Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013

suport de curs

Educaţie Antreprenorială
Filiala Cluj-Napoca a Fundaţiei Învăţământului Preuniversitar al Cooperaţiei Meșteșugărești “Spiru Haret”

str. Al.V. Voevod, nr. 55A, 400436; tel./fax : 0264 414992, 414974; email: cj@ucecom.org web: cj.ucecom.org

Cuprins

Cuprins ................................................................................................................................ 2 Capitolul 1. Mediul de afaceri ............................................................................................ 3 1.1. Caracteristicile si componentele mediului de afaceri .............................................. 3 1.2. Micromediul şi macromediul .................................................................................. 4 1.2.1. Micromediul ...................................................................................................... 4 1.2.2. Macromediul ..................................................................................................... 7 1.3. Strategii pentru monitorizarea mediului de afaceri ................................................ 11 1.4. Individul ca întreprinzător..................................................................................... 13 1.5. Calităţi şi competenţe ale întrepirnzătorul de success ........................................... 13 Capitolul 2. Iniţierea şi derularea unei afaceri .................................................................. 14 2.1. Planul de afaceri ..................................................................................................... 15 2.1.1. Definirea şi rolul planului de afaceri ............................................................. 15 2.1.2. Caracteristicile unui plan de afaceri:............................................................... 16 2.1.3. Necesitatea Planificării ................................................................................... 16 2.1.4. Utilitatea internă şi externă a planului de afaceri............................................ 17 2.1.5. Tipuri de plan de afaceri ................................................................................. 18 2.1.6. Conţinutul unui plan de afaceri ....................................................................... 19 2.2. Condiţiile legislative ale activităţii antreprenoriale ............................................... 22 2.2.1. Constituirea PFA-urilor şi a societăţilor comerciale ....................................... 22 2.2.2. Codul muncii – cadrul legislativ al activităţii antreprenoriale ........................ 26 2.3. Resursele necesare derulării unei afaceri ............................................................... 27 2.3.1. Resurse financiare ........................................................................................... 27 2.3.2. Resurse materiale ............................................................................................ 27 2.3.3. Resurse umane ................................................................................................ 27 Capitolul 3. Risc şi reuşită în afaceri ................................................................................ 28 3.1. Riscul în afaceri ..................................................................................................... 28 3.1.1. Tipuri de risc ................................................................................................... 28 3.1.2. Modalităţi de minimizare a riscului ................................................................ 29 Capitolul 4. Etica în afaceri .............................................................................................. 30 4.1. Răspunderea în afaceri ........................................................................................... 30 4.2. Principii etice în relaţiile cu angajaţii firmei şi cu partenerii de afaceri ................ 31 4.3. Protecţia consumatorilor ........................................................................................ 31 4.4. Protecţia mediului .................................................................................................. 32 Capitolul 5. Iniţierea în căutarea unui loc de muncă ........................................................ 33 5.1. Cererea şi oferta pe piaţa muncii ........................................................................... 33 5.2. Şomajul .................................................................................................................. 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ................................................................................... 35

Capitolul 1. Mediul de afaceri

1.1. Caracteristicile si componentele mediului de afaceri
În activitatea oricărei firme, mediul joacă un rol esenţial în definirea strategiilor sale, în sesizarea şi folosirea oportunităţilor de dezvoltare, constituind practic suportul realizării obiectivelor de creştere economică, de profitabilitate sau doar de supravieţuire. Pentru a înţelege presiunile pe care le suportă o firmă, este necesar să definim mediul şi componentele sale specific, aşa cum au fost identificate de către specialişti români sau străini. Toate aceste definiţii au în comun două aspcete ale mediului: dinamismul său (capacitatea de a anticipa configuraţiile viitoare ale mediului sau adaptarea la schimbări neprevăzute) şi relaţiile de intercondiţionare existente între elementele identificabile de mediu. În opinia lui Phillip Kotler, mediul firmei global este definit ca fiind “ansamblul factorilor şi forţelor externe întreprinderii care sunt în măsură să-I afecteze acesteia maniera de dezvoltare”. Mediul este definit de Elisabeth Hill şi Terry O´Sulliva astfel: “mediul firmei constă în acei factori ce-i scapă controlului său imediat şi care sunt capabili să-i influenţeze relaţiile cu partenerii de mediu”. Dintre specialiştii români, notabilă este şi părerea profesorului Ovidiu Nicolescu, care consideră că “mediul include toate elementele exogene firmei, de natură economică, tehnică, politică, demografică, cultural, ştiinţifică, organizatorică, juridică, psiho-sociologică, educaţională şi ecologică ce marchează stabilirea obiectivelor acesteia, obţinerea resurselor necesare, adoptarea şi aplicarea deciziilor de realizare a lor”. Mediul general de afaceri reprezintă un set de condiţii şi circumstanţe ce pot afecta abilitatea organizaţiei de a dezvolta şi menţine relaţii de afaceri. Caracteristici ale mediului general de afaceri sunt mobilitatea, complexitatea , disponibilitatea resurselor, incertitudinea.

Mediul de afaceri este compus din subsisteme care pot fi identificate dupa nivelul de agregare la care se face analiza. Astfel se disting: micromediul, macromediul şi mezomediul. Micromediul este reprezentat de participanţii la mediul cel mai apropiat al întreprinderii şi care afectează posibilităţile ei de a-şi deservi clienţii. Macromediul este desemnat de forţele societale cu rază mare de acţiune, care afectează toţi participanţii la micromediul întreprinderii. Mezomediul trebuie să intereseze în mod deosebit sistemul de conducere al întreprinderii pentru că permite abordarea relaţiilor acesteia cu mediul său în termeni mult mai apropiaţi de lumea afacerilor. O întreprindere poate face parte din următoarele sisteme mezoeconomice: o anumită industrie, o zonă geografică sau administrativă, un grup de întreprinderi.

1.2. Micromediul şi macromediul

1.2.1. Micromediul Micromediul este constituit din agenţi economici cu care întreprinderea intră de obicei în relaţii directe, influenţele fiind puternice şi reciproce, reprezentând în fapt un ansamblu de condiţii, activităţii şi relaţii, avand rol esenţial în elaborarea mixului de marketing. Întreprinderile pot să anticipeze schimbările ce vor apare în micromediu şi să răspundă acestora, influenţându-le sau controlând dimensiunile interferenţei lor cu relaţiile de piaţă ale întreprinderii şi cu concurenţii ei. Deşi, cu privire la componentele micromediului există în literatura de specialitate mai multe puncte de vedere, consider, că în perioada actuală, nu pot fi ignorate următoarele: furnizorii de mărfuri, prestatorii de servicii şi forţa de muncă, intermediarii, clienţii, concurenţii, precum şi organismele publice, a căror activitate se răsfrânge nemijlocit asupra întreprinderii. a) Furnizorii Furnizorii sunt cei care asigură întreprinderii resursele necesare desfăşurării normale a activităţii economice, dar şi concurenţilor. Sunt reprezentaţi, prin diverse firme de afaceri sau persoane particulare, care pe baza relaţiilor de vânzare-cumpărare, pun la

realizându-se o interdependenţă mutuală.se desfăşoară nu numai cu mijloace economice. ci şi extraeconomice. agenţii guvernamentale şi internaţionale etc. pentru a veni în întâmpinarea dorinţelor lor. Un loc aparte îl au relaţiile cu furnizorii de personal. echipamentul tehnic. oficiile de forţă de muncă. firmelor de distribuţie fizică (de comerţ. în care învinge întotdeauna cel mai bun. Este posibil ca în anumite circumstanţe. utilizatori. vânzarea şi distribuirea mărfurilor către consumatorul final. reprezentaţi prin unităţi de învăţământ. combustibilul. şi care deşi.). deosebită însemnătate având serviciile bancare. reprezentată de: consumatori. apa. c) Clienţii Aceştia constituie componenta cea mai importantă. precum şi şansele de a-i învinge. Întrucât concurenţa este o luptă dură. b) Intermediarii Intermediarii sunt reprezentaţi de firmele care ajută întreprinderea la promovarea. Există două tipuri de . motivele reuşitei concurenţilor importanţi. De aceea este foarte importantă pe de o parte monitorizarea activităţii furnizorilor.dispoziţie materiile prime şi materialele. Este foarte important să se analizeze situaţia lor în vederea cunoaşterii cât mai bine a comportamentului lor. pentru fiecare întreprindere este absolut necesar să descopere : structura şi amploarea concurenţei. angrosişti. primează interesele economice . intermediarilor financiari. sau execută o largă gamă de servicii. sub forma: comercianţilor (angrosişti). persoanele aflate în căutarea unor locuri de muncă. energia. băncilor. societăţilor de asigurări etc. transport etc. deoarece ei alcătuiesc piaţa de desfacere a oricărei întreprinderi producătoare. agenţiilor de service de marketing (cum sunt agenţiile de publicitate). precum şi întreprinderi particulare care au ca obiect de activitate plasarea forţei de muncă disponibile. întrucât în economia de piaţă este indispensabilă înfruntarea pentru obţinerea unor condiţii avantajoase de producere şi desfacere a bunurilor şi serviciilor. cu ţelul atingerii unor performanţe deosebite. iar pe de altă parte stabilirea unor relaţii de încredere şi pe termen lung. d) Concurenţii Aceştia sunt agenţii economici cu care intră în competiţie orice întreprindere. întreprinderea să devină vulnerabilă în faţa furnizorului care poate să nu respecte termenul de aprovizionare sau să modifice preţurile etc.

concretizată într-un comportament specific. Concurenţii sunt de obicei firme sau persoane particulare. cei ce oferă un produs similar dar cu alte caracteristici. reviste. Ei pot deţine un anume loc şi importanţă pe piaţă. e) Organismele publice sau publics Organismele publice sau publics. cei care satisfac aceleaşi nevoi ale clienţilor şi sunt percepuţi de clienţi ca alternative. Paris. care îşi dispută aceiaşi clienţi (beneficiari) sau furnizori de bunuri şi servicii. deşi sunt mai greu de depistat. 1995. satisfac alte nevoi ale clienţilor. Sunt identificate mai multe tipuri de astfel de organisme. radio. • Instituţiile mass-media (media publics) sau mediile de informare în masă includ organizaţiile care vehiculează ştiri. opinii prin: ziare. Concurenţi indirecţi.72). faţă de care întreprinderea are obligaţii legale. • Asociaţii ale cetăţenilor (citizen action publics) reprezentate de organizaţii ale consumatorilor. dar lupta cu ei este costisitoare şi de aceea pe termen lung supravieţuiesc doar cei puternici. imaginea publică a întreprinderii are importanţă mai . companii de asigurări. Sunt mai puţin ameninţători. grupuri ale minorităţilor. • Organisme publice locale (local publics). televiziune etc. • Instituţii guvernamentale (guvernamental publics). dar oricum nu trebuie ignoraţi. conservatori sau timizi (Guy Serraf. reşedinţele vecinilor etc. inovatori. concurenţii direcţi. care înconjoară întreprinderea şi o influenţează direct: • Organisme financiare (financial publics) influenţează capacitatea întreprinderii de a obţine fonduri băneşti pentru desfăşurarea activităţii şi sunt reprezentate de: societăţii de investiţii. acţionari etc. de justiţie etc. ceea ce le conferă postura de: lideri. cum îl denumeşte Kotler reprezintă orice grupare care are un interes actual sau potenţial cu impact asupra capacităţii organizaţionale de atingere a obiectivelor întreprinderii. sunt în general mai uşor de identificat. Astfel. p. mai ales în ceea ce priveşte modalităţile de intervenţie pe piaţa şi tipul de relaţii practicate. grupurile ecologiste. Dictionnaire methodologique de matketing.concurenţi faţă de care întreprinderile trebuie să adopte atitudini diferite. de obicei sunt nou-veniţi sau produc înlocuitori. reprezentate prin organizaţii comunitare. deşi acesta nu acţionează într-un mod organizat. • Atitudinea publică generală (general publics) sau marele public. Les Editions dOrganisation. cum sunt: organele vamale.

în aceeaşi direcţie şi cu aceeaşi intensitate. Macromediul Mediul extern al întreprinderii este format din sistemul factorilor exogeni care acţionează asupra întreprinderii indirect. etc. manifestate în plan naţional şi internaţional. trebuie să-i cunoască şi să se pregătească pentru schimbarea lor inevitabilă.). Deoarece elementele macromediului nu evoluează simultan. dar nu poate face aproape nimic pentru a influenţa macromediul. iar când imaginea are de suferit. pentru a adopta o politică benefică sau pentru a preveni prin activitatea ei dificultăţile. influenţează întreprinderile în conducerea afacerilor. Macromediul deţine locul esenţial în ceea ce priveşte orientarea activităţii întreprinderii în conformitate cu nevoile societăţii. mişcările pentru protecţia consumatorilor. Deşi amplă şi diversă. care acţionează asupra unităţii în strânsă interdependenţă (C. întreprinderea trebuie să aibă în vedere toţi factorii. Indiferent care ar fi gradul de influenţă. Dinamica şi complexitatea macromediului determină ample modificări în activitatea întreprinderii. dar şi de zona în care ea acţionează. ecologică etc. el influienţând acţiunile întreprinderii prin mai multe tipuri de comportamente: comportamentul cumpărătorului guvernamental. şi Enciclopedică. pe care întreprinderea nu-i poate controla. iar alţii au o influenţă majoră. comportamentul şi poziţia concurenţei şi cel . tehnico-ştiinţifică.ales direct şi imediat în cadrul local. economică. Componentele macromediului sunt de o mare diversitate. care pot conduce la discontinuitate în activitatea ei. demografică. dar unii sunt de interes minor pentru activitatea de marketing cum ar fi: acţionarii. cum îi numesc adesea specialiştii. prin intermediul elementelor micromediului. De aceea. culturală. geografică. interacţiunea mediu-întreprindere. Cadrul organizaţional al întreprinderii. Bucureşti. cu multiple implicaţii în funcţie de mărimea şi profilul activităţii. Ed. Dar.Russu. exercitându-şi influenţa pe o arie largă şi pe termen lung.Şt.2. efectele declanşate asupra întreprinderii sunt deosebite. etc. 1. dar ele acţionează într-o strânsă interdependenţă. socială.2. juridică. 1983). Intuind natura şi dimensiunile potenţiale ale schimbărilor poate să găsească formule corecte de adaptare la noul cadru creat de aceştia. Aceşti deţinători de interese. cum ar fi: mass-media. Sunt factori de ordin general. băncile. efectele negative asupra activităţii întreprinderii nu întârzie să se arate. şi comerţului. mediul extern apare ca un ansamblu de elemente de natură foarte diferită (politică.

care sunt uşor de prevăzut şi de aceea pune puţine probleme de adaptare a întreprinderii. calitatea cercetărilor tehnice la care are acces. toate compartimentele ei. supleţe. este specific ramurile de vârf. se poate sintetiza sub forma celor trei tipuri de mediu: stabil. Pentru a face faţă acestui tip de mediu. constituie cadrul de dezvoltare a întreprinderii şi prezintă o multitudine de incidenţe asupra ei. se întâlneşte destul de rar în ultimele decenii. Acest tip de mediu asigură stabilitatea întreprinderii. . promovează alt stil de muncă şi . elasticitate a structurilor. la noi metode. întrucât noul tip de tehnologie modelează atitudinile. punându-i probleme dificile de adaptare. schimbător (instabil) şi tulburent. bruşte. Ele constituie baza anticipărilor. De regulă.Astfel..după cum evidenţia J.. deci nu are caracter dominant. dinamica accentuată a tehnicii şi tehnologiilor conduce la înfăptuirea unei noi corelaţii cu valorile şi idealurile sociale. El îşi pune amprenta în special asupra gradului de înzestrare tehnică şi a ritmului modernizării produselor şi tehnologiilor. Se caracterizează prin modificări la intervale mari. dar nu este un tip caracteristic.este definit de schimbări foarte accentuate. London. în genere greu de anticipat. capacitatea creativinovativă a sistemului de cercetare-proiectare etc. produse noi. ceea ce-i dă posibilitatea să-şi stabilească cele mai potrivite mijloace şi forme în vederea confruntării cu ceilalţi agenţi economici.Mediul schimbător . .Mediul tehnic şi tehnologic. El este doar un moment de scurtă durată şi de aceea apare ca o excepţie în perioada de aşa-zisă linişte. adesea transformatoare. care în genere sunt previzibile. întreprinderea trebuie să se caracterizeze prin flexibilitate.constituie tipul de referinţă în cadrul analizelor. frecvente. în mod concret prin: invenţii şi inovaţii. numărul brevetelor şi licenţele înregistrate.Mediul turbulent . nivelul tehnic al utilajelor disponibile pentru a fi cumpărate. orientarea fondurilor destinate cercetării-dezvoltării. calitatea tehnologiilor care pot fi achiziţionate.Mediul stabil . Pare să fie tipul obişnuit de mediu cu care se confruntă întreprinderile în etapa actuală. ceea ce supune întreprinderea unor presiuni deosebite.se caracterizează prin permanente modificări.în epoca actuală. Acest tip de mediu imprimă o viziune prospectivă întreprinderii. cauza reprezentând-o evenimente neesenţiale. în vederea adaptării rapide la un nou mod de acţiune. Stoner. incidenţe care vizează toate domeniile de activitate. în direcţii imprevizibile. . Stoner (J. Management. Prentice Hall Inc. 1978). .

De aceea. mai ales în ceea ce priveşte nivelul. în genere un alt comportament. ceea ce presupune studierea continuă şi a prognozelor demografice.este variabila macromediului cu multiple ingerinţe asupra activităţii întreprinderii. condiţiilor. credinţe şi normele care modelează societatea şi reglementează comportamentul indivizilor şi a grupurilor în general prin ambianţa de muncă şi viaţă. prin intermediul pieţii.Mediul demografic . noile descoperiri tehnicoştiinţifice modifică capacitatea şi structura producţiei. starea civilă. evoluţia nevoilor societăţii şi ca urmare. cât şi ca furnizor. De asemenea.viaţă. Se pot desprinde astfel principalele tendinţe în evoluţia populaţiei care stau la baza prognozelor şi planurilor de activitate a producătorilor de bunuri şi servicii. deoarece populaţia în calitate de partener al acesteia se află atât în postura de beneficiar al rezultatelor obţinute de ea. tradiţii. atunci când numărul mare de nevoi şi dorinţelor ale indivizilor se exprimă în trăsături demografice. în comparaţie cu creativitatea tehnică. structura populaţiei. De fapt. dinamica. chiar la baza multor idei noi dedezvoltare stă analiza prezentă sau perspectiva nevoilor de piaţă. Analizând modelele structurii populaţiei se poate anticipa comportamentul consumatorului pe fiecare tip de piaţă. modificarea . relaţiilor şi instituţiilor care vizează sistemul de valori. constituind unul din factorii formativi ai cererii de mărfuri. afectează consumul prin schimbările psihologice. are efecte multiple atât pe termen scurt. . De altfel. deci ca sursă de muncă. Aceste elemente afectează activitatea întreprinderii prin modalităţi specifice de corelare a intereselor individuale şi sociale. rasa. schimbă modelele cererii. Mai mult. că cercetarea de marketing are o mare operativitate de acţiune şi costuri mai reduse.este constituit din totalitatea factorilor. De asemenea. social şi educaţional . creează noi moduri de satisfacere a nevoilor consumatorilor. dar şi în postura de creatoare a acestora. raportul şi natura concurenţei de care întreprinderea trebuie să ţină seama. este deja demonstrat. sexul. şi structura consumului. repartizarea teritorială şi pe medii (urban-rural). cum ar fi: vârsta. situaţia demografică. descoperă noi consumatori. ocupaţia. ceea ce face posibil ca cercetările de marketing să asigure întreprinderii reţete de succes. . obiceiuri. întreprinderea se implică în dinamica mediului tehnologic atât ca beneficiar.Mediul cultural. cât şi pe termen lung asupra activităţii întreprinderii. condiţiile pieţii. identifică nevoi latente. poate contribui la creşterea eficienţei activităţilor de marketing. prin activitatea conştientă a indivizilor şi grupurilor care activează în societate.

De aceea. apartenenţa la grupuri şi comunităţi economice şi politice.a devenit o componentă a macromediului care nu mai poate fi ignorată. dar să şi combată degradarea lui. de cadrul legislativ al pieţelor externe.Mediul natural . . Toate aceste elemente pot să stimuleze sau să frâneze activitatea pe care o desfăşoară întreprinderea pe piaţa internă şi internaţională. protejarea intereselor economiei naţionale. măsurilor protecţioniste. Factorii juridici se referă la mijloacele de control stabilite pentru apărarea intereselor societăţii. care se reflectă în relaţiile întreprinderii cu piaţa. cât şi indirecte. deoarece are implicaţii atât directe. în etapa actuală.intern şi internaţional afectează întotdeauna activitatea întreprinderii. dar şi de sistemul instituţional naţional şi internaţional. orice întreprindere este obligată să folosească numai tehnologii nepoluante şi să-şi organizeze astfel întreaga activitate încât să protejeze mediul ambiant. dar şi prevenirea orientării în direcţii nefavorabile. finalizarea profitabilă pe piaţă. Sistemul instituţional-legislativ stabileşte cadrul în care întreprinderea îţi poate desfăşura activitatea asigurând utilizarea resurselor. întrucât este unanim acceptată ideea că aspectele ecologice constituie restricţii în calea dezvoltării întreprinderii nu doar prin reducerea resurselor puse la dispoziţie. manifestate prin: organizarea şi guvernarea statală.Mediul legislativ este reprezentat de sistemul legislativ din spaţiul economicgeografic în care să-şi desfăşoare activitatea întreprinderea. politicilor antitrust etc.stilului de viaţă. mai ales a celor neregenerabile şi epuizabile. în general prin concepţia de integrare în viaţa economică şi politică mondială ce se promovează. Cum în condiţiile actuale interdependenţele dintre factorii ecologici şi întreprinderi se multiplică şi diversifică. ci şi prin nivelul poluării acceptabile. Factorii educaţionali şi în special învăţământul contribuie direct la amplificarea nivelului de cultură şi schimbarea mentalităţii membrilor societăţii. . impunând o diversificare a politicii de piaţă. mai ales prin gradul de implicare a statului în economie (sub forma subvenţiilor. . se impune un efort deosebit pentru cunoaşterea şi valorificarea lor în proiectarea şi desfăşurarea în condiţii de maximă eficienţă a activităţilor economice.). politica economică pe care o promovează.Mediul politic . care au impact direct asupra comportamentului consumatorului. .

publicaţii guvernamentale şi implicare directă în activităţi proprii de cercetare. ea constă în expansiunea geografică a firmei. Realizarea produselor noi. Strategii de dezvoltare a pieţei 3. calitatea foarte bună a produsului şi preţuri atractive). Pentru a realiza o creştere echilibrată. inflaţiei etc.1. iar reacţia proactivă se caracterizează prin abordarea strategică a elementelor din mediu. analiză şi reacţie. Strategii de dezvoltare a produsului 1) Strategii de penetrare a pieţei. Pentru cei care nu utilizează produsul se pot prezenta avantajele folosirii lui.. întreprinzătorul poate adopta una din următoarele strategii de creştere: . În literatura de specialitate sunt cunoscute trei tipuri de strategii de creştere intensivă: 1. Strategii de penetrare a pieţei 2.3. servicii sau produse îmbunătăţite oferite clienţilor existenţi.Strategii de diversificare A. deşi este mai . Strategii de creştere intensivă Creşterea intensivă se poate realiza prin creşterea volumului vânzărilor şi a numărului consumatorilor din piaţa ţintă existent. pentru elaborarea de trenduri şi determinarea posibilelor oportunităţi si riscuri. Reacţia poate fi reactivă şi proactivă. Scanarea reprezintă colectarea informaţiilor referitoare la forţele de mediu din reviste de afaceri. Strategii pentru monitorizarea mediului de afaceri Monitorizarea mediului de afaceri se referă la: scanare. Reacţia reactivă se caracterizează prin ajustarea strategiilor organizaţiei pentru a face faţă presiunilor concurenţilor.Strategii de creştere extenisvă .Strategii de creştere intensivă . 2) Strategii de dezvoltare a pieţei Dezvoltarea pieţei se poate face în regiunile limitrofe sau în regiunile cu o populaţie densă (poate mări vânzările produsului). Publicitatea este o metodă de informare (informaţii de utilizare a produsului. Analiză se referă la evaluarea şi interpretarea informaţiilor colectate pentru a identifica schimbările de mediu. Ea se concentrează asupra exploatării existente prin dezvoltarea pieţei curente. prin această strategie întreprinderea încearcă să mărească volumul vânzărilor prin penetrarea pe piaţă şi fixarea unei ţinte prin strategii de marketing eficiente. 3) Strategii de dezvoltare a produsului constă în elaborarea de noi produse.

integrare orizontală .costisitoare. Integrarea în amonte presupune controlul unei părţi sau a tuturor furnizorilor. Deoarece nu sunt necesare fonduri de investiţii. pentru ca atunci când firma creşte rapid ei să dorească să satisfacă cerinţele crescânde ale firmei. Strategii de diversificare presupun extinderea afacerilor firmei dincolo de piaţa existentă şi domeniul actual de activitate. Îmbunătăţirea produselor existente poate duce la creşterea vânzărilor pe o perioadă mai scurtă de timp. deoarece piaţa începe să devină saturată. Strategia de integrare orizontală reprezintă o modalitate de creştere a afacerii prin cuprinderea unui concurent sau prin înfiinţarea unei afaceri concurente. Aceasta se poate realiza iniţial prin intrarea unei noi afaceri (achiziţionarea unui nou furnizor sau de aprovizionare). Integrarea în aval presupune controlul procesului de distribuţie fie prin vânzarea direct la consumator (cumpărând un magazin cu amănuntul). banii pot fi folosiţi în activităţi cu cel mai mare avantaj competitiv. Prin această strategie se realizează un control mai mare asupra comercializării produsului. firma poate creşte mult mai rapid.integrare modulară. 2. Strategia de integrare verticală. Strategia modulară presupune concentrarea activităţii firmei asupra domeniului în care are cele mai mari avantaje competitive. Strategii de creştere extensivă Creşterea extensivă presupune extinderea activităţii firmei în cadrul propriei ramuri. B. Succesul acestei strategii o reprezintă menţinerea unor bune relaţii cu furnizorii şi distribuitorii. Prin această strategie se asigură continuitatea procesului de producţie şi reducerea costurilor. Astfel.integrare verticală . oferă avantajul unui ciclu de viaţă mai lung. costurile unitare vor fi mai scăzute. Aceasta se poate face printr-o strategie de: . C. 3. O firmă poate creşte prin integrarea în amonte sau integrarea în aval. iar posibilităţile de reducere a noului produs mult mai mari. fie achiziţionând distribuitorii produselor firmei. Această strategie se foloseşte atunci când întreprinzătorul a epuizat toate strategiile de creştere precedente şi acum doreşte să schimbe direcţia firmei din cauza schimbărilor nefavorabile ale pieţei sau ramurii. . 1.

Principalele calităţi şi competenţe ale unui întreprinzător de succes sunt: determinarea şi perseverenţa dorinţa de a câştiga căutarea feedback-ului rezolvarea problemelor persistente iniţiativă şi responsabilitate orientare spre oportunităţi toleranţă pentru eşec încredere în sine şi optimism realizarea de viziuni nivelul mare de energie creativitatea şi spiritul de inovaţie . respectiv prestări de servicii. Individul ca întreprinzător Intreprinzătorul este definit ca o persoană fizică autorizată sau o persoană juridică. . Calităţi şi competenţe ale întrepirnzătorul de success Calitatea reprezintă însuşirilor şi laturilor esenţiale în virtutea cărora un individ este deosebit faţă de alt individ.Diversificarea se poate realiza: . ce.Printr-o strategie de diversificare concentrică (atunci când se încearcă identificarea unor noi produse sau tehnologii complementare sau nu activităţii firmei). organizează o societate comercială/ întreprindere autonomă patrimonial şi autorizată să facă acte şi fapte de comerţ în scopul obţinerii de profit prin realizarea de bunuri materiale . Competenţa reprezintă capacitatea unui individ de a se pronunţa asupra unui lucru pe temeiul unei cunoaşteri adânci a problemei în discuţie. 1.Printr-o diversificare conglomerată care presupune extinderea în afaceri cu totul diferite de cele esenţiale. în mod individual sau în asociere cu alte personae fizice autorizate sau personae juridice. 1.4.5. din vânzarea acestora pe piaţă în condiţii de concurenţă.

- independenţa lucrul în echipă abilităţi manageriale .

. Orice plan de afaceri presupune o anumită succesiune de etape: culegerea informaţiilor necesare despre furnizori. ci şi de a ghida întreprinzătorul începând cu primul an de operare a afacerii. Rolul planului de afaceri este nu numai de a demonstra că afacerea merită finanţată. Planul de afaceri este întocmit în vederea punerii în practică a strategiilor de afaceri.mai multe activităţi care consumă resurse şi care generează profit (ideea de afacere) . marketing.) planificarea efectivă a activităţilor respective – alegerea strategiei potrivite şi găsirea căilor de atingere a obiectivelor stabilite . managementul resurselor umane.1. date tehnice. contabilitate. managementul proiectelor. care necesita resurse materiale.1. finanţe. preţuri. avantajele pe care le va avea afacerea asupra competitorilor. Planul de afaceri reprezintă un document previzional. Planul de afaceri este un document scris care descrie natura afacerii.un mediu în care se desfăşoară aceste activităţi (mediul de afaceri). Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate elementele critice ale entităţii economice. Iniţierea şi derularea unei afaceri 2. Implementarea planului de afaceri însemnă control şi adaptare în funcţie de evoluţia reală. activităţi comerciale specifice sau pentru fundamentarea investiţiilor de capital. Un plan de afaceri se bazează pe următoarele elemente: . umane si financiare. precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun proprietarii afacerii. management operaţional. date juridice. Definirea şi rolul planului de afaceri Planul de afaceri este un instrument de lucru care se foloseste pentru a incepe si derula o afacere.1. el poate fi elaborat la nivel de produs. etc. piaţa-ţintă. care îşi asumă conştient anumite riscuri şi doreşte să obţină un anumit profit. construit la interfaţa mai multor domenii economice: management strategic.Capitolul 2. concurenţi. grupă de produse.un întreprinzător (omul de afaceri). Planul de afaceri 2. managementul investiţiilor.

Pentru a atinge aceste scopuri.1. prin intermediul băncilor sau investitorilor 2.- redactarea planului – alegerea formei optime de prezentare către destinatar Planul de afaceri poate fi comparat cu o hartă rutieră: va arăta unde se află firma şi unde vrea să ajungă.Prezintă o imagine de ansamblu asupra afacerii . 2. în cazul în care este bine întocmit. ar trebui să aducă avantaje firmei prin modul său de alcătuire – adică prin organizarea.2.să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse .1. parteneri potenţiali) . El cuprinde puncte de reper şi elemente ajutătoare pentru oreintarea în mediul economic.Planul de afaceri devine o unealtă indispensabilă firmei datorită numărului cerinţelor şi ofertelor de finanţare. Planul de afaceri. investitori.să pună în discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată . la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă. Funcţiile planului de afaceri .Funcţia de creditare – care se manifestă în cazul în care afacerea se finanţează din surse externe.Planul de afaceri. Sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament. Spre exemplu un plan poate fi în căutarea fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui producs nou. Caracteristicile unui plan de afaceri: . poate fi în acelaşi timp şi un studio de fezabilitate .Funcţia de planificare în timp şi spaţiu a activităţii sau a afacerii . detalierea şi realismul lui. planul de afaceri trebuie să urmărească: .Creează managerului posibilitatea de a-şi comunica ideile şi proiectele tuturor utilizatorilor externi întreprinderii (bănci.Este un instrument de îmbunătăţire a managementului întreprinderii . El reprezintă un set de proiecte specifice. Necesitatea Planificării Un plan de afaceri de succes e un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul companiei.3.

Astfel.Performanţele conducerii. de regulă şi în mod tipic între corporaţii mari şi firme de mărime mică.Calitatea managementului Dacă pentru bănci interesul constă în existenţa unor acţiuni capabile să stea drept garanţii pentru suma împrumutată. o firmă de mărime medie. dar în dezvoltare. bazându-şi încrederea pe analiza anterioară şi actual privind activitatea economic financiară a întreprinderii). Cel mai adesea.să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului 2. În plus ei vor dori să afle cum şi când îşi vor recupera banii investiţi.. investitorii doresc să li se demonstreze profitabilitatea proiectului de investiţii propus. prin vânzarea companiei sau pe altă cale. pentru firmele în creştere.1.Piaţa de desfacere. Utilitatea internă şi externă a planului de afaceri Finanţarea bancară – datorită problemelor intervenite prin eşecul unor proiecte economice (unele de foarte mari proporţii). . . . Efortul comun poate să . .Rezultatele înregistrate de firma solicitantă. poate fi situată într-o poziţie favorabilă şi poate obţine finanţarea dorită cu ajutorul unui plan de afaceri scris Investiţia de capital – spre deosebire de bănci. băncile au devenit neîncrezătoare şi nedispuse să mai continue politica împrumuturilor conform procedurilor tradiţionale (în mod tradiţional. pentru investitori interesul se află în calitatea oamenilor care conduc firma şi în profitabilitatea pe durată cât mai mare a acestora.Fezabilitatea îndeplinirii previziunilor. sau cinci până la maximum şapte ani). care să permit recuperarea investiţiei la o rată accelerată (20% la 60% anual. pentru a se lămuri asupra probabilităţii unei profitabilităţi crescute. investitorii urmăresc şi analizează atent următoarele aspecte: . Astfel. aranjamentul include o combinaţie de sprijin financiar şi acces la canalele de distribuţie bine consolidate. Alianţele strategice – se referă la cercetarea ştiinţifică aplicativă comună.Unicitatea produsului şi tehnologia lui.Persoanele din conducerea societăţii. . .4. la problemele dezvoltării produsului de marketing. băncile nu cereau un plan de afaceri de la solicitanţii de împrumuturi.

Relaţiile cu clienţii şi distribuitorii – de cele mai multe ori.evidenţierea abilităţii managerilor în a diagnostica corect mediul în care firma îsi desfăsoară activitatea si de a-si fixa obiective raţionale pentru dezvoltarea firmei.1.înţelegerea poziţiei firmei pe piaţa specifică si în raport cu concurenţa. înainte de a se angaja la un contract pe termen lung.reliefarea capacităţii managementului superior al firmei de a evalua riscurile afacerii si de a face faţă acestor riscuri. Firmele mari vor să analizeze planul de afaceri al unei firme de mărime medie. .5. În cazul în care planul de afaceri este destinat unor potenţiali parteneri obiectivele avute în vedere sunt următoarele: .monitorizarea realizării performanţelor planificate ale firmei si intervenţia corectării abaterilor semnificative. Fuzionările – firmele de mărime caută un mijloc de expansiune. finanţatori. factorilor decizionali din cadrul ntreprinderii. planul de afaceri poate fi structurat în funcţie de localizarea destinatarului acestuia. alte entităţii interesate de ideea de afaceri sau de proiectul de dezvoltare. .  plan de afaceri destinat potenŃialilor parteneri: investitori.dimensionarea si alocarea de resurse financiare. . . 2. . uneori prin fuziune şi pentru aceasta are tot mai multă nevoie de un plan de afaceri. organizaţiile mari sunt reticiente să intre în aranjamente cu firme de mărime medie.dureze mai mulţi ani.stabilirea unor obiective realiste pentru afacere.identificarea riscurilor si dificultăţilor în funcţionare în vederea elaborării strategiei de gestionare a acestora. Astfel. Obiectivele pe care le urmăreste un plan de afaceri intern sunt: . . datorită faptului că sunt necunoscute. Tipuri de plan de afaceri În general. conform acestui criteriu se poate realiza următoarea clasificare:  plan de afaceri intern destinat managerilor. dar un plan de afaceri bine întocmit poate înlătura neîncrederea şi dubiile. materiale si umane necesare obţinerii unei eficacităţi maxime.

în literatura de specialitate. minim 50 de pagini). În cazul în care propunerea se dovedeste viabilă se întocmeste un plan detaliat. Un plan de afaceri sumar este potrivit si pentru un antreprenor de succes. de regulă. De regulă planul sumar de afaceri este utilizat pentru reînnoirea unei linii de credit sau pentru obţinerea unei sume mici ca fond de investiţii.6.evidenţierea parametrilor principali care determină rezultatele viitoare si rentabilitatea firmei. Acest plan este utilizat cu precădere atunci când se doreste un împrumut sau o investiţie substanţială. Un astfel tip de plan de afaceri evidenţiază schematic modul de abordare a afacerilor de către firmă si a proiectelor acesteia. planul de afaceri sumar poate fi întocmit si de către o firmă bine consolidată care doreste să testeze viabiltiatea unui proiect de investiţie. Planul de afaceri operaţional sau detaliat are. Desigur. În ceea ce priveste mărimea si amplitudinea planului de afaceri. Conţinutul unui plan de afaceri Fiecare plan de afaceri trebuie să fie adaptat naturii pe care o descrie. în funcţie de gradul de complexitate al problemelor abordate.1. fiind întocmit de către marile companii pentru a-si stabili un mod de acţiune unitar pentru toţi colaboratorii lor. deoarece rezultatele sale sunt argumente suficiente în faţa unor parteneri potenţiali. Acest tip de plan de afaceri reprezintă nivelul cel mai complex al realizării si prezentării unui plan de afaceri. Există un conţinut general al planului care cuprinde 7 capitole: . se cunosc trei tipuri de planuri de afaceri:  plan de afaceri sumar. iar operaţiunile curente nu au un volum prea mare. de specificul proiectului si de necesităţile de informare. Planul sumar conţine 10-20 de pagini fiind folosit de către firmele care se află la început si care nu au prea multe de spus despre trecutul lor. scopului pentru care a fost elaborat.  plan de afaceri operaţional sau detaliat.. fiind considerat drept un ghid important pentru managerul firmei în cauză. 2. iar conţinutul acestuia să poarte amprenta personalităţii antreprenorului. Planul dezvoltat sau complet este considerat a fi de către specialisti planul tradiţional. elaborat în 20-40 de pagini.  plan de afaceri dezvoltat sau complet. între 40 si 100 de pagini (după alţi autori.

- sinteza planului de afaceri prezentarea societăţii comerciale/firmei descrierea afacerii descrierea amănunţită a produselor/ serviciilor oferite definirea pieţei organizarea firmei şi managementul acesteia situaţia economico-financiară a societăţii Obiectivul avut în vedere Descrierea sintetică a afacerii Informaţii succinte despre firmă Necesarul de fonduri Rezultate economico-financiare scontate Echipa managerială Sinteza planului de afaceri trebuie să conţină 3-5 pagini ca formă de redactare. Înainte de a decide să colaboreze cu firma. De asemenea. a) Sinteza planului de afaceri - care pot fi susţinute în maximum 5 minute de prezentare orală b) Prezentarea societăţii comerciale/firmei Acest capitol are o importanţă deosebită în cazul în care planul este utilizat pentru contactarea unor investitori sau instituţii de creditare. adică să aibă garanţia realizării profitului. Acest capitol trebuie să conţină informaţii privind: Denumirea firmei şi data înfiinţării Forma juridică de constituire Numărul de înregistrare la Registrul Comerţului şi codul fiscal Natura capitalului societăţii Obiectul de activitate înscris în statut Numele şi numărul acţionarilor (proprietarilor) şi datele lor personale În acest document al planului de afaceri trebuie prezentate cât mai explicit următoarele aspecte: c) Descrierea afacerii . trebuie să se convingă de avantajele pe care le pot avea în urma colaborării. aceşti potenţiali parteneri de afaceri trebuie să-i cunoască pe cei care le cer ajutorul.

decât într-una promiţătoare (de viitor).- Obiectivele prioritare şi misiunea firmei Nevoile consumatorilor ce urmează a fi satisfăcute Produsele/serviciile ce urmează a fi fabricate/prestate Cantităţile de utilaje şi dotări Situaţia actuală a firmei şi perspectivele de dezvoltare În acest capitol sunt evidenţiate în detaliu: d) Descrierea amănunţită a produselor/ serviciilor oferite Caracteristicile tehnice şi economice ale produslui/serviciului oferit Avantajul competitiv faţă de produsele/serviciile similare de pe piaţă Tehnologiile de fabricaţie şi gradul de noutate al produsului/serviciului Canalele de dsitribuţie şi modalităţile de promovare Preţurile de vânzare Acest capitol este foarte important pentru succesul ulterior al afacerii. dar condusă de o echipă de manageri fără experienţă. conţinutul lui vizând: Partea de piaţă şi vânzările estimate Structura şi dimensiunile cererii Prezentarea principalilor concurenţi şi ponderea deţinută pe piaţă Segmentul de piaţă dorit de firmă şi evoluţia acestuia în următorii 1. Instituţiile de creditare sunt interesate întotdeauna de calităţile şi experienţa echipei de conducere. la managementul firmei. Acestea vor investi mai sigur într-o afacere nouă (nesigură). Aici pot fi detaliate: Structura organizatorică şi metodele de organizare şi conducere Descrierea membrilor echipei manageriale Modalităţile de selectare şi perfecţionare a salariaţilor Forma de salarizare Descrierea procesului de producţie cu menţionarea duratelor şi a cheltuielilor aferente fiecărei etape a acestuia e) Definirea pieţei f) Organizarea firmei şi managementul acesteia .5 ani Strategia de piaţă a întreprinderii Acest capitol include informaţii privitoare la echipa de conducere şi la resursele umane. dar condusă de o echipă foarte bună.

2. Informaţiile financiare sunt grupate astfel: Activitatea trecuta a firmei care conţine informaţii referitoare la: . Condiţiile legislative ale activităţii antreprenoriale 2. 26/1990 privind registrul comerţului şi de Legea nr. Constituirea PFA-urilor şi a societăţilor comerciale Înregistrarea comercianţilor în România este reglementată de Legea nr.1.2.un certificat de moştenitor.- Necesarul de spaţiu.veniturile estimate pe următorii 3 ani . Actul care trebuie legalizat poate fi: . Mergeţi la notariat şi faceţi o copie legalizată a actului prin care dovediţi că aveţi dreptul de a folosi sediul viitoarei PFA.situaţia creditelor existente (acolo unde este cazul) Situaţia economico-financiară estimativă a firmei care conţine informaţii referitoare la: .un extras de carte funciară nu mai veche de 30 de zile .contul de profit/ pierderi pe ultimii 3 ani .un contract de vânzare-cumpărare sau contract de donaţie .un contract de subînchiriere. . instalaţii. o hoatărâre judecătorească definitivă privind proprietatea .situaţia veniturilor şi a cheltuielilor din ultimii 3 ani . 31/1990 privind societăţile comerciale şi Legea nr. un contract de comodat Pasul 2: obţinerea acceptului asociaţiei de locatari (dacă este cazul). 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent Persoană fizică autorizată (PFA) Pasi de urmat pentru a deveni o persoana fizica autorizata Pasul 1: Legalizare la notariat a actului prin care dovediţi că aveţi dreptul de a folosi sediul în care vă veţi desfăşura activitatea ca PFA. o declaraţie de luare în spaţiu.evoluţia previzibilă a costurilor şi a profiturilor pe următorii 3 ani planul de finanţare pentru acoperirea cheltuielilor pe timpul realizării produsului/serviciului 2. personal (cantitativ şi calitativ) Planul de afaceri trebuie să arate potenţialilor investitori sau creditori de ce este g) Situaţia economico-financiară a societăţii profitabil să investească în acea firmă.

recunoaştere a calificării dobândite în străinătate etc. 3. Pasul 3: verificarea şi rezervarea firmei la sediul ORCT. 6. sanitar-veterinar. Acest pas nu depinde de paşii anteriori. 8. Documente necesare verificarii disponibilitatii denumirii: a) o cerere de verificare disponibilitate şi/sau rezervare firmă b) fotocopie a actului de identitate c) dovada că aţi achitat taxa de registru Pasul 4: Alcătuirea unui dosar în care se include: 1. 5.certificat de absolvire a unei instituţii de învăţământ . Copia legalizată a documentului care arată că aveţi dreptul de a folosi sediul (pasul 1). trebuie să obţineţi acordul asociaţiei de proprietari pentru a putea stabili sediul PFA în acest imobil.atestat de calificare profesională. Dacă vecinii dumneavoastră şi-au dat acordul. 4. Trebuie să solicitaţi semnăturile vecinilor direcţi (de la etajul superior. protecţiei mediului şi protecţiei muncii. formularul mai trebuie ştampilat şi semnat de administratorul de bloc. Carte de identitate sau paşaport (copie xerox semnată de dumneavoastră). Pasul 5: puteţi opta să depuneţi personal dosarul la sediul ORCT sau prin corespondenţă. 2. Dovada verificării şi rezervării firmei. pe care trebuie să-l alegeţi după modelul “nume prenume” sau “nume iniţială prenume”. precum şi de la vecinii cu care aveţi perete comun). O cerere de înregistrare completată cu datele dumneavoastră personale.În cazul în care vă veţi stabili sediul profesional într-un imobil care are destinaţia de locuinţă. Acceptul asociaţiei de locatari (pasul 2). Îi puteţi face în orice ordine doriţi. . în original. Documentele care atestă pregătirea profesională sau experienţa profesională (copii xerox cu semnătura dumneavoastră) – pot fi: . de la cel inferior. eliberată de ORCT (pasul 3).diplomă de studii . O declaraţie tip pe proprie răspundere care să ateste îndeplinirea condiţiilor legale de funcţionare prevăzute de legislaţia specială din domeniul sanitar. PFA”. Spre exemplu: “Ionescu Alexandru PFA” sau “Ionescu A. 7. “Firma” este de fapt numele PFA. Specimenul dumneavoastră de semnătură.

Dacă dosarul este complet. Acesta poate fi trimis prin e-mail sau poştă ori îl puteţi ridica de la biroul eliberări de la sediul ORCT.) şi codul de identificare fiscală (C. În urma înregistrării PFA se va elibera un certificat de înregistrare.U. Depuneţi dosarul (alcătuit conform paşilor 1-4) la ghişeu. vi se va întocmi o notă de calcul (aproximativ 250 lei).).I. 4. iar de acolo vi se va da un bon pe care aveţi trecută data la care veţi afla dacă v i s-a admis dosarul în vederea înregistrării în Registrul Comerţului ca persoană fizică autorizată. Dacă direcţia ONRC va emite o rezoluţie de respingere a cererii de înmatriculare în registrul comerţului.În cazul în care optaţi să mergeţi personal la ORCT.I. Achitaţi taxa socotită prin nota de calcul la ghişeul numit “Registratură intrări”. Veţi avea termen 15 zile (cu posibilitatea de prelungire) pentru completarea dosarului şi repetarea pasului 5. unde un funcţionar va verifica dacă lipsesc acte. Aici vi se va elibera chitanţa (pe care o veţi adăuga la dosar) şi un bon pe care aveţi trecută data la care veţi afla dacă vi s-a admis dosarul în vederea înregistrării în Registrul Comerţului ca persoană fizică autorizată. trebuie să parcurgeţi următorii paşi: 1. în funcţie de cum aţi optat în cererea de înregistrare completată.F. Vi se dă înapoi dosarul. Dacă documentaţia este incompletă. vi se emite o rezoluţie de modificare prin care vi se va restitui dosarul. Dacă documentaţia este completă. 3. În cazul în care aveţi neclarităţi în privinţa completării formularelor. autorizarea funcţionării şi luarea în evidenţă fiscală – şi rezoluţia de la Tribunalul de pe lângă Oficiul Registrului Comerţului. 5. REZULTATE PROCEDURĂ – 3 variante 1. Obţineţi dovada verificării firmei. vă puteţi adresa “Biroului de asistenţă” sau ghişeului “Informaţii”. 3. Dacă instanţa de judecată . autorizarea funcţionării şi va trimite dosarul administraţiei financiare pentru luarea în evidenţă fiscală. ORCT va emite rezoluţia de admitere a dosarului prin care va dispune motivat înmatricularea în Registrul Comerţului. 2. 2. care conţine codul unic de înregistrare (C. Mergeţi din nou la ghişeul unde vi s-a eliberat nota de calcul şi depuneţi dosarul. – care atestă înregistrarea în Registrul Comerţului. împotriva rezoluţiei veţi putea formula în termen de 15 zile de la comunicare o plângere la judecătoria din raza sediului social.

rezervare denumire firma (se obtine de la Registrul Comertului) 3. in vederea impartirii profitului si care raspund pentru obligatiile sociale in limita aportului lor. cu respectarea plafonului minim stabilit de lege in valoare de 200 Ron.admite plângerea dumneavoastră. asociatul unic poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica. formularul tip pentru acord se gaseste pe site-ul Registrului Comertului) 8. administratorilor. dupa caz. cenzorilor sau auditorilor persoane fizice 2. • aportul unui singur asociat. acte de identitate ale asociatilor. actul de proprietate al sediului in care va functiona societatea ( sunt necesare si prezentarea actelor de intabulare) 5. declaraţia autentica pe propria raspundere a persoanei fizice cetaţean strain in nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice straine . Capitalul social va fi fixat de catre asociati in functie de nevoile societatii. Societatea cu răspundere limitată (SRL) Societatea cu raspunderea limitata se poate constitui prin: • asocierea a doi sau a mai multor asociati pentru a desfasura o activitate comerciala. specimenele de semnatura ale reprezentanţilor societaţii ( intocmite la notariat sau la sediul Registrului Comertului) 9. actul constitutiv al societatii 4. dovada capitalului social 6. va dispune prin hotărâre înmatricularea în Registrul Comerţului şi autorizarea funcţionării. acordul asociatiei de proprietari si al vecinilor (in cazul in care sediul social se afla intr-un bloc. care au domiciliul/reşedinţa/sediul in Romania( acestea se obtin contra cost de catre Registul Comertului in momentul depunerii dosarului de infiintare a firmei ) sau pentru persoanele fizice sau juridice straine. care este detinatorul tuturor partilor sociale. actul care atesta dreptul de folosinta al societatii in spatiul destinat deschiderii sediului social ( inchiriere/ comodat/ vanzare-cumparare) 7. care au aceasta calitate şi sunt inregistrate fiscal in Romania sau. Actele necesare infiintarii unei societati comerciale (SRL): 1. certificatele de cazier fiscal pentru asociaţii sau reprezentanţii legali ai societaţii comerciale.

de securitate şi sănătate în muncă.2. modul în care se efectuează controlul din domeniul raporturilor de muncă.2. Dintre principiile fundamentale care stau la baza Codului Muncii amintim următoarele: libertatea muncii este garantată prin Constituţie dreptul la muncă nu poate fi îngrădit munca forţată este interzisă. 10. alte formulare care vor fi completate la Registrul Comertului in momentul depunerii dosarului 2. de protecţie socială. precum şi jurisdicţia muncii. în cadrul contractelor colective de muncă şi al contractelor individuale de muncă . fără nici o discriminare în cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi angajatorii Drepturile şi obligaţiile privind realţiile de muncă dintre întreprinzător şi salariat se stabilesc potrivit legii prin negociere. şi. traducerea realizata de un traducator autorizat a carui semnatura sa fie legalizata de un notar public. . dupa caz. oricare ar fi acestea orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate. meseriei sau activităţii pe care urmează să o presteze nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă sau într-o anumită profesie. declaratia asociatiilor/ administratorilor in care sa se mentioneze ca indeplinesc condiitile legale de exercitare a calitatii de asociat/ administrator in societate 11.care nu este inregistrata fiscal in Romania din care sa rezulte ca nu are datorii fiscale. precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale. Codul muncii – cadrul legislativ al activităţii antreprenoriale Codul muncii este legea care reglementează totalitatea raporturilor individuale şi colective de muncă. prin muncă forţată înţelegând orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub ameninţare sau pentru care persoana nu şi-a exprimat consimţământul în mod liber orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă şi a profesiei.

Muncitorii direct productivi sunt cei care acţionează direct asupra obiectelor muncii. leasing-ul. 2. rude.3. maşinilor avute la dispoziţie. creditele externe. Personalul întreprinderii: Salariaţi încadraţi permanent sau temporar: cei prezenţi la lucru şi cei aflaţi în concediu Salariaţi absenţi motivat sau nemotivat: cei trimişi să lucreze în afara întreprinderii. instalaţiilor. Resursele materiale atrase în activităţi economice reprezintă factorul de producţie capital. deplasării sau livrării lui. Capitalul fix participă la mai multe cicluri de producţie. se consumă treptat şi se înlocuieşte după mai mulţi ani de utilizare. 2.3. . prieteni. Muncitorii indirect productivi acţionează indirect asupra obiectului muncii. Principalele modalităţi de obţinere a resurselor financiare sunt: băncile.2. Resurse materiale Resursele materiale atrase în activitatea economică reprezintă bunurile produse prin muncă şi utilizate pentru obţinerea altor bunuri şi/sau servicii destinate vânzării.3. precum şi bunrile la care se referă. fonduri nerambursabile.3. cunoştinţe. în scopul conservării. cei aflaţi în deplasare. Factorul de producţie capital se împarte în două categorii: capital fix şi capital circulant. aparţinând unei persoane fizice sau juridice.1.2. Resurse financiare Resursele financiare reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică. Resurse umane Resursele umane ale unei ţări sau zone geografice reprezintă totalitatea resurselor economice care sintetizează potenţialul de muncă.3. Resursele necesare derulării unei afaceri 2. cu ajutorul uneltelor. Totalitatea resurselor umane care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei întreprinderi reprezintă personalul întreprinderii. Capitalul circulant se consumă în întregime într-un singur ciclu de producţie şi se înlocuieşte şa fiecare nou ciclu de producţie. cei care efectueză ziua liberă Salariaţii întreprinderii care îşi completează studiile în calitate de elevi sau studenţi Muncitorii reprezintă categoria cea mai numeroasă de angajaţi din întreprindere.

Risc şi reuşită în afaceri 3. evaluare şi control economic. În domeniul economic şi social. fapt de conduce la riscul nerecuperării cheltuielilor avansate pentru cercetaredezvoltare şi inovare. există două moduri de abordare a riscurilor: riscul pur şi riscul speculativ.previzibil: când factorii care ar provoca pierderi pot fi estimaţi . delimiat şi acceptat din propria voinţă.imprevizibil: determinat de situaţii fortuit Riscul specualtiv reprezintă un pericol asumat controlabil. .1. a volumului şi structurii cererii.1. Riscul pur reprezintă ameninţarea posibilă a unui eveniment care. Riscul pur poate fi: . 3.Capitolul 3. dacă apare. provoacă prejudiciu. în funcţie de posibilităţile de identificare. Riscul în afaceri Riscul economic – orice element de incertitudine care poate afecta activitatea unui întreprinzător sau derularea unei anumite operaţii. precum şi a celor efectuate pentru cumpărarea echipamentelor şi utilajelor. Tipuri de risc După natura lor riscurile se pot încadra în mai multe categorii după cum urmează: riscuri economice riscuri comerciale riscuri tehnologice riscuri financiare riscuri strategice riscuri politice şi administrative riscuri accidentale Riscurile economice sunt determinate de incertitudinea evoluţiei pieţei şi în special de modificarea într-un interval foarte scurt de timp.1.

practicile neloiale. Modalităţi de minimizare a riscului Cele mai utilizate metode pentru tratarea economică a riscurilor sunt: eliminarea riscurilor. Riscurile politice şi administrative se produc datorită acţiunii forţelor care afectează mecanismele de funcţionare a macrosistemului. Riscurile strategice îşi pot avea originea în: schimbarea raportului de forţe în interiorul de activitate. Dacă acţiunea asupra cauzelor este insuficientă trebuie avută în vedere acoperirea riscurilor. tehnologiilor sau echipamentelor avute în vedere.Riscurile comerciale provin din relaţiile cu partenerii de schimburi comerciale şi au drept efecte nerealizarea nivelurilor cifrei de afaceri producerea bunurilor ce vor fi vândute. material şi financiar.2. naţional sau internaţional. şi ale cheltuielilor pentru 3. este preferabil eliminarea riscurilor interne. ajustarea taxelor şi impozitelor. Riscurile financiare reprezintă pierderile monetare ce afectează patrimoniul sau rezultatele. Această tehnică este utilizată în cazul riscurilor de mică importanţă şi care pot fi introduse în buget datorită frecvenţei mari de repetare. Când este posibil. prin modificarea procedurilor. acoperirea riscurilor. acceptarea (asumarea) riscurilor. Riscurile tehnologice rezultă din schimbarea bruscă a procedeelor de fabricare datorită evoluţiei rapide a progresului tehnic şi conduc la uzura morală a unor echipamente existente. Acoperirea riscurilor. „războiul” preţurilor. Eliminarea riscurilor se referă la acţiunea asupra surselor potenţiale de riscuri. ţinând cont de faptul că orice acoperire este. transferul plăţilor şi alţi factori. simultan. etc. parţială şi costisitoare. Acceptarea (asumarea) riscurilor se face atunci când întreprinderea decide să fie propriul său asigurator. Riscurile accidentale sunt determinate de calamităţi naturale sau alte cauze de forţă majoră. .1. metodelor. rolul determinant în acest sens avându-l politicile guvernamentale fiscale şi monetare.

declarate de lege drept infracţiuni. Răspunderea civilă este de două tipuri: contractuală şi delictuală. care i-a adus sancţiuni în trecut. . Raspunderea civila contractuala revine intreprinzatorului care nu respecta obligatiile asumate la incheierea unui contract. Răspunderea contravenţională se declanşează în situaţia în care întreprinzătorul comite fapte contravenţionale. Răspunderea disciplinară se referă la raporturile dintre angajat şi angajator. ţinând cont de interesele generale ale firmei. Baza răspunderii penale o constituie infracţiunea.Capitolul 4. prin comiterea unor abateri care contravin disciplinei muncii. Funcţia coercitivă este o funcţie de constrângere şi pedepsire imediată a întreprinzătorului care nu respectă legea. Etica în afaceri 4. civilă. în cazul unei neconcordanţe între alegerea sa şi regula juridică ce prestabileşte comportamentul legal. coroborare cu dispoziţiile legale restrictive care nu pot fi încălcate. răspundere penlă. răspundere. Funcţia educativă influenţează conştiinţa întreprinzătorului. care este abaterea cea mai grava dintre toate faptele pedepsite de lege si cel mai aspru sanctionata. În funcţie de gravitatea răspunderii întreprinzătorului. Răspunderea în afaceri are două funcţii: funcţia coercitivă şi funcţia educativă. adică fapte care prezintă un grad de pericol social mai scăzut. Răspunderea în afaceri Răspunderea în afaceri se referă la comportamentul pe care îl aleg întreprinzătorii din multiple variante posibile. Raspunderea civila delictuala apare de fiecare data cand intreprinzatorul incalca o anumita norma juridica. amintim următoarele forme de răspundere juridică în afaceri: răspundere disciplinară. atunci când angajatul îşi încalcă în mod repetat obligaţiile de serviciu. determinându-l să nu mai repete fapta ilicită. Răspunderea penală poate fi declanşată numai pentru fapte ilicite de mare gravitate.1. Răspunderea în afaceri implică sancţionarea atitudinii sau acţiunii alese de antreprenor. răspundere contravenţională. producand unei anumite persoane un prejudiciu.

scopurile stabilite in contextul unei probleme date adoptarea deciziilor 4. informării lor complete despre caracteristicile acestora. “bine”. . Responsabilitatea sociala impreuna cu sensibilitatea sociala a firmei formeaza politica sociala a firmei care defineste comportamentul de afaceri al firmei exprimat prin: relatii si interactiuni care se stabilesc intre firma si mediul social intern si extern probleme care rezulta din actiunile firmei sau din interactiunile dintre firma si mediul sau ambiant abilitatea firmei de a diagnostica o problema. cat mai ales pentru ca mai devreme sau mai tarziu intr-un mediu economic normal. instituind cadrul necesar accesului deplin la produse şi servicii. judeca si evalua comportamentul firmei.2. Protecţia consumatorilor Statul este obligat să protejeze cetăţenii. apărării şi asigurării drepturilor şi intereselor persoanelor fizice împotriva unor practici abuzive.3. în calitatea lor de consumatori. aceia care se dovedesc incorecti. Principii etice în relaţiile cu angajaţii firmei şi cu partenerii de afaceri Etica (corectitudinea) in afaceri este necesara nu numai pentru ca asa ar fi “frumos”. inselandu-si partenerii sau “beneficiarii” se autoelimina de pe piata. concurential. Responsabilitatea sociala a firmei Responsabilitatea sociala a firmei presupune ca deciziile sa fie luate in conformitatea cu anumite standarde si sa dca ala efecte favorabile asupra celor interesati in activitatea firmei Sensibilitatea sociala a firmei Sensibilitatea sociala a firmei se defineste prin dezvoltarea proceselor decizionale care orienteaza practicile firmei in vederea adoptarii unei conduite corecte din punct de vedere social. a stabili alternativele de solutionare si de a o rezolva inainte de ca ea sa devina presanta normele si valorile pentru evaluarea actiunilor firmei sunt folosite pentru a aprecia.4.

suprapăşunatul. Măsurile de ameliorare a mediului vizează: combaterea poluării aerului ameliorarea efectului de seră ameliorarea smogului ameliorarea stratului de ozon ameliorarea purităţii apei ameliorarea poluării solului producerea de bunuri cu grad minim de risc împiedicarea poluării cu deşeuri . sanatatii. etichetarii sau altor practici frauduloase dreptul de a fi despăgubit dreptul de a alege dreptul de a fi ascultat dreptul la educare dreptul la un mediu ambiant sanatos Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) este organismul care se ocupa cu protectia consumatorilor. a subsolului. a resurselor oceanice. securitatii si intereselor legitime ale consumatorilor. publicitatii. Protecţia mediului Mediul ambiant reprezintă totalitatea factorilor care asigură menţinerea echilibrului ecologic şi determină condiţiile de viaţă pentru om şi de dezvoltare a societăţii.4. 4. baraje. exploatarea exagerată a faunei terestre. Omul a contribuit la deteriorarea mediului înconjurător prin: defrişarea pădurilor. Obiectivul sau principal il reprezinta realizarea politicii guvernamentale in domeniul protectiei vietii. construirea de lacuri de acumulare.Drepturile fundamentale ale consumatorilor sunt: dreptul al satisfacerea cerintelor esentiale de viata dreptul la siguranta dreptul de a fi informat dreptul de a fi protejat impotriva informatiei. canale în zone care trebuiau protejate.

specific umană. care se initiaza sau exista in societate.Capitolul 5. Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama utilizarii disponibilitatilor de munca existente in societate. ci si o fiinta cu nevoi complexe de cunoastere. cunoştinţele şi experienţa ajutându-se de instrumente corespunzătoare pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii trebuinţelor lor imediate şi de perspectivă. ca si parte a societatii. se poate observa ca oferta de munca se formeaza intr-un timp indelungat. Ea se exprima prin intermediul numarului de locuri de munca. nu se manifesta in intregime dupa principiile economiei de piata (caz in care omul ar fi limitat doar la o componenta economica). are o mobilitate redusa. Oferta de munca este formata din munca pe care o pot depune membrii societatii in conditii salariale. determinant in piata muncii. Oferta de munca se exprima prin numarul celor apti de munca sau populatia apta disponibila din care se scade numarul femeilor casnice. In acest caz. este nu doar o „masina de lucru”. . Dar ea nu constituie in intregime o cerere care se exprima pe piata muncii. in perioada data. Cererea de munca reprezinta nevoia de munca salariata care se formeaza la un moment dat intr-o economie de piata. Avand in vedere faptul ca factorul uman. intrucat au resurse pentru existenta sau au alte preocupari. afirmare si apartenenta in societate. trebuie avut in vedere faptul ca nu toate disponibilitatile de munca se constituie in oferta. Conditia generala pentru ca nevoia de munca sa ia forma cererii de munca este recompensarea acesteia.1. este neomogena si. iar omul. genereaza nevoia de munca. Iniţierea în căutarea unui loc de muncă 5. adica a volumului de munca ce poate fi depus de populatia apta de munca a tarii respective. este unul complex. Aceasta reprezinta volumul total de munca necesar activitatilor dintr-o tara pe o perioada data. prin care oamenii îşi folosesc aptitudinile. ci numai acelea care urmeaza sa fie recompensate (salarizate). al studentilor si al celor care nu doresc sa se angajeze in nici o activitate. Cererea şi oferta pe piaţa muncii Munca este activitatea conştientă. cel mai important. Orice activitate.

Cel ce face oferta trebuie sa traiasca. sex. Şomajul Şomerii.Şomerii înregistraţi sunt persoanele care au declarat că în perioada de referinţă erau înscrise la Oficiile forţei de muncă şi şomaj. De aceea. nu poate astepta oricat angajarea pe un loc de munca. indiferent dacă primeau sau nu alocaţie de sprijin. chiar daca nu au avantaje economice. conditii de munca etc. ajutor de şomaj. De asemenea. reprezintă o categorie economică a cărei definire a suscitat numeroase abordări. generatoare de locuri de munca. presupun o anumita perioada de timp. sau alte forme de protecţie socială.Cererea si oferta de munca nu trebuie considerate prelungiri simple si directe ale cererii si ofertei de bunuri economice pe o alta piata. oamenii nu se deplaseaza dintr-o localitate in alta si nu-si schimba cu usurinta munca. neputandu-se subsitui reciproc decat in anumite limite sau deloc. deoarece dezvoltarea unor activitati existente si initierea altora noi. efectivul şomerilor se determină în două variante: . starea sanatatii. ci ca niste categorii specifice cu un continut care le este propriu. · cererea si oferta de munca nu sunt omogene. ci de compun din segmente si grupuri neconcurentiale sau putin concurentiale. ci ca oameni. · generatiile de tineri nu sunt crescute de parintii lor ca niste marfuri sau numai pentru a deveni salariati. oferta de munca depinde de varsta. · posesorii fortei de munca au o mobilitate relativ redusa. 5. psihologie. În statistica românească. a doua componentă a populaţiei active. In acest sens se impun atentiei urmatoarele aspecte: · pe termen scurt. oferta de munca nu se formeaza in exclusivitate pe principiile economiei de piata. aspecte care nu sunt neaparat de natura economica. ci sunt atasati mediului economico-social. · oferta de munca in ansamblul sau se formeaza in decursul unui timp indelungat in care creste si se instruieste fiecare generatie de oameni pana la varsta la care se poate angaja. · oferta de forta de munca este eminamente perisabila si are caracter relativ rigid.2. cererea de munca este practic invariabila. .

de asemenea: . .nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri. .apelarea la o agenţie sau oficiu de plasare a forţei de muncă.consultarea site-urilor electronice specializate. sunt persoanele de 15 ani şi peste care în decursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii: . de exemplu: BEST JOBS. studenţi. adică oferă informaţii privind locurile de muncă vacante şi . Căutarea unui loc de muncă Ce putem face concret pentru a găsi un loc de muncă? . dar care au declarat că sunt în căutarea unui loc de muncă şi sunt disponibile să înceapă lucrul.participarea la târgurile de locuri de muncă (job shop-uri) organizate periodic de agenţiile de ocupare a forţei de muncă. Uneori putem găsi afişe cu locuri de muncă disponibile pe poarta / uşa firmei.. Aceste agenţii oferă servicii de mediere a muncii.sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile. Intrând pe site ul firmei. O altă posibilitate este cea de a discuta direct cu persoane care lucrează la firma care ne interesează (pe cât posibil. . utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode pentru a-l găsi: înscrierea la Oficiul de forţă de muncă şi şomaj sau la agenţii particulare de plasare.putem căuta informaţii direct la firmele la care am dori să ne angajăm. . Sunt incluse. 5. .identificarea şi consultarea cu regularitate a anunţurilor cu oferte de locuri de muncă din ziare. prieteni.Şomerii în sens B.persoanele fără loc de muncă. . reviste. cu persoane din conducerea firmei). publicarea de anunţuri sau răspunsuri la anunţuri. care aşteaptă să fie rechemate la lucru sau care au găsit un loc de muncă şi urmează să înceapă lucrul la o dată ulterioară perioadei de referinţă.publicarea unor anunţuri în publicaţii specializate.3.sunt în căutarea unui loc de muncă. . disponibile să lucreze. demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu.persoanele care în mod obişnuit fac parte din populaţia inactivă (elevi. apel la rude. E JOBS . putem afla eventualele oportunităţi de angajare. dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă. pensionari). sindicate etc.M.I.

trebuie să apară in stânga sus a paginii · fotografia (dacă se solicită). C. precum şi competiţia intre aceştia. În intocmirea unui C. adresă.V. realizările profesionale. competenţele avute. CURRICULUM VITAE (C. îngrijit. bine redactat poate creşte semnificativ şansele de a obţine postul dorit.) Curriculum Vitae ( în limba latină : " cursul / desfăşurarea vieţii " ). este un document universal care a intrat deja în folosinţă şi la noi în mod curent.condiţiile de ocupare a acestora prin publicarea. şi. de aceea el trebuie să răspundă unor anumite cerinţe.V.V -ul trebuie să fie prezentabil. Printre aceste reguli. să fie relevante şi prezentate cu maximă concizie. menţionăm : · se foloseşte coală albă format A4 de bună calitate · datele personale (nume. Un Curriculum Vitae are de obicei fondul şi forma parţial standardizate. trebuie să fie in acord cu cerinţele şi competenţele postului. precizie şi claritate.V. El este considerat ca fiind eficient numai in măsura in care se finalizează cu invitarea la un interviu. afişarea lor şi prin organizarea de burse ale locurilor de muncă. Un C. calităţile dobândite prin prestarea activităţilor şi evoluţia in ordine invers cronologică a locurilor de muncă avute . trebuie să se ţină seama de un ansamblu de reguli cu caracter obligatoriu.V. vor specifica evoluţia in carieră. V. corect incadrat in pagină şi fără greşeli gramaticale · se redactează dactilografiat sau pe calculator · de preferinţă nu trebuie să depăşească o pagină (maxim două) şi să fie cât mai aerisit pentru a fi uşor de citit · intotdeauna se completează in acord cu obiectivele personale precum şi competenţele necesare pentru postul vizat. Informaţiile incluse intr-un C. Este bine de ştiut că un recrutor experimentat nu poate acorda mai mult de un minut parcurgerii unui C. va fi aplicată in dreapta sus · aspectul estetic este foarte important. deci pentru fiecare post un CV distinct · cei cu experienţă in muncă. telefon/fax ). pentru a permite şi facilita comparaţiile între diverşii solicitanţi de locuri de muncă.

burse. slujbe temporare. precum şi pe premii şcolare. dacă există. prin . şi nu vor putea ghici la care dintre ele te referi sau la care doreşti să te înscrii. informatică. SCRISOAREA DE INTENŢIE Câteva sfaturi legate de întocmirea unei scrisori de intenţie: 1) Nu uita să menţionezi denumirea jobului Una din primele fraze ale Scrisorii de Intenţie. menţionarea disponibilităţii de a călători sau de a schimba domiciliul la solicitarea societăţii · opţional pot fi menţionate pasiunile. se va pune accentul atât pe calităţile personale care pot compensa lipsa acesteia. posesia carnetului de conducere. astfel ca informaţiile prezentate să poată fi confirmate la o eventuală verificare · CV-ul nu se semnează şi nu se datează.· in cazul absolvenţilor şi a persoanelor fără experienţă in muncă. atunci când este cazul. ci se menţionează doar posibilitatea furnizării lor la cerere · nu se trec date nereale! CV-ul trebuie să fie sincer. etc. preocupările din timpul liber. etc. politică sau de altă natură controversată · referinţele. De asemenea. · este util să fie menţionate şi alte competenţe personale necesare ocupării postului: cursuri de limbi străine.. toate acestea indicând că ei ar putea deveni buni angajaţi nu se lasă perioade de discontinuitate in prezentarea carierei. limbile străine cunoscute · in CV nu se prezintă informaţii sau pretenţii salariale · nu se includ informaţii de natură religioasă. ai salutat persoana căreia îi este destinată. după ce. marketing. alte cursuri urmate. Dacă în anunţul cu jobul respectiv era menţionat şi un cod pentru acesta. include şi numărul respectiv. Iată motivul pentru care trebuie să menţionezi toate aceste amănunte: angajatorii trebuie să gestioneze toate anunţurile de joburi ale companiei lor. trebuie să conţină denumirea jobului la care vrei să te înscrii.. · este importantă. atribuţii de lider.V. bineînţeles. Este o idee bună să menţionezi şi sursa de la care ai aflat despre acest job disponibil. nu se anexează la C. management.

Ideea este că angajatorul are deja CV-ul tău – Scrisoarea de Intenţie nu trebuie să îl repete. O Scrisoare de Intenţie de succes trebuie personalizată în funcţie de caracteristicile companiei căreia îi este destinată. Scrisorile standard îi arată intervievatorului că nu eşti în totalitate interesat de postul respectiv. 4) Ce poţi face pentru mine? Motivele pentru care îşi doresc job-ul respectiv. doar prin simplul fapt de a personaliza scrisoarea de intenţie arăţi interes şi iniţiativă. contribuţia şi realizările tale profesionale în cadrul ultimului loc de muncă sau cum ai rezolvat situaţii dificile. 3) Nu repeta ideile din CV Mulţi candidaţi fac această greşeală. mi-ar ajuta în carieră. Chiar dacă anunţul la care vrei să aplici este diferit de sectoarele de industrie cu care eşti obişnuit. înainte de a i te adresa. Menţionează eventuale evenimente recente sau proiecte ale companiei sau dovedeşte-le că ai câteva cunoştinţe despre realizările anterioare ale firmei – toate acestea vor demonstra faptul că eşti interesat de a te alătura echipei respective. este bine ca întotdeauna să-ţi personalizezi scrisoarea de intenţie. sunt de cele mai multe ori formulate astfel: • „Am nevoie de bani” • „Mi se pare destul de interesant acest post” • „De mic copil îmi doream să lucrez pentru această companie” • „Am nevoie de experienţă în acest domeniu” • „Un job în cadrul companiei dvs. prin faptul că ai făcut cercetări despre companie. ci să exprime ceva nou. Scrisoarea de Intenţie trebuie să ofere ceea ce nu poate oferi CV-ul – de exemplu.menţionarea acestor simple amănunte. . menţionate de candidaţi în Scrisoarea de Intenţie. 2) Pericolul creării unei Scrisori de Intenţie impersonale Este o mare greşeală uşurezi să trimiţi aceeaşi Scrisoare de Intenţie fiecărui angajator. Ideea de bază a unei Scrisori de Intenţie este de a părea personală. deoarece îi munca şi va fi mai receptiv atunci când îţi va citi CV-ul. că eşti interesat de job. poţi câştiga angajatorul. doarece sunteţi cei mai buni în acest domeniu” 5)Personalizarea scrisorilor de intenţie. copiind practic toate informaţiile din CV şi incluzându-le în Scrisoarea de Intenţie – este o pierdere de timp şi probabil o pierdere a şansei de a fi ales pentru job. schimbând doar numele persoanei căreia îi este adresată.

În încheiere precizează care sunt acţiunile pe care le vei întreprinde. Unele companii încurajează acest lucru şi îi dau persoanei respective mai multe atribuţii. Pune accent în scrisoare pe cunoştinţele/cursurile făcute la facultate/colegiu şi de ce sunt ele relevante în sectorul pentru care aplici. Ai grijă să îndeplineşti toate cerinţele postului şi precizeazăle separat în scrisoarea de intenţie. redactând o scrisoare către o companie care nu a făcut public anunţul. Atrage atenţia asupra calificărilor tale. Este puţin probabil ca aplicaţia ta să fie o supraîncărcare a CV-urilor şi scrisorilor de intenţie primite. Este mai uşor să găseşti loc pentru muncă neplatită din motive evidente. astfel încât destinatarul să fie surprins. 9) Scrisoarea de intenţie poate fi scrisă de mână Scrisoare de intenţie poate fi scrisă la calculator şi printată numai cu cerneală neagră. În cazul în care . În introducerea scrisorii prezintă cunoştinţele tale despre companie împreună cu o declaraţie pozitivă legată de contribuţia pe care o poţi avea. de exemplu “Văvoi contacta săptămâna viitoare pentru a discuta despre un posibil interviu. 6) Un post căruia i s-a făcut publicitate Fă cercetări legate de compania şi de postul pentru care vrei să aplici. Oricare ar fi scopul tău. în cazul în care angajatorul nu a specificat că doreşte să fie scrisă de mână. de exemplu tu aplici la un anunţ. Sunt două metode de a lucra pentru a căpăta experienţă.” 8) Cerere pentru experienţa de lucru Experienţa de lucru este o metodă bună de a înţelege ce carieră să urmezi. Dacă este posibil. sau la un articol din ziar referitor la companie. şi nu va fi aşezată într-un vraf mare de hârtii. 7) Un post căruia nu i s-a făcut publicitate A aplica pentru un post care nu a fost făcut public este cea mai bună metodă de a găsi un loc de muncă. Companiei îi arăţi că ai iniţiativă. Adresează scrisoarea de intenţie persoanei specificate în anunţ. ci conform teoriei va beneficia de mai multă atenţie. Dacă soliciţi angajare neplatită specifică în scrisoare.Scrisoarea de intenţie variază în funcţie de tipul de job şi de modalitatea de a aplica. decât să facă cafea şi să copieze documente. dacă este posibil aplicantul ar trebui să adreseze scrisoarea unei persoane din cadrul companiei. ai grijă cum te vinzi şi motivele pe care le menţionezi în legătură cu ce poţi face pentru compania respectivă. iar dacă soliciţi experienţă plătită nu preciza suma dorită. fă referire la cineva din cadrul companiei. remunerată sau neremunerată.

Aranjează textul în aşa fel încât să apară centrat în pagină. Solicită un interviu cititorului atunci când doreşte şi comunică că vei păstra legătura. 17) Fonturi şi tipul de hârtie şi revino cu un telefon după aproximativ o săptămână. Concentrează aceste informaţii în maxim patru paragrafe. Al treilea paragraf – scrie despre ţelurile tale legaându-le de domeniul companiei şi de postul pentru care aplici. 15) Pot trimite aceeaşi scrisoare de intenţie tuturor anunţurilor? Este preferabil să-ţi direcţionezi fiecare scrisoare în funcţie de anunţul pentru care aplici. 14) Punctele principale care trebuie incluse în scrisoarea de intenţie Primul paragraf – menţionează pentru ce post aplici şi de ce eşti cel mai bun candidat pentru postul respectiv. incluzând o adresă de contact şi semnătura. încearcă să afli un nume pe pagina de internet a firmei sau telefonând şi intrebând cine este şeful departamentului. Al doilea paragraf – oferă detalii despre cum poţi contribui tu în cadrul companiei şi care sunt calităţile tale care te fac potrivit pentru postul respectiv. 16) Ce trebuie făcut după trimiterea scrisorii de intenţie Ţine minte când ai trimis scrisoarea alte anunţuri. 10) Lungimea unei scrisori de intenţie Nu depăşi o pagină format A4. Este foarte uşor pentru un angajator să respingă scrisorile tip.doreşte scrisă de mână scrisoarea. cu stimă”. Dacă nu reuşeşti să afli. 11) Adresarea în scrisoarea de intenţie Dacă ai numele angajatorului adresează-te acestuia. continuă să aplici şi la . 13) Încheierea unei scrisori de intenţie O scrisoare de intenţie este o scrisoare de afaceri şi drept urmare ar trebui să se încheie cu “Cu sinceritate/Al dvs. ar trebui să foloseşti un stilou de calitate şi să fii atent să nu faci greşeli. atunci adresează-te cu Stimată/Stimat Doamnă/Domn. În timpul în care aştepţi răspunsul de la o companie. 12) Când trebuie să trimit o scrisoare de intenţie Scrisoarea de intenţie trebuie trimisă întotdeauna împreună cu CV-ul. dacă nu.

şi evită abrevierile şi jargoanele.. foloseşte multe verbe de acţiune. 20) Nu uita să semnezi scrisoarea. INTERVIUL 1) Cum să te prezinţi la un interviu? Scopul tău este să-l convingi pe cel care te intervievează că tu eşti persoana cea mai potrivită pentru postul respectiv. Nu te gândi la ceilalţi. oricât de mulţi ar fi aceştia. 2) Categorii de întrebări care ţi se vor pune: 1. Times New Roman sau Arial. deci nu folosi fonturi stilate. experienţa PC.Aceasta este o scrisoare formală. ar trebui să fie concisă şi să ofere principalele motive pentru care tu ar trebui să fii chemat la interviu. La fel ca şi un CV. Sunt” la începutul propoziţiilor. În orice caz. O scrisoare de intenţie este o scrisoare de vânzare. că ai abilităţile şi deprinderile necesare. evită clişeele şi frazele prea comune. Încearcă să nu foloseşti prea multe formulări de genul “Pot.. poţi fi unul din cei douăzeci de candidaţi şi să câştigi. Trebuie să fie cerneală neagră pe coală albă. rămâi la Times. o semnătură nu este neaparat necesară. 19) Nu uita să menţionezi cele mai importante calităţi ale tale. Printează scrisoarea pe acelaşi tip de coală ca şi la CV. De exemplu: aptitudini de comunicare. semnarea scrisorilor. poţi fi singurul care participă la interviu şi să pierzi sau . Am. 18) Tipul de exprimare Foloseşte ceva simplu. Strategia unei scrisori de intenţie de succes include şi accentuarea celor mai importante realizări ale tale. Pregătirea pentru interviu constă în a învăţa să porţi o conversaţie cu examinatorul (examinatorii) şi să . Decizia celui care te examinează va fi luată numai în funcţie de comportamentul răspunzi la anumite întrebări. Întrebări despre studiile tale: · Unde ai făcut liceul/facultatea? · Eşti absolvent? Cu ce medie ai absolvit? tău. Limbajul trebuie să fie ferm şi u ş o r de în ţ eles. dacă iţi trimiţi scrisoarea sau CV-ul prin e-mail. care te vinde pe tine drept candidat. Este ca o etichetă în lumea afacerilor (şi scoate în evidenţă atenţia ta faţă de detalii).

...? · Cunoşti activitatea firmei noastre? Informează-te dinainte ce trebuie să faci în postul respectiv... arată-ţi disponibilitatea de a învăţa repede! 4.. persoanele indiferente nu sunt decât foarte rar angajate. să-ţi accentuezi reuşitele şi să eviţi să vorbeşti despre insuccese.. Dacă nu ai toate deprinderile.· De ce ai ales acest domeniu? · Ai avut vreo slujbă paralel cu şcoala? Trebuie să răspunzi exact. în nici un caz nu răspunde negativ! Poţi întreba: · Care sunt planurile de dezvoltare ale firmei? · Cu cine vei lucra? · Care sunt posibilităţile de specializare? .. Întrebări despre obiectivele carierei tale · Pe examinator îl interesează dacă poţi contribui la successul firmei/instituţiei respective · Orice răspuns la astfel de întrebări trebuie să arate că eşti competent şi poţi deveni şi mai competent · Obiectivul carierei tale trebuie să fie compatibil cu interesele firmei !!! O întrebare capcană: "Vrei să afli ceva despre postul respectiv sau firma noastră?" Această întrebare este pusă pentru a vedea dacă eşti o persoană motivată. 2.... Arată interesul pentru profesia ta.... Întrebari despre experienţa profesională · Care a fost prima ta slujbă? · Cui te subordonai? · Ai fost vreodată promovat? · Care erau sarcinile de serviciu? · Ai avut creşteri de salariu? · De ce ţi-ai schimbat locul de muncă? ATENŢIE! Nu îţi critica foştii şefi! 3. Întrebări despre postul vizat/firma respectivă · Ce crezi că va trebui să faci dacă vei fi angajat? · Ce deprinderi ai pentru postul X? · Poţi să înveţi repede să faci .

· Nu angajez pe nimeni care a lucrat la instituţia/firma incompetenţi. antipatiile. Din păcate. priveşte-l direct! · Trimite o scrisoare de mulţumire după câteva zile şi reafirmă-ţi dorinţa de a lucra la firma respectivă! 3) Cum să înlături stresul interviurilor Y. capriciile şi reţinerile sale. Absolvenţii altor facultăţi nu ştiu nimic. singura soluţie este să-i arăţi că. Sunt neserioşi şi întârzie mereu. Toţi de acolo sunt că prejudecăţile examinatorului reprezintă un mic obstacol ascuns pe care poţi să-l depăşeşti! . dintr-o întâmplare. Persoanele competente cunosc însă foarte bine importanţa obiectivităţii atunci când conduc un interviu. indiferent de aceasta EŞTI O PERSOANĂ FOARTE VALOROASĂ! Dovedeşte-i examinatorului că ai calităţi care compensează cu mult lucrurile care nu îi plac la tine! Cum poţi face o impresie bună? · Îmbrăcămintea trebuie să fie discretă şi potrivită situaţiei · Trebuie să atragă atenţia asupra ta şi să nu iasă ea în evidenţă · Punctualitatea este foarte apreciată · Nu mesteca gumă şi nu fuma în timpul interviului · Salută într-un mod ferm şi hotărât · Adu copii după CV şi diploma de studii · Nu evita privirea celui care te examinează. Nu face faţă stresului! · Nu angajez studenţi.· Care este programul de lucru? Arată-te interesat de slujba vizată şi dornic de a începe să lucrezi! Ce gândesc examinatorii? Orice examinator este un om care are simpatiile. Ce trebuie să faci? Nu crea din acest fapt o problemă! Gândeşte-te Tipuri de prejudecăţi: · Persoanele care au absolvit facultatea X sunt foarte bine pregătite. intri într-o categorie neagreată de examinator. · Nu angajez o femeie pe acest post. Dacă. prejudecăţile joacă în unele cazuri un rol care influenţează decizia finală.

să intre în panică. apoi. să vorbească prea mult. iar dacă vei ajunge prea târziu. fără a fi prea mult. Astfel. Dacă vei ajunge prea devreme. . iar în cele din urmă sunt stresaţi cu privire la ţinuta şi îmbrăcăminte. cuvintele „stres” şi „interviu” sunt sinonime. Exersează succesul în imaginaţia ta şi curând vei avea parte de el şi în realitate. te pregăteşti psihic pentru a face faţă cât mai bine situaţiei reale. Iată în continuare câteva tehnici simple care te pot ajuta să te linişteşti şi să te relaxezi când te simţi stresat înaintea unui interviu. silenţios). fiind încrezător şi răspunzând cu uşurinţă chiar şi întrebărilor grele. liniştit şi încrezător pe parcursul discuţiei cu acesta şi te va considera potrivit pentru job.Pentru marea majoritate a celor care îşi caută un loc de muncă. la ceea ce vor spune. Mai întâi. a) Înainte de interviu Punctualitatea la un interviu este una din cele mai importante aspecte de care trebuie să te asiguri. Vizualizarea reprezintă o tehnică de relaxare. să se agite sau să îşi piardă ideile. b) Imagineaza-ţi Iţi poţi transforma visele în realitate – foloseşte-ţi imaginaţia pentru a-ţi păstra calmul pe parcursul unui interviu. aceştia sunt stresaţi cu privire la participarea la interviu. vei aştepta şi vei fi îngrijorat. va trebui să te grabeşti şi nu vei avea timp să iţi pui ideile în ordine pentru interviu. !!! Iată câteva sfaturi pentru a-ţi păstra calmul pe parcursul interviului: • Respiră rar şi adânc (şi desigur. nu-ţi provoca inutil situaţii de stres – încearcă să ajungi cu 10 minute înainte de începerea interviului. O pauză înaintea interviului. Dar momentul în care stresul atinge punctul culminant este cel în care candidatul ajunge la interviu. dacă angajatorii îi vor plăcea sau nu şi multe altele. de 10 minute. Poţi practica vizualizarea cu câteva zile. c) Relaxează-te Un candidat relaxat este un candidat încrezător în propriile capacităţi. Stresul are o mulţime de efecte asupra oamenilor – îi poate face să tremure. respiră adânc şi imagineaza-ţi discuţia cu angajatorul. Demonstrează-i intervievatorului că eşti calm. îţi va permite să îţi tragi răsuflarea şi să te obişnuieşti cu mediul – este suficient timp. cu ajutorul căreia îţi creezi în minte imaginea unei situaţii stresante. pe care o rezolvi cu succes. ore sau chiar câteva minute înainte de interviu – închide ochii. sunt stresaţi datorită pregătirii pentru interviu.

NU intra în panică – acum este momentul să aplici tehnicile de relaxare prezentate mai sus. Aşa că. iar intervievatorul cu siguranţă nici nu va observa acest lucru.• Stai drept pe cât posibil. Este mai uşor să îţi controlezi frica şi panica pe măsură ce simţi că acestea apar. concentrează-te şi reia interviul. şi nu îţi încrucişa braţele sau picioarele. fie te bâlbâi sau nu îţi găseşti cuvintele pentru a răspunde unei întrebări dificile. nu intra în panică Pe parcursul oricărui interviu se întamplă ceva care nu decurge conform planurilor tale: fie are loc o pauză prea lungă. . în care tăcerea devine apăsătoare. răsuflă adânc. decât să te relaxezi când deja ţi-ai pierdut calmul şi controlul asupra ideilor. ţine-le relaxate. ia o pauză în momentul în care simţi că începi să intri în panică. O pauză scurtă de numai 10 secunde poate fi exact ceea ce ai nevoie pentru a-ţi recâştiga calmul şi controlul. repetă în gând că poţi trece peste acest moment. • Zâmbeşte – este contagios! d) Ia pauze. • Vorbeşte rar şi fă pauze dese de respiraţie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful