repete. Menţionează eventuale evenimente recente sau proiecte ale companiei sau dovedeşte-le că ai câteva cunoştinţe despre realizările anterioare ale firmei – toate acestea vor demonstra faptul că eşti interesat de a te alătura echipei respective. doarece sunteţi cei mai buni în acest domeniu” 5)Personalizarea scrisorilor de intenţie. 4) Ce poţi face pentru mine? Motivele pentru care îşi doresc job-ul respectiv. mi-ar ajuta în carieră. înainte de a i te adresa. poţi câştiga angajatorul. Ideea de bază a unei Scrisori de Intenţie este de a părea personală. O Scrisoare de Intenţie de succes trebuie personalizată în funcţie de caracteristicile companiei căreia îi este destinată. deoarece îi munca şi va fi mai receptiv atunci când îţi va citi CV-ul.

redactând o scrisoare către o companie care nu a făcut public anunţul. Ai grijă să îndeplineşti toate cerinţele postului şi precizeazăle separat în scrisoarea de intenţie. Dacă este posibil. Este puţin probabil ca aplicaţia ta să fie o supraîncărcare a CV-urilor şi scrisorilor de intenţie primite. iar dacă soliciţi experienţă plătită nu preciza suma dorită. Pune accent în scrisoare pe cunoştinţele/cursurile făcute la facultate/colegiu şi de ce sunt ele relevante în sectorul pentru care aplici. şi nu va fi aşezată într-un vraf mare de hârtii. Este mai uşor să găseşti loc pentru muncă neplatită din motive evidente.Scrisoarea de intenţie variază în funcţie de tipul de job şi de modalitatea de a aplica. Sunt două metode de a lucra pentru a căpăta experienţă. 6) Un post căruia i s-a făcut publicitate Fă cercetări legate de compania şi de postul pentru care vrei să aplici. În cazul în care . Companiei îi arăţi că ai iniţiativă. ci conform teoriei va beneficia de mai multă atenţie. În introducerea scrisorii prezintă cunoştinţele tale despre companie împreună cu o declaraţie pozitivă legată de contribuţia pe care o poţi avea. Unele companii încurajează acest lucru şi îi dau persoanei respective mai multe atribuţii. remunerată sau neremunerată. Atrage atenţia asupra calificărilor tale. decât să facă cafea şi să copieze documente. În încheiere precizează care sunt acţiunile pe care le vei întreprinde. de exemplu “Văvoi contacta săptămâna viitoare pentru a discuta despre un posibil interviu. Oricare ar fi scopul tău. fă referire la cineva din cadrul companiei. dacă este posibil aplicantul ar trebui să adreseze scrisoarea unei persoane din cadrul companiei. Adresează scrisoarea de intenţie persoanei specificate în anunţ. Dacă soliciţi angajare neplatită specifică în scrisoare. 9) Scrisoarea de intenţie poate fi scrisă de mână Scrisoare de intenţie poate fi scrisă la calculator şi printată numai cu cerneală neagră. în cazul în care angajatorul nu a specificat că doreşte să fie scrisă de mână. 7) Un post căruia nu i s-a făcut publicitate A aplica pentru un post care nu a fost făcut public este cea mai bună metodă de a găsi un loc de muncă. sau la un articol din ziar referitor la companie. astfel încât destinatarul să fie surprins.” 8) Cerere pentru experienţa de lucru Experienţa de lucru este o metodă bună de a înţelege ce carieră să urmezi. de exemplu tu aplici la un anunţ. ai grijă cum te vinzi şi motivele pe care le menţionezi în legătură cu ce poţi face pentru compania respectivă.

Aranjează textul în aşa fel încât să apară centrat în pagină. 11) Adresarea în scrisoarea de intenţie Dacă ai numele angajatorului adresează-te acestuia. 13) Încheierea unei scrisori de intenţie O scrisoare de intenţie este o scrisoare de afaceri şi drept urmare ar trebui să se încheie cu “Cu sinceritate/Al dvs. ar trebui să foloseşti un stilou de calitate şi să fii atent să nu faci greşeli. 10) Lungimea unei scrisori de intenţie Nu depăşi o pagină format A4. Al doilea paragraf – oferă detalii despre cum poţi contribui tu în cadrul companiei şi care sunt calităţile tale care te fac potrivit pentru postul respectiv. Dacă nu reuşeşti să afli. 16) Ce trebuie făcut după trimiterea scrisorii de intenţie Ţine minte când ai trimis scrisoarea alte anunţuri. continuă să aplici şi la . 12) Când trebuie să trimit o scrisoare de intenţie Scrisoarea de intenţie trebuie trimisă întotdeauna împreună cu CV-ul. În timpul în care aştepţi răspunsul de la o companie. atunci adresează-te cu Stimată/Stimat Doamnă/Domn.doreşte scrisă de mână scrisoarea. încearcă să afli un nume pe pagina de internet a firmei sau telefonând şi intrebând cine este şeful departamentului. Este foarte uşor pentru un angajator să respingă scrisorile tip. incluzând o adresă de contact şi semnătura. cu stimă”. 17) Fonturi şi tipul de hârtie şi revino cu un telefon după aproximativ o săptămână. dacă nu. 14) Punctele principale care trebuie incluse în scrisoarea de intenţie Primul paragraf – menţionează pentru ce post aplici şi de ce eşti cel mai bun candidat pentru postul respectiv. 15) Pot trimite aceeaşi scrisoare de intenţie tuturor anunţurilor? Este preferabil să-ţi direcţionezi fiecare scrisoare în funcţie de anunţul pentru care aplici. Al treilea paragraf – scrie despre ţelurile tale legaându-le de domeniul companiei şi de postul pentru care aplici. Concentrează aceste informaţii în maxim patru paragrafe. Solicită un interviu cititorului atunci când doreşte şi comunică că vei păstra legătura.

Trebuie să fie cerneală neagră pe coală albă. rămâi la Times. Întrebări despre studiile tale: · Unde ai făcut liceul/facultatea? · Eşti absolvent? Cu ce medie ai absolvit? tău. poţi fi singurul care participă la interviu şi să pierzi sau . Încearcă să nu foloseşti prea multe formulări de genul “Pot. şi evită abrevierile şi jargoanele. Sunt” la începutul propoziţiilor.. 19) Nu uita să menţionezi cele mai importante calităţi ale tale. O scrisoare de intenţie este o scrisoare de vânzare. experienţa PC. dacă iţi trimiţi scrisoarea sau CV-ul prin e-mail. ar trebui să fie concisă şi să ofere principalele motive pentru care tu ar trebui să fii chemat la interviu. 20) Nu uita să semnezi scrisoarea. Am.. Times New Roman sau Arial. În orice caz. Pregătirea pentru interviu constă în a învăţa să porţi o conversaţie cu examinatorul (examinatorii) şi să . 2) Categorii de întrebări care ţi se vor pune: 1. deci nu folosi fonturi stilate. La fel ca şi un CV. care te vinde pe tine drept candidat. Limbajul trebuie să fie ferm şi u ş o r de în ţ eles. evită clişeele şi frazele prea comune. că ai abilităţile şi deprinderile necesare. poţi fi unul din cei douăzeci de candidaţi şi să câştigi. Printează scrisoarea pe acelaşi tip de coală ca şi la CV. o semnătură nu este neaparat necesară. foloseşte multe verbe de acţiune.Aceasta este o scrisoare formală. Nu te gândi la ceilalţi. oricât de mulţi ar fi aceştia. 18) Tipul de exprimare Foloseşte ceva simplu. Este ca o etichetă în lumea afacerilor (şi scoate în evidenţă atenţia ta faţă de detalii). Decizia celui care te examinează va fi luată numai în funcţie de comportamentul răspunzi la anumite întrebări. Strategia unei scrisori de intenţie de succes include şi accentuarea celor mai importante realizări ale tale. semnarea scrisorilor. De exemplu: aptitudini de comunicare. INTERVIUL 1) Cum să te prezinţi la un interviu? Scopul tău este să-l convingi pe cel care te intervievează că tu eşti persoana cea mai potrivită pentru postul respectiv.

. Întrebări despre obiectivele carierei tale · Pe examinator îl interesează dacă poţi contribui la successul firmei/instituţiei respective · Orice răspuns la astfel de întrebări trebuie să arate că eşti competent şi poţi deveni şi mai competent · Obiectivul carierei tale trebuie să fie compatibil cu interesele firmei !!! O întrebare capcană: "Vrei să afli ceva despre postul respectiv sau firma noastră?" Această întrebare este pusă pentru a vedea dacă eşti o persoană motivată.. arată-ţi disponibilitatea de a învăţa repede! 4. Dacă nu ai toate deprinderile.. Întrebări despre postul vizat/firma respectivă · Ce crezi că va trebui să faci dacă vei fi angajat? · Ce deprinderi ai pentru postul X? · Poţi să înveţi repede să faci . persoanele indiferente nu sunt decât foarte rar angajate.. Întrebari despre experienţa profesională · Care a fost prima ta slujbă? · Cui te subordonai? · Ai fost vreodată promovat? · Care erau sarcinile de serviciu? · Ai avut creşteri de salariu? · De ce ţi-ai schimbat locul de muncă? ATENŢIE! Nu îţi critica foştii şefi! 3... în nici un caz nu răspunde negativ! Poţi întreba: · Care sunt planurile de dezvoltare ale firmei? · Cu cine vei lucra? · Care sunt posibilităţile de specializare? . să-ţi accentuezi reuşitele şi să eviţi să vorbeşti despre insuccese. 2.... Arată interesul pentru profesia ta...? · Cunoşti activitatea firmei noastre? Informează-te dinainte ce trebuie să faci în postul respectiv...· De ce ai ales acest domeniu? · Ai avut vreo slujbă paralel cu şcoala? Trebuie să răspunzi exact..

Nu face faţă stresului! · Nu angajez studenţi. Din păcate. · Nu angajez pe nimeni care a lucrat la instituţia/firma incompetenţi. dintr-o întâmplare. antipatiile. indiferent de aceasta EŞTI O PERSOANĂ FOARTE VALOROASĂ! Dovedeşte-i examinatorului că ai calităţi care compensează cu mult lucrurile care nu îi plac la tine! Cum poţi face o impresie bună? · Îmbrăcămintea trebuie să fie discretă şi potrivită situaţiei · Trebuie să atragă atenţia asupra ta şi să nu iasă ea în evidenţă · Punctualitatea este foarte apreciată · Nu mesteca gumă şi nu fuma în timpul interviului · Salută într-un mod ferm şi hotărât · Adu copii după CV şi diploma de studii · Nu evita privirea celui care te examinează. Dacă. Sunt neserioşi şi întârzie mereu.· Care este programul de lucru? Arată-te interesat de slujba vizată şi dornic de a începe să lucrezi! Ce gândesc examinatorii? Orice examinator este un om care are simpatiile. Ce trebuie să faci? Nu crea din acest fapt o problemă! Gândeşte-te Tipuri de prejudecăţi: · Persoanele care au absolvit facultatea X sunt foarte bine pregătite. intri într-o categorie neagreată de examinator. · Nu angajez o femeie pe acest post. Absolvenţii altor facultăţi nu ştiu nimic. prejudecăţile joacă în unele cazuri un rol care influenţează decizia finală. Toţi de acolo sunt că prejudecăţile examinatorului reprezintă un mic obstacol ascuns pe care poţi să-l depăşeşti! . Persoanele competente cunosc însă foarte bine importanţa obiectivităţii atunci când conduc un interviu. priveşte-l direct! · Trimite o scrisoare de mulţumire după câteva zile şi reafirmă-ţi dorinţa de a lucra la firma respectivă! 3) Cum să înlături stresul interviurilor Y. singura soluţie este să-i arăţi că. capriciile şi reţinerile sale.

iar dacă vei ajunge prea târziu. Mai întâi. !!! Iată câteva sfaturi pentru a-ţi păstra calmul pe parcursul interviului: • Respiră rar şi adânc (şi desigur. aceştia sunt stresaţi cu privire la participarea la interviu. cu ajutorul căreia îţi creezi în minte imaginea unei situaţii stresante. a) Înainte de interviu Punctualitatea la un interviu este una din cele mai importante aspecte de care trebuie să te asiguri. va trebui să te grabeşti şi nu vei avea timp să iţi pui ideile în ordine pentru interviu. să se agite sau să îşi piardă ideile. fiind încrezător şi răspunzând cu uşurinţă chiar şi întrebărilor grele. Demonstrează-i intervievatorului că eşti calm. pe care o rezolvi cu succes. Exersează succesul în imaginaţia ta şi curând vei avea parte de el şi în realitate.Pentru marea majoritate a celor care îşi caută un loc de muncă. Iată în continuare câteva tehnici simple care te pot ajuta să te linişteşti şi să te relaxezi când te simţi stresat înaintea unui interviu. te pregăteşti psihic pentru a face faţă cât mai bine situaţiei reale. . respiră adânc şi imagineaza-ţi discuţia cu angajatorul. c) Relaxează-te Un candidat relaxat este un candidat încrezător în propriile capacităţi. vei aştepta şi vei fi îngrijorat. îţi va permite să îţi tragi răsuflarea şi să te obişnuieşti cu mediul – este suficient timp. iar în cele din urmă sunt stresaţi cu privire la ţinuta şi îmbrăcăminte. sunt stresaţi datorită pregătirii pentru interviu. silenţios). cuvintele „stres” şi „interviu” sunt sinonime. Dar momentul în care stresul atinge punctul culminant este cel în care candidatul ajunge la interviu. apoi. la ceea ce vor spune. Dacă vei ajunge prea devreme. ore sau chiar câteva minute înainte de interviu – închide ochii. dacă angajatorii îi vor plăcea sau nu şi multe altele. nu-ţi provoca inutil situaţii de stres – încearcă să ajungi cu 10 minute înainte de începerea interviului. b) Imagineaza-ţi Iţi poţi transforma visele în realitate – foloseşte-ţi imaginaţia pentru a-ţi păstra calmul pe parcursul unui interviu. Poţi practica vizualizarea cu câteva zile. să intre în panică. liniştit şi încrezător pe parcursul discuţiei cu acesta şi te va considera potrivit pentru job. Vizualizarea reprezintă o tehnică de relaxare. Astfel. fără a fi prea mult. Stresul are o mulţime de efecte asupra oamenilor – îi poate face să tremure. de 10 minute. să vorbească prea mult. O pauză înaintea interviului.

decât să te relaxezi când deja ţi-ai pierdut calmul şi controlul asupra ideilor. • Zâmbeşte – este contagios! d) Ia pauze. Este mai uşor să îţi controlezi frica şi panica pe măsură ce simţi că acestea apar. . O pauză scurtă de numai 10 secunde poate fi exact ceea ce ai nevoie pentru a-ţi recâştiga calmul şi controlul. ţine-le relaxate. NU intra în panică – acum este momentul să aplici tehnicile de relaxare prezentate mai sus. nu intra în panică Pe parcursul oricărui interviu se întamplă ceva care nu decurge conform planurilor tale: fie are loc o pauză prea lungă. repetă în gând că poţi trece peste acest moment. în care tăcerea devine apăsătoare. ia o pauză în momentul în care simţi că începi să intri în panică. şi nu îţi încrucişa braţele sau picioarele.• Stai drept pe cât posibil. răsuflă adânc. Aşa că. iar intervievatorul cu siguranţă nici nu va observa acest lucru. fie te bâlbâi sau nu îţi găseşti cuvintele pentru a răspunde unei întrebări dificile. concentrează-te şi reia interviul. • Vorbeşte rar şi fă pauze dese de respiraţie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful