Suport Curs-educatie Antreprenoriala

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013

suport de curs

Educaţie Antreprenorială
Filiala Cluj-Napoca a Fundaţiei Învăţământului Preuniversitar al Cooperaţiei Meșteșugărești “Spiru Haret”

str. Al.V. Voevod, nr. 55A, 400436; tel./fax : 0264 414992, 414974; email: cj@ucecom.org web: cj.ucecom.org

Cuprins

Cuprins ................................................................................................................................ 2 Capitolul 1. Mediul de afaceri ............................................................................................ 3 1.1. Caracteristicile si componentele mediului de afaceri .............................................. 3 1.2. Micromediul şi macromediul .................................................................................. 4 1.2.1. Micromediul ...................................................................................................... 4 1.2.2. Macromediul ..................................................................................................... 7 1.3. Strategii pentru monitorizarea mediului de afaceri ................................................ 11 1.4. Individul ca întreprinzător..................................................................................... 13 1.5. Calităţi şi competenţe ale întrepirnzătorul de success ........................................... 13 Capitolul 2. Iniţierea şi derularea unei afaceri .................................................................. 14 2.1. Planul de afaceri ..................................................................................................... 15 2.1.1. Definirea şi rolul planului de afaceri ............................................................. 15 2.1.2. Caracteristicile unui plan de afaceri:............................................................... 16 2.1.3. Necesitatea Planificării ................................................................................... 16 2.1.4. Utilitatea internă şi externă a planului de afaceri............................................ 17 2.1.5. Tipuri de plan de afaceri ................................................................................. 18 2.1.6. Conţinutul unui plan de afaceri ....................................................................... 19 2.2. Condiţiile legislative ale activităţii antreprenoriale ............................................... 22 2.2.1. Constituirea PFA-urilor şi a societăţilor comerciale ....................................... 22 2.2.2. Codul muncii – cadrul legislativ al activităţii antreprenoriale ........................ 26 2.3. Resursele necesare derulării unei afaceri ............................................................... 27 2.3.1. Resurse financiare ........................................................................................... 27 2.3.2. Resurse materiale ............................................................................................ 27 2.3.3. Resurse umane ................................................................................................ 27 Capitolul 3. Risc şi reuşită în afaceri ................................................................................ 28 3.1. Riscul în afaceri ..................................................................................................... 28 3.1.1. Tipuri de risc ................................................................................................... 28 3.1.2. Modalităţi de minimizare a riscului ................................................................ 29 Capitolul 4. Etica în afaceri .............................................................................................. 30 4.1. Răspunderea în afaceri ........................................................................................... 30 4.2. Principii etice în relaţiile cu angajaţii firmei şi cu partenerii de afaceri ................ 31 4.3. Protecţia consumatorilor ........................................................................................ 31 4.4. Protecţia mediului .................................................................................................. 32 Capitolul 5. Iniţierea în căutarea unui loc de muncă ........................................................ 33 5.1. Cererea şi oferta pe piaţa muncii ........................................................................... 33 5.2. Şomajul .................................................................................................................. 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ................................................................................... 35

Capitolul 1. Mediul de afaceri

1.1. Caracteristicile si componentele mediului de afaceri
În activitatea oricărei firme, mediul joacă un rol esenţial în definirea strategiilor sale, în sesizarea şi folosirea oportunităţilor de dezvoltare, constituind practic suportul realizării obiectivelor de creştere economică, de profitabilitate sau doar de supravieţuire. Pentru a înţelege presiunile pe care le suportă o firmă, este necesar să definim mediul şi componentele sale specific, aşa cum au fost identificate de către specialişti români sau străini. Toate aceste definiţii au în comun două aspcete ale mediului: dinamismul său (capacitatea de a anticipa configuraţiile viitoare ale mediului sau adaptarea la schimbări neprevăzute) şi relaţiile de intercondiţionare existente între elementele identificabile de mediu. În opinia lui Phillip Kotler, mediul firmei global este definit ca fiind “ansamblul factorilor şi forţelor externe întreprinderii care sunt în măsură să-I afecteze acesteia maniera de dezvoltare”. Mediul este definit de Elisabeth Hill şi Terry O´Sulliva astfel: “mediul firmei constă în acei factori ce-i scapă controlului său imediat şi care sunt capabili să-i influenţeze relaţiile cu partenerii de mediu”. Dintre specialiştii români, notabilă este şi părerea profesorului Ovidiu Nicolescu, care consideră că “mediul include toate elementele exogene firmei, de natură economică, tehnică, politică, demografică, cultural, ştiinţifică, organizatorică, juridică, psiho-sociologică, educaţională şi ecologică ce marchează stabilirea obiectivelor acesteia, obţinerea resurselor necesare, adoptarea şi aplicarea deciziilor de realizare a lor”. Mediul general de afaceri reprezintă un set de condiţii şi circumstanţe ce pot afecta abilitatea organizaţiei de a dezvolta şi menţine relaţii de afaceri. Caracteristici ale mediului general de afaceri sunt mobilitatea, complexitatea , disponibilitatea resurselor, incertitudinea.

Mediul de afaceri este compus din subsisteme care pot fi identificate dupa nivelul de agregare la care se face analiza. Astfel se disting: micromediul, macromediul şi mezomediul. Micromediul este reprezentat de participanţii la mediul cel mai apropiat al întreprinderii şi care afectează posibilităţile ei de a-şi deservi clienţii. Macromediul este desemnat de forţele societale cu rază mare de acţiune, care afectează toţi participanţii la micromediul întreprinderii. Mezomediul trebuie să intereseze în mod deosebit sistemul de conducere al întreprinderii pentru că permite abordarea relaţiilor acesteia cu mediul său în termeni mult mai apropiaţi de lumea afacerilor. O întreprindere poate face parte din următoarele sisteme mezoeconomice: o anumită industrie, o zonă geografică sau administrativă, un grup de întreprinderi.

1.2. Micromediul şi macromediul

1.2.1. Micromediul Micromediul este constituit din agenţi economici cu care întreprinderea intră de obicei în relaţii directe, influenţele fiind puternice şi reciproce, reprezentând în fapt un ansamblu de condiţii, activităţii şi relaţii, avand rol esenţial în elaborarea mixului de marketing. Întreprinderile pot să anticipeze schimbările ce vor apare în micromediu şi să răspundă acestora, influenţându-le sau controlând dimensiunile interferenţei lor cu relaţiile de piaţă ale întreprinderii şi cu concurenţii ei. Deşi, cu privire la componentele micromediului există în literatura de specialitate mai multe puncte de vedere, consider, că în perioada actuală, nu pot fi ignorate următoarele: furnizorii de mărfuri, prestatorii de servicii şi forţa de muncă, intermediarii, clienţii, concurenţii, precum şi organismele publice, a căror activitate se răsfrânge nemijlocit asupra întreprinderii. a) Furnizorii Furnizorii sunt cei care asigură întreprinderii resursele necesare desfăşurării normale a activităţii economice, dar şi concurenţilor. Sunt reprezentaţi, prin diverse firme de afaceri sau persoane particulare, care pe baza relaţiilor de vânzare-cumpărare, pun la

întrucât în economia de piaţă este indispensabilă înfruntarea pentru obţinerea unor condiţii avantajoase de producere şi desfacere a bunurilor şi serviciilor.se desfăşoară nu numai cu mijloace economice. persoanele aflate în căutarea unor locuri de muncă. ci şi extraeconomice. vânzarea şi distribuirea mărfurilor către consumatorul final. agenţiilor de service de marketing (cum sunt agenţiile de publicitate). d) Concurenţii Aceştia sunt agenţii economici cu care intră în competiţie orice întreprindere. primează interesele economice . în care învinge întotdeauna cel mai bun.dispoziţie materiile prime şi materialele. realizându-se o interdependenţă mutuală. precum şi întreprinderi particulare care au ca obiect de activitate plasarea forţei de muncă disponibile. societăţilor de asigurări etc. apa. sub forma: comercianţilor (angrosişti). firmelor de distribuţie fizică (de comerţ. echipamentul tehnic. şi care deşi. Există două tipuri de . c) Clienţii Aceştia constituie componenta cea mai importantă. deoarece ei alcătuiesc piaţa de desfacere a oricărei întreprinderi producătoare. pentru a veni în întâmpinarea dorinţelor lor. combustibilul. angrosişti. Întrucât concurenţa este o luptă dură. agenţii guvernamentale şi internaţionale etc. deosebită însemnătate având serviciile bancare. reprezentaţi prin unităţi de învăţământ. Este foarte important să se analizeze situaţia lor în vederea cunoaşterii cât mai bine a comportamentului lor.). precum şi şansele de a-i învinge. De aceea este foarte importantă pe de o parte monitorizarea activităţii furnizorilor. reprezentată de: consumatori. sau execută o largă gamă de servicii. Este posibil ca în anumite circumstanţe. Un loc aparte îl au relaţiile cu furnizorii de personal. pentru fiecare întreprindere este absolut necesar să descopere : structura şi amploarea concurenţei. cu ţelul atingerii unor performanţe deosebite. intermediarilor financiari. băncilor. energia. iar pe de altă parte stabilirea unor relaţii de încredere şi pe termen lung. oficiile de forţă de muncă. întreprinderea să devină vulnerabilă în faţa furnizorului care poate să nu respecte termenul de aprovizionare sau să modifice preţurile etc. b) Intermediarii Intermediarii sunt reprezentaţi de firmele care ajută întreprinderea la promovarea. utilizatori. transport etc. motivele reuşitei concurenţilor importanţi.

conservatori sau timizi (Guy Serraf. Concurenţi indirecţi. radio. dar lupta cu ei este costisitoare şi de aceea pe termen lung supravieţuiesc doar cei puternici. grupurile ecologiste. companii de asigurări. satisfac alte nevoi ale clienţilor. cei care satisfac aceleaşi nevoi ale clienţilor şi sunt percepuţi de clienţi ca alternative. cum îl denumeşte Kotler reprezintă orice grupare care are un interes actual sau potenţial cu impact asupra capacităţii organizaţionale de atingere a obiectivelor întreprinderii. reviste. Astfel. acţionari etc. • Asociaţii ale cetăţenilor (citizen action publics) reprezentate de organizaţii ale consumatorilor. cei ce oferă un produs similar dar cu alte caracteristici. • Organisme publice locale (local publics). Paris. de obicei sunt nou-veniţi sau produc înlocuitori. de justiţie etc.72). Les Editions dOrganisation.concurenţi faţă de care întreprinderile trebuie să adopte atitudini diferite. mai ales în ceea ce priveşte modalităţile de intervenţie pe piaţa şi tipul de relaţii practicate. reprezentate prin organizaţii comunitare. e) Organismele publice sau publics Organismele publice sau publics. concurenţii direcţi. grupuri ale minorităţilor. Concurenţii sunt de obicei firme sau persoane particulare. 1995. Dictionnaire methodologique de matketing. faţă de care întreprinderea are obligaţii legale. imaginea publică a întreprinderii are importanţă mai . concretizată într-un comportament specific. • Instituţii guvernamentale (guvernamental publics). • Instituţiile mass-media (media publics) sau mediile de informare în masă includ organizaţiile care vehiculează ştiri. p. Sunt identificate mai multe tipuri de astfel de organisme. deşi sunt mai greu de depistat. care îşi dispută aceiaşi clienţi (beneficiari) sau furnizori de bunuri şi servicii. dar oricum nu trebuie ignoraţi. opinii prin: ziare. Ei pot deţine un anume loc şi importanţă pe piaţă. televiziune etc. Sunt mai puţin ameninţători. reşedinţele vecinilor etc. deşi acesta nu acţionează într-un mod organizat. ceea ce le conferă postura de: lideri. cum sunt: organele vamale. care înconjoară întreprinderea şi o influenţează direct: • Organisme financiare (financial publics) influenţează capacitatea întreprinderii de a obţine fonduri băneşti pentru desfăşurarea activităţii şi sunt reprezentate de: societăţii de investiţii. sunt în general mai uşor de identificat. • Atitudinea publică generală (general publics) sau marele public. inovatori.

şi comerţului. trebuie să-i cunoască şi să se pregătească pentru schimbarea lor inevitabilă. exercitându-şi influenţa pe o arie largă şi pe termen lung. întreprinderea trebuie să aibă în vedere toţi factorii. efectele declanşate asupra întreprinderii sunt deosebite. De aceea. cum ar fi: mass-media. 1983). pe care întreprinderea nu-i poate controla. cu multiple implicaţii în funcţie de mărimea şi profilul activităţii. influenţează întreprinderile în conducerea afacerilor. dar unii sunt de interes minor pentru activitatea de marketing cum ar fi: acţionarii. Dinamica şi complexitatea macromediului determină ample modificări în activitatea întreprinderii. care pot conduce la discontinuitate în activitatea ei. iar alţii au o influenţă majoră. socială. Sunt factori de ordin general.Russu. Indiferent care ar fi gradul de influenţă.ales direct şi imediat în cadrul local. efectele negative asupra activităţii întreprinderii nu întârzie să se arate. şi Enciclopedică. băncile. ecologică etc. Bucureşti. tehnico-ştiinţifică. demografică. 1. care acţionează asupra unităţii în strânsă interdependenţă (C. dar şi de zona în care ea acţionează. juridică. mişcările pentru protecţia consumatorilor. etc. mediul extern apare ca un ansamblu de elemente de natură foarte diferită (politică. prin intermediul elementelor micromediului. pentru a adopta o politică benefică sau pentru a preveni prin activitatea ei dificultăţile. în aceeaşi direcţie şi cu aceeaşi intensitate. Ed. culturală. cum îi numesc adesea specialiştii.2. Componentele macromediului sunt de o mare diversitate. dar nu poate face aproape nimic pentru a influenţa macromediul. Aceşti deţinători de interese. etc. dar ele acţionează într-o strânsă interdependenţă. interacţiunea mediu-întreprindere. Dar. Intuind natura şi dimensiunile potenţiale ale schimbărilor poate să găsească formule corecte de adaptare la noul cadru creat de aceştia. Deoarece elementele macromediului nu evoluează simultan. Deşi amplă şi diversă. geografică.Şt.2. el influienţând acţiunile întreprinderii prin mai multe tipuri de comportamente: comportamentul cumpărătorului guvernamental. comportamentul şi poziţia concurenţei şi cel . manifestate în plan naţional şi internaţional. iar când imaginea are de suferit. Cadrul organizaţional al întreprinderii. economică.). Macromediul Mediul extern al întreprinderii este format din sistemul factorilor exogeni care acţionează asupra întreprinderii indirect. Macromediul deţine locul esenţial în ceea ce priveşte orientarea activităţii întreprinderii în conformitate cu nevoile societăţii.

capacitatea creativinovativă a sistemului de cercetare-proiectare etc. Management.Mediul schimbător . Se caracterizează prin modificări la intervale mari. care sunt uşor de prevăzut şi de aceea pune puţine probleme de adaptare a întreprinderii. calitatea tehnologiilor care pot fi achiziţionate. . Prentice Hall Inc. constituie cadrul de dezvoltare a întreprinderii şi prezintă o multitudine de incidenţe asupra ei.Mediul turbulent . întreprinderea trebuie să se caracterizeze prin flexibilitate. se întâlneşte destul de rar în ultimele decenii. cauza reprezentând-o evenimente neesenţiale. ceea ce-i dă posibilitatea să-şi stabilească cele mai potrivite mijloace şi forme în vederea confruntării cu ceilalţi agenţi economici. Stoner. Stoner (J. adesea transformatoare. . . promovează alt stil de muncă şi . Ele constituie baza anticipărilor. .după cum evidenţia J. în genere greu de anticipat.Astfel. dinamica accentuată a tehnicii şi tehnologiilor conduce la înfăptuirea unei noi corelaţii cu valorile şi idealurile sociale. nivelul tehnic al utilajelor disponibile pentru a fi cumpărate. dar nu este un tip caracteristic. El îşi pune amprenta în special asupra gradului de înzestrare tehnică şi a ritmului modernizării produselor şi tehnologiilor. toate compartimentele ei. Pare să fie tipul obişnuit de mediu cu care se confruntă întreprinderile în etapa actuală.constituie tipul de referinţă în cadrul analizelor. El este doar un moment de scurtă durată şi de aceea apare ca o excepţie în perioada de aşa-zisă linişte. punându-i probleme dificile de adaptare. schimbător (instabil) şi tulburent. se poate sintetiza sub forma celor trei tipuri de mediu: stabil. în vederea adaptării rapide la un nou mod de acţiune. orientarea fondurilor destinate cercetării-dezvoltării. calitatea cercetărilor tehnice la care are acces. în direcţii imprevizibile.. întrucât noul tip de tehnologie modelează atitudinile. London. Pentru a face faţă acestui tip de mediu. ceea ce supune întreprinderea unor presiuni deosebite. elasticitate a structurilor.în epoca actuală. Acest tip de mediu imprimă o viziune prospectivă întreprinderii. Acest tip de mediu asigură stabilitatea întreprinderii. care în genere sunt previzibile.Mediul tehnic şi tehnologic. supleţe. la noi metode. De regulă.Mediul stabil .se caracterizează prin permanente modificări.. deci nu are caracter dominant. numărul brevetelor şi licenţele înregistrate. frecvente. este specific ramurile de vârf. 1978). bruşte. produse noi. în mod concret prin: invenţii şi inovaţii. incidenţe care vizează toate domeniile de activitate.este definit de schimbări foarte accentuate.

mai ales în ceea ce priveşte nivelul. De altfel. obiceiuri.este variabila macromediului cu multiple ingerinţe asupra activităţii întreprinderii. De fapt. ceea ce face posibil ca cercetările de marketing să asigure întreprinderii reţete de succes. Analizând modelele structurii populaţiei se poate anticipa comportamentul consumatorului pe fiecare tip de piaţă.este constituit din totalitatea factorilor. are efecte multiple atât pe termen scurt. poate contribui la creşterea eficienţei activităţilor de marketing. condiţiile pieţii. De asemenea. Mai mult. în genere un alt comportament. creează noi moduri de satisfacere a nevoilor consumatorilor. şi structura consumului. cât şi pe termen lung asupra activităţii întreprinderii. este deja demonstrat. deoarece populaţia în calitate de partener al acesteia se află atât în postura de beneficiar al rezultatelor obţinute de ea. întreprinderea se implică în dinamica mediului tehnologic atât ca beneficiar. schimbă modelele cererii. evoluţia nevoilor societăţii şi ca urmare. chiar la baza multor idei noi dedezvoltare stă analiza prezentă sau perspectiva nevoilor de piaţă. cum ar fi: vârsta. noile descoperiri tehnicoştiinţifice modifică capacitatea şi structura producţiei. prin intermediul pieţii.viaţă. identifică nevoi latente. structura populaţiei. credinţe şi normele care modelează societatea şi reglementează comportamentul indivizilor şi a grupurilor în general prin ambianţa de muncă şi viaţă. în comparaţie cu creativitatea tehnică. sexul. tradiţii. modificarea . Aceste elemente afectează activitatea întreprinderii prin modalităţi specifice de corelare a intereselor individuale şi sociale.Mediul cultural. repartizarea teritorială şi pe medii (urban-rural). dar şi în postura de creatoare a acestora. ceea ce presupune studierea continuă şi a prognozelor demografice. De aceea. relaţiilor şi instituţiilor care vizează sistemul de valori. social şi educaţional . starea civilă. descoperă noi consumatori. ocupaţia.Mediul demografic . constituind unul din factorii formativi ai cererii de mărfuri. raportul şi natura concurenţei de care întreprinderea trebuie să ţină seama. afectează consumul prin schimbările psihologice. . Se pot desprinde astfel principalele tendinţe în evoluţia populaţiei care stau la baza prognozelor şi planurilor de activitate a producătorilor de bunuri şi servicii. . cât şi ca furnizor. dinamica. situaţia demografică. deci ca sursă de muncă. prin activitatea conştientă a indivizilor şi grupurilor care activează în societate. condiţiilor. De asemenea. că cercetarea de marketing are o mare operativitate de acţiune şi costuri mai reduse. rasa. atunci când numărul mare de nevoi şi dorinţelor ale indivizilor se exprimă în trăsături demografice.

Mediul politic . dar şi de sistemul instituţional naţional şi internaţional. Toate aceste elemente pot să stimuleze sau să frâneze activitatea pe care o desfăşoară întreprinderea pe piaţa internă şi internaţională. .stilului de viaţă. Factorii educaţionali şi în special învăţământul contribuie direct la amplificarea nivelului de cultură şi schimbarea mentalităţii membrilor societăţii. de cadrul legislativ al pieţelor externe.Mediul natural . . se impune un efort deosebit pentru cunoaşterea şi valorificarea lor în proiectarea şi desfăşurarea în condiţii de maximă eficienţă a activităţilor economice. dar şi prevenirea orientării în direcţii nefavorabile. politicilor antitrust etc.). De aceea. măsurilor protecţioniste. Cum în condiţiile actuale interdependenţele dintre factorii ecologici şi întreprinderi se multiplică şi diversifică. întrucât este unanim acceptată ideea că aspectele ecologice constituie restricţii în calea dezvoltării întreprinderii nu doar prin reducerea resurselor puse la dispoziţie. deoarece are implicaţii atât directe. care au impact direct asupra comportamentului consumatorului. în etapa actuală. impunând o diversificare a politicii de piaţă. finalizarea profitabilă pe piaţă. protejarea intereselor economiei naţionale. ci şi prin nivelul poluării acceptabile. Factorii juridici se referă la mijloacele de control stabilite pentru apărarea intereselor societăţii. care se reflectă în relaţiile întreprinderii cu piaţa. în general prin concepţia de integrare în viaţa economică şi politică mondială ce se promovează. mai ales prin gradul de implicare a statului în economie (sub forma subvenţiilor.Mediul legislativ este reprezentat de sistemul legislativ din spaţiul economicgeografic în care să-şi desfăşoare activitatea întreprinderea. dar să şi combată degradarea lui. cât şi indirecte. Sistemul instituţional-legislativ stabileşte cadrul în care întreprinderea îţi poate desfăşura activitatea asigurând utilizarea resurselor. mai ales a celor neregenerabile şi epuizabile. .a devenit o componentă a macromediului care nu mai poate fi ignorată. apartenenţa la grupuri şi comunităţi economice şi politice. .intern şi internaţional afectează întotdeauna activitatea întreprinderii. orice întreprindere este obligată să folosească numai tehnologii nepoluante şi să-şi organizeze astfel întreaga activitate încât să protejeze mediul ambiant. manifestate prin: organizarea şi guvernarea statală. politica economică pe care o promovează.

Strategii de penetrare a pieţei 2.Strategii de diversificare A. Publicitatea este o metodă de informare (informaţii de utilizare a produsului. inflaţiei etc. Strategii pentru monitorizarea mediului de afaceri Monitorizarea mediului de afaceri se referă la: scanare. prin această strategie întreprinderea încearcă să mărească volumul vânzărilor prin penetrarea pe piaţă şi fixarea unei ţinte prin strategii de marketing eficiente. ea constă în expansiunea geografică a firmei.Strategii de creştere extenisvă . Strategii de creştere intensivă Creşterea intensivă se poate realiza prin creşterea volumului vânzărilor şi a numărului consumatorilor din piaţa ţintă existent. Strategii de dezvoltare a produsului 1) Strategii de penetrare a pieţei. 2) Strategii de dezvoltare a pieţei Dezvoltarea pieţei se poate face în regiunile limitrofe sau în regiunile cu o populaţie densă (poate mări vânzările produsului). calitatea foarte bună a produsului şi preţuri atractive). Realizarea produselor noi. Strategii de dezvoltare a pieţei 3. analiză şi reacţie. În literatura de specialitate sunt cunoscute trei tipuri de strategii de creştere intensivă: 1. Reacţia poate fi reactivă şi proactivă.. pentru elaborarea de trenduri şi determinarea posibilelor oportunităţi si riscuri. Pentru cei care nu utilizează produsul se pot prezenta avantajele folosirii lui. Pentru a realiza o creştere echilibrată. Reacţia reactivă se caracterizează prin ajustarea strategiilor organizaţiei pentru a face faţă presiunilor concurenţilor.1. servicii sau produse îmbunătăţite oferite clienţilor existenţi. iar reacţia proactivă se caracterizează prin abordarea strategică a elementelor din mediu. întreprinzătorul poate adopta una din următoarele strategii de creştere: .Strategii de creştere intensivă . Analiză se referă la evaluarea şi interpretarea informaţiilor colectate pentru a identifica schimbările de mediu. 3) Strategii de dezvoltare a produsului constă în elaborarea de noi produse. Scanarea reprezintă colectarea informaţiilor referitoare la forţele de mediu din reviste de afaceri.3. publicaţii guvernamentale şi implicare directă în activităţi proprii de cercetare. Ea se concentrează asupra exploatării existente prin dezvoltarea pieţei curente. deşi este mai .

2. oferă avantajul unui ciclu de viaţă mai lung. Strategia de integrare verticală. . banii pot fi folosiţi în activităţi cu cel mai mare avantaj competitiv. Integrarea în amonte presupune controlul unei părţi sau a tuturor furnizorilor. Succesul acestei strategii o reprezintă menţinerea unor bune relaţii cu furnizorii şi distribuitorii. fie achiziţionând distribuitorii produselor firmei.integrare verticală .integrare modulară. O firmă poate creşte prin integrarea în amonte sau integrarea în aval. Prin această strategie se realizează un control mai mare asupra comercializării produsului. 1. Aceasta se poate realiza iniţial prin intrarea unei noi afaceri (achiziţionarea unui nou furnizor sau de aprovizionare). 3. Strategia modulară presupune concentrarea activităţii firmei asupra domeniului în care are cele mai mari avantaje competitive. C. Integrarea în aval presupune controlul procesului de distribuţie fie prin vânzarea direct la consumator (cumpărând un magazin cu amănuntul). pentru ca atunci când firma creşte rapid ei să dorească să satisfacă cerinţele crescânde ale firmei. firma poate creşte mult mai rapid. Îmbunătăţirea produselor existente poate duce la creşterea vânzărilor pe o perioadă mai scurtă de timp. Deoarece nu sunt necesare fonduri de investiţii. B. Strategia de integrare orizontală reprezintă o modalitate de creştere a afacerii prin cuprinderea unui concurent sau prin înfiinţarea unei afaceri concurente.integrare orizontală . costurile unitare vor fi mai scăzute. Această strategie se foloseşte atunci când întreprinzătorul a epuizat toate strategiile de creştere precedente şi acum doreşte să schimbe direcţia firmei din cauza schimbărilor nefavorabile ale pieţei sau ramurii. Strategii de creştere extensivă Creşterea extensivă presupune extinderea activităţii firmei în cadrul propriei ramuri. iar posibilităţile de reducere a noului produs mult mai mari. Astfel.costisitoare. deoarece piaţa începe să devină saturată. Prin această strategie se asigură continuitatea procesului de producţie şi reducerea costurilor. Strategii de diversificare presupun extinderea afacerilor firmei dincolo de piaţa existentă şi domeniul actual de activitate. Aceasta se poate face printr-o strategie de: .

Individul ca întreprinzător Intreprinzătorul este definit ca o persoană fizică autorizată sau o persoană juridică. 1. 1. . din vânzarea acestora pe piaţă în condiţii de concurenţă. ce. organizează o societate comercială/ întreprindere autonomă patrimonial şi autorizată să facă acte şi fapte de comerţ în scopul obţinerii de profit prin realizarea de bunuri materiale . Competenţa reprezintă capacitatea unui individ de a se pronunţa asupra unui lucru pe temeiul unei cunoaşteri adânci a problemei în discuţie.4. respectiv prestări de servicii. Principalele calităţi şi competenţe ale unui întreprinzător de succes sunt: determinarea şi perseverenţa dorinţa de a câştiga căutarea feedback-ului rezolvarea problemelor persistente iniţiativă şi responsabilitate orientare spre oportunităţi toleranţă pentru eşec încredere în sine şi optimism realizarea de viziuni nivelul mare de energie creativitatea şi spiritul de inovaţie . Calităţi şi competenţe ale întrepirnzătorul de success Calitatea reprezintă însuşirilor şi laturilor esenţiale în virtutea cărora un individ este deosebit faţă de alt individ.Diversificarea se poate realiza: .5. în mod individual sau în asociere cu alte personae fizice autorizate sau personae juridice.Printr-o diversificare conglomerată care presupune extinderea în afaceri cu totul diferite de cele esenţiale.Printr-o strategie de diversificare concentrică (atunci când se încearcă identificarea unor noi produse sau tehnologii complementare sau nu activităţii firmei).

- independenţa lucrul în echipă abilităţi manageriale .

Definirea şi rolul planului de afaceri Planul de afaceri este un instrument de lucru care se foloseste pentru a incepe si derula o afacere.) planificarea efectivă a activităţilor respective – alegerea strategiei potrivite şi găsirea căilor de atingere a obiectivelor stabilite . management operaţional. Iniţierea şi derularea unei afaceri 2. Un plan de afaceri se bazează pe următoarele elemente: .Capitolul 2. el poate fi elaborat la nivel de produs. Planul de afaceri este un document scris care descrie natura afacerii.un întreprinzător (omul de afaceri). marketing. activităţi comerciale specifice sau pentru fundamentarea investiţiilor de capital. Planul de afaceri 2. . Implementarea planului de afaceri însemnă control şi adaptare în funcţie de evoluţia reală. managementul proiectelor.1. Planul de afaceri este întocmit în vederea punerii în practică a strategiilor de afaceri. care necesita resurse materiale. avantajele pe care le va avea afacerea asupra competitorilor. Rolul planului de afaceri este nu numai de a demonstra că afacerea merită finanţată. finanţe. construit la interfaţa mai multor domenii economice: management strategic. etc. umane si financiare. concurenţi.1. Planul de afaceri reprezintă un document previzional. date tehnice. piaţa-ţintă. ci şi de a ghida întreprinzătorul începând cu primul an de operare a afacerii.mai multe activităţi care consumă resurse şi care generează profit (ideea de afacere) . Orice plan de afaceri presupune o anumită succesiune de etape: culegerea informaţiilor necesare despre furnizori. preţuri. managementul investiţiilor. contabilitate.1. Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate elementele critice ale entităţii economice. care îşi asumă conştient anumite riscuri şi doreşte să obţină un anumit profit.un mediu în care se desfăşoară aceste activităţi (mediul de afaceri). precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun proprietarii afacerii. date juridice. grupă de produse. managementul resurselor umane.

Creează managerului posibilitatea de a-şi comunica ideile şi proiectele tuturor utilizatorilor externi întreprinderii (bănci.Planul de afaceri devine o unealtă indispensabilă firmei datorită numărului cerinţelor şi ofertelor de finanţare. El cuprinde puncte de reper şi elemente ajutătoare pentru oreintarea în mediul economic. prin intermediul băncilor sau investitorilor 2.Planul de afaceri.Este un instrument de îmbunătăţire a managementului întreprinderii .1. ar trebui să aducă avantaje firmei prin modul său de alcătuire – adică prin organizarea. Pentru a atinge aceste scopuri. poate fi în acelaşi timp şi un studio de fezabilitate . Spre exemplu un plan poate fi în căutarea fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui producs nou. parteneri potenţiali) .Prezintă o imagine de ansamblu asupra afacerii .să pună în discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată . Necesitatea Planificării Un plan de afaceri de succes e un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul companiei.Funcţia de creditare – care se manifestă în cazul în care afacerea se finanţează din surse externe.să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse . planul de afaceri trebuie să urmărească: . Caracteristicile unui plan de afaceri: . Planul de afaceri.1.Funcţia de planificare în timp şi spaţiu a activităţii sau a afacerii . la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă. Funcţiile planului de afaceri . El reprezintă un set de proiecte specifice. detalierea şi realismul lui.2. 2.3.- redactarea planului – alegerea formei optime de prezentare către destinatar Planul de afaceri poate fi comparat cu o hartă rutieră: va arăta unde se află firma şi unde vrea să ajungă. investitori. Sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament. în cazul în care este bine întocmit.

băncile au devenit neîncrezătoare şi nedispuse să mai continue politica împrumuturilor conform procedurilor tradiţionale (în mod tradiţional. Astfel. .Unicitatea produsului şi tehnologia lui. .Fezabilitatea îndeplinirii previziunilor. Alianţele strategice – se referă la cercetarea ştiinţifică aplicativă comună. pentru a se lămuri asupra probabilităţii unei profitabilităţi crescute. băncile nu cereau un plan de afaceri de la solicitanţii de împrumuturi.1. bazându-şi încrederea pe analiza anterioară şi actual privind activitatea economic financiară a întreprinderii). investitorii doresc să li se demonstreze profitabilitatea proiectului de investiţii propus. la problemele dezvoltării produsului de marketing. aranjamentul include o combinaţie de sprijin financiar şi acces la canalele de distribuţie bine consolidate. pentru investitori interesul se află în calitatea oamenilor care conduc firma şi în profitabilitatea pe durată cât mai mare a acestora.Rezultatele înregistrate de firma solicitantă. . pentru firmele în creştere. Cel mai adesea. care să permit recuperarea investiţiei la o rată accelerată (20% la 60% anual. dar în dezvoltare.4. .Piaţa de desfacere. prin vânzarea companiei sau pe altă cale. poate fi situată într-o poziţie favorabilă şi poate obţine finanţarea dorită cu ajutorul unui plan de afaceri scris Investiţia de capital – spre deosebire de bănci. de regulă şi în mod tipic între corporaţii mari şi firme de mărime mică.Calitatea managementului Dacă pentru bănci interesul constă în existenţa unor acţiuni capabile să stea drept garanţii pentru suma împrumutată.să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului 2. investitorii urmăresc şi analizează atent următoarele aspecte: .. sau cinci până la maximum şapte ani). o firmă de mărime medie. În plus ei vor dori să afle cum şi când îşi vor recupera banii investiţi. .Persoanele din conducerea societăţii. . Utilitatea internă şi externă a planului de afaceri Finanţarea bancară – datorită problemelor intervenite prin eşecul unor proiecte economice (unele de foarte mari proporţii). Efortul comun poate să . Astfel.Performanţele conducerii.

.reliefarea capacităţii managementului superior al firmei de a evalua riscurile afacerii si de a face faţă acestor riscuri. . Obiectivele pe care le urmăreste un plan de afaceri intern sunt: . . datorită faptului că sunt necunoscute.identificarea riscurilor si dificultăţilor în funcţionare în vederea elaborării strategiei de gestionare a acestora.evidenţierea abilităţii managerilor în a diagnostica corect mediul în care firma îsi desfăsoară activitatea si de a-si fixa obiective raţionale pentru dezvoltarea firmei.monitorizarea realizării performanţelor planificate ale firmei si intervenţia corectării abaterilor semnificative. uneori prin fuziune şi pentru aceasta are tot mai multă nevoie de un plan de afaceri.înţelegerea poziţiei firmei pe piaţa specifică si în raport cu concurenţa. conform acestui criteriu se poate realiza următoarea clasificare:  plan de afaceri intern destinat managerilor.dureze mai mulţi ani. . Tipuri de plan de afaceri În general. 2. alte entităţii interesate de ideea de afaceri sau de proiectul de dezvoltare.  plan de afaceri destinat potenŃialilor parteneri: investitori. Astfel.1. organizaţiile mari sunt reticiente să intre în aranjamente cu firme de mărime medie. materiale si umane necesare obţinerii unei eficacităţi maxime. Fuzionările – firmele de mărime caută un mijloc de expansiune.5. . Relaţiile cu clienţii şi distribuitorii – de cele mai multe ori. planul de afaceri poate fi structurat în funcţie de localizarea destinatarului acestuia.stabilirea unor obiective realiste pentru afacere. finanţatori.dimensionarea si alocarea de resurse financiare. . dar un plan de afaceri bine întocmit poate înlătura neîncrederea şi dubiile. înainte de a se angaja la un contract pe termen lung. factorilor decizionali din cadrul ntreprinderii. În cazul în care planul de afaceri este destinat unor potenţiali parteneri obiectivele avute în vedere sunt următoarele: . Firmele mari vor să analizeze planul de afaceri al unei firme de mărime medie.

Planul sumar conţine 10-20 de pagini fiind folosit de către firmele care se află la început si care nu au prea multe de spus despre trecutul lor. De regulă planul sumar de afaceri este utilizat pentru reînnoirea unei linii de credit sau pentru obţinerea unei sume mici ca fond de investiţii. în funcţie de gradul de complexitate al problemelor abordate. iar operaţiunile curente nu au un volum prea mare. Acest tip de plan de afaceri reprezintă nivelul cel mai complex al realizării si prezentării unui plan de afaceri. minim 50 de pagini). În cazul în care propunerea se dovedeste viabilă se întocmeste un plan detaliat. planul de afaceri sumar poate fi întocmit si de către o firmă bine consolidată care doreste să testeze viabiltiatea unui proiect de investiţie. deoarece rezultatele sale sunt argumente suficiente în faţa unor parteneri potenţiali. elaborat în 20-40 de pagini. 2. în literatura de specialitate. Un astfel tip de plan de afaceri evidenţiază schematic modul de abordare a afacerilor de către firmă si a proiectelor acesteia. de regulă. În ceea ce priveste mărimea si amplitudinea planului de afaceri.  plan de afaceri dezvoltat sau complet.  plan de afaceri operaţional sau detaliat. se cunosc trei tipuri de planuri de afaceri:  plan de afaceri sumar. Există un conţinut general al planului care cuprinde 7 capitole: .. între 40 si 100 de pagini (după alţi autori. Acest plan este utilizat cu precădere atunci când se doreste un împrumut sau o investiţie substanţială. fiind întocmit de către marile companii pentru a-si stabili un mod de acţiune unitar pentru toţi colaboratorii lor. fiind considerat drept un ghid important pentru managerul firmei în cauză. Desigur.6. iar conţinutul acestuia să poarte amprenta personalităţii antreprenorului.1.evidenţierea parametrilor principali care determină rezultatele viitoare si rentabilitatea firmei. Planul de afaceri operaţional sau detaliat are. de specificul proiectului si de necesităţile de informare. Planul dezvoltat sau complet este considerat a fi de către specialisti planul tradiţional. Conţinutul unui plan de afaceri Fiecare plan de afaceri trebuie să fie adaptat naturii pe care o descrie. Un plan de afaceri sumar este potrivit si pentru un antreprenor de succes. scopului pentru care a fost elaborat.

a) Sinteza planului de afaceri - care pot fi susţinute în maximum 5 minute de prezentare orală b) Prezentarea societăţii comerciale/firmei Acest capitol are o importanţă deosebită în cazul în care planul este utilizat pentru contactarea unor investitori sau instituţii de creditare. aceşti potenţiali parteneri de afaceri trebuie să-i cunoască pe cei care le cer ajutorul.- sinteza planului de afaceri prezentarea societăţii comerciale/firmei descrierea afacerii descrierea amănunţită a produselor/ serviciilor oferite definirea pieţei organizarea firmei şi managementul acesteia situaţia economico-financiară a societăţii Obiectivul avut în vedere Descrierea sintetică a afacerii Informaţii succinte despre firmă Necesarul de fonduri Rezultate economico-financiare scontate Echipa managerială Sinteza planului de afaceri trebuie să conţină 3-5 pagini ca formă de redactare. De asemenea. Înainte de a decide să colaboreze cu firma. adică să aibă garanţia realizării profitului. trebuie să se convingă de avantajele pe care le pot avea în urma colaborării. Acest capitol trebuie să conţină informaţii privind: Denumirea firmei şi data înfiinţării Forma juridică de constituire Numărul de înregistrare la Registrul Comerţului şi codul fiscal Natura capitalului societăţii Obiectul de activitate înscris în statut Numele şi numărul acţionarilor (proprietarilor) şi datele lor personale În acest document al planului de afaceri trebuie prezentate cât mai explicit următoarele aspecte: c) Descrierea afacerii .

- Obiectivele prioritare şi misiunea firmei Nevoile consumatorilor ce urmează a fi satisfăcute Produsele/serviciile ce urmează a fi fabricate/prestate Cantităţile de utilaje şi dotări Situaţia actuală a firmei şi perspectivele de dezvoltare În acest capitol sunt evidenţiate în detaliu: d) Descrierea amănunţită a produselor/ serviciilor oferite Caracteristicile tehnice şi economice ale produslui/serviciului oferit Avantajul competitiv faţă de produsele/serviciile similare de pe piaţă Tehnologiile de fabricaţie şi gradul de noutate al produsului/serviciului Canalele de dsitribuţie şi modalităţile de promovare Preţurile de vânzare Acest capitol este foarte important pentru succesul ulterior al afacerii. Acestea vor investi mai sigur într-o afacere nouă (nesigură). Aici pot fi detaliate: Structura organizatorică şi metodele de organizare şi conducere Descrierea membrilor echipei manageriale Modalităţile de selectare şi perfecţionare a salariaţilor Forma de salarizare Descrierea procesului de producţie cu menţionarea duratelor şi a cheltuielilor aferente fiecărei etape a acestuia e) Definirea pieţei f) Organizarea firmei şi managementul acesteia . conţinutul lui vizând: Partea de piaţă şi vânzările estimate Structura şi dimensiunile cererii Prezentarea principalilor concurenţi şi ponderea deţinută pe piaţă Segmentul de piaţă dorit de firmă şi evoluţia acestuia în următorii 1. Instituţiile de creditare sunt interesate întotdeauna de calităţile şi experienţa echipei de conducere. la managementul firmei.5 ani Strategia de piaţă a întreprinderii Acest capitol include informaţii privitoare la echipa de conducere şi la resursele umane. decât într-una promiţătoare (de viitor). dar condusă de o echipă foarte bună. dar condusă de o echipă de manageri fără experienţă.

un contract de comodat Pasul 2: obţinerea acceptului asociaţiei de locatari (dacă este cazul).contul de profit/ pierderi pe ultimii 3 ani . o hoatărâre judecătorească definitivă privind proprietatea .un extras de carte funciară nu mai veche de 30 de zile .- Necesarul de spaţiu.un contract de vânzare-cumpărare sau contract de donaţie .situaţia creditelor existente (acolo unde este cazul) Situaţia economico-financiară estimativă a firmei care conţine informaţii referitoare la: . o declaraţie de luare în spaţiu. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent Persoană fizică autorizată (PFA) Pasi de urmat pentru a deveni o persoana fizica autorizata Pasul 1: Legalizare la notariat a actului prin care dovediţi că aveţi dreptul de a folosi sediul în care vă veţi desfăşura activitatea ca PFA.un certificat de moştenitor.1. Actul care trebuie legalizat poate fi: .2. Mergeţi la notariat şi faceţi o copie legalizată a actului prin care dovediţi că aveţi dreptul de a folosi sediul viitoarei PFA. 31/1990 privind societăţile comerciale şi Legea nr. personal (cantitativ şi calitativ) Planul de afaceri trebuie să arate potenţialilor investitori sau creditori de ce este g) Situaţia economico-financiară a societăţii profitabil să investească în acea firmă.un contract de subînchiriere. instalaţii. Condiţiile legislative ale activităţii antreprenoriale 2.situaţia veniturilor şi a cheltuielilor din ultimii 3 ani . Informaţiile financiare sunt grupate astfel: Activitatea trecuta a firmei care conţine informaţii referitoare la: . Constituirea PFA-urilor şi a societăţilor comerciale Înregistrarea comercianţilor în România este reglementată de Legea nr.2.evoluţia previzibilă a costurilor şi a profiturilor pe următorii 3 ani planul de finanţare pentru acoperirea cheltuielilor pe timpul realizării produsului/serviciului 2. 26/1990 privind registrul comerţului şi de Legea nr.veniturile estimate pe următorii 3 ani . .

Spre exemplu: “Ionescu Alexandru PFA” sau “Ionescu A. Dacă vecinii dumneavoastră şi-au dat acordul. Dovada verificării şi rezervării firmei. 8. 2.certificat de absolvire a unei instituţii de învăţământ . de la cel inferior.atestat de calificare profesională. eliberată de ORCT (pasul 3). precum şi de la vecinii cu care aveţi perete comun). trebuie să obţineţi acordul asociaţiei de proprietari pentru a putea stabili sediul PFA în acest imobil. Copia legalizată a documentului care arată că aveţi dreptul de a folosi sediul (pasul 1). Acest pas nu depinde de paşii anteriori. în original. Documentele care atestă pregătirea profesională sau experienţa profesională (copii xerox cu semnătura dumneavoastră) – pot fi: .În cazul în care vă veţi stabili sediul profesional într-un imobil care are destinaţia de locuinţă. Trebuie să solicitaţi semnăturile vecinilor direcţi (de la etajul superior. “Firma” este de fapt numele PFA. Specimenul dumneavoastră de semnătură. 7. Îi puteţi face în orice ordine doriţi. protecţiei mediului şi protecţiei muncii.diplomă de studii . Pasul 5: puteţi opta să depuneţi personal dosarul la sediul ORCT sau prin corespondenţă. 4. pe care trebuie să-l alegeţi după modelul “nume prenume” sau “nume iniţială prenume”. sanitar-veterinar. Documente necesare verificarii disponibilitatii denumirii: a) o cerere de verificare disponibilitate şi/sau rezervare firmă b) fotocopie a actului de identitate c) dovada că aţi achitat taxa de registru Pasul 4: Alcătuirea unui dosar în care se include: 1. Carte de identitate sau paşaport (copie xerox semnată de dumneavoastră). recunoaştere a calificării dobândite în străinătate etc. Pasul 3: verificarea şi rezervarea firmei la sediul ORCT. O declaraţie tip pe proprie răspundere care să ateste îndeplinirea condiţiilor legale de funcţionare prevăzute de legislaţia specială din domeniul sanitar. PFA”. O cerere de înregistrare completată cu datele dumneavoastră personale. . 6. 5. formularul mai trebuie ştampilat şi semnat de administratorul de bloc. Acceptul asociaţiei de locatari (pasul 2). 3.

3. Dacă documentaţia este incompletă. Dacă direcţia ONRC va emite o rezoluţie de respingere a cererii de înmatriculare în registrul comerţului. 2. iar de acolo vi se va da un bon pe care aveţi trecută data la care veţi afla dacă v i s-a admis dosarul în vederea înregistrării în Registrul Comerţului ca persoană fizică autorizată. care conţine codul unic de înregistrare (C. Dacă dosarul este complet. Vi se dă înapoi dosarul. vi se emite o rezoluţie de modificare prin care vi se va restitui dosarul. 3.I.) şi codul de identificare fiscală (C. unde un funcţionar va verifica dacă lipsesc acte. Veţi avea termen 15 zile (cu posibilitatea de prelungire) pentru completarea dosarului şi repetarea pasului 5.U. Dacă documentaţia este completă. Obţineţi dovada verificării firmei. Depuneţi dosarul (alcătuit conform paşilor 1-4) la ghişeu. Mergeţi din nou la ghişeul unde vi s-a eliberat nota de calcul şi depuneţi dosarul. 5. 4. Aici vi se va elibera chitanţa (pe care o veţi adăuga la dosar) şi un bon pe care aveţi trecută data la care veţi afla dacă vi s-a admis dosarul în vederea înregistrării în Registrul Comerţului ca persoană fizică autorizată. În urma înregistrării PFA se va elibera un certificat de înregistrare.). vă puteţi adresa “Biroului de asistenţă” sau ghişeului “Informaţii”. În cazul în care aveţi neclarităţi în privinţa completării formularelor. ORCT va emite rezoluţia de admitere a dosarului prin care va dispune motivat înmatricularea în Registrul Comerţului.I. Achitaţi taxa socotită prin nota de calcul la ghişeul numit “Registratură intrări”. în funcţie de cum aţi optat în cererea de înregistrare completată. împotriva rezoluţiei veţi putea formula în termen de 15 zile de la comunicare o plângere la judecătoria din raza sediului social. Dacă instanţa de judecată . Acesta poate fi trimis prin e-mail sau poştă ori îl puteţi ridica de la biroul eliberări de la sediul ORCT.În cazul în care optaţi să mergeţi personal la ORCT. vi se va întocmi o notă de calcul (aproximativ 250 lei). autorizarea funcţionării şi luarea în evidenţă fiscală – şi rezoluţia de la Tribunalul de pe lângă Oficiul Registrului Comerţului. – care atestă înregistrarea în Registrul Comerţului. trebuie să parcurgeţi următorii paşi: 1. 2. autorizarea funcţionării şi va trimite dosarul administraţiei financiare pentru luarea în evidenţă fiscală. REZULTATE PROCEDURĂ – 3 variante 1.F.

dupa caz. care au domiciliul/reşedinţa/sediul in Romania( acestea se obtin contra cost de catre Registul Comertului in momentul depunerii dosarului de infiintare a firmei ) sau pentru persoanele fizice sau juridice straine. rezervare denumire firma (se obtine de la Registrul Comertului) 3. declaraţia autentica pe propria raspundere a persoanei fizice cetaţean strain in nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice straine . administratorilor. dovada capitalului social 6. Societatea cu răspundere limitată (SRL) Societatea cu raspunderea limitata se poate constitui prin: • asocierea a doi sau a mai multor asociati pentru a desfasura o activitate comerciala. specimenele de semnatura ale reprezentanţilor societaţii ( intocmite la notariat sau la sediul Registrului Comertului) 9. cenzorilor sau auditorilor persoane fizice 2. Capitalul social va fi fixat de catre asociati in functie de nevoile societatii. va dispune prin hotărâre înmatricularea în Registrul Comerţului şi autorizarea funcţionării. asociatul unic poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica. cu respectarea plafonului minim stabilit de lege in valoare de 200 Ron. in vederea impartirii profitului si care raspund pentru obligatiile sociale in limita aportului lor. Actele necesare infiintarii unei societati comerciale (SRL): 1. actul care atesta dreptul de folosinta al societatii in spatiul destinat deschiderii sediului social ( inchiriere/ comodat/ vanzare-cumparare) 7. • aportul unui singur asociat. formularul tip pentru acord se gaseste pe site-ul Registrului Comertului) 8. acte de identitate ale asociatilor.admite plângerea dumneavoastră. care au aceasta calitate şi sunt inregistrate fiscal in Romania sau. actul constitutiv al societatii 4. acordul asociatiei de proprietari si al vecinilor (in cazul in care sediul social se afla intr-un bloc. certificatele de cazier fiscal pentru asociaţii sau reprezentanţii legali ai societaţii comerciale. actul de proprietate al sediului in care va functiona societatea ( sunt necesare si prezentarea actelor de intabulare) 5. care este detinatorul tuturor partilor sociale.

10. de securitate şi sănătate în muncă. precum şi jurisdicţia muncii. . traducerea realizata de un traducator autorizat a carui semnatura sa fie legalizata de un notar public. de protecţie socială. precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale. fără nici o discriminare în cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi angajatorii Drepturile şi obligaţiile privind realţiile de muncă dintre întreprinzător şi salariat se stabilesc potrivit legii prin negociere. oricare ar fi acestea orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate. modul în care se efectuează controlul din domeniul raporturilor de muncă. prin muncă forţată înţelegând orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub ameninţare sau pentru care persoana nu şi-a exprimat consimţământul în mod liber orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă şi a profesiei. Dintre principiile fundamentale care stau la baza Codului Muncii amintim următoarele: libertatea muncii este garantată prin Constituţie dreptul la muncă nu poate fi îngrădit munca forţată este interzisă. Codul muncii – cadrul legislativ al activităţii antreprenoriale Codul muncii este legea care reglementează totalitatea raporturilor individuale şi colective de muncă. meseriei sau activităţii pe care urmează să o presteze nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă sau într-o anumită profesie. alte formulare care vor fi completate la Registrul Comertului in momentul depunerii dosarului 2. în cadrul contractelor colective de muncă şi al contractelor individuale de muncă .care nu este inregistrata fiscal in Romania din care sa rezulte ca nu are datorii fiscale.2.2. dupa caz. şi. declaratia asociatiilor/ administratorilor in care sa se mentioneze ca indeplinesc condiitile legale de exercitare a calitatii de asociat/ administrator in societate 11.

3. Resurse materiale Resursele materiale atrase în activitatea economică reprezintă bunurile produse prin muncă şi utilizate pentru obţinerea altor bunuri şi/sau servicii destinate vânzării. fonduri nerambursabile. Resurse umane Resursele umane ale unei ţări sau zone geografice reprezintă totalitatea resurselor economice care sintetizează potenţialul de muncă. Muncitorii indirect productivi acţionează indirect asupra obiectului muncii. Principalele modalităţi de obţinere a resurselor financiare sunt: băncile. Capitalul fix participă la mai multe cicluri de producţie. Resursele necesare derulării unei afaceri 2. Factorul de producţie capital se împarte în două categorii: capital fix şi capital circulant. cei aflaţi în deplasare. Resurse financiare Resursele financiare reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică.3. se consumă treptat şi se înlocuieşte după mai mulţi ani de utilizare. precum şi bunrile la care se referă. cu ajutorul uneltelor. cunoştinţe. Personalul întreprinderii: Salariaţi încadraţi permanent sau temporar: cei prezenţi la lucru şi cei aflaţi în concediu Salariaţi absenţi motivat sau nemotivat: cei trimişi să lucreze în afara întreprinderii. . Totalitatea resurselor umane care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei întreprinderi reprezintă personalul întreprinderii.1. 2.3. maşinilor avute la dispoziţie. deplasării sau livrării lui. 2. prieteni. aparţinând unei persoane fizice sau juridice. leasing-ul.3. cei care efectueză ziua liberă Salariaţii întreprinderii care îşi completează studiile în calitate de elevi sau studenţi Muncitorii reprezintă categoria cea mai numeroasă de angajaţi din întreprindere. Muncitorii direct productivi sunt cei care acţionează direct asupra obiectelor muncii. instalaţiilor.3.2.2. rude. în scopul conservării. creditele externe. Capitalul circulant se consumă în întregime într-un singur ciclu de producţie şi se înlocuieşte şa fiecare nou ciclu de producţie. Resursele materiale atrase în activităţi economice reprezintă factorul de producţie capital.

Tipuri de risc După natura lor riscurile se pot încadra în mai multe categorii după cum urmează: riscuri economice riscuri comerciale riscuri tehnologice riscuri financiare riscuri strategice riscuri politice şi administrative riscuri accidentale Riscurile economice sunt determinate de incertitudinea evoluţiei pieţei şi în special de modificarea într-un interval foarte scurt de timp. Riscul pur reprezintă ameninţarea posibilă a unui eveniment care. În domeniul economic şi social. dacă apare. a volumului şi structurii cererii. Riscul în afaceri Riscul economic – orice element de incertitudine care poate afecta activitatea unui întreprinzător sau derularea unei anumite operaţii. 3.1. provoacă prejudiciu.Capitolul 3.1. delimiat şi acceptat din propria voinţă.1. fapt de conduce la riscul nerecuperării cheltuielilor avansate pentru cercetaredezvoltare şi inovare.imprevizibil: determinat de situaţii fortuit Riscul specualtiv reprezintă un pericol asumat controlabil. . evaluare şi control economic. există două moduri de abordare a riscurilor: riscul pur şi riscul speculativ. Riscul pur poate fi: . în funcţie de posibilităţile de identificare. precum şi a celor efectuate pentru cumpărarea echipamentelor şi utilajelor.previzibil: când factorii care ar provoca pierderi pot fi estimaţi . Risc şi reuşită în afaceri 3.

Riscurile accidentale sunt determinate de calamităţi naturale sau alte cauze de forţă majoră. Acceptarea (asumarea) riscurilor se face atunci când întreprinderea decide să fie propriul său asigurator.Riscurile comerciale provin din relaţiile cu partenerii de schimburi comerciale şi au drept efecte nerealizarea nivelurilor cifrei de afaceri producerea bunurilor ce vor fi vândute. practicile neloiale. ajustarea taxelor şi impozitelor. acoperirea riscurilor. naţional sau internaţional. Modalităţi de minimizare a riscului Cele mai utilizate metode pentru tratarea economică a riscurilor sunt: eliminarea riscurilor. „războiul” preţurilor.1. ţinând cont de faptul că orice acoperire este. Când este posibil. etc. Riscurile strategice îşi pot avea originea în: schimbarea raportului de forţe în interiorul de activitate. simultan. Eliminarea riscurilor se referă la acţiunea asupra surselor potenţiale de riscuri. Riscurile tehnologice rezultă din schimbarea bruscă a procedeelor de fabricare datorită evoluţiei rapide a progresului tehnic şi conduc la uzura morală a unor echipamente existente. tehnologiilor sau echipamentelor avute în vedere. rolul determinant în acest sens avându-l politicile guvernamentale fiscale şi monetare. Dacă acţiunea asupra cauzelor este insuficientă trebuie avută în vedere acoperirea riscurilor. Acoperirea riscurilor. parţială şi costisitoare. . Riscurile financiare reprezintă pierderile monetare ce afectează patrimoniul sau rezultatele. Riscurile politice şi administrative se produc datorită acţiunii forţelor care afectează mecanismele de funcţionare a macrosistemului. este preferabil eliminarea riscurilor interne. şi ale cheltuielilor pentru 3.2. transferul plăţilor şi alţi factori. material şi financiar. Această tehnică este utilizată în cazul riscurilor de mică importanţă şi care pot fi introduse în buget datorită frecvenţei mari de repetare. metodelor. acceptarea (asumarea) riscurilor. prin modificarea procedurilor.

Capitolul 4. răspundere contravenţională. Răspunderea disciplinară se referă la raporturile dintre angajat şi angajator. Răspunderea în afaceri are două funcţii: funcţia coercitivă şi funcţia educativă. care este abaterea cea mai grava dintre toate faptele pedepsite de lege si cel mai aspru sanctionata. prin comiterea unor abateri care contravin disciplinei muncii. Răspunderea contravenţională se declanşează în situaţia în care întreprinzătorul comite fapte contravenţionale. adică fapte care prezintă un grad de pericol social mai scăzut.1. Răspunderea penală poate fi declanşată numai pentru fapte ilicite de mare gravitate. producand unei anumite persoane un prejudiciu. . răspundere. civilă. Raspunderea civila delictuala apare de fiecare data cand intreprinzatorul incalca o anumita norma juridica. ţinând cont de interesele generale ale firmei. Răspunderea în afaceri Răspunderea în afaceri se referă la comportamentul pe care îl aleg întreprinzătorii din multiple variante posibile. Raspunderea civila contractuala revine intreprinzatorului care nu respecta obligatiile asumate la incheierea unui contract. atunci când angajatul îşi încalcă în mod repetat obligaţiile de serviciu. Baza răspunderii penale o constituie infracţiunea. care i-a adus sancţiuni în trecut. în cazul unei neconcordanţe între alegerea sa şi regula juridică ce prestabileşte comportamentul legal. răspundere penlă. coroborare cu dispoziţiile legale restrictive care nu pot fi încălcate. Răspunderea civilă este de două tipuri: contractuală şi delictuală. Funcţia coercitivă este o funcţie de constrângere şi pedepsire imediată a întreprinzătorului care nu respectă legea. determinându-l să nu mai repete fapta ilicită. amintim următoarele forme de răspundere juridică în afaceri: răspundere disciplinară. declarate de lege drept infracţiuni. Funcţia educativă influenţează conştiinţa întreprinzătorului. În funcţie de gravitatea răspunderii întreprinzătorului. Răspunderea în afaceri implică sancţionarea atitudinii sau acţiunii alese de antreprenor. Etica în afaceri 4.

2. instituind cadrul necesar accesului deplin la produse şi servicii.4. “bine”. în calitatea lor de consumatori. inselandu-si partenerii sau “beneficiarii” se autoelimina de pe piata. Responsabilitatea sociala a firmei Responsabilitatea sociala a firmei presupune ca deciziile sa fie luate in conformitatea cu anumite standarde si sa dca ala efecte favorabile asupra celor interesati in activitatea firmei Sensibilitatea sociala a firmei Sensibilitatea sociala a firmei se defineste prin dezvoltarea proceselor decizionale care orienteaza practicile firmei in vederea adoptarii unei conduite corecte din punct de vedere social. concurential. apărării şi asigurării drepturilor şi intereselor persoanelor fizice împotriva unor practici abuzive. Responsabilitatea sociala impreuna cu sensibilitatea sociala a firmei formeaza politica sociala a firmei care defineste comportamentul de afaceri al firmei exprimat prin: relatii si interactiuni care se stabilesc intre firma si mediul social intern si extern probleme care rezulta din actiunile firmei sau din interactiunile dintre firma si mediul sau ambiant abilitatea firmei de a diagnostica o problema. aceia care se dovedesc incorecti. judeca si evalua comportamentul firmei.3. cat mai ales pentru ca mai devreme sau mai tarziu intr-un mediu economic normal. . informării lor complete despre caracteristicile acestora. scopurile stabilite in contextul unei probleme date adoptarea deciziilor 4. Protecţia consumatorilor Statul este obligat să protejeze cetăţenii. Principii etice în relaţiile cu angajaţii firmei şi cu partenerii de afaceri Etica (corectitudinea) in afaceri este necesara nu numai pentru ca asa ar fi “frumos”. a stabili alternativele de solutionare si de a o rezolva inainte de ca ea sa devina presanta normele si valorile pentru evaluarea actiunilor firmei sunt folosite pentru a aprecia.

4. publicitatii. a resurselor oceanice. 4. a subsolului. suprapăşunatul. securitatii si intereselor legitime ale consumatorilor. canale în zone care trebuiau protejate. construirea de lacuri de acumulare.Drepturile fundamentale ale consumatorilor sunt: dreptul al satisfacerea cerintelor esentiale de viata dreptul la siguranta dreptul de a fi informat dreptul de a fi protejat impotriva informatiei. Măsurile de ameliorare a mediului vizează: combaterea poluării aerului ameliorarea efectului de seră ameliorarea smogului ameliorarea stratului de ozon ameliorarea purităţii apei ameliorarea poluării solului producerea de bunuri cu grad minim de risc împiedicarea poluării cu deşeuri . baraje. exploatarea exagerată a faunei terestre. etichetarii sau altor practici frauduloase dreptul de a fi despăgubit dreptul de a alege dreptul de a fi ascultat dreptul la educare dreptul la un mediu ambiant sanatos Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) este organismul care se ocupa cu protectia consumatorilor. Protecţia mediului Mediul ambiant reprezintă totalitatea factorilor care asigură menţinerea echilibrului ecologic şi determină condiţiile de viaţă pentru om şi de dezvoltare a societăţii. Omul a contribuit la deteriorarea mediului înconjurător prin: defrişarea pădurilor. Obiectivul sau principal il reprezinta realizarea politicii guvernamentale in domeniul protectiei vietii. sanatatii.

in perioada data. Conditia generala pentru ca nevoia de munca sa ia forma cererii de munca este recompensarea acesteia.1. cunoştinţele şi experienţa ajutându-se de instrumente corespunzătoare pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii trebuinţelor lor imediate şi de perspectivă. Iniţierea în căutarea unui loc de muncă 5. este neomogena si. cel mai important. determinant in piata muncii. ci si o fiinta cu nevoi complexe de cunoastere.Capitolul 5. este nu doar o „masina de lucru”. este unul complex. specific umană. genereaza nevoia de munca. Cererea de munca reprezinta nevoia de munca salariata care se formeaza la un moment dat intr-o economie de piata. intrucat au resurse pentru existenta sau au alte preocupari. care se initiaza sau exista in societate. ca si parte a societatii. Oferta de munca este formata din munca pe care o pot depune membrii societatii in conditii salariale. Orice activitate. trebuie avut in vedere faptul ca nu toate disponibilitatile de munca se constituie in oferta. are o mobilitate redusa. Oferta de munca se exprima prin numarul celor apti de munca sau populatia apta disponibila din care se scade numarul femeilor casnice. se poate observa ca oferta de munca se formeaza intr-un timp indelungat. afirmare si apartenenta in societate. In acest caz. iar omul. Aceasta reprezinta volumul total de munca necesar activitatilor dintr-o tara pe o perioada data. al studentilor si al celor care nu doresc sa se angajeze in nici o activitate. Cererea şi oferta pe piaţa muncii Munca este activitatea conştientă. ci numai acelea care urmeaza sa fie recompensate (salarizate). Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama utilizarii disponibilitatilor de munca existente in societate. prin care oamenii îşi folosesc aptitudinile. Dar ea nu constituie in intregime o cerere care se exprima pe piata muncii. nu se manifesta in intregime dupa principiile economiei de piata (caz in care omul ar fi limitat doar la o componenta economica). Ea se exprima prin intermediul numarului de locuri de munca. Avand in vedere faptul ca factorul uman. . adica a volumului de munca ce poate fi depus de populatia apta de munca a tarii respective.

In acest sens se impun atentiei urmatoarele aspecte: · pe termen scurt. indiferent dacă primeau sau nu alocaţie de sprijin. ci de compun din segmente si grupuri neconcurentiale sau putin concurentiale. De asemenea. · oferta de forta de munca este eminamente perisabila si are caracter relativ rigid. ci ca niste categorii specifice cu un continut care le este propriu. . psihologie. 5. chiar daca nu au avantaje economice. oferta de munca nu se formeaza in exclusivitate pe principiile economiei de piata. · oferta de munca in ansamblul sau se formeaza in decursul unui timp indelungat in care creste si se instruieste fiecare generatie de oameni pana la varsta la care se poate angaja. ci ca oameni. Şomajul Şomerii. · posesorii fortei de munca au o mobilitate relativ redusa. ci sunt atasati mediului economico-social. neputandu-se subsitui reciproc decat in anumite limite sau deloc. generatoare de locuri de munca. sau alte forme de protecţie socială. sex.Şomerii înregistraţi sunt persoanele care au declarat că în perioada de referinţă erau înscrise la Oficiile forţei de muncă şi şomaj. aspecte care nu sunt neaparat de natura economica. starea sanatatii. nu poate astepta oricat angajarea pe un loc de munca. reprezintă o categorie economică a cărei definire a suscitat numeroase abordări. De aceea. · generatiile de tineri nu sunt crescute de parintii lor ca niste marfuri sau numai pentru a deveni salariati.2. conditii de munca etc. oamenii nu se deplaseaza dintr-o localitate in alta si nu-si schimba cu usurinta munca. Cel ce face oferta trebuie sa traiasca. cererea de munca este practic invariabila.Cererea si oferta de munca nu trebuie considerate prelungiri simple si directe ale cererii si ofertei de bunuri economice pe o alta piata. · cererea si oferta de munca nu sunt omogene. a doua componentă a populaţiei active. deoarece dezvoltarea unor activitati existente si initierea altora noi. ajutor de şomaj. efectivul şomerilor se determină în două variante: . presupun o anumita perioada de timp. În statistica românească. oferta de munca depinde de varsta.

persoanele fără loc de muncă.I. . Sunt incluse. care aşteaptă să fie rechemate la lucru sau care au găsit un loc de muncă şi urmează să înceapă lucrul la o dată ulterioară perioadei de referinţă. Intrând pe site ul firmei.3. disponibile să lucreze.putem căuta informaţii direct la firmele la care am dori să ne angajăm. .consultarea site-urilor electronice specializate. dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă. cu persoane din conducerea firmei).nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri. de exemplu: BEST JOBS.participarea la târgurile de locuri de muncă (job shop-uri) organizate periodic de agenţiile de ocupare a forţei de muncă. sindicate etc.identificarea şi consultarea cu regularitate a anunţurilor cu oferte de locuri de muncă din ziare. publicarea de anunţuri sau răspunsuri la anunţuri. reviste.M. E JOBS . Aceste agenţii oferă servicii de mediere a muncii. dar care au declarat că sunt în căutarea unui loc de muncă şi sunt disponibile să înceapă lucrul.sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile. de asemenea: . prieteni. . sunt persoanele de 15 ani şi peste care în decursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii: . utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode pentru a-l găsi: înscrierea la Oficiul de forţă de muncă şi şomaj sau la agenţii particulare de plasare. demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu. apel la rude. . adică oferă informaţii privind locurile de muncă vacante şi . studenţi.Şomerii în sens B. pensionari). Uneori putem găsi afişe cu locuri de muncă disponibile pe poarta / uşa firmei. O altă posibilitate este cea de a discuta direct cu persoane care lucrează la firma care ne interesează (pe cât posibil. .publicarea unor anunţuri în publicaţii specializate. .persoanele care în mod obişnuit fac parte din populaţia inactivă (elevi. Căutarea unui loc de muncă Ce putem face concret pentru a găsi un loc de muncă? ..apelarea la o agenţie sau oficiu de plasare a forţei de muncă.sunt în căutarea unui loc de muncă. putem afla eventualele oportunităţi de angajare. 5. .

condiţiile de ocupare a acestora prin publicarea. CURRICULUM VITAE (C. să fie relevante şi prezentate cu maximă concizie.) Curriculum Vitae ( în limba latină : " cursul / desfăşurarea vieţii " ). afişarea lor şi prin organizarea de burse ale locurilor de muncă. Un C. pentru a permite şi facilita comparaţiile între diverşii solicitanţi de locuri de muncă. precum şi competiţia intre aceştia. trebuie să fie in acord cu cerinţele şi competenţele postului. menţionăm : · se foloseşte coală albă format A4 de bună calitate · datele personale (nume. vor specifica evoluţia in carieră. telefon/fax ).V.V. Este bine de ştiut că un recrutor experimentat nu poate acorda mai mult de un minut parcurgerii unui C. V. corect incadrat in pagină şi fără greşeli gramaticale · se redactează dactilografiat sau pe calculator · de preferinţă nu trebuie să depăşească o pagină (maxim două) şi să fie cât mai aerisit pentru a fi uşor de citit · intotdeauna se completează in acord cu obiectivele personale precum şi competenţele necesare pentru postul vizat. trebuie să se ţină seama de un ansamblu de reguli cu caracter obligatoriu. de aceea el trebuie să răspundă unor anumite cerinţe. trebuie să apară in stânga sus a paginii · fotografia (dacă se solicită).V.V. calităţile dobândite prin prestarea activităţilor şi evoluţia in ordine invers cronologică a locurilor de muncă avute . Informaţiile incluse intr-un C. va fi aplicată in dreapta sus · aspectul estetic este foarte important. precizie şi claritate. şi. C. Printre aceste reguli. este un document universal care a intrat deja în folosinţă şi la noi în mod curent. îngrijit. Un Curriculum Vitae are de obicei fondul şi forma parţial standardizate.V -ul trebuie să fie prezentabil. adresă. competenţele avute. În intocmirea unui C. realizările profesionale. deci pentru fiecare post un CV distinct · cei cu experienţă in muncă. bine redactat poate creşte semnificativ şansele de a obţine postul dorit. El este considerat ca fiind eficient numai in măsura in care se finalizează cu invitarea la un interviu.

· este importantă. prin . burse. menţionarea disponibilităţii de a călători sau de a schimba domiciliul la solicitarea societăţii · opţional pot fi menţionate pasiunile. trebuie să conţină denumirea jobului la care vrei să te înscrii. astfel ca informaţiile prezentate să poată fi confirmate la o eventuală verificare · CV-ul nu se semnează şi nu se datează. Iată motivul pentru care trebuie să menţionezi toate aceste amănunte: angajatorii trebuie să gestioneze toate anunţurile de joburi ale companiei lor. Este o idee bună să menţionezi şi sursa de la care ai aflat despre acest job disponibil. marketing. toate acestea indicând că ei ar putea deveni buni angajaţi nu se lasă perioade de discontinuitate in prezentarea carierei. şi nu vor putea ghici la care dintre ele te referi sau la care doreşti să te înscrii. De asemenea. se va pune accentul atât pe calităţile personale care pot compensa lipsa acesteia. Dacă în anunţul cu jobul respectiv era menţionat şi un cod pentru acesta. etc.· in cazul absolvenţilor şi a persoanelor fără experienţă in muncă. posesia carnetului de conducere.V. management. informatică. atribuţii de lider.. ci se menţionează doar posibilitatea furnizării lor la cerere · nu se trec date nereale! CV-ul trebuie să fie sincer. SCRISOAREA DE INTENŢIE Câteva sfaturi legate de întocmirea unei scrisori de intenţie: 1) Nu uita să menţionezi denumirea jobului Una din primele fraze ale Scrisorii de Intenţie. limbile străine cunoscute · in CV nu se prezintă informaţii sau pretenţii salariale · nu se includ informaţii de natură religioasă. bineînţeles. după ce. slujbe temporare. etc. atunci când este cazul. politică sau de altă natură controversată · referinţele. ai salutat persoana căreia îi este destinată. dacă există. precum şi pe premii şcolare. include şi numărul respectiv. · este util să fie menţionate şi alte competenţe personale necesare ocupării postului: cursuri de limbi străine. preocupările din timpul liber. alte cursuri urmate. nu se anexează la C..

Chiar dacă anunţul la care vrei să aplici este diferit de sectoarele de industrie cu care eşti obişnuit. doarece sunteţi cei mai buni în acest domeniu” 5)Personalizarea scrisorilor de intenţie. poţi câştiga angajatorul. înainte de a i te adresa. copiind practic toate informaţiile din CV şi incluzându-le în Scrisoarea de Intenţie – este o pierdere de timp şi probabil o pierdere a şansei de a fi ales pentru job. menţionate de candidaţi în Scrisoarea de Intenţie. Ideea este că angajatorul are deja CV-ul tău – Scrisoarea de Intenţie nu trebuie să îl repete. contribuţia şi realizările tale profesionale în cadrul ultimului loc de muncă sau cum ai rezolvat situaţii dificile. ci să exprime ceva nou. 4) Ce poţi face pentru mine? Motivele pentru care îşi doresc job-ul respectiv. deoarece îi munca şi va fi mai receptiv atunci când îţi va citi CV-ul. 2) Pericolul creării unei Scrisori de Intenţie impersonale Este o mare greşeală uşurezi să trimiţi aceeaşi Scrisoare de Intenţie fiecărui angajator. prin faptul că ai făcut cercetări despre companie. sunt de cele mai multe ori formulate astfel: • „Am nevoie de bani” • „Mi se pare destul de interesant acest post” • „De mic copil îmi doream să lucrez pentru această companie” • „Am nevoie de experienţă în acest domeniu” • „Un job în cadrul companiei dvs. este bine ca întotdeauna să-ţi personalizezi scrisoarea de intenţie. 3) Nu repeta ideile din CV Mulţi candidaţi fac această greşeală. mi-ar ajuta în carieră. Ideea de bază a unei Scrisori de Intenţie este de a părea personală. schimbând doar numele persoanei căreia îi este adresată. O Scrisoare de Intenţie de succes trebuie personalizată în funcţie de caracteristicile companiei căreia îi este destinată. că eşti interesat de job. . doar prin simplul fapt de a personaliza scrisoarea de intenţie arăţi interes şi iniţiativă.menţionarea acestor simple amănunte. Scrisorile standard îi arată intervievatorului că nu eşti în totalitate interesat de postul respectiv. Menţionează eventuale evenimente recente sau proiecte ale companiei sau dovedeşte-le că ai câteva cunoştinţe despre realizările anterioare ale firmei – toate acestea vor demonstra faptul că eşti interesat de a te alătura echipei respective. Scrisoarea de Intenţie trebuie să ofere ceea ce nu poate oferi CV-ul – de exemplu.

6) Un post căruia i s-a făcut publicitate Fă cercetări legate de compania şi de postul pentru care vrei să aplici. Este puţin probabil ca aplicaţia ta să fie o supraîncărcare a CV-urilor şi scrisorilor de intenţie primite. Atrage atenţia asupra calificărilor tale. Dacă este posibil. în cazul în care angajatorul nu a specificat că doreşte să fie scrisă de mână. Companiei îi arăţi că ai iniţiativă. dacă este posibil aplicantul ar trebui să adreseze scrisoarea unei persoane din cadrul companiei. Ai grijă să îndeplineşti toate cerinţele postului şi precizeazăle separat în scrisoarea de intenţie.” 8) Cerere pentru experienţa de lucru Experienţa de lucru este o metodă bună de a înţelege ce carieră să urmezi. redactând o scrisoare către o companie care nu a făcut public anunţul. 9) Scrisoarea de intenţie poate fi scrisă de mână Scrisoare de intenţie poate fi scrisă la calculator şi printată numai cu cerneală neagră. fă referire la cineva din cadrul companiei. Oricare ar fi scopul tău. Pune accent în scrisoare pe cunoştinţele/cursurile făcute la facultate/colegiu şi de ce sunt ele relevante în sectorul pentru care aplici. În cazul în care . ai grijă cum te vinzi şi motivele pe care le menţionezi în legătură cu ce poţi face pentru compania respectivă. şi nu va fi aşezată într-un vraf mare de hârtii. Adresează scrisoarea de intenţie persoanei specificate în anunţ. În introducerea scrisorii prezintă cunoştinţele tale despre companie împreună cu o declaraţie pozitivă legată de contribuţia pe care o poţi avea. iar dacă soliciţi experienţă plătită nu preciza suma dorită. decât să facă cafea şi să copieze documente. de exemplu “Văvoi contacta săptămâna viitoare pentru a discuta despre un posibil interviu. ci conform teoriei va beneficia de mai multă atenţie. Sunt două metode de a lucra pentru a căpăta experienţă. Dacă soliciţi angajare neplatită specifică în scrisoare.Scrisoarea de intenţie variază în funcţie de tipul de job şi de modalitatea de a aplica. sau la un articol din ziar referitor la companie. În încheiere precizează care sunt acţiunile pe care le vei întreprinde. Este mai uşor să găseşti loc pentru muncă neplatită din motive evidente. 7) Un post căruia nu i s-a făcut publicitate A aplica pentru un post care nu a fost făcut public este cea mai bună metodă de a găsi un loc de muncă. astfel încât destinatarul să fie surprins. Unele companii încurajează acest lucru şi îi dau persoanei respective mai multe atribuţii. de exemplu tu aplici la un anunţ. remunerată sau neremunerată.

11) Adresarea în scrisoarea de intenţie Dacă ai numele angajatorului adresează-te acestuia. Aranjează textul în aşa fel încât să apară centrat în pagină. 10) Lungimea unei scrisori de intenţie Nu depăşi o pagină format A4. 17) Fonturi şi tipul de hârtie şi revino cu un telefon după aproximativ o săptămână. continuă să aplici şi la . Al treilea paragraf – scrie despre ţelurile tale legaându-le de domeniul companiei şi de postul pentru care aplici. Solicită un interviu cititorului atunci când doreşte şi comunică că vei păstra legătura. Este foarte uşor pentru un angajator să respingă scrisorile tip. Al doilea paragraf – oferă detalii despre cum poţi contribui tu în cadrul companiei şi care sunt calităţile tale care te fac potrivit pentru postul respectiv. În timpul în care aştepţi răspunsul de la o companie. incluzând o adresă de contact şi semnătura. cu stimă”. ar trebui să foloseşti un stilou de calitate şi să fii atent să nu faci greşeli. atunci adresează-te cu Stimată/Stimat Doamnă/Domn. Dacă nu reuşeşti să afli. 15) Pot trimite aceeaşi scrisoare de intenţie tuturor anunţurilor? Este preferabil să-ţi direcţionezi fiecare scrisoare în funcţie de anunţul pentru care aplici. dacă nu. încearcă să afli un nume pe pagina de internet a firmei sau telefonând şi intrebând cine este şeful departamentului. 12) Când trebuie să trimit o scrisoare de intenţie Scrisoarea de intenţie trebuie trimisă întotdeauna împreună cu CV-ul. 14) Punctele principale care trebuie incluse în scrisoarea de intenţie Primul paragraf – menţionează pentru ce post aplici şi de ce eşti cel mai bun candidat pentru postul respectiv. 16) Ce trebuie făcut după trimiterea scrisorii de intenţie Ţine minte când ai trimis scrisoarea alte anunţuri. Concentrează aceste informaţii în maxim patru paragrafe. 13) Încheierea unei scrisori de intenţie O scrisoare de intenţie este o scrisoare de afaceri şi drept urmare ar trebui să se încheie cu “Cu sinceritate/Al dvs.doreşte scrisă de mână scrisoarea.

şi evită abrevierile şi jargoanele. La fel ca şi un CV. Am. 18) Tipul de exprimare Foloseşte ceva simplu. Limbajul trebuie să fie ferm şi u ş o r de în ţ eles.. O scrisoare de intenţie este o scrisoare de vânzare. INTERVIUL 1) Cum să te prezinţi la un interviu? Scopul tău este să-l convingi pe cel care te intervievează că tu eşti persoana cea mai potrivită pentru postul respectiv. De exemplu: aptitudini de comunicare. 2) Categorii de întrebări care ţi se vor pune: 1. În orice caz. ar trebui să fie concisă şi să ofere principalele motive pentru care tu ar trebui să fii chemat la interviu. Trebuie să fie cerneală neagră pe coală albă. Decizia celui care te examinează va fi luată numai în funcţie de comportamentul răspunzi la anumite întrebări. care te vinde pe tine drept candidat. experienţa PC. Times New Roman sau Arial. că ai abilităţile şi deprinderile necesare. Strategia unei scrisori de intenţie de succes include şi accentuarea celor mai importante realizări ale tale. rămâi la Times. oricât de mulţi ar fi aceştia.. semnarea scrisorilor. Pregătirea pentru interviu constă în a învăţa să porţi o conversaţie cu examinatorul (examinatorii) şi să . Sunt” la începutul propoziţiilor. Întrebări despre studiile tale: · Unde ai făcut liceul/facultatea? · Eşti absolvent? Cu ce medie ai absolvit? tău.Aceasta este o scrisoare formală. Printează scrisoarea pe acelaşi tip de coală ca şi la CV. 20) Nu uita să semnezi scrisoarea. Este ca o etichetă în lumea afacerilor (şi scoate în evidenţă atenţia ta faţă de detalii). dacă iţi trimiţi scrisoarea sau CV-ul prin e-mail. Încearcă să nu foloseşti prea multe formulări de genul “Pot. poţi fi unul din cei douăzeci de candidaţi şi să câştigi. 19) Nu uita să menţionezi cele mai importante calităţi ale tale. foloseşte multe verbe de acţiune. Nu te gândi la ceilalţi. deci nu folosi fonturi stilate. o semnătură nu este neaparat necesară. evită clişeele şi frazele prea comune. poţi fi singurul care participă la interviu şi să pierzi sau .

.....· De ce ai ales acest domeniu? · Ai avut vreo slujbă paralel cu şcoala? Trebuie să răspunzi exact. Arată interesul pentru profesia ta. Întrebări despre obiectivele carierei tale · Pe examinator îl interesează dacă poţi contribui la successul firmei/instituţiei respective · Orice răspuns la astfel de întrebări trebuie să arate că eşti competent şi poţi deveni şi mai competent · Obiectivul carierei tale trebuie să fie compatibil cu interesele firmei !!! O întrebare capcană: "Vrei să afli ceva despre postul respectiv sau firma noastră?" Această întrebare este pusă pentru a vedea dacă eşti o persoană motivată... persoanele indiferente nu sunt decât foarte rar angajate. Dacă nu ai toate deprinderile.. să-ţi accentuezi reuşitele şi să eviţi să vorbeşti despre insuccese... în nici un caz nu răspunde negativ! Poţi întreba: · Care sunt planurile de dezvoltare ale firmei? · Cu cine vei lucra? · Care sunt posibilităţile de specializare? . Întrebari despre experienţa profesională · Care a fost prima ta slujbă? · Cui te subordonai? · Ai fost vreodată promovat? · Care erau sarcinile de serviciu? · Ai avut creşteri de salariu? · De ce ţi-ai schimbat locul de muncă? ATENŢIE! Nu îţi critica foştii şefi! 3...? · Cunoşti activitatea firmei noastre? Informează-te dinainte ce trebuie să faci în postul respectiv.. 2. Întrebări despre postul vizat/firma respectivă · Ce crezi că va trebui să faci dacă vei fi angajat? · Ce deprinderi ai pentru postul X? · Poţi să înveţi repede să faci . arată-ţi disponibilitatea de a învăţa repede! 4..

antipatiile. prejudecăţile joacă în unele cazuri un rol care influenţează decizia finală. · Nu angajez pe nimeni care a lucrat la instituţia/firma incompetenţi. Dacă. Absolvenţii altor facultăţi nu ştiu nimic. singura soluţie este să-i arăţi că. Din păcate. Persoanele competente cunosc însă foarte bine importanţa obiectivităţii atunci când conduc un interviu. priveşte-l direct! · Trimite o scrisoare de mulţumire după câteva zile şi reafirmă-ţi dorinţa de a lucra la firma respectivă! 3) Cum să înlături stresul interviurilor Y. dintr-o întâmplare. Nu face faţă stresului! · Nu angajez studenţi.· Care este programul de lucru? Arată-te interesat de slujba vizată şi dornic de a începe să lucrezi! Ce gândesc examinatorii? Orice examinator este un om care are simpatiile. capriciile şi reţinerile sale. Sunt neserioşi şi întârzie mereu. Ce trebuie să faci? Nu crea din acest fapt o problemă! Gândeşte-te Tipuri de prejudecăţi: · Persoanele care au absolvit facultatea X sunt foarte bine pregătite. intri într-o categorie neagreată de examinator. · Nu angajez o femeie pe acest post. Toţi de acolo sunt că prejudecăţile examinatorului reprezintă un mic obstacol ascuns pe care poţi să-l depăşeşti! . indiferent de aceasta EŞTI O PERSOANĂ FOARTE VALOROASĂ! Dovedeşte-i examinatorului că ai calităţi care compensează cu mult lucrurile care nu îi plac la tine! Cum poţi face o impresie bună? · Îmbrăcămintea trebuie să fie discretă şi potrivită situaţiei · Trebuie să atragă atenţia asupra ta şi să nu iasă ea în evidenţă · Punctualitatea este foarte apreciată · Nu mesteca gumă şi nu fuma în timpul interviului · Salută într-un mod ferm şi hotărât · Adu copii după CV şi diploma de studii · Nu evita privirea celui care te examinează.

va trebui să te grabeşti şi nu vei avea timp să iţi pui ideile în ordine pentru interviu. sunt stresaţi datorită pregătirii pentru interviu. să intre în panică. te pregăteşti psihic pentru a face faţă cât mai bine situaţiei reale. iar dacă vei ajunge prea târziu. Exersează succesul în imaginaţia ta şi curând vei avea parte de el şi în realitate. cu ajutorul căreia îţi creezi în minte imaginea unei situaţii stresante. aceştia sunt stresaţi cu privire la participarea la interviu. liniştit şi încrezător pe parcursul discuţiei cu acesta şi te va considera potrivit pentru job. ore sau chiar câteva minute înainte de interviu – închide ochii. pe care o rezolvi cu succes. Mai întâi.Pentru marea majoritate a celor care îşi caută un loc de muncă. Vizualizarea reprezintă o tehnică de relaxare. îţi va permite să îţi tragi răsuflarea şi să te obişnuieşti cu mediul – este suficient timp. Iată în continuare câteva tehnici simple care te pot ajuta să te linişteşti şi să te relaxezi când te simţi stresat înaintea unui interviu. a) Înainte de interviu Punctualitatea la un interviu este una din cele mai importante aspecte de care trebuie să te asiguri. Demonstrează-i intervievatorului că eşti calm. cuvintele „stres” şi „interviu” sunt sinonime. Poţi practica vizualizarea cu câteva zile. Stresul are o mulţime de efecte asupra oamenilor – îi poate face să tremure. fiind încrezător şi răspunzând cu uşurinţă chiar şi întrebărilor grele. să se agite sau să îşi piardă ideile. . nu-ţi provoca inutil situaţii de stres – încearcă să ajungi cu 10 minute înainte de începerea interviului. O pauză înaintea interviului. !!! Iată câteva sfaturi pentru a-ţi păstra calmul pe parcursul interviului: • Respiră rar şi adânc (şi desigur. iar în cele din urmă sunt stresaţi cu privire la ţinuta şi îmbrăcăminte. apoi. Astfel. Dacă vei ajunge prea devreme. vei aştepta şi vei fi îngrijorat. fără a fi prea mult. Dar momentul în care stresul atinge punctul culminant este cel în care candidatul ajunge la interviu. b) Imagineaza-ţi Iţi poţi transforma visele în realitate – foloseşte-ţi imaginaţia pentru a-ţi păstra calmul pe parcursul unui interviu. silenţios). de 10 minute. la ceea ce vor spune. respiră adânc şi imagineaza-ţi discuţia cu angajatorul. să vorbească prea mult. dacă angajatorii îi vor plăcea sau nu şi multe altele. c) Relaxează-te Un candidat relaxat este un candidat încrezător în propriile capacităţi.

răsuflă adânc. • Zâmbeşte – este contagios! d) Ia pauze. şi nu îţi încrucişa braţele sau picioarele.• Stai drept pe cât posibil. fie te bâlbâi sau nu îţi găseşti cuvintele pentru a răspunde unei întrebări dificile. ia o pauză în momentul în care simţi că începi să intri în panică. Este mai uşor să îţi controlezi frica şi panica pe măsură ce simţi că acestea apar. . O pauză scurtă de numai 10 secunde poate fi exact ceea ce ai nevoie pentru a-ţi recâştiga calmul şi controlul. decât să te relaxezi când deja ţi-ai pierdut calmul şi controlul asupra ideilor. iar intervievatorul cu siguranţă nici nu va observa acest lucru. nu intra în panică Pe parcursul oricărui interviu se întamplă ceva care nu decurge conform planurilor tale: fie are loc o pauză prea lungă. repetă în gând că poţi trece peste acest moment. în care tăcerea devine apăsătoare. concentrează-te şi reia interviul. Aşa că. • Vorbeşte rar şi fă pauze dese de respiraţie. ţine-le relaxate. NU intra în panică – acum este momentul să aplici tehnicile de relaxare prezentate mai sus.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful