P. 1
Suport Curs-educatie Antreprenoriala

Suport Curs-educatie Antreprenoriala

|Views: 4|Likes:

More info:

Published by: Vasilescu Apostol Sorina Mihaela on Oct 15, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/07/2015

pdf

text

original

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013

suport de curs

Educaţie Antreprenorială
Filiala Cluj-Napoca a Fundaţiei Învăţământului Preuniversitar al Cooperaţiei Meșteșugărești “Spiru Haret”

str. Al.V. Voevod, nr. 55A, 400436; tel./fax : 0264 414992, 414974; email: cj@ucecom.org web: cj.ucecom.org

Cuprins

Cuprins ................................................................................................................................ 2 Capitolul 1. Mediul de afaceri ............................................................................................ 3 1.1. Caracteristicile si componentele mediului de afaceri .............................................. 3 1.2. Micromediul şi macromediul .................................................................................. 4 1.2.1. Micromediul ...................................................................................................... 4 1.2.2. Macromediul ..................................................................................................... 7 1.3. Strategii pentru monitorizarea mediului de afaceri ................................................ 11 1.4. Individul ca întreprinzător..................................................................................... 13 1.5. Calităţi şi competenţe ale întrepirnzătorul de success ........................................... 13 Capitolul 2. Iniţierea şi derularea unei afaceri .................................................................. 14 2.1. Planul de afaceri ..................................................................................................... 15 2.1.1. Definirea şi rolul planului de afaceri ............................................................. 15 2.1.2. Caracteristicile unui plan de afaceri:............................................................... 16 2.1.3. Necesitatea Planificării ................................................................................... 16 2.1.4. Utilitatea internă şi externă a planului de afaceri............................................ 17 2.1.5. Tipuri de plan de afaceri ................................................................................. 18 2.1.6. Conţinutul unui plan de afaceri ....................................................................... 19 2.2. Condiţiile legislative ale activităţii antreprenoriale ............................................... 22 2.2.1. Constituirea PFA-urilor şi a societăţilor comerciale ....................................... 22 2.2.2. Codul muncii – cadrul legislativ al activităţii antreprenoriale ........................ 26 2.3. Resursele necesare derulării unei afaceri ............................................................... 27 2.3.1. Resurse financiare ........................................................................................... 27 2.3.2. Resurse materiale ............................................................................................ 27 2.3.3. Resurse umane ................................................................................................ 27 Capitolul 3. Risc şi reuşită în afaceri ................................................................................ 28 3.1. Riscul în afaceri ..................................................................................................... 28 3.1.1. Tipuri de risc ................................................................................................... 28 3.1.2. Modalităţi de minimizare a riscului ................................................................ 29 Capitolul 4. Etica în afaceri .............................................................................................. 30 4.1. Răspunderea în afaceri ........................................................................................... 30 4.2. Principii etice în relaţiile cu angajaţii firmei şi cu partenerii de afaceri ................ 31 4.3. Protecţia consumatorilor ........................................................................................ 31 4.4. Protecţia mediului .................................................................................................. 32 Capitolul 5. Iniţierea în căutarea unui loc de muncă ........................................................ 33 5.1. Cererea şi oferta pe piaţa muncii ........................................................................... 33 5.2. Şomajul .................................................................................................................. 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ................................................................................... 35

Capitolul 1. Mediul de afaceri

1.1. Caracteristicile si componentele mediului de afaceri
În activitatea oricărei firme, mediul joacă un rol esenţial în definirea strategiilor sale, în sesizarea şi folosirea oportunităţilor de dezvoltare, constituind practic suportul realizării obiectivelor de creştere economică, de profitabilitate sau doar de supravieţuire. Pentru a înţelege presiunile pe care le suportă o firmă, este necesar să definim mediul şi componentele sale specific, aşa cum au fost identificate de către specialişti români sau străini. Toate aceste definiţii au în comun două aspcete ale mediului: dinamismul său (capacitatea de a anticipa configuraţiile viitoare ale mediului sau adaptarea la schimbări neprevăzute) şi relaţiile de intercondiţionare existente între elementele identificabile de mediu. În opinia lui Phillip Kotler, mediul firmei global este definit ca fiind “ansamblul factorilor şi forţelor externe întreprinderii care sunt în măsură să-I afecteze acesteia maniera de dezvoltare”. Mediul este definit de Elisabeth Hill şi Terry O´Sulliva astfel: “mediul firmei constă în acei factori ce-i scapă controlului său imediat şi care sunt capabili să-i influenţeze relaţiile cu partenerii de mediu”. Dintre specialiştii români, notabilă este şi părerea profesorului Ovidiu Nicolescu, care consideră că “mediul include toate elementele exogene firmei, de natură economică, tehnică, politică, demografică, cultural, ştiinţifică, organizatorică, juridică, psiho-sociologică, educaţională şi ecologică ce marchează stabilirea obiectivelor acesteia, obţinerea resurselor necesare, adoptarea şi aplicarea deciziilor de realizare a lor”. Mediul general de afaceri reprezintă un set de condiţii şi circumstanţe ce pot afecta abilitatea organizaţiei de a dezvolta şi menţine relaţii de afaceri. Caracteristici ale mediului general de afaceri sunt mobilitatea, complexitatea , disponibilitatea resurselor, incertitudinea.

Mediul de afaceri este compus din subsisteme care pot fi identificate dupa nivelul de agregare la care se face analiza. Astfel se disting: micromediul, macromediul şi mezomediul. Micromediul este reprezentat de participanţii la mediul cel mai apropiat al întreprinderii şi care afectează posibilităţile ei de a-şi deservi clienţii. Macromediul este desemnat de forţele societale cu rază mare de acţiune, care afectează toţi participanţii la micromediul întreprinderii. Mezomediul trebuie să intereseze în mod deosebit sistemul de conducere al întreprinderii pentru că permite abordarea relaţiilor acesteia cu mediul său în termeni mult mai apropiaţi de lumea afacerilor. O întreprindere poate face parte din următoarele sisteme mezoeconomice: o anumită industrie, o zonă geografică sau administrativă, un grup de întreprinderi.

1.2. Micromediul şi macromediul

1.2.1. Micromediul Micromediul este constituit din agenţi economici cu care întreprinderea intră de obicei în relaţii directe, influenţele fiind puternice şi reciproce, reprezentând în fapt un ansamblu de condiţii, activităţii şi relaţii, avand rol esenţial în elaborarea mixului de marketing. Întreprinderile pot să anticipeze schimbările ce vor apare în micromediu şi să răspundă acestora, influenţându-le sau controlând dimensiunile interferenţei lor cu relaţiile de piaţă ale întreprinderii şi cu concurenţii ei. Deşi, cu privire la componentele micromediului există în literatura de specialitate mai multe puncte de vedere, consider, că în perioada actuală, nu pot fi ignorate următoarele: furnizorii de mărfuri, prestatorii de servicii şi forţa de muncă, intermediarii, clienţii, concurenţii, precum şi organismele publice, a căror activitate se răsfrânge nemijlocit asupra întreprinderii. a) Furnizorii Furnizorii sunt cei care asigură întreprinderii resursele necesare desfăşurării normale a activităţii economice, dar şi concurenţilor. Sunt reprezentaţi, prin diverse firme de afaceri sau persoane particulare, care pe baza relaţiilor de vânzare-cumpărare, pun la

Un loc aparte îl au relaţiile cu furnizorii de personal. transport etc. societăţilor de asigurări etc. c) Clienţii Aceştia constituie componenta cea mai importantă. energia. Există două tipuri de .dispoziţie materiile prime şi materialele. utilizatori. şi care deşi. De aceea este foarte importantă pe de o parte monitorizarea activităţii furnizorilor. deoarece ei alcătuiesc piaţa de desfacere a oricărei întreprinderi producătoare. reprezentaţi prin unităţi de învăţământ. reprezentată de: consumatori. sub forma: comercianţilor (angrosişti). pentru a veni în întâmpinarea dorinţelor lor. firmelor de distribuţie fizică (de comerţ. agenţii guvernamentale şi internaţionale etc. primează interesele economice .se desfăşoară nu numai cu mijloace economice. precum şi întreprinderi particulare care au ca obiect de activitate plasarea forţei de muncă disponibile. intermediarilor financiari. întreprinderea să devină vulnerabilă în faţa furnizorului care poate să nu respecte termenul de aprovizionare sau să modifice preţurile etc. Este posibil ca în anumite circumstanţe. d) Concurenţii Aceştia sunt agenţii economici cu care intră în competiţie orice întreprindere. Întrucât concurenţa este o luptă dură. cu ţelul atingerii unor performanţe deosebite. vânzarea şi distribuirea mărfurilor către consumatorul final. deosebită însemnătate având serviciile bancare. persoanele aflate în căutarea unor locuri de muncă. combustibilul. sau execută o largă gamă de servicii. realizându-se o interdependenţă mutuală. băncilor. întrucât în economia de piaţă este indispensabilă înfruntarea pentru obţinerea unor condiţii avantajoase de producere şi desfacere a bunurilor şi serviciilor. precum şi şansele de a-i învinge. b) Intermediarii Intermediarii sunt reprezentaţi de firmele care ajută întreprinderea la promovarea.). pentru fiecare întreprindere este absolut necesar să descopere : structura şi amploarea concurenţei. motivele reuşitei concurenţilor importanţi. iar pe de altă parte stabilirea unor relaţii de încredere şi pe termen lung. Este foarte important să se analizeze situaţia lor în vederea cunoaşterii cât mai bine a comportamentului lor. în care învinge întotdeauna cel mai bun. agenţiilor de service de marketing (cum sunt agenţiile de publicitate). angrosişti. ci şi extraeconomice. oficiile de forţă de muncă. apa. echipamentul tehnic.

p. reşedinţele vecinilor etc. dar oricum nu trebuie ignoraţi. care înconjoară întreprinderea şi o influenţează direct: • Organisme financiare (financial publics) influenţează capacitatea întreprinderii de a obţine fonduri băneşti pentru desfăşurarea activităţii şi sunt reprezentate de: societăţii de investiţii. • Instituţii guvernamentale (guvernamental publics).concurenţi faţă de care întreprinderile trebuie să adopte atitudini diferite. conservatori sau timizi (Guy Serraf. ceea ce le conferă postura de: lideri. sunt în general mai uşor de identificat. grupurile ecologiste. Les Editions dOrganisation. concurenţii direcţi. reviste. Concurenţi indirecţi. care îşi dispută aceiaşi clienţi (beneficiari) sau furnizori de bunuri şi servicii. Paris. de justiţie etc. deşi sunt mai greu de depistat. Astfel. acţionari etc. Concurenţii sunt de obicei firme sau persoane particulare. Sunt identificate mai multe tipuri de astfel de organisme. • Atitudinea publică generală (general publics) sau marele public. • Instituţiile mass-media (media publics) sau mediile de informare în masă includ organizaţiile care vehiculează ştiri. faţă de care întreprinderea are obligaţii legale. cum sunt: organele vamale. cum îl denumeşte Kotler reprezintă orice grupare care are un interes actual sau potenţial cu impact asupra capacităţii organizaţionale de atingere a obiectivelor întreprinderii. imaginea publică a întreprinderii are importanţă mai . deşi acesta nu acţionează într-un mod organizat. televiziune etc.72). e) Organismele publice sau publics Organismele publice sau publics. mai ales în ceea ce priveşte modalităţile de intervenţie pe piaţa şi tipul de relaţii practicate. Sunt mai puţin ameninţători. de obicei sunt nou-veniţi sau produc înlocuitori. radio. opinii prin: ziare. reprezentate prin organizaţii comunitare. concretizată într-un comportament specific. Ei pot deţine un anume loc şi importanţă pe piaţă. inovatori. companii de asigurări. satisfac alte nevoi ale clienţilor. cei care satisfac aceleaşi nevoi ale clienţilor şi sunt percepuţi de clienţi ca alternative. grupuri ale minorităţilor. 1995. cei ce oferă un produs similar dar cu alte caracteristici. • Asociaţii ale cetăţenilor (citizen action publics) reprezentate de organizaţii ale consumatorilor. dar lupta cu ei este costisitoare şi de aceea pe termen lung supravieţuiesc doar cei puternici. • Organisme publice locale (local publics). Dictionnaire methodologique de matketing.

interacţiunea mediu-întreprindere. efectele declanşate asupra întreprinderii sunt deosebite. influenţează întreprinderile în conducerea afacerilor.Şt. şi Enciclopedică. dar unii sunt de interes minor pentru activitatea de marketing cum ar fi: acţionarii. comportamentul şi poziţia concurenţei şi cel . întreprinderea trebuie să aibă în vedere toţi factorii. prin intermediul elementelor micromediului. care pot conduce la discontinuitate în activitatea ei. Componentele macromediului sunt de o mare diversitate. manifestate în plan naţional şi internaţional. pe care întreprinderea nu-i poate controla. De aceea. Bucureşti. Cadrul organizaţional al întreprinderii. etc. cu multiple implicaţii în funcţie de mărimea şi profilul activităţii.2. 1983). 1. Macromediul deţine locul esenţial în ceea ce priveşte orientarea activităţii întreprinderii în conformitate cu nevoile societăţii. cum îi numesc adesea specialiştii. efectele negative asupra activităţii întreprinderii nu întârzie să se arate. în aceeaşi direcţie şi cu aceeaşi intensitate. şi comerţului. socială. exercitându-şi influenţa pe o arie largă şi pe termen lung. Deşi amplă şi diversă. culturală. tehnico-ştiinţifică. Ed. iar când imaginea are de suferit. etc. Indiferent care ar fi gradul de influenţă. geografică. juridică. ecologică etc. Intuind natura şi dimensiunile potenţiale ale schimbărilor poate să găsească formule corecte de adaptare la noul cadru creat de aceştia. economică. care acţionează asupra unităţii în strânsă interdependenţă (C. trebuie să-i cunoască şi să se pregătească pentru schimbarea lor inevitabilă. Dinamica şi complexitatea macromediului determină ample modificări în activitatea întreprinderii. pentru a adopta o politică benefică sau pentru a preveni prin activitatea ei dificultăţile. dar şi de zona în care ea acţionează. mediul extern apare ca un ansamblu de elemente de natură foarte diferită (politică.).Russu. Sunt factori de ordin general. cum ar fi: mass-media. demografică. dar nu poate face aproape nimic pentru a influenţa macromediul. Aceşti deţinători de interese. Macromediul Mediul extern al întreprinderii este format din sistemul factorilor exogeni care acţionează asupra întreprinderii indirect. Deoarece elementele macromediului nu evoluează simultan. mişcările pentru protecţia consumatorilor. el influienţând acţiunile întreprinderii prin mai multe tipuri de comportamente: comportamentul cumpărătorului guvernamental.ales direct şi imediat în cadrul local. Dar.2. dar ele acţionează într-o strânsă interdependenţă. iar alţii au o influenţă majoră. băncile.

calitatea cercetărilor tehnice la care are acces. Management. ceea ce-i dă posibilitatea să-şi stabilească cele mai potrivite mijloace şi forme în vederea confruntării cu ceilalţi agenţi economici.Mediul turbulent . dinamica accentuată a tehnicii şi tehnologiilor conduce la înfăptuirea unei noi corelaţii cu valorile şi idealurile sociale. deci nu are caracter dominant.după cum evidenţia J. bruşte. . numărul brevetelor şi licenţele înregistrate. ceea ce supune întreprinderea unor presiuni deosebite. Pentru a face faţă acestui tip de mediu. Se caracterizează prin modificări la intervale mari. care sunt uşor de prevăzut şi de aceea pune puţine probleme de adaptare a întreprinderii. promovează alt stil de muncă şi . El îşi pune amprenta în special asupra gradului de înzestrare tehnică şi a ritmului modernizării produselor şi tehnologiilor.în epoca actuală. Acest tip de mediu asigură stabilitatea întreprinderii.este definit de schimbări foarte accentuate. nivelul tehnic al utilajelor disponibile pentru a fi cumpărate. se întâlneşte destul de rar în ultimele decenii.Mediul stabil .constituie tipul de referinţă în cadrul analizelor. dar nu este un tip caracteristic.Mediul schimbător . . în vederea adaptării rapide la un nou mod de acţiune. elasticitate a structurilor. adesea transformatoare. cauza reprezentând-o evenimente neesenţiale.Mediul tehnic şi tehnologic. . Acest tip de mediu imprimă o viziune prospectivă întreprinderii. Stoner (J. Ele constituie baza anticipărilor. punându-i probleme dificile de adaptare. Pare să fie tipul obişnuit de mediu cu care se confruntă întreprinderile în etapa actuală.. întreprinderea trebuie să se caracterizeze prin flexibilitate. în genere greu de anticipat. 1978). Prentice Hall Inc. . produse noi. calitatea tehnologiilor care pot fi achiziţionate. la noi metode.. Stoner.se caracterizează prin permanente modificări.Astfel. London. orientarea fondurilor destinate cercetării-dezvoltării. supleţe. în mod concret prin: invenţii şi inovaţii. capacitatea creativinovativă a sistemului de cercetare-proiectare etc. frecvente. se poate sintetiza sub forma celor trei tipuri de mediu: stabil. în direcţii imprevizibile. El este doar un moment de scurtă durată şi de aceea apare ca o excepţie în perioada de aşa-zisă linişte. incidenţe care vizează toate domeniile de activitate. constituie cadrul de dezvoltare a întreprinderii şi prezintă o multitudine de incidenţe asupra ei. întrucât noul tip de tehnologie modelează atitudinile. schimbător (instabil) şi tulburent. este specific ramurile de vârf. toate compartimentele ei. care în genere sunt previzibile. De regulă.

De fapt. structura populaţiei. . evoluţia nevoilor societăţii şi ca urmare. ceea ce face posibil ca cercetările de marketing să asigure întreprinderii reţete de succes. întreprinderea se implică în dinamica mediului tehnologic atât ca beneficiar. deci ca sursă de muncă. relaţiilor şi instituţiilor care vizează sistemul de valori. în genere un alt comportament. social şi educaţional . este deja demonstrat.Mediul cultural. în comparaţie cu creativitatea tehnică.Mediul demografic . cum ar fi: vârsta. starea civilă. cât şi pe termen lung asupra activităţii întreprinderii. şi structura consumului. constituind unul din factorii formativi ai cererii de mărfuri. prin intermediul pieţii. ocupaţia. atunci când numărul mare de nevoi şi dorinţelor ale indivizilor se exprimă în trăsături demografice. prin activitatea conştientă a indivizilor şi grupurilor care activează în societate. afectează consumul prin schimbările psihologice. mai ales în ceea ce priveşte nivelul. rasa. raportul şi natura concurenţei de care întreprinderea trebuie să ţină seama. identifică nevoi latente. deoarece populaţia în calitate de partener al acesteia se află atât în postura de beneficiar al rezultatelor obţinute de ea. ceea ce presupune studierea continuă şi a prognozelor demografice.viaţă. că cercetarea de marketing are o mare operativitate de acţiune şi costuri mai reduse. . condiţiilor. De asemenea. Se pot desprinde astfel principalele tendinţe în evoluţia populaţiei care stau la baza prognozelor şi planurilor de activitate a producătorilor de bunuri şi servicii. modificarea . credinţe şi normele care modelează societatea şi reglementează comportamentul indivizilor şi a grupurilor în general prin ambianţa de muncă şi viaţă. noile descoperiri tehnicoştiinţifice modifică capacitatea şi structura producţiei. De asemenea.este constituit din totalitatea factorilor. De aceea. repartizarea teritorială şi pe medii (urban-rural). descoperă noi consumatori. creează noi moduri de satisfacere a nevoilor consumatorilor. dinamica. condiţiile pieţii. Aceste elemente afectează activitatea întreprinderii prin modalităţi specifice de corelare a intereselor individuale şi sociale.este variabila macromediului cu multiple ingerinţe asupra activităţii întreprinderii. obiceiuri. chiar la baza multor idei noi dedezvoltare stă analiza prezentă sau perspectiva nevoilor de piaţă. Analizând modelele structurii populaţiei se poate anticipa comportamentul consumatorului pe fiecare tip de piaţă. schimbă modelele cererii. De altfel. poate contribui la creşterea eficienţei activităţilor de marketing. are efecte multiple atât pe termen scurt. Mai mult. situaţia demografică. tradiţii. sexul. dar şi în postura de creatoare a acestora. cât şi ca furnizor.

mai ales prin gradul de implicare a statului în economie (sub forma subvenţiilor.). întrucât este unanim acceptată ideea că aspectele ecologice constituie restricţii în calea dezvoltării întreprinderii nu doar prin reducerea resurselor puse la dispoziţie. dar şi prevenirea orientării în direcţii nefavorabile. . Toate aceste elemente pot să stimuleze sau să frâneze activitatea pe care o desfăşoară întreprinderea pe piaţa internă şi internaţională. Sistemul instituţional-legislativ stabileşte cadrul în care întreprinderea îţi poate desfăşura activitatea asigurând utilizarea resurselor. care au impact direct asupra comportamentului consumatorului.intern şi internaţional afectează întotdeauna activitatea întreprinderii. Factorii juridici se referă la mijloacele de control stabilite pentru apărarea intereselor societăţii. dar şi de sistemul instituţional naţional şi internaţional. măsurilor protecţioniste. De aceea. în etapa actuală. politicilor antitrust etc. dar să şi combată degradarea lui. cât şi indirecte. . de cadrul legislativ al pieţelor externe. Factorii educaţionali şi în special învăţământul contribuie direct la amplificarea nivelului de cultură şi schimbarea mentalităţii membrilor societăţii.Mediul politic . Cum în condiţiile actuale interdependenţele dintre factorii ecologici şi întreprinderi se multiplică şi diversifică. politica economică pe care o promovează. impunând o diversificare a politicii de piaţă. în general prin concepţia de integrare în viaţa economică şi politică mondială ce se promovează. .Mediul natural . manifestate prin: organizarea şi guvernarea statală. orice întreprindere este obligată să folosească numai tehnologii nepoluante şi să-şi organizeze astfel întreaga activitate încât să protejeze mediul ambiant.stilului de viaţă. care se reflectă în relaţiile întreprinderii cu piaţa. se impune un efort deosebit pentru cunoaşterea şi valorificarea lor în proiectarea şi desfăşurarea în condiţii de maximă eficienţă a activităţilor economice. mai ales a celor neregenerabile şi epuizabile. ci şi prin nivelul poluării acceptabile. deoarece are implicaţii atât directe. apartenenţa la grupuri şi comunităţi economice şi politice. finalizarea profitabilă pe piaţă.Mediul legislativ este reprezentat de sistemul legislativ din spaţiul economicgeografic în care să-şi desfăşoare activitatea întreprinderea. protejarea intereselor economiei naţionale.a devenit o componentă a macromediului care nu mai poate fi ignorată. .

Reacţia reactivă se caracterizează prin ajustarea strategiilor organizaţiei pentru a face faţă presiunilor concurenţilor. iar reacţia proactivă se caracterizează prin abordarea strategică a elementelor din mediu. Analiză se referă la evaluarea şi interpretarea informaţiilor colectate pentru a identifica schimbările de mediu. Publicitatea este o metodă de informare (informaţii de utilizare a produsului. Ea se concentrează asupra exploatării existente prin dezvoltarea pieţei curente. analiză şi reacţie. Strategii pentru monitorizarea mediului de afaceri Monitorizarea mediului de afaceri se referă la: scanare.. Pentru a realiza o creştere echilibrată. publicaţii guvernamentale şi implicare directă în activităţi proprii de cercetare. Reacţia poate fi reactivă şi proactivă. calitatea foarte bună a produsului şi preţuri atractive). Pentru cei care nu utilizează produsul se pot prezenta avantajele folosirii lui.3. Scanarea reprezintă colectarea informaţiilor referitoare la forţele de mediu din reviste de afaceri. În literatura de specialitate sunt cunoscute trei tipuri de strategii de creştere intensivă: 1.1.Strategii de diversificare A. prin această strategie întreprinderea încearcă să mărească volumul vânzărilor prin penetrarea pe piaţă şi fixarea unei ţinte prin strategii de marketing eficiente. inflaţiei etc. 2) Strategii de dezvoltare a pieţei Dezvoltarea pieţei se poate face în regiunile limitrofe sau în regiunile cu o populaţie densă (poate mări vânzările produsului). Strategii de creştere intensivă Creşterea intensivă se poate realiza prin creşterea volumului vânzărilor şi a numărului consumatorilor din piaţa ţintă existent.Strategii de creştere intensivă . Strategii de dezvoltare a produsului 1) Strategii de penetrare a pieţei. Realizarea produselor noi. întreprinzătorul poate adopta una din următoarele strategii de creştere: . 3) Strategii de dezvoltare a produsului constă în elaborarea de noi produse.Strategii de creştere extenisvă . Strategii de dezvoltare a pieţei 3. Strategii de penetrare a pieţei 2. ea constă în expansiunea geografică a firmei. servicii sau produse îmbunătăţite oferite clienţilor existenţi. pentru elaborarea de trenduri şi determinarea posibilelor oportunităţi si riscuri. deşi este mai .

3. Strategia modulară presupune concentrarea activităţii firmei asupra domeniului în care are cele mai mari avantaje competitive. Strategii de diversificare presupun extinderea afacerilor firmei dincolo de piaţa existentă şi domeniul actual de activitate. Aceasta se poate face printr-o strategie de: . costurile unitare vor fi mai scăzute. banii pot fi folosiţi în activităţi cu cel mai mare avantaj competitiv.integrare orizontală .integrare verticală . Această strategie se foloseşte atunci când întreprinzătorul a epuizat toate strategiile de creştere precedente şi acum doreşte să schimbe direcţia firmei din cauza schimbărilor nefavorabile ale pieţei sau ramurii. Strategia de integrare verticală. Strategii de creştere extensivă Creşterea extensivă presupune extinderea activităţii firmei în cadrul propriei ramuri. 1. Aceasta se poate realiza iniţial prin intrarea unei noi afaceri (achiziţionarea unui nou furnizor sau de aprovizionare). firma poate creşte mult mai rapid. Strategia de integrare orizontală reprezintă o modalitate de creştere a afacerii prin cuprinderea unui concurent sau prin înfiinţarea unei afaceri concurente. Îmbunătăţirea produselor existente poate duce la creşterea vânzărilor pe o perioadă mai scurtă de timp. 2.integrare modulară. Astfel. O firmă poate creşte prin integrarea în amonte sau integrarea în aval. deoarece piaţa începe să devină saturată. C. fie achiziţionând distribuitorii produselor firmei. Integrarea în aval presupune controlul procesului de distribuţie fie prin vânzarea direct la consumator (cumpărând un magazin cu amănuntul). Integrarea în amonte presupune controlul unei părţi sau a tuturor furnizorilor. Prin această strategie se asigură continuitatea procesului de producţie şi reducerea costurilor. oferă avantajul unui ciclu de viaţă mai lung. Succesul acestei strategii o reprezintă menţinerea unor bune relaţii cu furnizorii şi distribuitorii. iar posibilităţile de reducere a noului produs mult mai mari. pentru ca atunci când firma creşte rapid ei să dorească să satisfacă cerinţele crescânde ale firmei. Deoarece nu sunt necesare fonduri de investiţii. B.costisitoare. . Prin această strategie se realizează un control mai mare asupra comercializării produsului.

.5. Individul ca întreprinzător Intreprinzătorul este definit ca o persoană fizică autorizată sau o persoană juridică. Competenţa reprezintă capacitatea unui individ de a se pronunţa asupra unui lucru pe temeiul unei cunoaşteri adânci a problemei în discuţie.4. în mod individual sau în asociere cu alte personae fizice autorizate sau personae juridice.Printr-o diversificare conglomerată care presupune extinderea în afaceri cu totul diferite de cele esenţiale. ce.Printr-o strategie de diversificare concentrică (atunci când se încearcă identificarea unor noi produse sau tehnologii complementare sau nu activităţii firmei). Principalele calităţi şi competenţe ale unui întreprinzător de succes sunt: determinarea şi perseverenţa dorinţa de a câştiga căutarea feedback-ului rezolvarea problemelor persistente iniţiativă şi responsabilitate orientare spre oportunităţi toleranţă pentru eşec încredere în sine şi optimism realizarea de viziuni nivelul mare de energie creativitatea şi spiritul de inovaţie .Diversificarea se poate realiza: . 1. respectiv prestări de servicii. 1. din vânzarea acestora pe piaţă în condiţii de concurenţă. Calităţi şi competenţe ale întrepirnzătorul de success Calitatea reprezintă însuşirilor şi laturilor esenţiale în virtutea cărora un individ este deosebit faţă de alt individ. organizează o societate comercială/ întreprindere autonomă patrimonial şi autorizată să facă acte şi fapte de comerţ în scopul obţinerii de profit prin realizarea de bunuri materiale .

- independenţa lucrul în echipă abilităţi manageriale .

etc. Iniţierea şi derularea unei afaceri 2. activităţi comerciale specifice sau pentru fundamentarea investiţiilor de capital.un întreprinzător (omul de afaceri). umane si financiare. management operaţional. Planul de afaceri reprezintă un document previzional. el poate fi elaborat la nivel de produs. managementul proiectelor. Planul de afaceri 2. grupă de produse. Planul de afaceri este întocmit în vederea punerii în practică a strategiilor de afaceri. finanţe. Implementarea planului de afaceri însemnă control şi adaptare în funcţie de evoluţia reală.1.Capitolul 2. managementul resurselor umane. Un plan de afaceri se bazează pe următoarele elemente: .un mediu în care se desfăşoară aceste activităţi (mediul de afaceri). date juridice. Orice plan de afaceri presupune o anumită succesiune de etape: culegerea informaţiilor necesare despre furnizori. Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate elementele critice ale entităţii economice. date tehnice. marketing. Rolul planului de afaceri este nu numai de a demonstra că afacerea merită finanţată. construit la interfaţa mai multor domenii economice: management strategic. ci şi de a ghida întreprinzătorul începând cu primul an de operare a afacerii. Definirea şi rolul planului de afaceri Planul de afaceri este un instrument de lucru care se foloseste pentru a incepe si derula o afacere. piaţa-ţintă.1. concurenţi.mai multe activităţi care consumă resurse şi care generează profit (ideea de afacere) . avantajele pe care le va avea afacerea asupra competitorilor. Planul de afaceri este un document scris care descrie natura afacerii. care îşi asumă conştient anumite riscuri şi doreşte să obţină un anumit profit. care necesita resurse materiale. preţuri.) planificarea efectivă a activităţilor respective – alegerea strategiei potrivite şi găsirea căilor de atingere a obiectivelor stabilite . . precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun proprietarii afacerii. contabilitate.1. managementul investiţiilor.

Planul de afaceri.1. planul de afaceri trebuie să urmărească: . Sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament. poate fi în acelaşi timp şi un studio de fezabilitate .Creează managerului posibilitatea de a-şi comunica ideile şi proiectele tuturor utilizatorilor externi întreprinderii (bănci. El reprezintă un set de proiecte specifice. Planul de afaceri.1. investitori.2.Prezintă o imagine de ansamblu asupra afacerii . Spre exemplu un plan poate fi în căutarea fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui producs nou.să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse .Planul de afaceri devine o unealtă indispensabilă firmei datorită numărului cerinţelor şi ofertelor de finanţare. la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă. 2.- redactarea planului – alegerea formei optime de prezentare către destinatar Planul de afaceri poate fi comparat cu o hartă rutieră: va arăta unde se află firma şi unde vrea să ajungă. Funcţiile planului de afaceri .Este un instrument de îmbunătăţire a managementului întreprinderii . El cuprinde puncte de reper şi elemente ajutătoare pentru oreintarea în mediul economic.să pună în discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată . parteneri potenţiali) . Caracteristicile unui plan de afaceri: . ar trebui să aducă avantaje firmei prin modul său de alcătuire – adică prin organizarea. Pentru a atinge aceste scopuri.3.Funcţia de planificare în timp şi spaţiu a activităţii sau a afacerii . în cazul în care este bine întocmit. prin intermediul băncilor sau investitorilor 2. detalierea şi realismul lui.Funcţia de creditare – care se manifestă în cazul în care afacerea se finanţează din surse externe. Necesitatea Planificării Un plan de afaceri de succes e un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul companiei.

bazându-şi încrederea pe analiza anterioară şi actual privind activitatea economic financiară a întreprinderii). sau cinci până la maximum şapte ani). investitorii doresc să li se demonstreze profitabilitatea proiectului de investiţii propus.să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului 2.Unicitatea produsului şi tehnologia lui. la problemele dezvoltării produsului de marketing. prin vânzarea companiei sau pe altă cale. Astfel.Fezabilitatea îndeplinirii previziunilor. Astfel. . Efortul comun poate să . Utilitatea internă şi externă a planului de afaceri Finanţarea bancară – datorită problemelor intervenite prin eşecul unor proiecte economice (unele de foarte mari proporţii). .Calitatea managementului Dacă pentru bănci interesul constă în existenţa unor acţiuni capabile să stea drept garanţii pentru suma împrumutată. pentru a se lămuri asupra probabilităţii unei profitabilităţi crescute. aranjamentul include o combinaţie de sprijin financiar şi acces la canalele de distribuţie bine consolidate. care să permit recuperarea investiţiei la o rată accelerată (20% la 60% anual. În plus ei vor dori să afle cum şi când îşi vor recupera banii investiţi. poate fi situată într-o poziţie favorabilă şi poate obţine finanţarea dorită cu ajutorul unui plan de afaceri scris Investiţia de capital – spre deosebire de bănci.Persoanele din conducerea societăţii.4.1. Cel mai adesea. Alianţele strategice – se referă la cercetarea ştiinţifică aplicativă comună. de regulă şi în mod tipic între corporaţii mari şi firme de mărime mică. . băncile au devenit neîncrezătoare şi nedispuse să mai continue politica împrumuturilor conform procedurilor tradiţionale (în mod tradiţional. .. pentru investitori interesul se află în calitatea oamenilor care conduc firma şi în profitabilitatea pe durată cât mai mare a acestora. băncile nu cereau un plan de afaceri de la solicitanţii de împrumuturi. investitorii urmăresc şi analizează atent următoarele aspecte: . .Rezultatele înregistrate de firma solicitantă.Performanţele conducerii.Piaţa de desfacere. dar în dezvoltare. . pentru firmele în creştere. o firmă de mărime medie.

dureze mai mulţi ani. . planul de afaceri poate fi structurat în funcţie de localizarea destinatarului acestuia. dar un plan de afaceri bine întocmit poate înlătura neîncrederea şi dubiile. conform acestui criteriu se poate realiza următoarea clasificare:  plan de afaceri intern destinat managerilor. În cazul în care planul de afaceri este destinat unor potenţiali parteneri obiectivele avute în vedere sunt următoarele: . .stabilirea unor obiective realiste pentru afacere.evidenţierea abilităţii managerilor în a diagnostica corect mediul în care firma îsi desfăsoară activitatea si de a-si fixa obiective raţionale pentru dezvoltarea firmei. finanţatori. materiale si umane necesare obţinerii unei eficacităţi maxime. înainte de a se angaja la un contract pe termen lung.monitorizarea realizării performanţelor planificate ale firmei si intervenţia corectării abaterilor semnificative. . Firmele mari vor să analizeze planul de afaceri al unei firme de mărime medie. organizaţiile mari sunt reticiente să intre în aranjamente cu firme de mărime medie.  plan de afaceri destinat potenŃialilor parteneri: investitori.identificarea riscurilor si dificultăţilor în funcţionare în vederea elaborării strategiei de gestionare a acestora. Fuzionările – firmele de mărime caută un mijloc de expansiune.dimensionarea si alocarea de resurse financiare.1. .înţelegerea poziţiei firmei pe piaţa specifică si în raport cu concurenţa. Tipuri de plan de afaceri În general.5. factorilor decizionali din cadrul ntreprinderii. Relaţiile cu clienţii şi distribuitorii – de cele mai multe ori. Obiectivele pe care le urmăreste un plan de afaceri intern sunt: .reliefarea capacităţii managementului superior al firmei de a evalua riscurile afacerii si de a face faţă acestor riscuri. . datorită faptului că sunt necunoscute. Astfel. uneori prin fuziune şi pentru aceasta are tot mai multă nevoie de un plan de afaceri. 2. alte entităţii interesate de ideea de afaceri sau de proiectul de dezvoltare. .

În ceea ce priveste mărimea si amplitudinea planului de afaceri. de regulă. în funcţie de gradul de complexitate al problemelor abordate. Un plan de afaceri sumar este potrivit si pentru un antreprenor de succes. Planul dezvoltat sau complet este considerat a fi de către specialisti planul tradiţional.  plan de afaceri dezvoltat sau complet. scopului pentru care a fost elaborat. în literatura de specialitate. iar operaţiunile curente nu au un volum prea mare.  plan de afaceri operaţional sau detaliat. Există un conţinut general al planului care cuprinde 7 capitole: .. între 40 si 100 de pagini (după alţi autori.1. se cunosc trei tipuri de planuri de afaceri:  plan de afaceri sumar. Acest plan este utilizat cu precădere atunci când se doreste un împrumut sau o investiţie substanţială. De regulă planul sumar de afaceri este utilizat pentru reînnoirea unei linii de credit sau pentru obţinerea unei sume mici ca fond de investiţii. deoarece rezultatele sale sunt argumente suficiente în faţa unor parteneri potenţiali.evidenţierea parametrilor principali care determină rezultatele viitoare si rentabilitatea firmei.6. Un astfel tip de plan de afaceri evidenţiază schematic modul de abordare a afacerilor de către firmă si a proiectelor acesteia. de specificul proiectului si de necesităţile de informare. fiind întocmit de către marile companii pentru a-si stabili un mod de acţiune unitar pentru toţi colaboratorii lor. fiind considerat drept un ghid important pentru managerul firmei în cauză. 2. Planul de afaceri operaţional sau detaliat are. În cazul în care propunerea se dovedeste viabilă se întocmeste un plan detaliat. Acest tip de plan de afaceri reprezintă nivelul cel mai complex al realizării si prezentării unui plan de afaceri. elaborat în 20-40 de pagini. planul de afaceri sumar poate fi întocmit si de către o firmă bine consolidată care doreste să testeze viabiltiatea unui proiect de investiţie. minim 50 de pagini). Conţinutul unui plan de afaceri Fiecare plan de afaceri trebuie să fie adaptat naturii pe care o descrie. iar conţinutul acestuia să poarte amprenta personalităţii antreprenorului. Desigur. Planul sumar conţine 10-20 de pagini fiind folosit de către firmele care se află la început si care nu au prea multe de spus despre trecutul lor.

Acest capitol trebuie să conţină informaţii privind: Denumirea firmei şi data înfiinţării Forma juridică de constituire Numărul de înregistrare la Registrul Comerţului şi codul fiscal Natura capitalului societăţii Obiectul de activitate înscris în statut Numele şi numărul acţionarilor (proprietarilor) şi datele lor personale În acest document al planului de afaceri trebuie prezentate cât mai explicit următoarele aspecte: c) Descrierea afacerii . trebuie să se convingă de avantajele pe care le pot avea în urma colaborării. De asemenea. Înainte de a decide să colaboreze cu firma. a) Sinteza planului de afaceri - care pot fi susţinute în maximum 5 minute de prezentare orală b) Prezentarea societăţii comerciale/firmei Acest capitol are o importanţă deosebită în cazul în care planul este utilizat pentru contactarea unor investitori sau instituţii de creditare. aceşti potenţiali parteneri de afaceri trebuie să-i cunoască pe cei care le cer ajutorul.- sinteza planului de afaceri prezentarea societăţii comerciale/firmei descrierea afacerii descrierea amănunţită a produselor/ serviciilor oferite definirea pieţei organizarea firmei şi managementul acesteia situaţia economico-financiară a societăţii Obiectivul avut în vedere Descrierea sintetică a afacerii Informaţii succinte despre firmă Necesarul de fonduri Rezultate economico-financiare scontate Echipa managerială Sinteza planului de afaceri trebuie să conţină 3-5 pagini ca formă de redactare. adică să aibă garanţia realizării profitului.

Acestea vor investi mai sigur într-o afacere nouă (nesigură). la managementul firmei. Aici pot fi detaliate: Structura organizatorică şi metodele de organizare şi conducere Descrierea membrilor echipei manageriale Modalităţile de selectare şi perfecţionare a salariaţilor Forma de salarizare Descrierea procesului de producţie cu menţionarea duratelor şi a cheltuielilor aferente fiecărei etape a acestuia e) Definirea pieţei f) Organizarea firmei şi managementul acesteia . dar condusă de o echipă foarte bună.- Obiectivele prioritare şi misiunea firmei Nevoile consumatorilor ce urmează a fi satisfăcute Produsele/serviciile ce urmează a fi fabricate/prestate Cantităţile de utilaje şi dotări Situaţia actuală a firmei şi perspectivele de dezvoltare În acest capitol sunt evidenţiate în detaliu: d) Descrierea amănunţită a produselor/ serviciilor oferite Caracteristicile tehnice şi economice ale produslui/serviciului oferit Avantajul competitiv faţă de produsele/serviciile similare de pe piaţă Tehnologiile de fabricaţie şi gradul de noutate al produsului/serviciului Canalele de dsitribuţie şi modalităţile de promovare Preţurile de vânzare Acest capitol este foarte important pentru succesul ulterior al afacerii. conţinutul lui vizând: Partea de piaţă şi vânzările estimate Structura şi dimensiunile cererii Prezentarea principalilor concurenţi şi ponderea deţinută pe piaţă Segmentul de piaţă dorit de firmă şi evoluţia acestuia în următorii 1. decât într-una promiţătoare (de viitor). dar condusă de o echipă de manageri fără experienţă. Instituţiile de creditare sunt interesate întotdeauna de calităţile şi experienţa echipei de conducere.5 ani Strategia de piaţă a întreprinderii Acest capitol include informaţii privitoare la echipa de conducere şi la resursele umane.

un contract de comodat Pasul 2: obţinerea acceptului asociaţiei de locatari (dacă este cazul).situaţia veniturilor şi a cheltuielilor din ultimii 3 ani . o declaraţie de luare în spaţiu. 26/1990 privind registrul comerţului şi de Legea nr.- Necesarul de spaţiu.2.veniturile estimate pe următorii 3 ani .evoluţia previzibilă a costurilor şi a profiturilor pe următorii 3 ani planul de finanţare pentru acoperirea cheltuielilor pe timpul realizării produsului/serviciului 2. Informaţiile financiare sunt grupate astfel: Activitatea trecuta a firmei care conţine informaţii referitoare la: .un certificat de moştenitor. .1. 31/1990 privind societăţile comerciale şi Legea nr. Mergeţi la notariat şi faceţi o copie legalizată a actului prin care dovediţi că aveţi dreptul de a folosi sediul viitoarei PFA.contul de profit/ pierderi pe ultimii 3 ani .2. personal (cantitativ şi calitativ) Planul de afaceri trebuie să arate potenţialilor investitori sau creditori de ce este g) Situaţia economico-financiară a societăţii profitabil să investească în acea firmă.un extras de carte funciară nu mai veche de 30 de zile .situaţia creditelor existente (acolo unde este cazul) Situaţia economico-financiară estimativă a firmei care conţine informaţii referitoare la: . Actul care trebuie legalizat poate fi: . o hoatărâre judecătorească definitivă privind proprietatea .un contract de subînchiriere. Condiţiile legislative ale activităţii antreprenoriale 2. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent Persoană fizică autorizată (PFA) Pasi de urmat pentru a deveni o persoana fizica autorizata Pasul 1: Legalizare la notariat a actului prin care dovediţi că aveţi dreptul de a folosi sediul în care vă veţi desfăşura activitatea ca PFA. Constituirea PFA-urilor şi a societăţilor comerciale Înregistrarea comercianţilor în România este reglementată de Legea nr.un contract de vânzare-cumpărare sau contract de donaţie . instalaţii.

Spre exemplu: “Ionescu Alexandru PFA” sau “Ionescu A. 4.certificat de absolvire a unei instituţii de învăţământ . . “Firma” este de fapt numele PFA. Dacă vecinii dumneavoastră şi-au dat acordul. Copia legalizată a documentului care arată că aveţi dreptul de a folosi sediul (pasul 1).diplomă de studii .În cazul în care vă veţi stabili sediul profesional într-un imobil care are destinaţia de locuinţă. 5. formularul mai trebuie ştampilat şi semnat de administratorul de bloc. O cerere de înregistrare completată cu datele dumneavoastră personale. precum şi de la vecinii cu care aveţi perete comun). Carte de identitate sau paşaport (copie xerox semnată de dumneavoastră). 2. O declaraţie tip pe proprie răspundere care să ateste îndeplinirea condiţiilor legale de funcţionare prevăzute de legislaţia specială din domeniul sanitar. protecţiei mediului şi protecţiei muncii. Dovada verificării şi rezervării firmei. de la cel inferior. sanitar-veterinar. pe care trebuie să-l alegeţi după modelul “nume prenume” sau “nume iniţială prenume”. Documente necesare verificarii disponibilitatii denumirii: a) o cerere de verificare disponibilitate şi/sau rezervare firmă b) fotocopie a actului de identitate c) dovada că aţi achitat taxa de registru Pasul 4: Alcătuirea unui dosar în care se include: 1. 3. 6. Acceptul asociaţiei de locatari (pasul 2). eliberată de ORCT (pasul 3). Specimenul dumneavoastră de semnătură.atestat de calificare profesională. Îi puteţi face în orice ordine doriţi. 8. Pasul 5: puteţi opta să depuneţi personal dosarul la sediul ORCT sau prin corespondenţă. Documentele care atestă pregătirea profesională sau experienţa profesională (copii xerox cu semnătura dumneavoastră) – pot fi: . Pasul 3: verificarea şi rezervarea firmei la sediul ORCT. PFA”. Trebuie să solicitaţi semnăturile vecinilor direcţi (de la etajul superior. în original. Acest pas nu depinde de paşii anteriori. 7. trebuie să obţineţi acordul asociaţiei de proprietari pentru a putea stabili sediul PFA în acest imobil. recunoaştere a calificării dobândite în străinătate etc.

care conţine codul unic de înregistrare (C. Depuneţi dosarul (alcătuit conform paşilor 1-4) la ghişeu.I. În cazul în care aveţi neclarităţi în privinţa completării formularelor. unde un funcţionar va verifica dacă lipsesc acte. Dacă documentaţia este incompletă. 5. autorizarea funcţionării şi va trimite dosarul administraţiei financiare pentru luarea în evidenţă fiscală. Dacă dosarul este complet.). Dacă direcţia ONRC va emite o rezoluţie de respingere a cererii de înmatriculare în registrul comerţului. Vi se dă înapoi dosarul. Acesta poate fi trimis prin e-mail sau poştă ori îl puteţi ridica de la biroul eliberări de la sediul ORCT. ORCT va emite rezoluţia de admitere a dosarului prin care va dispune motivat înmatricularea în Registrul Comerţului. trebuie să parcurgeţi următorii paşi: 1. 2. REZULTATE PROCEDURĂ – 3 variante 1. Achitaţi taxa socotită prin nota de calcul la ghişeul numit “Registratură intrări”. 2. vi se emite o rezoluţie de modificare prin care vi se va restitui dosarul. autorizarea funcţionării şi luarea în evidenţă fiscală – şi rezoluţia de la Tribunalul de pe lângă Oficiul Registrului Comerţului. vi se va întocmi o notă de calcul (aproximativ 250 lei). Obţineţi dovada verificării firmei. Mergeţi din nou la ghişeul unde vi s-a eliberat nota de calcul şi depuneţi dosarul. Dacă instanţa de judecată .) şi codul de identificare fiscală (C. împotriva rezoluţiei veţi putea formula în termen de 15 zile de la comunicare o plângere la judecătoria din raza sediului social.În cazul în care optaţi să mergeţi personal la ORCT. În urma înregistrării PFA se va elibera un certificat de înregistrare. 3. – care atestă înregistrarea în Registrul Comerţului. 3. iar de acolo vi se va da un bon pe care aveţi trecută data la care veţi afla dacă v i s-a admis dosarul în vederea înregistrării în Registrul Comerţului ca persoană fizică autorizată. Veţi avea termen 15 zile (cu posibilitatea de prelungire) pentru completarea dosarului şi repetarea pasului 5. Aici vi se va elibera chitanţa (pe care o veţi adăuga la dosar) şi un bon pe care aveţi trecută data la care veţi afla dacă vi s-a admis dosarul în vederea înregistrării în Registrul Comerţului ca persoană fizică autorizată. 4.U.I.F. vă puteţi adresa “Biroului de asistenţă” sau ghişeului “Informaţii”. Dacă documentaţia este completă. în funcţie de cum aţi optat în cererea de înregistrare completată.

va dispune prin hotărâre înmatricularea în Registrul Comerţului şi autorizarea funcţionării. in vederea impartirii profitului si care raspund pentru obligatiile sociale in limita aportului lor. dupa caz. actul de proprietate al sediului in care va functiona societatea ( sunt necesare si prezentarea actelor de intabulare) 5. formularul tip pentru acord se gaseste pe site-ul Registrului Comertului) 8. actul care atesta dreptul de folosinta al societatii in spatiul destinat deschiderii sediului social ( inchiriere/ comodat/ vanzare-cumparare) 7. administratorilor. Capitalul social va fi fixat de catre asociati in functie de nevoile societatii. care este detinatorul tuturor partilor sociale. care au domiciliul/reşedinţa/sediul in Romania( acestea se obtin contra cost de catre Registul Comertului in momentul depunerii dosarului de infiintare a firmei ) sau pentru persoanele fizice sau juridice straine. cenzorilor sau auditorilor persoane fizice 2. • aportul unui singur asociat. Societatea cu răspundere limitată (SRL) Societatea cu raspunderea limitata se poate constitui prin: • asocierea a doi sau a mai multor asociati pentru a desfasura o activitate comerciala. certificatele de cazier fiscal pentru asociaţii sau reprezentanţii legali ai societaţii comerciale. declaraţia autentica pe propria raspundere a persoanei fizice cetaţean strain in nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice straine . acordul asociatiei de proprietari si al vecinilor (in cazul in care sediul social se afla intr-un bloc. asociatul unic poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica. acte de identitate ale asociatilor. actul constitutiv al societatii 4. dovada capitalului social 6. rezervare denumire firma (se obtine de la Registrul Comertului) 3. care au aceasta calitate şi sunt inregistrate fiscal in Romania sau. cu respectarea plafonului minim stabilit de lege in valoare de 200 Ron. Actele necesare infiintarii unei societati comerciale (SRL): 1.admite plângerea dumneavoastră. specimenele de semnatura ale reprezentanţilor societaţii ( intocmite la notariat sau la sediul Registrului Comertului) 9.

10. de protecţie socială. meseriei sau activităţii pe care urmează să o presteze nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă sau într-o anumită profesie.2. Codul muncii – cadrul legislativ al activităţii antreprenoriale Codul muncii este legea care reglementează totalitatea raporturilor individuale şi colective de muncă. modul în care se efectuează controlul din domeniul raporturilor de muncă. precum şi jurisdicţia muncii. traducerea realizata de un traducator autorizat a carui semnatura sa fie legalizata de un notar public. de securitate şi sănătate în muncă. precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale. oricare ar fi acestea orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate. Dintre principiile fundamentale care stau la baza Codului Muncii amintim următoarele: libertatea muncii este garantată prin Constituţie dreptul la muncă nu poate fi îngrădit munca forţată este interzisă. . alte formulare care vor fi completate la Registrul Comertului in momentul depunerii dosarului 2. dupa caz.care nu este inregistrata fiscal in Romania din care sa rezulte ca nu are datorii fiscale.2. şi. declaratia asociatiilor/ administratorilor in care sa se mentioneze ca indeplinesc condiitile legale de exercitare a calitatii de asociat/ administrator in societate 11. în cadrul contractelor colective de muncă şi al contractelor individuale de muncă . fără nici o discriminare în cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi angajatorii Drepturile şi obligaţiile privind realţiile de muncă dintre întreprinzător şi salariat se stabilesc potrivit legii prin negociere. prin muncă forţată înţelegând orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub ameninţare sau pentru care persoana nu şi-a exprimat consimţământul în mod liber orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă şi a profesiei.

cunoştinţe. aparţinând unei persoane fizice sau juridice.3. Totalitatea resurselor umane care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei întreprinderi reprezintă personalul întreprinderii.2. Resursele necesare derulării unei afaceri 2. precum şi bunrile la care se referă. rude. maşinilor avute la dispoziţie. Muncitorii indirect productivi acţionează indirect asupra obiectului muncii.3. Resurse materiale Resursele materiale atrase în activitatea economică reprezintă bunurile produse prin muncă şi utilizate pentru obţinerea altor bunuri şi/sau servicii destinate vânzării. instalaţiilor. cei aflaţi în deplasare. Factorul de producţie capital se împarte în două categorii: capital fix şi capital circulant. Resurse financiare Resursele financiare reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică. deplasării sau livrării lui. 2. Muncitorii direct productivi sunt cei care acţionează direct asupra obiectelor muncii.3. .1. 2. Resursele materiale atrase în activităţi economice reprezintă factorul de producţie capital. Personalul întreprinderii: Salariaţi încadraţi permanent sau temporar: cei prezenţi la lucru şi cei aflaţi în concediu Salariaţi absenţi motivat sau nemotivat: cei trimişi să lucreze în afara întreprinderii. Principalele modalităţi de obţinere a resurselor financiare sunt: băncile. Resurse umane Resursele umane ale unei ţări sau zone geografice reprezintă totalitatea resurselor economice care sintetizează potenţialul de muncă. prieteni.2.3. cei care efectueză ziua liberă Salariaţii întreprinderii care îşi completează studiile în calitate de elevi sau studenţi Muncitorii reprezintă categoria cea mai numeroasă de angajaţi din întreprindere. Capitalul circulant se consumă în întregime într-un singur ciclu de producţie şi se înlocuieşte şa fiecare nou ciclu de producţie. Capitalul fix participă la mai multe cicluri de producţie. cu ajutorul uneltelor. se consumă treptat şi se înlocuieşte după mai mulţi ani de utilizare.3. în scopul conservării. leasing-ul. creditele externe. fonduri nerambursabile.

imprevizibil: determinat de situaţii fortuit Riscul specualtiv reprezintă un pericol asumat controlabil. . Riscul pur poate fi: . evaluare şi control economic.1. provoacă prejudiciu. în funcţie de posibilităţile de identificare. precum şi a celor efectuate pentru cumpărarea echipamentelor şi utilajelor.previzibil: când factorii care ar provoca pierderi pot fi estimaţi .Capitolul 3. există două moduri de abordare a riscurilor: riscul pur şi riscul speculativ. Riscul pur reprezintă ameninţarea posibilă a unui eveniment care. Tipuri de risc După natura lor riscurile se pot încadra în mai multe categorii după cum urmează: riscuri economice riscuri comerciale riscuri tehnologice riscuri financiare riscuri strategice riscuri politice şi administrative riscuri accidentale Riscurile economice sunt determinate de incertitudinea evoluţiei pieţei şi în special de modificarea într-un interval foarte scurt de timp. Risc şi reuşită în afaceri 3.1.1. În domeniul economic şi social. Riscul în afaceri Riscul economic – orice element de incertitudine care poate afecta activitatea unui întreprinzător sau derularea unei anumite operaţii. delimiat şi acceptat din propria voinţă. 3. a volumului şi structurii cererii. dacă apare. fapt de conduce la riscul nerecuperării cheltuielilor avansate pentru cercetaredezvoltare şi inovare.

naţional sau internaţional. . Dacă acţiunea asupra cauzelor este insuficientă trebuie avută în vedere acoperirea riscurilor.2. ţinând cont de faptul că orice acoperire este. Riscurile accidentale sunt determinate de calamităţi naturale sau alte cauze de forţă majoră. Riscurile strategice îşi pot avea originea în: schimbarea raportului de forţe în interiorul de activitate. etc. şi ale cheltuielilor pentru 3. Riscurile tehnologice rezultă din schimbarea bruscă a procedeelor de fabricare datorită evoluţiei rapide a progresului tehnic şi conduc la uzura morală a unor echipamente existente. practicile neloiale.Riscurile comerciale provin din relaţiile cu partenerii de schimburi comerciale şi au drept efecte nerealizarea nivelurilor cifrei de afaceri producerea bunurilor ce vor fi vândute. Riscurile financiare reprezintă pierderile monetare ce afectează patrimoniul sau rezultatele. Această tehnică este utilizată în cazul riscurilor de mică importanţă şi care pot fi introduse în buget datorită frecvenţei mari de repetare. metodelor. parţială şi costisitoare. acceptarea (asumarea) riscurilor. Acceptarea (asumarea) riscurilor se face atunci când întreprinderea decide să fie propriul său asigurator. acoperirea riscurilor. Modalităţi de minimizare a riscului Cele mai utilizate metode pentru tratarea economică a riscurilor sunt: eliminarea riscurilor. „războiul” preţurilor. transferul plăţilor şi alţi factori. Când este posibil.1. Acoperirea riscurilor. Eliminarea riscurilor se referă la acţiunea asupra surselor potenţiale de riscuri. simultan. material şi financiar. rolul determinant în acest sens avându-l politicile guvernamentale fiscale şi monetare. prin modificarea procedurilor. Riscurile politice şi administrative se produc datorită acţiunii forţelor care afectează mecanismele de funcţionare a macrosistemului. este preferabil eliminarea riscurilor interne. tehnologiilor sau echipamentelor avute în vedere. ajustarea taxelor şi impozitelor.

Funcţia coercitivă este o funcţie de constrângere şi pedepsire imediată a întreprinzătorului care nu respectă legea. amintim următoarele forme de răspundere juridică în afaceri: răspundere disciplinară. coroborare cu dispoziţiile legale restrictive care nu pot fi încălcate. Răspunderea contravenţională se declanşează în situaţia în care întreprinzătorul comite fapte contravenţionale. Funcţia educativă influenţează conştiinţa întreprinzătorului. declarate de lege drept infracţiuni. Răspunderea în afaceri implică sancţionarea atitudinii sau acţiunii alese de antreprenor. producand unei anumite persoane un prejudiciu. Baza răspunderii penale o constituie infracţiunea. civilă. Răspunderea civilă este de două tipuri: contractuală şi delictuală. în cazul unei neconcordanţe între alegerea sa şi regula juridică ce prestabileşte comportamentul legal. care i-a adus sancţiuni în trecut. determinându-l să nu mai repete fapta ilicită. Raspunderea civila contractuala revine intreprinzatorului care nu respecta obligatiile asumate la incheierea unui contract. Etica în afaceri 4. În funcţie de gravitatea răspunderii întreprinzătorului. răspundere penlă.Capitolul 4. atunci când angajatul îşi încalcă în mod repetat obligaţiile de serviciu. ţinând cont de interesele generale ale firmei. răspundere contravenţională. care este abaterea cea mai grava dintre toate faptele pedepsite de lege si cel mai aspru sanctionata. prin comiterea unor abateri care contravin disciplinei muncii. Răspunderea disciplinară se referă la raporturile dintre angajat şi angajator. Raspunderea civila delictuala apare de fiecare data cand intreprinzatorul incalca o anumita norma juridica. adică fapte care prezintă un grad de pericol social mai scăzut. răspundere. . Răspunderea penală poate fi declanşată numai pentru fapte ilicite de mare gravitate. Răspunderea în afaceri are două funcţii: funcţia coercitivă şi funcţia educativă. Răspunderea în afaceri Răspunderea în afaceri se referă la comportamentul pe care îl aleg întreprinzătorii din multiple variante posibile.1.

judeca si evalua comportamentul firmei. Responsabilitatea sociala a firmei Responsabilitatea sociala a firmei presupune ca deciziile sa fie luate in conformitatea cu anumite standarde si sa dca ala efecte favorabile asupra celor interesati in activitatea firmei Sensibilitatea sociala a firmei Sensibilitatea sociala a firmei se defineste prin dezvoltarea proceselor decizionale care orienteaza practicile firmei in vederea adoptarii unei conduite corecte din punct de vedere social. . concurential. Protecţia consumatorilor Statul este obligat să protejeze cetăţenii. “bine”. în calitatea lor de consumatori. scopurile stabilite in contextul unei probleme date adoptarea deciziilor 4. Responsabilitatea sociala impreuna cu sensibilitatea sociala a firmei formeaza politica sociala a firmei care defineste comportamentul de afaceri al firmei exprimat prin: relatii si interactiuni care se stabilesc intre firma si mediul social intern si extern probleme care rezulta din actiunile firmei sau din interactiunile dintre firma si mediul sau ambiant abilitatea firmei de a diagnostica o problema. instituind cadrul necesar accesului deplin la produse şi servicii. Principii etice în relaţiile cu angajaţii firmei şi cu partenerii de afaceri Etica (corectitudinea) in afaceri este necesara nu numai pentru ca asa ar fi “frumos”. inselandu-si partenerii sau “beneficiarii” se autoelimina de pe piata.3. a stabili alternativele de solutionare si de a o rezolva inainte de ca ea sa devina presanta normele si valorile pentru evaluarea actiunilor firmei sunt folosite pentru a aprecia. cat mai ales pentru ca mai devreme sau mai tarziu intr-un mediu economic normal. apărării şi asigurării drepturilor şi intereselor persoanelor fizice împotriva unor practici abuzive.4.2. informării lor complete despre caracteristicile acestora. aceia care se dovedesc incorecti.

Protecţia mediului Mediul ambiant reprezintă totalitatea factorilor care asigură menţinerea echilibrului ecologic şi determină condiţiile de viaţă pentru om şi de dezvoltare a societăţii. Măsurile de ameliorare a mediului vizează: combaterea poluării aerului ameliorarea efectului de seră ameliorarea smogului ameliorarea stratului de ozon ameliorarea purităţii apei ameliorarea poluării solului producerea de bunuri cu grad minim de risc împiedicarea poluării cu deşeuri .4. sanatatii. securitatii si intereselor legitime ale consumatorilor. canale în zone care trebuiau protejate. 4. publicitatii. a subsolului. construirea de lacuri de acumulare. baraje.Drepturile fundamentale ale consumatorilor sunt: dreptul al satisfacerea cerintelor esentiale de viata dreptul la siguranta dreptul de a fi informat dreptul de a fi protejat impotriva informatiei. a resurselor oceanice. suprapăşunatul. Omul a contribuit la deteriorarea mediului înconjurător prin: defrişarea pădurilor. exploatarea exagerată a faunei terestre. etichetarii sau altor practici frauduloase dreptul de a fi despăgubit dreptul de a alege dreptul de a fi ascultat dreptul la educare dreptul la un mediu ambiant sanatos Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) este organismul care se ocupa cu protectia consumatorilor. Obiectivul sau principal il reprezinta realizarea politicii guvernamentale in domeniul protectiei vietii.

Conditia generala pentru ca nevoia de munca sa ia forma cererii de munca este recompensarea acesteia. ci numai acelea care urmeaza sa fie recompensate (salarizate). intrucat au resurse pentru existenta sau au alte preocupari. al studentilor si al celor care nu doresc sa se angajeze in nici o activitate. ci si o fiinta cu nevoi complexe de cunoastere. Avand in vedere faptul ca factorul uman. Cererea de munca reprezinta nevoia de munca salariata care se formeaza la un moment dat intr-o economie de piata. este nu doar o „masina de lucru”. genereaza nevoia de munca. determinant in piata muncii. Iniţierea în căutarea unui loc de muncă 5. are o mobilitate redusa. Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama utilizarii disponibilitatilor de munca existente in societate. in perioada data. Ea se exprima prin intermediul numarului de locuri de munca.Capitolul 5. cunoştinţele şi experienţa ajutându-se de instrumente corespunzătoare pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii trebuinţelor lor imediate şi de perspectivă. Orice activitate. specific umană.1. Oferta de munca se exprima prin numarul celor apti de munca sau populatia apta disponibila din care se scade numarul femeilor casnice. nu se manifesta in intregime dupa principiile economiei de piata (caz in care omul ar fi limitat doar la o componenta economica). afirmare si apartenenta in societate. trebuie avut in vedere faptul ca nu toate disponibilitatile de munca se constituie in oferta. cel mai important. ca si parte a societatii. iar omul. este unul complex. . este neomogena si. adica a volumului de munca ce poate fi depus de populatia apta de munca a tarii respective. Oferta de munca este formata din munca pe care o pot depune membrii societatii in conditii salariale. Aceasta reprezinta volumul total de munca necesar activitatilor dintr-o tara pe o perioada data. se poate observa ca oferta de munca se formeaza intr-un timp indelungat. Dar ea nu constituie in intregime o cerere care se exprima pe piata muncii. care se initiaza sau exista in societate. prin care oamenii îşi folosesc aptitudinile. In acest caz. Cererea şi oferta pe piaţa muncii Munca este activitatea conştientă.

oferta de munca depinde de varsta. · oferta de munca in ansamblul sau se formeaza in decursul unui timp indelungat in care creste si se instruieste fiecare generatie de oameni pana la varsta la care se poate angaja. generatoare de locuri de munca. oamenii nu se deplaseaza dintr-o localitate in alta si nu-si schimba cu usurinta munca. Cel ce face oferta trebuie sa traiasca. oferta de munca nu se formeaza in exclusivitate pe principiile economiei de piata. . deoarece dezvoltarea unor activitati existente si initierea altora noi. In acest sens se impun atentiei urmatoarele aspecte: · pe termen scurt. efectivul şomerilor se determină în două variante: . sex. 5. ci ca niste categorii specifice cu un continut care le este propriu. În statistica românească. aspecte care nu sunt neaparat de natura economica. · posesorii fortei de munca au o mobilitate relativ redusa. ci sunt atasati mediului economico-social.Cererea si oferta de munca nu trebuie considerate prelungiri simple si directe ale cererii si ofertei de bunuri economice pe o alta piata. neputandu-se subsitui reciproc decat in anumite limite sau deloc. a doua componentă a populaţiei active. · generatiile de tineri nu sunt crescute de parintii lor ca niste marfuri sau numai pentru a deveni salariati. ci ca oameni. starea sanatatii. cererea de munca este practic invariabila. Şomajul Şomerii. De aceea. · cererea si oferta de munca nu sunt omogene. · oferta de forta de munca este eminamente perisabila si are caracter relativ rigid. nu poate astepta oricat angajarea pe un loc de munca. ajutor de şomaj. psihologie. indiferent dacă primeau sau nu alocaţie de sprijin. sau alte forme de protecţie socială. De asemenea. chiar daca nu au avantaje economice. conditii de munca etc.Şomerii înregistraţi sunt persoanele care au declarat că în perioada de referinţă erau înscrise la Oficiile forţei de muncă şi şomaj. ci de compun din segmente si grupuri neconcurentiale sau putin concurentiale.2. presupun o anumita perioada de timp. reprezintă o categorie economică a cărei definire a suscitat numeroase abordări.

adică oferă informaţii privind locurile de muncă vacante şi . E JOBS . sunt persoanele de 15 ani şi peste care în decursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii: .Şomerii în sens B. putem afla eventualele oportunităţi de angajare. pensionari). .persoanele care în mod obişnuit fac parte din populaţia inactivă (elevi.I.sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile. Intrând pe site ul firmei. . dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă. de exemplu: BEST JOBS.apelarea la o agenţie sau oficiu de plasare a forţei de muncă.sunt în căutarea unui loc de muncă. . . prieteni.participarea la târgurile de locuri de muncă (job shop-uri) organizate periodic de agenţiile de ocupare a forţei de muncă. .M. publicarea de anunţuri sau răspunsuri la anunţuri. disponibile să lucreze.3.nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri. . sindicate etc. Uneori putem găsi afişe cu locuri de muncă disponibile pe poarta / uşa firmei. dar care au declarat că sunt în căutarea unui loc de muncă şi sunt disponibile să înceapă lucrul. O altă posibilitate este cea de a discuta direct cu persoane care lucrează la firma care ne interesează (pe cât posibil. Aceste agenţii oferă servicii de mediere a muncii. demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu. utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode pentru a-l găsi: înscrierea la Oficiul de forţă de muncă şi şomaj sau la agenţii particulare de plasare. de asemenea: . cu persoane din conducerea firmei).identificarea şi consultarea cu regularitate a anunţurilor cu oferte de locuri de muncă din ziare. Căutarea unui loc de muncă Ce putem face concret pentru a găsi un loc de muncă? .putem căuta informaţii direct la firmele la care am dori să ne angajăm.publicarea unor anunţuri în publicaţii specializate. . studenţi. care aşteaptă să fie rechemate la lucru sau care au găsit un loc de muncă şi urmează să înceapă lucrul la o dată ulterioară perioadei de referinţă. reviste. apel la rude. 5.consultarea site-urilor electronice specializate.persoanele fără loc de muncă. Sunt incluse..

este un document universal care a intrat deja în folosinţă şi la noi în mod curent.V. precum şi competiţia intre aceştia. trebuie să apară in stânga sus a paginii · fotografia (dacă se solicită). În intocmirea unui C. şi. adresă. va fi aplicată in dreapta sus · aspectul estetic este foarte important. să fie relevante şi prezentate cu maximă concizie. Informaţiile incluse intr-un C. Un C. îngrijit. pentru a permite şi facilita comparaţiile între diverşii solicitanţi de locuri de muncă. vor specifica evoluţia in carieră. trebuie să se ţină seama de un ansamblu de reguli cu caracter obligatoriu.V. C.V.condiţiile de ocupare a acestora prin publicarea. Un Curriculum Vitae are de obicei fondul şi forma parţial standardizate. telefon/fax ). trebuie să fie in acord cu cerinţele şi competenţele postului. de aceea el trebuie să răspundă unor anumite cerinţe. corect incadrat in pagină şi fără greşeli gramaticale · se redactează dactilografiat sau pe calculator · de preferinţă nu trebuie să depăşească o pagină (maxim două) şi să fie cât mai aerisit pentru a fi uşor de citit · intotdeauna se completează in acord cu obiectivele personale precum şi competenţele necesare pentru postul vizat. bine redactat poate creşte semnificativ şansele de a obţine postul dorit. competenţele avute. menţionăm : · se foloseşte coală albă format A4 de bună calitate · datele personale (nume.V. Printre aceste reguli. V. Este bine de ştiut că un recrutor experimentat nu poate acorda mai mult de un minut parcurgerii unui C. precizie şi claritate. afişarea lor şi prin organizarea de burse ale locurilor de muncă. CURRICULUM VITAE (C.V -ul trebuie să fie prezentabil. realizările profesionale. calităţile dobândite prin prestarea activităţilor şi evoluţia in ordine invers cronologică a locurilor de muncă avute . El este considerat ca fiind eficient numai in măsura in care se finalizează cu invitarea la un interviu. deci pentru fiecare post un CV distinct · cei cu experienţă in muncă.) Curriculum Vitae ( în limba latină : " cursul / desfăşurarea vieţii " ).

marketing. ai salutat persoana căreia îi este destinată.V. SCRISOAREA DE INTENŢIE Câteva sfaturi legate de întocmirea unei scrisori de intenţie: 1) Nu uita să menţionezi denumirea jobului Una din primele fraze ale Scrisorii de Intenţie. etc. slujbe temporare. prin . posesia carnetului de conducere. ci se menţionează doar posibilitatea furnizării lor la cerere · nu se trec date nereale! CV-ul trebuie să fie sincer. burse. politică sau de altă natură controversată · referinţele. · este util să fie menţionate şi alte competenţe personale necesare ocupării postului: cursuri de limbi străine.. include şi numărul respectiv. Iată motivul pentru care trebuie să menţionezi toate aceste amănunte: angajatorii trebuie să gestioneze toate anunţurile de joburi ale companiei lor. limbile străine cunoscute · in CV nu se prezintă informaţii sau pretenţii salariale · nu se includ informaţii de natură religioasă. informatică.· in cazul absolvenţilor şi a persoanelor fără experienţă in muncă. management. dacă există. trebuie să conţină denumirea jobului la care vrei să te înscrii. toate acestea indicând că ei ar putea deveni buni angajaţi nu se lasă perioade de discontinuitate in prezentarea carierei. precum şi pe premii şcolare. şi nu vor putea ghici la care dintre ele te referi sau la care doreşti să te înscrii. Este o idee bună să menţionezi şi sursa de la care ai aflat despre acest job disponibil. · este importantă. astfel ca informaţiile prezentate să poată fi confirmate la o eventuală verificare · CV-ul nu se semnează şi nu se datează. De asemenea. alte cursuri urmate. nu se anexează la C. menţionarea disponibilităţii de a călători sau de a schimba domiciliul la solicitarea societăţii · opţional pot fi menţionate pasiunile. bineînţeles. preocupările din timpul liber. atribuţii de lider.. atunci când este cazul. etc. se va pune accentul atât pe calităţile personale care pot compensa lipsa acesteia. Dacă în anunţul cu jobul respectiv era menţionat şi un cod pentru acesta. după ce.

ci să exprime ceva nou. prin faptul că ai făcut cercetări despre companie. Chiar dacă anunţul la care vrei să aplici este diferit de sectoarele de industrie cu care eşti obişnuit. 4) Ce poţi face pentru mine? Motivele pentru care îşi doresc job-ul respectiv. contribuţia şi realizările tale profesionale în cadrul ultimului loc de muncă sau cum ai rezolvat situaţii dificile. O Scrisoare de Intenţie de succes trebuie personalizată în funcţie de caracteristicile companiei căreia îi este destinată. sunt de cele mai multe ori formulate astfel: • „Am nevoie de bani” • „Mi se pare destul de interesant acest post” • „De mic copil îmi doream să lucrez pentru această companie” • „Am nevoie de experienţă în acest domeniu” • „Un job în cadrul companiei dvs. 2) Pericolul creării unei Scrisori de Intenţie impersonale Este o mare greşeală uşurezi să trimiţi aceeaşi Scrisoare de Intenţie fiecărui angajator. înainte de a i te adresa. deoarece îi munca şi va fi mai receptiv atunci când îţi va citi CV-ul. Menţionează eventuale evenimente recente sau proiecte ale companiei sau dovedeşte-le că ai câteva cunoştinţe despre realizările anterioare ale firmei – toate acestea vor demonstra faptul că eşti interesat de a te alătura echipei respective. doar prin simplul fapt de a personaliza scrisoarea de intenţie arăţi interes şi iniţiativă. schimbând doar numele persoanei căreia îi este adresată. Scrisorile standard îi arată intervievatorului că nu eşti în totalitate interesat de postul respectiv. este bine ca întotdeauna să-ţi personalizezi scrisoarea de intenţie. mi-ar ajuta în carieră. Ideea este că angajatorul are deja CV-ul tău – Scrisoarea de Intenţie nu trebuie să îl repete. copiind practic toate informaţiile din CV şi incluzându-le în Scrisoarea de Intenţie – este o pierdere de timp şi probabil o pierdere a şansei de a fi ales pentru job. Ideea de bază a unei Scrisori de Intenţie este de a părea personală. Scrisoarea de Intenţie trebuie să ofere ceea ce nu poate oferi CV-ul – de exemplu. menţionate de candidaţi în Scrisoarea de Intenţie.menţionarea acestor simple amănunte. poţi câştiga angajatorul. 3) Nu repeta ideile din CV Mulţi candidaţi fac această greşeală. . că eşti interesat de job. doarece sunteţi cei mai buni în acest domeniu” 5)Personalizarea scrisorilor de intenţie.

iar dacă soliciţi experienţă plătită nu preciza suma dorită. În cazul în care . de exemplu tu aplici la un anunţ. decât să facă cafea şi să copieze documente.Scrisoarea de intenţie variază în funcţie de tipul de job şi de modalitatea de a aplica. dacă este posibil aplicantul ar trebui să adreseze scrisoarea unei persoane din cadrul companiei. de exemplu “Văvoi contacta săptămâna viitoare pentru a discuta despre un posibil interviu. ci conform teoriei va beneficia de mai multă atenţie. redactând o scrisoare către o companie care nu a făcut public anunţul. Atrage atenţia asupra calificărilor tale. Companiei îi arăţi că ai iniţiativă. 7) Un post căruia nu i s-a făcut publicitate A aplica pentru un post care nu a fost făcut public este cea mai bună metodă de a găsi un loc de muncă. Este mai uşor să găseşti loc pentru muncă neplatită din motive evidente. fă referire la cineva din cadrul companiei. Dacă este posibil. În încheiere precizează care sunt acţiunile pe care le vei întreprinde. Adresează scrisoarea de intenţie persoanei specificate în anunţ. Ai grijă să îndeplineşti toate cerinţele postului şi precizeazăle separat în scrisoarea de intenţie. şi nu va fi aşezată într-un vraf mare de hârtii. 9) Scrisoarea de intenţie poate fi scrisă de mână Scrisoare de intenţie poate fi scrisă la calculator şi printată numai cu cerneală neagră.” 8) Cerere pentru experienţa de lucru Experienţa de lucru este o metodă bună de a înţelege ce carieră să urmezi. în cazul în care angajatorul nu a specificat că doreşte să fie scrisă de mână. ai grijă cum te vinzi şi motivele pe care le menţionezi în legătură cu ce poţi face pentru compania respectivă. În introducerea scrisorii prezintă cunoştinţele tale despre companie împreună cu o declaraţie pozitivă legată de contribuţia pe care o poţi avea. Este puţin probabil ca aplicaţia ta să fie o supraîncărcare a CV-urilor şi scrisorilor de intenţie primite. sau la un articol din ziar referitor la companie. 6) Un post căruia i s-a făcut publicitate Fă cercetări legate de compania şi de postul pentru care vrei să aplici. Pune accent în scrisoare pe cunoştinţele/cursurile făcute la facultate/colegiu şi de ce sunt ele relevante în sectorul pentru care aplici. Dacă soliciţi angajare neplatită specifică în scrisoare. Sunt două metode de a lucra pentru a căpăta experienţă. Oricare ar fi scopul tău. astfel încât destinatarul să fie surprins. remunerată sau neremunerată. Unele companii încurajează acest lucru şi îi dau persoanei respective mai multe atribuţii.

13) Încheierea unei scrisori de intenţie O scrisoare de intenţie este o scrisoare de afaceri şi drept urmare ar trebui să se încheie cu “Cu sinceritate/Al dvs. cu stimă”. 14) Punctele principale care trebuie incluse în scrisoarea de intenţie Primul paragraf – menţionează pentru ce post aplici şi de ce eşti cel mai bun candidat pentru postul respectiv. Dacă nu reuşeşti să afli. În timpul în care aştepţi răspunsul de la o companie. Al doilea paragraf – oferă detalii despre cum poţi contribui tu în cadrul companiei şi care sunt calităţile tale care te fac potrivit pentru postul respectiv. 10) Lungimea unei scrisori de intenţie Nu depăşi o pagină format A4. 12) Când trebuie să trimit o scrisoare de intenţie Scrisoarea de intenţie trebuie trimisă întotdeauna împreună cu CV-ul. continuă să aplici şi la . ar trebui să foloseşti un stilou de calitate şi să fii atent să nu faci greşeli. Este foarte uşor pentru un angajator să respingă scrisorile tip. 15) Pot trimite aceeaşi scrisoare de intenţie tuturor anunţurilor? Este preferabil să-ţi direcţionezi fiecare scrisoare în funcţie de anunţul pentru care aplici. Al treilea paragraf – scrie despre ţelurile tale legaându-le de domeniul companiei şi de postul pentru care aplici.doreşte scrisă de mână scrisoarea. Solicită un interviu cititorului atunci când doreşte şi comunică că vei păstra legătura. 16) Ce trebuie făcut după trimiterea scrisorii de intenţie Ţine minte când ai trimis scrisoarea alte anunţuri. 11) Adresarea în scrisoarea de intenţie Dacă ai numele angajatorului adresează-te acestuia. 17) Fonturi şi tipul de hârtie şi revino cu un telefon după aproximativ o săptămână. încearcă să afli un nume pe pagina de internet a firmei sau telefonând şi intrebând cine este şeful departamentului. atunci adresează-te cu Stimată/Stimat Doamnă/Domn. Concentrează aceste informaţii în maxim patru paragrafe. incluzând o adresă de contact şi semnătura. dacă nu. Aranjează textul în aşa fel încât să apară centrat în pagină.

2) Categorii de întrebări care ţi se vor pune: 1. Pregătirea pentru interviu constă în a învăţa să porţi o conversaţie cu examinatorul (examinatorii) şi să . Încearcă să nu foloseşti prea multe formulări de genul “Pot. Trebuie să fie cerneală neagră pe coală albă. ar trebui să fie concisă şi să ofere principalele motive pentru care tu ar trebui să fii chemat la interviu. rămâi la Times. Times New Roman sau Arial. De exemplu: aptitudini de comunicare. deci nu folosi fonturi stilate. Sunt” la începutul propoziţiilor. Este ca o etichetă în lumea afacerilor (şi scoate în evidenţă atenţia ta faţă de detalii). o semnătură nu este neaparat necesară. Întrebări despre studiile tale: · Unde ai făcut liceul/facultatea? · Eşti absolvent? Cu ce medie ai absolvit? tău.. că ai abilităţile şi deprinderile necesare.. oricât de mulţi ar fi aceştia. semnarea scrisorilor. La fel ca şi un CV. Am. 18) Tipul de exprimare Foloseşte ceva simplu. 20) Nu uita să semnezi scrisoarea. INTERVIUL 1) Cum să te prezinţi la un interviu? Scopul tău este să-l convingi pe cel care te intervievează că tu eşti persoana cea mai potrivită pentru postul respectiv. În orice caz. Limbajul trebuie să fie ferm şi u ş o r de în ţ eles. foloseşte multe verbe de acţiune. poţi fi unul din cei douăzeci de candidaţi şi să câştigi. evită clişeele şi frazele prea comune. Printează scrisoarea pe acelaşi tip de coală ca şi la CV. experienţa PC. care te vinde pe tine drept candidat.Aceasta este o scrisoare formală. şi evită abrevierile şi jargoanele. dacă iţi trimiţi scrisoarea sau CV-ul prin e-mail. poţi fi singurul care participă la interviu şi să pierzi sau . 19) Nu uita să menţionezi cele mai importante calităţi ale tale. Nu te gândi la ceilalţi. Decizia celui care te examinează va fi luată numai în funcţie de comportamentul răspunzi la anumite întrebări. Strategia unei scrisori de intenţie de succes include şi accentuarea celor mai importante realizări ale tale. O scrisoare de intenţie este o scrisoare de vânzare.

. Dacă nu ai toate deprinderile. în nici un caz nu răspunde negativ! Poţi întreba: · Care sunt planurile de dezvoltare ale firmei? · Cu cine vei lucra? · Care sunt posibilităţile de specializare? . Întrebări despre obiectivele carierei tale · Pe examinator îl interesează dacă poţi contribui la successul firmei/instituţiei respective · Orice răspuns la astfel de întrebări trebuie să arate că eşti competent şi poţi deveni şi mai competent · Obiectivul carierei tale trebuie să fie compatibil cu interesele firmei !!! O întrebare capcană: "Vrei să afli ceva despre postul respectiv sau firma noastră?" Această întrebare este pusă pentru a vedea dacă eşti o persoană motivată... Întrebări despre postul vizat/firma respectivă · Ce crezi că va trebui să faci dacă vei fi angajat? · Ce deprinderi ai pentru postul X? · Poţi să înveţi repede să faci . 2.. să-ţi accentuezi reuşitele şi să eviţi să vorbeşti despre insuccese... arată-ţi disponibilitatea de a învăţa repede! 4... Arată interesul pentru profesia ta. persoanele indiferente nu sunt decât foarte rar angajate.... Întrebari despre experienţa profesională · Care a fost prima ta slujbă? · Cui te subordonai? · Ai fost vreodată promovat? · Care erau sarcinile de serviciu? · Ai avut creşteri de salariu? · De ce ţi-ai schimbat locul de muncă? ATENŢIE! Nu îţi critica foştii şefi! 3.? · Cunoşti activitatea firmei noastre? Informează-te dinainte ce trebuie să faci în postul respectiv.· De ce ai ales acest domeniu? · Ai avut vreo slujbă paralel cu şcoala? Trebuie să răspunzi exact....

Ce trebuie să faci? Nu crea din acest fapt o problemă! Gândeşte-te Tipuri de prejudecăţi: · Persoanele care au absolvit facultatea X sunt foarte bine pregătite. antipatiile. Persoanele competente cunosc însă foarte bine importanţa obiectivităţii atunci când conduc un interviu. intri într-o categorie neagreată de examinator. dintr-o întâmplare. · Nu angajez pe nimeni care a lucrat la instituţia/firma incompetenţi. indiferent de aceasta EŞTI O PERSOANĂ FOARTE VALOROASĂ! Dovedeşte-i examinatorului că ai calităţi care compensează cu mult lucrurile care nu îi plac la tine! Cum poţi face o impresie bună? · Îmbrăcămintea trebuie să fie discretă şi potrivită situaţiei · Trebuie să atragă atenţia asupra ta şi să nu iasă ea în evidenţă · Punctualitatea este foarte apreciată · Nu mesteca gumă şi nu fuma în timpul interviului · Salută într-un mod ferm şi hotărât · Adu copii după CV şi diploma de studii · Nu evita privirea celui care te examinează. priveşte-l direct! · Trimite o scrisoare de mulţumire după câteva zile şi reafirmă-ţi dorinţa de a lucra la firma respectivă! 3) Cum să înlături stresul interviurilor Y. · Nu angajez o femeie pe acest post.· Care este programul de lucru? Arată-te interesat de slujba vizată şi dornic de a începe să lucrezi! Ce gândesc examinatorii? Orice examinator este un om care are simpatiile. Din păcate. Nu face faţă stresului! · Nu angajez studenţi. singura soluţie este să-i arăţi că. Dacă. Toţi de acolo sunt că prejudecăţile examinatorului reprezintă un mic obstacol ascuns pe care poţi să-l depăşeşti! . capriciile şi reţinerile sale. Absolvenţii altor facultăţi nu ştiu nimic. Sunt neserioşi şi întârzie mereu. prejudecăţile joacă în unele cazuri un rol care influenţează decizia finală.

fiind încrezător şi răspunzând cu uşurinţă chiar şi întrebărilor grele. de 10 minute.Pentru marea majoritate a celor care îşi caută un loc de muncă. Demonstrează-i intervievatorului că eşti calm. ore sau chiar câteva minute înainte de interviu – închide ochii. să vorbească prea mult. b) Imagineaza-ţi Iţi poţi transforma visele în realitate – foloseşte-ţi imaginaţia pentru a-ţi păstra calmul pe parcursul unui interviu. aceştia sunt stresaţi cu privire la participarea la interviu. va trebui să te grabeşti şi nu vei avea timp să iţi pui ideile în ordine pentru interviu. cuvintele „stres” şi „interviu” sunt sinonime. iar dacă vei ajunge prea târziu. . O pauză înaintea interviului. să se agite sau să îşi piardă ideile. te pregăteşti psihic pentru a face faţă cât mai bine situaţiei reale. c) Relaxează-te Un candidat relaxat este un candidat încrezător în propriile capacităţi. !!! Iată câteva sfaturi pentru a-ţi păstra calmul pe parcursul interviului: • Respiră rar şi adânc (şi desigur. Exersează succesul în imaginaţia ta şi curând vei avea parte de el şi în realitate. Stresul are o mulţime de efecte asupra oamenilor – îi poate face să tremure. dacă angajatorii îi vor plăcea sau nu şi multe altele. Dar momentul în care stresul atinge punctul culminant este cel în care candidatul ajunge la interviu. să intre în panică. sunt stresaţi datorită pregătirii pentru interviu. fără a fi prea mult. îţi va permite să îţi tragi răsuflarea şi să te obişnuieşti cu mediul – este suficient timp. a) Înainte de interviu Punctualitatea la un interviu este una din cele mai importante aspecte de care trebuie să te asiguri. vei aştepta şi vei fi îngrijorat. respiră adânc şi imagineaza-ţi discuţia cu angajatorul. Mai întâi. Iată în continuare câteva tehnici simple care te pot ajuta să te linişteşti şi să te relaxezi când te simţi stresat înaintea unui interviu. Vizualizarea reprezintă o tehnică de relaxare. la ceea ce vor spune. Poţi practica vizualizarea cu câteva zile. apoi. Astfel. iar în cele din urmă sunt stresaţi cu privire la ţinuta şi îmbrăcăminte. pe care o rezolvi cu succes. liniştit şi încrezător pe parcursul discuţiei cu acesta şi te va considera potrivit pentru job. Dacă vei ajunge prea devreme. silenţios). nu-ţi provoca inutil situaţii de stres – încearcă să ajungi cu 10 minute înainte de începerea interviului. cu ajutorul căreia îţi creezi în minte imaginea unei situaţii stresante.

fie te bâlbâi sau nu îţi găseşti cuvintele pentru a răspunde unei întrebări dificile. NU intra în panică – acum este momentul să aplici tehnicile de relaxare prezentate mai sus. şi nu îţi încrucişa braţele sau picioarele. nu intra în panică Pe parcursul oricărui interviu se întamplă ceva care nu decurge conform planurilor tale: fie are loc o pauză prea lungă. Aşa că. . repetă în gând că poţi trece peste acest moment. în care tăcerea devine apăsătoare.• Stai drept pe cât posibil. O pauză scurtă de numai 10 secunde poate fi exact ceea ce ai nevoie pentru a-ţi recâştiga calmul şi controlul. răsuflă adânc. ţine-le relaxate. • Vorbeşte rar şi fă pauze dese de respiraţie. Este mai uşor să îţi controlezi frica şi panica pe măsură ce simţi că acestea apar. iar intervievatorul cu siguranţă nici nu va observa acest lucru. concentrează-te şi reia interviul. decât să te relaxezi când deja ţi-ai pierdut calmul şi controlul asupra ideilor. ia o pauză în momentul în care simţi că începi să intri în panică. • Zâmbeşte – este contagios! d) Ia pauze.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->