Calatoriile lui Guliver ~ Opera iluminista ~ Jonathan Swift, reprezentantul cel mai de seam al curentului illuminist englez, d natere

n opera Cltoriile lui Gulliverunei alegorii sub forma unei descrieri de cltorie, alimentat de cele mai ferme i convingtoare idei ale acestuia. Opera sa este o satir prin execelen, sumbr i uneori chiar groteasc, marcat adesea de aa numitul wit englezesc, o combinaie de ironie, umor i precizie verbal. Iluminismul este un curent cultural cristalizat n Frana secolului al XVIII-lea (numit secolul luminilor ), care se caracterizeaza prin suprematia ratiunii si a stintei. Marcat de sentimentul de revolta si de dorinta aprinsa de libertate a poporului irlandez, Jonathan Swift da nastere n 1726 unei opere iluministe, Calatoriile lui Guliver . Structurata in 4 parti, opera infatiseaza calatoriile intreprinse de Lemuel Gulliver, un chirurg pe o corabie. Bine educat, mandru de originile sale nationale si bun cunoscator al limbilor straine, protagonistul este in principal lhomme moyen (omul mediu), care se infrunta in fiecare calatorie cu extraordinarul. Primele doua calatorii trateaza disproportia fizica, cea de-a treia ilustreaza lipsa echilibrului mental, iar cea de-a patra dezvaluie dezordinea fizica si mentala, precum si schimbarea parerilor si prejudecatilor protagonistului. Remarcam,astfel, un element de factura iluminista, motivul calatoriei, prilej prin care autorul prezinta civilizatii complexe si diferte de standardele civilizatiei europene. Prima parte a operei ilustreaza tinutul Lilliput, unde locuitorii masoara 20 de cm, iar Gulliver devine o arma in conflictul cu regatul vecin Blefuscu. Intalnim in aceasta prima calatorie unul din idealurile majore promovate de iluministi, si anume idealul social, care sustinea egalitatea oamenilor prin nastere si egalitatea de sansa. Gulliver remarca la liliputani o intelepciune in privina legilor si pedepselor, observa ca in acest tinut nu se fac diferente intre semeni, cu totii au sanse egale de a evolua. Tot in aceasta calatorie intalnim si idealul pedagocic, care sustinea ca educatia naturala tine seama in egala masura de trup si de suflet. Protagonistul descopera ca lipsa virtutilor liliputanilor nu poate fi inlocuita prin talente superioare. Exista, asadar, o egalitate intre trup si suflet, intre gandire si caracter, iar intre cele doua trebuie sa existe un echilibru. Observa, insa, cu dezaprobare despotismul si pompa desarta, intrucat paradele, datinile primitive transmise din generatie in generatie pun in pericol vietile oamenilor, care pentru a-l distra pe imparat, isi sacrfica sanatatea. Cea de-a doua calatorie il infatiseaza pe Gulliver in taramul gigantilor, Brobdingnag, unde, ajuns la curtea regelui, incearca sa-l convinga de meritele statelor europene. Conducatorul statului Brobdingnag este cel care critica abuzurile, coruptia, absolutismul si inegalitatea dintre clase : Ai aratat ca ca legile sunt talmacite, interpretate si aplicate de oameni ale caror interese ii indeamna sa le corupa, sa le incurce si sa le treaca usor cu vederea. Am inteles ca aveti o legislatie care, la inceput poate ca a fost buna, dar pe care viciul a slutit-o intrutotul .

Partea a treia a operei este singura care face referinta la un tinut real. Gulliver ajunge in Japonia, in Laputa, unde toata lumea studiaza cu asiduitate matematica, fara a o folosi in vreun scop practic, intalneste o academie, satirizand Societatea Regala engleza si in Luggnugg, unde intalneste oameni nemuritori. Preocuparea pentru latura fizica, animala a omului atinge punctual culminant in ultima calatorie. Aici Gulliver intalneste houyhnhnmi, une neam de cai inzestrati cu ratiune si yahooi, creaturi grotesti si violente, in care recunoaste cu oroare finite umane. Totusi, desi houyhnhnmii au ratiune, morala stoica, sunt sociabili si prezinta semnele exterioare ale unei civilizatii avansate bazata pe calitatile cele mai admirate de teoreticienii secolului 18, le lipseste pasiunea. Daca in limba lor nu exista cuvantul a minti , ei sunt la fel de incapabili de emotie, precum sunt yahooi de inteligenta. Una din trasaturile iluminismului prezente in texte este mitul bunului salbatic , onest, direct, incapabil de minciuna, traind in armonie cu natura si popoarele vecine. Intreaga opera este o satira la adresa moravurilor civilizatiei europene si a presupusei lor superioritati, fapt ce reiese din descrierile obiceiurilor si comportamentul semenilor sai. Capodopera Cltoriile lui Gulliver nfieaz n mod sugestiv universul naturii umane, dezvluind progresiv laturi groteti ale omului. Consider c autorul surprinde cu finee aspecte ale naturii umane, dnd natere unei ilustre opere iluministe, creat pe fondul incredibil al cltoriilor pe trnuri necunoscute.