Sunteți pe pagina 1din 36

IMBINAREA ELEMENTELOR METALICE

1 UTCB - Seminar Sudur


IMBINARI SUDATE
Tipuri de imbinari sudate clasificate functie de pozitia relativa a
pieselor imbinate:
1. mbinri cu sudur cap la cap
2. mbinri cu sudur de col
2
Tipuri de imbinari sudate clasificate functie de pozitia cordonului
de sudura relativa la piesele imbinate:
1. mbinri cu sudura in adancime
2. mbinri cu sudura in relief
UTCB - Seminar Sudur
Imbinarile sudate ale elementelor metalice se realizeaza in moduri diferite, si se
pot grupa in:
Imbinari cap la cap in care piesele sunt
asezate una in prelungirea celeilalte ;
Imbinari de colt cu piese suprapuse, in care
piesele imbinarii se acopera una pe cealalta
Imbinari de colt in care piesele se intalnesc sub
un unghi oarecare
Legaturile dintre piesele unei imbinari se realizeaza prin cusaturi (cordoane) de
sudura. O cusatura este partea din imbinare obtinuta prin solidificarea materialului
de baza topit si a materialului de adaos.
Sudurile sunt asamblari nedemontabile, pentru a cror desfacere este necesar
distrugerea parial sau total a organului de asamblare sau a pieselor componente.
3 UTCB - Seminar Sudur
4
Suduri de colt Suduri cap-la-cap
SUDURI IN ADANCIME SUDURI IN RELIEF
UTCB - Seminar Sudur
Sudurile in adancime la elementele asezate cap la cap reprezinta cea mai buna forma
de imbinare. Daca sudura nu are defecte iar ingrosarea cordonului de sudura este
inlaturata prin prelucrare, transmiterea tensiunilor nu sufera practic nici o perturbare.
Metalul depus pastreaza proprietati plastice distincte, insa caracteristicile mecanice
sunt cel putin egale cu cele ale metalului de baza.
Sudurile cap la cap se executa pe toata grosimea si latimea pieselor.
Caracteristicile geometrice ale unui cordon de sudura:
- grosimea cordonului de sudura (a)
- lungimea cordonului de sudura (l
s
)
- lungimea de calcul a cordonului de sudura (l
s
c
)
5
IMBINARI CU SUDURA IN ADANCIME cap la cap
UTCB - Seminar Sudur
Tipuri de cordoane de sudura cap la cap
Se foloseste la sudarea tablelor cu grosime mai mica de 8mm
Sudura in V (t<20mm)
Sudura in U (recomandata la piesele ce nu se pot suda pe
ambele fete)
Sudura in X (pentru sudarea pieselor cu grosimi mari)
Sudura in K (utilizata atunci cand nu este posibila prelucrarea
muchiei uneia dintre piesele de imbinat)
Sudura in 1/2 V cu prelucrarea muchiei unei singure piese din
imbinare
Sudura in U pe ambele fete (pentru sudarea pieselor cu
grosimi mari; se realizeaza depuneri reduse si contractii mai
mici)
Sudura in V
6
UTCB - Seminar Sudur
Lungimea cordoanelor de sudura
l
s
c
= l
s
2 x a l
s
c
= l
s
2 x a l
s
c
= l
s
l
s
c
= l
s
2 x a
Grosimea cordoanelor de sudura
a = t a = t a = min (t
1
; t
2
) a = min (t
1
; t
2
)
- imbinari pe o singura parte, cu
placute suport
7 UTCB - Seminar Sudur
IMBINARI CU SUDURA IN ADANCIME de colt
Imbinarile pieselor in T se realizeaza cu suduri in K sau in V.
Se iau masuri pentru resudarea radacinii sau se sudeaza pe placuta suport
Resudarea radacinii se sudeaza inaintea depunerilor tuturor straturilor care formeaza
cordonul de sudura. La sudurile in K si cele in X se prefera sudarea alternativa pe de o
perte si pe alta, realizandu-se o compensare a deformatiilor din contractie.
8 UTCB - Seminar Sudur
IMBINARI CU SUDURA IN RELIEF (de colt)
Imbinarile pieselor cu sudura in relief se executa in unghiul format de marginile
pieselor care se imbina, si nu necesita prelucrarea muchiilor
Grosimea cordonului de sudura a reprezinta inaltimea triunghiului inscris in sectiunea
transversala a cusaturii
9 UTCB - Seminar Sudur
Grosimi maxime ale cordoanelor de sudura de colt
Observatii:
- la sudarea cornierelor sau a profilelor laminate U se admite ingrosarea cu pana la 20% a sudurilor
asezate la muchia acestora
- grosimea minima a cordonului de sudura este de 3mm
Grosimi minime ale cordoanelor de sudura
10 UTCB - Seminar Sudur
Lungimile cordoanelor de sudura
Sudura frontala: l
s
c
=l
s
-2 x a
Sudura laterala: l
s
c
=l
s
-2 x a
Intoarcerea cordoamelor
la capete: l
s
c
=l
s
- a
Conditii constructive:
Lungimea sudurii de colt va fi de cel putin 50mmsau 6a
Cand se sudeaza profile cornier sau profile U, lungimea de calcul a cordoanelor de
sudura se limiteaza la 15a l
s
c
100a si l
s
c
b, unde b este latura profilului;
11 UTCB - Seminar Sudur
Cordoane de sudura intrerupte
Cordoane de sudura intrerupte nu se folosesc
in medii corozive.
La capetele elementului cu sectiune compusa
alcatuit din doua sau mai multe piese se vor
realiza suduri cu lungimea L
we
care va fi mai
mare decat 0,75b sau 0,75b
1
(b si b
1
sunt
latimile pieselor care se sudeaza).
Solidarizarea barelor comprimate se va face
cu sudura alternanta pe ambele fete
Conform SR EN 1993-1-8, distanta dintre
capetele cordoanelor de sudura L1 va fi mai
mica decat:
- L
1
min(16t; 16t
1
; 200mm) la barele intinse
- L
2
min(12t; 12t
1
; 0,25b; 200mm) la barele
comprimate sau solicitate la forfecare
Conform STAS 10108/0-78, distanta dintre
capetele cordoanelor de sudura L1 va fi mai
mica decat:
- L
1
30t
min
la barele intinse
- L
1
15t
min
la barele comprimate
12 UTCB - Seminar Sudur
Comportarea si calculul imbinarilor cu sudura cap la cap
In cazul unor solicitari compuse,
relatiile de verificare sunt:
R
i
s
= rezistenta sudurii la intindere
R
c
s
= rezistenta sudurii la compresiune
R
f
s
= rezistenta sudurii la forfecare
R
s
i
=0,8R
R
s
i
=R daca sudura este realizata automat si
verificata prin mijloace fizice
R
c
s
= R daca sudura este realizata
semiautomat sau manual
R
f
s
= 0,6R
unde R este rezistenta materialului de baza
s
c i
s
N
R
A
N
/
s = o
s
f
s
T
R
A
T
s = t
s
c i
s
M
R y
I
M
/
s = o
s
c i
s s
R y
I
M
A
N
/
s = o
R
ech
s + =
2 2
3t o o
13 UTCB - Seminar Sudur
Comportarea si calculul imbinarilor cu sudura de colt
R
f
s
= rezistenta sudurii la forfecare
R
s
f
=0,7R unde R este rezistenta materialului de baza
s
f rez
R s t
Relatia de verificare:
Sudurile supuse la incovoiere in plan normal pe planul imbinarii se verifica cu relatia:
Sudurile supuse la incovoiere in planul cordoanelor de sudura se verifica cu relatia:
In care: si
I
s,x
si I
s,y
sunt momentele de inertie ale cordoanelor de sudura in raport cu axele x-x respectiv y-y
s
f
x s
M
R y
I
M
s =
,
t
s
f y x rez
R s + =
2 2
t t t
y
I I
M
y s x s
x

+
=
, ,
t x
I I
M
y s x s
y

+
=
, ,
t
14 UTCB - Seminar Sudur
Sudura supusa la incovoiere in
plan normal pe planul imbinarii
Sudura supusa la incovoiere in
planul cordoanelor de sudura
15 UTCB - Seminar Sudur
Verificarea cordoanelor de sudura de colt conform SR EN 1993-1-8
Metoda directionala de determinare a rezistentei sudurilor de colt
Rezistenta de calcul a unei suduri de colt
trebuie sa satisfaca urmatoarele doua conditii:
16
UTCB - Seminar Sudur
Metoda simplificata de determinare a rezistentei sudurilor in relief
17 UTCB - Seminar Sudur
Exemplul 1: Sa se verifice imbinarea din figura urmatoare:
N
Ed
=500kN; grosimea guseului t
g
=12mm; material otel S235 f
u
=360 N/mm
2
Caracteristicile cordoanelor de sudura:
a
1
=6mm; ls
1
=180mm; l
eff
1
=ls
1
-2a
1
=180-2x6=168mm;
a
2
=4mm; ls
2
=180mm; l
eff
2
=ls
2
-2a
2
=180-2x4=172mm;
Distribuim forta axiala catre cele 2 perechi de cordoane de sudura:
kN
b
e b
N N
Ed Ed
360
100
28 100
500
) 1 (
=

= kN
b
e
N N
Ed Ed
140
100
28
500
) 2 (
= = =
18 UTCB - Seminar Sudur
Verificarea imbinarii cu sudura conform STAS 10108/0-78
Rezistenta materialului S235 (OL37) = 220N/mm
2
Rezistenta de calcul a cordonului de sudura de colt (tabelul 10) R
s
f
=150N/mm
2
Verificarea cordoanelor de sudura (relatia 16.6):
s
f
R
l a
N
s

t
Pentru cordoanele 1:
2
3
) 1 (
) 1 (
) 1 (
) 1 (
6 . 178
168 6 2
10 360
mm
N
l a
N
eff
Ed
=


=

t
|
|
.
|

\
|
= = % 119 100
150
6 . 178
1
t
s
f
R
Pentru cordoanele 2:
2
3
) 2 (
) 2 (
) 2 (
) 2 (
7 . 101
172 4 2
10 140
mm
N
l a
N
eff
Ed
=


=

t
|
|
.
|

\
|
= = % 68 100
150
7 . 101
1
t
s
f
R
19 UTCB - Seminar Sudur
Verificarea imbinarii cu sudura conform SR EN 1993-1-8:2006:
Forte axiale pe unitatea de lungime a unui cordon de sudura si tensiuni in cordoanele de sudura:
mm
N
l n
N
F
eff s
Ed
Ed w
1071
168 2
10 360
3
) 1 (
) 1 (
) 1 (
,
=

=
2
3
) 1 (
1
) 1 (
) 1 (
,
6 , 178
168 2 6
10 360
mm
N
l n a
N
eff s
Ed
Ed II
=


=

= t
2
3
) 2 (
) 2 (
) 2 (
,
407
172 2
10 140
mm
N
l n
N
F
eff s
Ed
Ed w
=

=
2
3
) 2 (
2
) 2 (
) 2 (
,
7 , 101
172 2 4
10 140
mm
N
l n a
N
eff s
Ed
Ed II
=


=

= t
Se calculeaza rezistenta de calcul la forfecare a sudurii de colt (=0.80;
M2
=1.25)
2
2
,
208
732 . 1
360
25 , 1 8 , 0 3
360
3 mm
N f
f
M w
u
d vw
= =

= =
|
Se calculeaza forta capabila a sudurii pe unitatea de lungime
Rd w
F
,
mm
kN
a f F
d vw Rd w
248 . 1 10 6 208
3
1 ,
1
,
= = =

mm
kN
a f F
d vw Rd w
832 . 0 10 4 208
3
2 ,
2
,
= = =

20 UTCB - Seminar Sudur
Verificarea imbinarii cu sudura:
Pentru cordoanele 1:
Verificare tensiuni:
Verificare forte:
Pentru cordoanele 2:
Verificare tensiuni:
Verificare forte:
208 6 , 178
,
) 1 (
,
s s
d vw Ed II
f t
|
|
.
|

\
|
= % 86 % 100
208
6 , 178
,
) 1 (
,
d vw
Ed II
f
t
248 . 1 071 . 1
1
,
1
,
s s
Rd w Ed w
F F
|
|
.
|

\
|
= = % 86 % 100
248 . 1
071 . 1
1
,
1
,
Rd w
Ed w
F
F
208 7 , 101
,
) 2 (
,
s s
d vw Ed II
f t
|
|
.
|

\
|
= % 49 % 100
208
7 , 101
,
) 1 (
,
d vw
Ed II
f
t
832 . 0 407 . 0
2
,
2
,
s s
Rd w Ed w
F F
|
|
.
|

\
|
= = % 49 % 100
832 . 0
407 . 0
2
,
2
,
Rd w
Ed w
F
F
21 UTCB - Seminar Sudur
Exemplul 2: Sa se verifice imbinarea din figura urmatoare:
22 UTCB - Seminar Sudur
23 UTCB - Seminar Sudur
Verificarea conform
SR EN 1993-1-8
24 UTCB - Seminar Sudur
Verificarea conform
SR EN 1993-1-8
25 UTCB - Seminar Sudur
26 UTCB - Seminar Sudur
Exemplul 3: Sa se verifice imbinarea din figura urmatoare:
27 UTCB - Seminar Sudur
A
w
=2 x 5 x 250+2 x 5 x 140 +2 x 5 x 61 = 4510mm
2
A
wi
=2 x 5 x 250 = 2500mm
2
( ) ( )
4 6 2 2
3
10 573 . 58 5 . 139 5 140 2 5 . 122 5 61 4
12
250 5
2 mm I
y y
= + +

28 UTCB - Seminar Sudur


29 UTCB - Seminar Sudur
30 UTCB - Seminar Sudur
31 UTCB - Seminar Sudur
Exemplul 4: Sa se verifice imbinarea din figura urmatoare:
32 UTCB - Seminar Sudur
33 UTCB - Seminar Sudur
Exemplul 5: Sa se verifice imbinarea din figura urmatoare:
34 UTCB - Seminar Sudur
35 UTCB - Seminar Sudur
36 UTCB - Seminar Sudur