Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ionelia VOICULESCU
Ambalaje din hartie si carton; Ambalaje din sticla; Ambalaje din metal; Ambalaje din materiale plastice; Ambalaje din lemn, inlocuitori din lemn si impletituri; Ambalaje din materiale textile; Ambalaje din materiale complexe.
Carton ondulat
Tipuri de carton ondulat n funcie de numrul de straturi de hrtie, se deosebesc mai multe tipuri de carton ondulat: tip II, III, V, VII, denumite i CO2, CO3, CO5, CO7. tipul II este compus dintr-un capac i o hrtie miez, unite prin linii de lipire ntre vrfurile ondulelor i capac; tipul III este compus dintr-un strat ondulat, prins ntre dou straturi netede; tipul V este compus din dou straturi ondulate i trei straturi netede; tipul VII este compus din trei straturi ondulate i patru straturi netede. Tipul II se folosete ca hrtie de ambalaj protectoare, suport pentru caerare (panouri publicitare, ambalaje de prezentare imprimate offset) i se stocheaz n suluri, n timp ce tipurile III, V i VII se obin sub form de plci, care pot fi utilizate ca atare sub form de separatori sau sunt prelucrate pentru obinerea ambalajelor din carton ondulat. Un alt criteriu de clasificare este mrimea ondulelor, definit prin nlimea(h) i pasul(p) ondulei din hrtia miez. Din acest punct de vedere se deosebesc ondule de mrimi: mari: tip C (h cuprins ntre 3,5-3,7 mm) tip A (h cuprins ntre 4,5-4,8 mm); medii: tip B (h cuprins ntre 2,3-3,2 mm); fine: tip E (h cuprins ntre 1,1-1,2 mm); microondule: tip N (h medie=0,46 mm) tip F (h medie =0,76 mm). Plcile CO2 au nodule tip B i C, plcile CO3 prezint ondule de tipul B, C i E, iar CO5 prezint ondule de tipul B+C i E+C.
Tipuri de carton:
- Carton ondulat in 2 straturi (denumit: CO2 sau Tip II) *tipuri de ondul: B,C *gramaj: 250-350 g/mp *umiditatea - 7-10 %
- ambalaje de lux din hartie; - cutii din hartie microondulata; - cutii din 3 sau 5 straturi de hartie ondulata; - plicuri etc.
Sticla se utilizeaza, in general, pentru produse lichide, concentrate, pastoase si conserve. -sticle; -borcane;
Materialele metalice se utilizeaz la confecionarea ambalajelor de transport (palete, lazi, containere), a recipientelor pentru conserve sau pentru alte tipuri de produse alimentare si nealimentare (butoaie, bidoane, canistre, cutii), tuburi pentru paste, capace pentru sticle si borcane, folii sau foi subiri, etc. Ambalajele din metal sunt confecionate din oel sau din aluminiu. Oelul se utilizeaz n producerea de recipiente pentru ambalarea unei game largi de produse, cum sunt produsele alimentare, vopselele, etc. Ambalajele din aluminiu se utilizeaz pentru realizarea de recipiente pentru alimente i buturi, folii i laminate. Ambalajele din metal i aliaje sunt folosite cu precdere n industria alimentar la ambalarea conservelor de carne, pete, fructe i legume, buturilor alcoolice i nealcoolice. Opinia consumatorilor este mai puin favorabil metalelor deoarece acestea pot influena gustul produselor ambalate. Ambalajele metalice se realizeaz din tabla de oel cositorit, aluminiu si materiale combinate (materiale plastice, carton si metal). n ultima perioad a crescut ponderea ambalajelor din aluminiu i aliaje din aluminiu datorit unor avantaje pe care le ofer aceste materiale. Avantajele utilizrii ambalrii n materiale metalice sunt considerate a fi urmtoarele: au proprieti de barier foarte bune; nu sunt toxice i pot veni n contact cu produse i buturi alimentare; se pot inscripiona uor; se pot utiliza n combinaii cu alte materiale pentru ambalare.
Cutiile din metal sunt folosite n industria alimentar pentru ambalarea i conservarea alimentelor. Sistemul de ambalare, materialul folosit i tipul de ambalaj trebuie s asigure stabilitatea alimentului, s nu permit transferul unor substane toxice din materialul de ambalare sau n timpul procesului ambalrii ctre aliment, s evite schimbul de umiditate cu mediul, impurificarea cu substane nedorite din mediu, contaminarea cu microorganisme i favorizarea unor reacii fotochimice sau determinate de contaminarea microbiologic. Cutiile metalice ofer avantajul rigiditii, evitnd riscurile de spargere n timpul transportului.
Bidoanele metalice se folosesc n industria alimentar pentru cantiti mai mari de produse transportate precum lapte, smntn etc. Butoaiele metalice se confectioneaz din aluminiu, oel inoxidabil sau tabl decapat. Pot fi cilindrice sau bombate, situaie n care sunt prevzute cu dou inele din cauciuc, pentru a uura rostogolirea. Se folosesc pentru bere sau pentru vin precum i pentru produse petroliere.
Spray-uri
Ambalaje de tip aerosol (spray) sunt folosite la ambalarea de: substane aromatizante, creme, fric, ngheat, sosuri, maionez, brnz topit, mutar etc. Produsul este ambalat i se evacueaz sub presiune. Un ambalaj de tip spray are trei pri componente: - recipientul sau doza; - agentul propulsor i substana activ; - dispozitivul de comand. Recipientul este partea constitutiv de baz a ambalajului n care se gsete amestecul i este confecionat din tabl de oel protejat sau neprotejat sau din aluminiu.
Tuburi deformabile
Sunt ambalaje folosite pentru produsele pstoase, creme, geluri cum ar fi: maioneza, mutarul, paste condimentate, past de dini. Evacuarea coninutului se face prin mrirea presiunii interioare la deformarea manual a ambalajului. Dac capacul ambalajului este deschis, coninutul se revars n exterior
Ambalaje nostime
Ambalaje nostime
Ambalaje nostime
Ambalaje nostime
Ambalaje nostime
Schema de principiu a obinerii ambalajelor din material plastic prin expandare 1.preexpandor; 2.agitator cu palete; 3,4.vase de coacere; 5.aer comprimat; 6.pistol (conduct) de alimentare; 7.pres; 8.matri de formare; 9.conduct de abur; 10.generator de abur
Schema de principiu a extrudrii cu suflare a foliilor i filmelor din material plastic 1.extruder; 2.folie suflat; 3.cap de extrudare i suflare; 4.plci de ghidare; 5.valuri de tragere i presare; 6.dispozitiv de tiere longitudinal; 7.role de ghidare; 8.role de nfurare
Schema procesului de obinere a filmelor i foliilor prin extrudare simpl cu filier plat. 1.plnie de alimentare; 2.extruder; 3.filier plat; 4.cilindri de laminare; 5.cilindri de tragere
Schema procesului de obinere a ambalajelor cu ajutorul preselor cu poanson 1.matri; 2.material plastic sub form de granule; 3.orificii pentru elementele de nclzire; 4.poanson; 5.cavitate de formare
Principiul de obinere a foliilor i filmelor din material plastic prin calandrare 1.plnie de alimentare; 2.cilindri de laminare; 3.folie
Ambalaje obinute prin termoformare negativ adnc (a), respectiv pozitiv (b)
izoleaza bine produsele, atat alimentare cat si nealimentare; sunt nealterabile; sunt usoare; sunt rezistente la rupere; sunt impermeabile la apa, aer si gaze; sunt rele conducatoare de caldura; au rezistenta termica (1001500C) si pentru temperaturi ridicate si pentru temperaturi joase; au aspect de prezentare superior, atrgator, pentru toate formele posibile i culori realizabile; au rezistenta chimica ridicata si pret de cost scazut. se incarca cu electricitate statica; sunt inflamabile; rezistenta termica scade in timp (isi pierd supletea, se sparg); au instabilitate dimensionala datorita umiditatii, temperaturii si altor factori de mediu; Imbatranesc, pierzandu-si proprietatile plastice.
Policlorura de vinil (PVC). Sub forma de granule sau pulbere (praf) se prelucreaza la temperaturi relativ ridicate (160-220 oC), tinandu-se insa seama ca, la temperaturi de peste 200 oC. se degradeaza si devine instabila, cu degajare de clor si decolorare, ceea ce determina scaderea proprietatilor fizicomecanice.
Policlorura de viniliden PCVD este un polimer dur, cristalin si insolubil in solventi obisnuiti la rece si este instabil la punctul de topire. Se utilizeaza pentru acoperirea unor suprafete suport din hartie, carton, aluminiu, hidrat de celuloza regenerata, cu pelicule subtiri de PCVD, prezentand o buna rezistenta mecanica si o permeabilitate la apa, gaze, vapori, coborata, precum si o buna rezistenta chimica.
Polistirenul sau polistirolul PS are urmtoarele proprietati : -trece in stare lichida la 95..120 0C, vascozitatea scazand foarte mult cu temperatura; - se prelucreaza foarte usor prin injectare, extrudare, extrudare cu suflare de aer, termoformare.
Polipropilena PP - datorita rezistentei la indoire se utilizeaz cu succes la obtinerea de ambalaje cu capac dintr-o bucata. Are proprietati bune de etansare, o diafragma subtire sau o simpla nervura in interiorul capacului realizand o buna etansare a buteliilor de lichid.
Celofanul este un material termoplastic obtinut din celuloza. Sub actiunea caldurii pierde progresiv umiditatea si devine fragil. La 140 0C devine casant dar isi poate recapata flexibilitatea prin umezire.
Materialele textile (bumbac, canepa, in, iuta) se folosesc, in general, la confectionarea sacilor, plaselor, sforilor si au caracteristicile prevazute in STAS 6023/80.
Deoarece preul de producie este de regula mult mai mare comparativ cu alte tipuri de materiale pentru ambalare, ceramica se utilizeaz pentru ambalarea cremelor sau buturilor sofisticate.
Ambalaje flexibile Ambalajul flexibil este definit ca un material care se poate deforma la 180 grade si revine la forma iniial fr a se deteriora sau rupe. Cele mai multe utilizri sunt pentru ambalarea produselor alimentare de tip snacks, biscuii, napolitane, etc.