1.

TEMA PRODUSULUI
Se va organiza o excursie de 5 zile in Maramures si Bucovina cu tema istorica. JUDETUL MARAMURES Judetul Maramures, situat la granita nordica a Romaniei cu Ucraina, cuprinde vechile "pamanturi" ale Maramuresului, Chioarul, Lapus si Depresiunea Baia Mare. Datorita bogatiilor in aur, argint, plumb, zinc, sare, pasuni intinse, paduri si terenuri agricole, fauna si flora, au facut ca acest judet sa fie locuit cu mii de ani in urma. Municipiul Baia Mare este resedinta administrativa a acestui judet. Acum populatia este alcatuita din romani (81%), maghiari (10,5 %), ucraineni (6,8 %), rromi (1,3 %), germani (0,6 %) si alte nationalitati. Din suprafata de 6.215 kmp a judetului, zona montana ocupa 43 %, cu Muntii Rodna si Masivul Pietrosul (2.303 m) - cel mai inalt din Carpatii Orientali - si zona vulcanica cu Muntii Gutai si Tibles (1.3001.800 m); 30 % din suprafata sunt dealuri si platouri iar 27 % sunt ocupate de depresiuni, lunci si terase. In mijlocul Maramuresului, a Muntilor Rodnei, Gutai si Tibles se gaseste Depresiunea Maramuresului, cea mai mare din Romania (75 km lungime si 20 km latime). Pe crestele muntilor iarna domneste pana in lunile maiiunie. Locurile pitoresti, aflate langa orasul Baia Sprie sunt vizitate de turisti datorita frumusetii lacului de acumulare de la Firiza. Caracteristic acestui judet sunt resursele hidrominerale (peste 100 de izvoare), in special langa Baia Borsa, Viseul de Sus, Baiut si Poiana Botizii. Judetul Maramures are 62 de terenuri de vanatoare cu o suprafata de 587.000 ha. Deasemenea se mai afla si opt rezervatiinaturale. Judetul este bogat in elemente etnografice si folclorice. Arta populara este conservata intr-o forma specifica acestei zone: case si porti din lemn, unelte, ceramica, biserici de lemn-unice in lume, obiceiuri populare. Judetul Maramures are portile deschise pentru turistii care doresc sa cunoasca originalitatea culturii populare prin muzeele din Baia Mare si Sighetu Marmatiei; prin cele peste 200 de monumente de arhitectura populara de la Borsa, Izvoarele si Mogosa. Extrem de originale sunt satele situate pe vaile Izei, Marei, Viseului si Tisei care formeaza un adevarat muzeu in aer liber. Unic in lume este Cimitirul Vesel din satul Sapanta. In acest judet se gasesc 8 muzee, 67 de locuri si monumente istorice, 363 monumente de arhitectura si 13 zone istorice situate in orase si sate. BUCOVINA Tinuturile Bucovinei nglobeaza pagini de istorie, traditii si obiceiuri stravechi, monumente unice si mestesuguri specifice, ctitorii medievale care atesta o permanenta spirituala si istorica a locuitorilor acestor meleaguri. Zona este presarata pe toata ntinderea ei cu biserici si manastiri renumite pentru picturile exteriore si interioare, edificii unice n lume (au primit n 1975 premiul Marul de Aur acordate de Uniunea Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor din Turism). Manastirile au fost ridicate aproape toate n secolele XV XVI n timpul domniei voievozilor Stefan cel Mare si Petru Rares. Fiecare dintre acestea are o culoare dominanta (albastrul de Voronet, verde de Sucevita etc.) si prezinta scene unice prin compozitia lor grafica, scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor, Geneza la Voronet, Scara virtutilor la Humor, etc.). Turismul cultural in Romania este in general de natura religioasa, practicat n cea mai mare masura de turistii straini, atrasi de frumusetea si de ncarcatura cultural-istorica a obiectivelor turistice (manastiri, biserici, muzee, etc.). Aceasta forma de turism comporta o latura informationala, turisti fiind motivati de ideea de nvata si de a cunoaste lucruri noi despre aceste locuri. Turismul rural (agroturismul) detine o pondere considerabila. Acesta este concentrat n jurul zonelor Vatra Dornei, Cmpulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului si n general n localitatile nvecinate manastirilor. Turismul rural din judetul Suceava se caracterizeaza prin mai multi factori determinanti: dintre cei mai importanti factori am putea aminti: Calitatea peisajului natural si numeroasele obiective turistice de factura religioase. La acestea se adauga calitatea aerului si a apelor, mai ales a vestitelor izvoare cu apa minerala. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, aceasta trasatura fiind definitorie pentru bucovineni. Datorita unui exces de spatiu n gospodariile taranesti (mai ales n zona de munte a judetului) exista posibilitatea gazduirii turistilor n gospodarie, acestora oferindu-se camere aranjate si mobilate n stil bucovinean traditional, cu elemente folclorice de o valoare deosebita. Demn de retinut este faptul ca n cadrul gospodariilor agroturistice sucevene, turistii au ocazia sa serveasca produse alimentare 100% naturale, fara aditivi, conservanti sau compusi chimici sintetici.

O caracteristica a agroturismului din judetul Suceava este faptul ca valorifica n ntregime produsele realizate n gospodarie. Ceea ce este, nsa, specific, este reprezentat de faptul ca turistul are posibilitatea sa serveasca din preparatele culinare si bauturile specifice zonei, unele dintre ele fiind unice. Muti turisti se rentorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se rentlni cu aceste produse. Au devenit, de asemenea, foarte cunoscute si apreciate, curele de produse alimentare naturale, curele de plante medicinale. Un alt element atractie pentru turismul rural este artizanatul, traditiile si obiceiurile locale. Totusi, pentru turismul rural se manifesta nca o cerere relativ scazuta, aceasta situatie fiind determinata de lipsa mijloacelor financiare (n rndul turistilor romni) si de insuficienta promovare (n rndul turistilor straini).

2. TRASEUL - EXCURSIE IN MARAMURES SI BUCOVINA (5 ZILE)

ZIUA I Plecare din Brasov ora 10.00 Feldioara (Mtii Baraolt) initial localitatea s-a numit Marinburg. Aici gasim o uzina de prelucrare a uraniului si iazuri piscicole. Exista urme de asezari, s-au gasit obiecte din cultura Cucuteni, si deasemenea urmele unu castru roman. In Feldioara se gaseste si ruina unei cetati a Cavalerilor Teutoni, transformata in cetate taraneasca. Rotbav Satul Rotbav face parte din Comuna Feldioara. Aici gasim Biserica Evanghelica din sec XIII-XIV. Maierus Gasim aici o Biserica Reformata si o Biserica Ortodoxa. Marea majoritate a caselor sunt cu specific sasesc. Padurea Bogatii intinsa pe 17 km, este rezervatie forestiera. Aici se poate vana. Hoghiz Muzeu de Arheologie si o rezervatie forestiera. Aici s-au gasit urmele unei asezari din epoca Bronzului. Hoghiz a fost mentionat in 1186. A existat aici si un castru roman de aparare. Exista si o cetate taraneasca, in stil dacic, a doua din Romania ca marime, dupa Sarmizegetusa. Rupea Veche asezare dacica Rupes. Prima atestare documentara dateaza din 1324. Rupea a devenit centru mestesugaresc ce unea 12 bresle, annual se desfasurau 4 targuri.In oras exista exploatari de marme si argile, izvoare de ape termale. Exista si un muzeu de istorie si etnografie. Aici s-au descoperit ustensile din paleolitic si neolitic. Fiser cetatea taraneasca cu un turn cu clopotnita copie a turnului cu ceas din Sighisoara. Saschiz comuna cu 3 sate. Ocupatia principala este agricultura. La Saschiz, istoria a Evului Mediu ne-a lasat marturie doua fortificatii. Una dintre acestea este Cetatea taraneasca fortificata, de plan elipsoidal, cu ziduri inalte si turnuri ridicate exclusiv din piatra, situata pe un deal impadurit din apropierea vetrei satului. Constructia cetatii de refugiu apartine perioadei trecerii de la stilul romanic la cel gotic, fiind terminata in secolul al XIV-lea. Lipsita de incinta, Biserica din Saschiz a fost construita in anii 1493-1496 si retine atentia prin frumusetea expresiva a proportiilor si prin riguroasa adaptare a elementelor de fortificare la formele unui lacas de cult. Turnul din Saschiz este una dintre cele mai frumoase constructii de acest gen din arhitectura cetatilor taranesti sasesti din Transilvania. Acoperisul Turnului, imbracat in tigla smaltuita divers colorata, ia forma unei piramide ascutite, cu o volumetrie bogata si decorativa. Cele douasprezece lucarne, cate trei pe fiecare latura, cele patru turnulete de pe colturi si flesa foarte ascutita, cu baza in forma de bulb, placata cu tabla, amintesc intru totul, prin forma si materiale, de elegantul turn ce i-a servit ca model: Turnul cu Ceas din Sighisoara. Albesti - Prima atestare documentar a satului Albeti dateaz din anul 1231, ntr-un Decret dat de regele Ungariei Bela I, ntrit de contele Nicolae al Sibiului, prin care se precizeaz existena satului cu numele de Alba Eclezia, adic Biserica Alb. n 1448 este atestat n sudul localitii existena clugrilor franciscani, apoi a clugrilor dominicani, care construiesc o mnstire, a cror urme erau vizibile nc n

1807. Dup 1710 familia Haller primete titlul de grofi i i va ridica un castel care a durat pn n zilele noastre, pe locul lui ridicndu-se Topitoria de In. SIGHISOARA, SCHAESSBURG, SEGESVAR O istorie vie a trecerii timpului, intemeiata dupa traditie in 1191, dar mentionata documentar in 1280 sub numele de CASTRUM SEX si mai apoi cu termenul german SCHESPURCH (1298), Sighisoara este opera constructiva a colonistilor germani (sasii) adusi in Transilvania pentru paza vechilor frontiere ale regatului maghiar in secolele XII-XIII dupa Christos. Includerea notiunii de cetate in denumirea localitatii din toate limbile vorbite aici (Schaessburg, Sighisoara, Segesvar, Castrum Sex) este un fenomen rar in Transilvania. Aici au convietuit timp de sute de ani sasi, romani, maghiari, tigani, evrei si alte minoritati. In trecut Sighisoara a trait din mestesugarie si din comert. Mestesugaria era bine organizata in bresle care aveau in afara organizarii si efectuarea meseriei si indatorirea de aparare a orasului. Fiecare bresla era responsabila pentru un turn de aparare care era intretinut si aparat de ea. rima cetate-mentionata la 1280-a fost ridicata pe platoul superior,servind ca loc de refugiu pentru locuitorii unei asezari de la poalele dealului. In secolul al XIV lea s-au stabilit pe platoul inferior un numar mare de mestesugari care la 1376 erau organizati in bresle. Prosperitatea economica a mestesugarilor si negustorilor sighisoreni se vadeste si in mariile resurse financiare ce se presupun a fi fost necesare pentru a ridica un puternic sistem defensiv,inaltat in a doua jumatate a secolului al XIV lea si al XV lea,impunand Sighisoara ca pe una dintre cele mai greu cuceribile cetatii ale vremii din Transilvania. Centura de fortificatii consta dintr-un zid lung de 930 metri,inalt de 4 metri si construit initial din piatra,ce se desfasura pe ambele platouri ale dealului. Aproximativ la mijlocul inaltimii era un drum de straja pentru arcasi. Crenelurile aveau o deschidere larga,pentru a permite folosirea arcului si a arbaletei. Odata cu raspandirea armelor de foc,in secolul al XV lea,zidul a fost inaltat cu inca 3-4 metri,crenelurile largii fiind totodata inlocuite cu goluri de tragere,inguste orientate in jos fapt ce permitea aparatorilor sa traga asupra asediatorilor.De data aceasta alaturi de piatra se foloseste si caramida. In secolul XVI si XVII,zidurile centurii de fortificatie au fost din nou intarite. Unele portiuni au fost suprainaltate pana la 14-15 metri. De-a lungul zidului,in interior,s-a amenajat un drum de streja ale carui contraforturi puternice si console din piatra se mai vad si astazi. Pentru a largi punctul de observatie si de tragere de-a lungul centurii de aparare au fost edificate 14 turnuri, menite sa intareasca sistemul defensiv,in fata unora dintre ele au fost construite bastioane cu platforma deschisa destinate tragerii de artileie. Turnurile si portiunea de zid de la un turn la altul au fost intretinute si aparate de membrii breslelor care leau ridicat si aparat.Centura de fortificatie se pastreaza aproape in intregime,impreuna cu 9 turnuri,care au rezistat timpului. Traversam, fara a face oprire: Targu Mures - Prima fortareata din oras, ridicata in anul 1492 din dispozitia voievodului Transilvaniei Istvan Bathori, este desavarsita intre anii 1602-1652, sub judele Borsos Tamas Campia Turzii - este situat din punct de vedere geografic n partea de sud-est a judetului Cluj. Localitatea poarta aceasta denumire ca urmare a unificarii n anul 1925 a celor doua parti a localitatii , respectiv GHIRIS-ARIES si GHIRIS-SNCRAI. Intrarea in istoria tarii a celor doua asezari, Ghiris si Sancrai, este fixata in scris de vechi documente care le atesta existenta. Mai intai o prima mentionare documentara, datand din anul 1219, despre satul Sancrai, ce atunci se identifica cu mosia regala, asezarea purtand chiar in denumirea sa, pe cea de "sat al Sfantului Rege"(in document este scris in latina: "villa Sancti Regis"). Ghirisul si-a aflat prima sa atestare documentara intr-un document de la anul 1292, in care este pomenit ca mosie(in original: "terra Gerusteleke" -adica Pamantul lui Gerus). In anul 1610 localitatea Ghiris este ridicata la rangul de trg, iar in anul 1950 Cmpia Turzii devine oras Turda - Municipiul Turda este unul din cele 6 orase ale judetului Cluj si al doilea ca marime, dupa resedinta de judet. Are un trecut istoric foarte important: era centru de guvernare si loc de desfasurare al Dietei Transilvaniei. Astazi este un important centru industrial. Cluj sosire la ora 17.30, un scurt tur de oras in care se viziteaza principalele obiective turistice. BISERICA SI MANASTIREA FRANCISCANILOR - Ansamblul se numara printre cele mai vechi constructii din judetul Cluj si a fost ridicat ntre anii 1728-1745 pe locul unei vechi biserici datnd din

1272. Manastirea a fost construita n stil gotic cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara si dispune de un patrimoniu care cuprinde diverse obiecte de cult, icoane, o serie de manuscrise vechi si o biblioteca. MITROPOLIA ORTODOXA A CLUJULUI SI CRISANEI impresioneaza prin unicul mozaic din absida; hramul manastirii este Adormirea Maicii Domnului. BISERICA SFNTUL MIHAIL - Lacasul a fost ridicat pe locul capelei Sf. Iacob ntre anii 1350-1487 si este unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura gotica din Transilvania. Altarul a fost executat n jurul anului1390 iar turnul a fost construit n 1860. Picturile murale au fost executate n secolul al XV-lea iar vitraliile si sculpturile sunt bine conservate. Cazare si cina in Cluj Napoca ZIUA II Plecare din Cluj Napoca la ora 8.30 Apahida - localitate din apropierea orasului Cluj-Napoca, pe malul stang al Somesului Mic, intr-un teren intins doar pe cateva sute de metri, au fost descoperite doua tezaure antice - unul mai bogat si mai valoros decat altul, ambele aflate in cate. Se presupune ca aici a existat o asezare celtica in sec. II-III. Gherla - este singurul ora din Romnia care a fost construit n secolul al XVIII-lea dup un plan prestabilit i a crui construcie s-a pstrat pn n prezent. Faptul c stilul baroc domin se datoreaz ptrunderii stilului baroc n Transilvania o data cu fondarea Gherlei de ctre colonitii armeni, venii din Moldova la iniiativa i cu permisiunea Curii Imperiale de la Viena. Alte orae din Transilvania au suferit de asemenea transformri radicale n secolul al XVIII-lea, fiind marcate profund de stilul baroc, dar n toate aceste cazuri, a fost prezent un fond arhitectural anterior, care a fost doar particularizat sau transformat. n cazul Gherlei, oraul este nou n ntregime, fiind dezvoltat pe terenul ce apartinea cndva cetii Gherlei (locul pe care astzi este situat penitenciarul Gherla) i lng care se afla vechiul sat romnesc. Oraul baroc s-a edificat pe un teren agricol, fr a fi condiionat de nici o alt construcie premergtoare. Dej - Primele meniuni documentare care atest existena oraului dateaz din anii 1061 i 1214. Importana strategic i nsemnatele rezerve de sare au fost descoperite nc de pe vremea dacilor. Cetatea Dejului a fost construit ntre 1214 i 1235. Oraul a avut de suferit de pe urma invaziei ttare din 1241. Dejul a fost capitala comitatului Solnoc-Dbca. Din 1920 pn n 1940, oraul a fost capitala judeului Some. n 1940, judeul Some a fost alipit comitatului Cluj, iar Dejul a intrat sub jurisdicia Clujului. Surdesti localitate aflat pe oseaua ce duce de la Baia Mare la Cavnic. Biserica dateaz din 1721, avnd hramul Sf. Arhangheli. Realizare artistic deosebit de ndraznea, remarcabil prin dimensiunile impuntoare ale turnului, biserica din urdesti este cunoscut ca fiind cea mai nalt construcie de lemn de stejar din lume, turnul masusnd 54 m, iar nlimea total de la sol fiind de 72 m. Baia Mare - Prima atestare documentara apare acum mai bine de sase secole, n anul 1329, cnd cancelaria regelui Carol Robert emite un document n care este pomenit prima data orasul Baia Mare sub numele de "Rivulus Dominarum" (Rul Doamnelor). Vizita la Muzeul de Mineralogie cel mai mare de agest gen din Europa. Baia Sprie - unul dintre centrele miniere importante din Maramure. Ocna Sugatag - Localitatea a fost atestata documentar n anul 1355 n documente referitoare la transportul sarii extrase de aici. Aici functioneaza din 1858 una din cele mai vechi statii meteorologice din tara. Sighetul Marmatiei - Cel mai mare oras al Maramuresului istoric, a carui capitala a fost pana in anul 1948, est situat in nord-vestul acestuia, fiind inconjurat de raurile Tisa, Iza si Ronisoara, rauri care ii dau forma unei insule. Centrul vechi al orasului s-a pastrat aproape in intregime, doar locul vechii piete il ocupa un parc marginit de cladiri in stil baroc, secesionist sau eclectic. Dorind sa demonstreze ca Sighetul

este o oaza de cultura, intelectualii sigheteni au infiintat muzee, ca de exemplu Muzeul Etnografic, Muzeul Satului (o rezervatie de arhitectura taraneasca), Muzeul de Arheologie si Stiintele Naturii, Casa memoriala "Dr. Ioan Mihaliy de Apsa", Casa muzeu Ellie Wissel si cel mai important Memorialul Sighet (un muzeu al "istoriei arestate", deschis din 1997, adapostit in fosta "Inchisoare a Demnitarilor" din Sighet). Sapanta veche asezare de oieri si important centru de artizanta. Aici gasim Cimitir Vesel. Cimitirul Vesel din Sapanta a fost, pentru mai mult de 50 de ani, creatia sculptorului Stan Patras, artist de prestigiu in domeniul arhitectural, traditie mostenita in generatia sa din tata in fiu. La inceput el a sculptat in jur de 10 cruci pe an. Metoda muncii sale s-a pastrat si in ziua de astazi. Lemnul de stejar a constituit pentru Patras materialul ideal pentru sculptura, el ramanand si in societatea contemporana martorul elementelor specifice ale culturii: motivele geometrice precum si basorelieful. Culoarea albastra atasata acestor creatii originale este un simbol al sperantei si libertatii. Manastirea Barsana - cel mai frumos complex de lemn din lume (mai poate fi egalat numai de cel de la Spna aflat n construcie) este situat la 22 km sud-est de oraul Sighetul Marmaiei, la circa 200 m n stnga oselei Sighet-Vian, la ieirea din Brsana, spre podul Sltioareii. Complexul mnstiresc este construit pe un platou de deal, la baza unor dealuri i mai nalte, aflate la nord, acoperite cu pduri din specii foioase. Cazare si cina in pensiune la Botiza. ZIUA III Plecare din Botiza. Ora 8.30. Ieud - Satul Ieud, atestat documentar in secolul al XIV-lea, are gospodariile rasfirate de-a lungul vaii Ieudisorului, afluent al Izei. Biserica din Deal numita si a "Balcului" este cea mai veche biserica de lemn din Maramures fiind datata la 1364. Constructia urmeaza canoanele traditionala: Pictura si iconostasul, bine conservate, sunt de secol XVIII. In biserica exista icoane vechi de lemn (sec. XVI-XVII), o valoroasa colectie de icoane pe sticla aduse de la Nicula, toate acestea alaturi de covoare vopsite in culori vegetale si carti de mare valoare. Demne de amintit sunt tipariturile lui Coresi "Intrebare crestineasca" si "Apostolul" datand din secolul XV, precum si alte documente tiparite la Iasi si la Blaj. In podul bisericii a fost descoperit "Codicele de la Ieud", manuscris de o valoare inestimabila, datat 1391. Valea Vaserului - Linie de tren cu ecartament ingust care permite vizitarea uneia dintre cele mai interesante zone turistice ale Maramuresului, Valea Vaserului, pana aproape de izvoarele ei. lungime traseu, pana la punctul Coman: 43 km (plus 3 km de la Novat pana la Poiana Novat); durata traseu pe lungime totala: 4-5 h dus;medie km: 10 - 15 km/h. Valea Vaserului este una dintre cele mai salbatice si mai frumoase vai din Romania, traseu strabatut pe o distanta de 43 km pe calea ferata forestiera interbelica, pastrata miraculos in perioada de glorie a drumurilor auto forestiere, oferind un acces inedit spre numeroase puncte de plecare spre trasee turistice montane in Muntii Maramuresului. Stanci si defilee alterneaza cu portiuni calme, cu luminisuri si izvoare minerale (intens exploatate in trecut, imbuteliate si chiar exportate). Suligu, aflat la 860 m altitudine, are ape feruginoase si bicarbonate, indicate in anemie, debilitate, convalescenta, afectiuni ale aparatului respirator si digestiv. Pasul Prislop ce leaga Maramuresul de Bucovina. Pe aici a trecut in sec XIV Bogdan Voda, si a descalecat in Moldova. Vatra Dornei - Batranii povestesc in legatura cu numele de Dorna a orasului urmatoarea legenda. Dragos Voda, "descalecatorul" Moldovei a venit sa vaneze in partile noastre. Aici a intilnit o fata frumoasa ca o zana, cu par balai si cu numele de Dorina. Dragos a plecat la vanatoare si intr-o padure deasa i s-a aratat o caprioara pe care a inceput sa o urmareasca.Caprioara iute de picior, a scapat insa mereu de sagetile vanatorului, dar ostenita, s-a oprit pentru o clipa sa-si traga sufletul langa un brad cu trunchiul gros. Dragos a intins arcul si a tras.De dupa copac s-a auzit un tipat omenesc de durere si caprioara a facut un salt, dupa care s-a pierdut in padure. Dragos s-a apropiat de brad si a vazut ca in locul caprioarei o ucisese pe frumoasa Dorina. Plin de remuscari Dragos a inmormantat-o chiar pe locul unde fusese ucisa si in amintirea ei a botezat locul si raul din preajma Vatra Dornei, devenita in timp Vatra Dornei de azi. Pe fata o chema Dorina, asa cum se numesc si astazi multe fete din partea locului si sunt alintate de cei apropiati Doruta sau Dorna. Campulung Moldovenesc - este un ora din judeul Suceava, Bucovina, Romnia. Are o populaie de 20.153 locuitori. Pn la instaurarea comunismului n Romnia (1946-1949) a fost reedina judeului

Cmpulung. Judeul a fost desfiinat odat cu reforma administrativ din 6 septembrie 1950. Situat pe firul vaii Moldovei si nconjurat de obcini mpadurite,Cmpulungul Moldovenesc este un tarm binecuvntat , de o frumusete aparte n toate anotimpurile. Este spatiul n care, pentru tineri si vrstnici, revelatia "dulcii Bucovine" are loc prin intense triri spirituale, n contact cu oamenii i cu natura. Manastirea Moldovita - Prima biseric a fost construit de Alexandru cel Bun ntre anii 1402 i 1410, pe care a nzestrat-o cu cele trebuincioase si a populat-o cu clugri. Biserica sa prbuit la nceputul secolului al XVI-lea, n urma alunecrilor de teren. La puin timp, n 1532, Petru Rare a construit actuala mnstire, la cteva sute de metri sud de vechea mnstire, creia i-a dat acelai hram: Buna Vestire. Amprejmuit-o cu un puternic zid de aprare nalt de 6 m, gros de 1,2 m, prevzut cu metereze i turnuri de paz. Deasupra intrrii principale n mnstire este sculptat n piatr vechea stem a Moldovei. Pe peretele sudic, la intrarea n biseric, se afl pisania cu urmtorul cuprins: Cu vrerea Tatlui, cu ajutorul Fiului i cu svrirea Sfntului Duh, iat eu robul Stpnului meu Iisus Hristos, Blagoslovitul Io Petru Voievod, prin mila Lui Dumnezeu domn al rii Moldovei, fiul lui tefan Voievod cel Btrn, am fcut i am isprvit acest hram cu numele Buna Vestire, a prea Curatei noastre Stpne Nsctoare de Dumnezeu i Pururea Fecioara Maria, n anul 7040 i s-a sfinit n luna septembrie 8, fiind egumen tefan i s-a zugrvit n anul 7045 fiind egumen Avramie. n secolul al XVII-lea, un incendiu a provocat mari stricciuni mnstirii, iar din 1775 pn la ctigarea primului rzboi mondial (1918), din pricina ocupaiei austriece, mnstirea a devenit biseric de mir. S-a renfiinat ca mnstire dup rzboi, avnd obte de clugri, ca n 1931 s devin mnstire de maici. ntre anii 1954 i 1960 au fost executate numeroase lucrri de consolidare i restaurare cu fondurile statului. A fost renovat acoperiul bisericii, fiind readus la forma iniial, care se poate vedea i n tabloul votiv. Chiliile din partea de sud au fost n ntregime restaurate. Clisiernia* Episcopului Efrem, construit ntre 1610 i 1612 i care ajunsese o ruin, s-a reconstruit pe vechile temelii. A fost de asemenea reparat i zidul de incint. Alte importante reparaii s-au fcut mnstirii ntre 1985 i 1986, n urma creia mnstirea Moldovia se prezint ca unul dintre cele mai frumoase i mai valoroase monumente bisericeti. Manastirea Sucevita - Tradiia ne spune c nc din secolul al XV-lea aici a fost un schit de lemn, atestat n documente i n secolul al XVI-lea, dup care n ultimile decenii ale secolului al XVI-lea, cu cheltuiala familiei de boieri Movil (dintre ei Ieremia, care a domnit ntre anii 1595 i 1606), s-a construit o biseric. Prima ctitorie a familiei Movi-letilor a fost o construcie mai modest, datnd din preajma anului 1581, ctitor fiind Gheorghe Movil, episcop de Rdui. Pictura mural de la Sucevia, considerat testamentul artei moldoveneti (Paul Henry), marcheaz sfritul epocii de efervescen creatoare care a fost veacul al XVI-lea ale crei elemente cu pictur exterioar la Arbore, Humor, Moldovia, Vorone, constituie adevrate capodopere ale artei medievale. Marginea In Marginea inceputul olaritului este stabilit de catre istorici in jurul anului 1500. Olaritul a aparut ca o necesitate a oamenilor de a stoca produsele obtinute. Vasele din lut ars au contribuit la dezvoltarea societatii primitive prin posibilitatea stocarii alimentelor si a prepararii acestora. mai sunt 2-3 familii care au pastrat traditia olaritului. In prezent , familiile de olari : Magopat si Pascaniuc continua mestesugul producind doua feluri de ceramica: neagra si smaltuita. Cazare si cina in Suveava. ZIUA IV plecare din Suceava la ora 8 :30 SUCEAVA (tur de oras) Cetatea de Scaun. Situata pe un platou inalt, in partea de est a orasului, restaurata in ultimii ani, este o ctitorie a voievodului Petru I Musat, mentionata pentru prima oara intr-un document din anul 1388; construita din piatra, a fost intarita ulterior de Stefan cel Mare cu ziduri de peste 10 m si o grosime de aproape 4 m, facand-o inexpungabila.Initial constructia este de plan rectangular,avand latura de sud de 36 m si cea de est de cca 40 m.Turnurile de aparare , de forma patrata, se gaseau la capetele si la mijlocul fiecarei laturi.Stefan cel Mare restaureaza incaperile din interior si adauga zidul de incinta,zid care a fost construit in doua etape,respectiv in prima etapa(inainte de anul 1476) se construieste un zid lat de 1,5 m ,intarit cu turnuri patrate,iar in a doua etapa(inainte de anul1497)se aduga la primul zid un al doilea,,lat de 2 m ,turnurile patrate devenind circulare.Santul de aparare ,mult largit,merge pe trei laturi- est,

sud,vest,pe latura de nord fiind un promontoriu.In interior se aflau incaperi pentru soldati,camere pentru domnitor si familia sa,un paraclis,depozite de alimente si munitii.Cetatea de Scaun a fost supusa un puternice asedii in timpul domniei lui Stefan cel Mare(1476,1485,1497)fara a putea fi cucerita.In anul 1538,tradarea boierilor face posibila cucerirea ei de catre otomani.In timpul celei de-a doua domniii a lui Alexandru Lapusneanu(1564 - 1568)din dispozitia turcilor Cetatea de Scaun este incendiata,capitala fiind mutata la Iasi.La sfarsitul sec.al XVI-lea cetatea devine resedinta lui Aron Voda(1592 - 1595) si Stefan Razvan(1595),aliatii lui Mihai Viteazul sau al voievozilor din familia Movila.O ultima epoca de stralucire cunoaste cetatea in vremea lui Vasile Lupu,care va intreprinde mari lucrari de restaurare,dar asediul din anul 1653,cand noul domn,Gheorghe Stefan,ataca cetatea in care se aflau familia si averea lui Vasile Lupu,pune capat acestei epoci de efemera stralucire.In anul 1675,din ordinul Portii Otomane,voievodul Dumitrascu Cantacuzino dispune distrugerea cetatii.Cativa ani mai tarziu,la sfarsitul celei de-a treia domnii a lui Duca Voda,un cutremur va rupe latura de nord si va distruge zidurile care se mai tineau in picioare.Lucrarile de restaurare incearca sa redea cetatii stralucirea de odinioara. Ruinele Curtii Domnesti. Bd. Ana Ipatescu; peste resturile unui palat de lemn datand din timpul domniei lui Petru Musat, voievodul Stefan cel Mare a ridicat o cladire de piatra, refacuta in caramida de Vasile Lupu; se vad urmele unor incaperi si beciuri. Muzeul de arta populara. Str. Ciprian Porumbescu, 5; functioneaza in cladire a fostului Han Domnesc, constructie de la sfarsitul se. XVI; adaposteste colectii de etnografie si arta populara. Sectia de stiintele naturii - Str. Stefan cel Mare, 23; e xpune colectii de paleontologie, flora si fauna din zona; in aceeasi cladire este deschisa Sectia de arta plastica. Fondul memorial documentar "Simeon Florea Marian" - Aleea S. Fl. Marian, 2; cuprinde obiecte personale, publicatii, manuscrise care au apartinut folcloristului si etnografului (18471907). Monumentul de arhitectura medievala "Mirauti " - Str. Mirautilor, 17; este o ctitorie a lui Petru I Musat (sec. XIV), refacuta din temelii in sec. XVII; restaurata in forma actuala la sfarsitul secolului trecut; in acest edificiu avea loc incoronarea domnitorilor Moldovei. Monumentul de arhitectura medievala Manastirea Sfantul Ioan din Str. Ioan Voda Viteazul, 2; prima constructie din cadrul complexului a fost ridicata in sec. XVI, de cand dateaza si urmele de pictura exterioara de pe fata sudica; alte constructii apartin secolelor XVII si XIX Monumentul de arhitectura medievala Biserica Sf. Dumitru din str. Curtea Domneasca; ctitorie a lui Petru Rares din anii 1534-1535; in curte se afla un turn inalt de 30 m, construit de Alexandru Lapusneanu in anul 1561, avand incrustata, pe unul din pereti, stema vechii Moldove. Manastirea Zamca (armeneasca) - Str. Zamca; a fost ridicat in anul 1606, pe un platou din partea de vest a orasului de armenii refugiati in Moldova inca din sec. XVI; zidul de incinta formeaza un trapez cu doua laturi paralele, cu o poarta de intrare monumentala, boltita, pe latura de vest; aici si-a asezat tabara regele Sobieski in anul 1601. Statuia ecvestra a lui Stefan cel Mare opera a sculptorului Eftimie Barladeanu, dezvelita in anul 1977, amplasata pe inaltimea de unde Cetatea de Scaun domina orasul. Manastirea Dragomirna - Mnstirea Dragomirna s-a ridicat n primele trei decenii ale secolului al XVII-lea. Construcia ncepe n timpul domnitorului Ieremia Movil, n 1602, cu biserica mic din cimitir, ai crei ctitori au fost: Anastasie Crimca, Luca i Simion Stroici. Se continu imediat n anii urmtori cu ridicarea bisericii mari, care s-a terminat n 1609. Mnstirea Dragomirna, focar de cultur n secolul al XVII-lea, deine mai multe obiecte de art medieval. Catapeteasma bisericii mari reprezint o pies de sculptur n stil baroc, realizat n secolul al XVII-lea. Din bogata zestre de obiecte, azi se pstreaz n muzeul fostei trapeze (sala gotic) cteva piese de broderie, argintrie, sculptur: cruci de lemn sculptate, broderii cu fir de aur, argint i mtase din secolele XVI-XVII, ferecaturi de cri din argint aurit, dintre ai cror realizatori se cunoate numele meterului Grigorie Moisin Zltarul, care a activat la nceputul secolului al XVII-lea. De mare importan cultural sunt manuscrisele cu miniaturi semnate de Anastasie Crimca i alte cinci manuscrise cu miniaturi aparinnd colii de la Dragomirna. De mare valoare cultural i istoric este Tetraevanghelul din 1609, scris pe pergament i decorat cu icoane i miniaturi de acelai Anastasie Crimca. Miniaturile manuscriselor de la Dragomirna demonstreaz originalitatea miniaturitilor moldoveni, care au creat un nou stil pe fundalul motenirii artei miniaturitilor din vremea lui tefan cel Mare i Sfnt. Manastirea Humor - Mnstirea i are nceputul n vremea lui Alexandru cel Bun, cnd, n anul 1415, marele vornic Oan ridic prima aezare mnstireasc, ascuns ntre codri. tefan cel Mare a nzestrat biserica cu obiecte preioase i manuscrise, dintre care se mai pstreaz numai Tetravanghelul

(1473). n anul 1527 mnstirea a fost jefuit i distrus de ttari. Ruinele acestei mnstiri se pot vedea i astzi la circa 300 m de actuala biseric. La 15 august 1530 jupn Toader Bubulog, mare logoft, slug credincioas a lui Petru Rare i soia sa Anastasia, au ridicat actuala biseric cnd era egumen chiar Paisie, dup cum ne informeaz pisania. n 1535, o echip de patru meteri zugravi a executat decorarea marii biserici. Exist indicii serioase c ntre acetia se afla zugravul de biserici (i curtean al mriei sale Petru, Voievodul Moldovei) Toma din Suceava. Manastirea Voronet - A fost construit ntre 26 mai-14 septembrie 1488 de tefan cel Mare i Sfnt. n 1547 i s-a adugat pridvorul (pictat n exterior), sub oblduirea Mitropolitului Grigore Roca. Mnstirea a fost populat nc de la nceput cu clugri. Mnstirea Vorone este numit Capela Sixtin a Orientului pentru marea fresc de pe faada vestic numit Judecata de Apoi. Albastrul de Vorone este considerat de specialiti ca unic n lume i cunoscut ca i roul lui Rubens sau verdele lui Veronese. Pe fondul albastru este reprezentat Arborele lui lesei sau Genealogia Mntuitorului nostru Iisus Hristos, iar pe coloane sunt pictai filosofii greco-latini. Pictura exterioar a fost executat de meterul Marcu. Targu Neamt - Oraul i are rdcinile n secolele dinaintea formrii statului feudal Moldova. Descoperirile arheologice efectuate pe vechea vatr de locuire a oraului, n cartierul uuieni, atest existena urmelor de locuire cel puin din ultimele decenii ale secolului al XIV-lea. Prima meniune documentar este fcut n timpul domniei lui Petru I Muatinul, ntr-un document extern, Letopiseul Novgorodului (cunoscut i ca "Lista rus de orae"), datat ntre 1387-1392, unde este amintit alturi de celelalte trguri valahe: Trgul lui Roman i Piatra lui Crciun (Piatra Neam). De altfel din acelai secol dateaz i prima meniune a Cetii Neam. Cetatea Neamt - Situat n partea de nord-est a judeului Neam, la o deprtare de cca. 46 de km de reedina acestuia i n imediata apropiere a oraului Tg. Neam, Cetatea Neam (sau a Neamului) face parte din categoria monumentelor medievale de valoare excepional din Romnia. Apariia i existena sa sunt strns legate de istoria locului, a crei vechime coboar cu mai bine de apte milenii n negura timpului. Manastirea Agapia - Istoria acestei mnstiri este legat de cea a schitului Agapia veche. A fost construit pe la nceputul secolului al XVII-lea, cnd clugrii i-au strmutat gospodria mai jos, din cauza urcuului anevoios i a locului ngust din deal. Cu timpul, clugrii au construit o bisericu mic din lemn, unde s-i poat face pravila. Noua mnstire a fost construit ntre 16 octombrie 1642 si 3 septembrie 1644 de hatmanul Gavril Coci (fratele lui Vasile Lupu) i de soia sa, cneaghina Liliana. S-a sfinit la 12 septembrie 1647, n acest rstimp construindu-se chiliile ce formeaz incinta mnstirii, iar la rsrit clopotnia, construcie masiv din piatr de granit. A primit hramul Agapiei Vechi, Sfinii Arhangheli Mihail i Gavriil, sfinirea fiind fcut de Mitropolitul Varlaam Mooc. Colecia de obiecte religioase. Din 1927 pn n 1962, la Mnstirea Agapia a existat un muzeu organizat de prof. I.D. tefnescu, din Bucureti. Din ordinul Mitropolitului Justin Moisescu, n 1962 s-a organizat o colecie de obiecte religioase. n cele patru sli sunt expuse icoane vechi din secolele XVI-XVIII, o colecie de cruci vechi sculptate i filigranate, manuscrise i tiprituri vechi, panaghere, cui, chivoturi, candele, sfenice, broderii, epitrahile, paftale, brie, icoane brodate, tablouri cu scriitori i casele n care au locuit la Agapia, scrisori i fotografii de la anumii scriitori ca i copii dup manuscrisele lucrrilor lor scrise n aceste locuri.

Manastirea Varatec - Mnstirea a luat fiin n 1781-1785 prin osrdia maicii staree Olimpiada (fiica unui preot din Iai), la sfatul renumitului stare Paisie Velicikovski de la mnstirea Neam i cu binecuvntarea Mitropolitului Gavriil Calimachi. La nceput a fost o modest aezare monahal, cu o bisericu din lemn i mai multe chilii. n 1790 lociitorul de mitropolit Ambrozie a mutat clugriele de la schitul Topolnia la Vratec. nmulindu-se numrul vieuitoarelor, domnitorii Alexandru uu, Alexandru Ioan Calimachi i Alexandru Moruzzi acord mnstirii numeroase donaii i scutiri de taxe. La 10 iunie 1803, Costache unete mnstirile Agapia i Vratec Mitropolitul Veniamin.

Cazare si cina in Piatra Neamt.

ZIUA V plecare din Piatra Neamt la ora 9 :00 Ceahlau Masivul Ceahlau este cel mai inalt din Muntii Bistritei din grupa Carpatilor Moldo:Transilvani,Carpatii Orientali.Este situat in extremitatea sudica a Muntilor Bistritei si este strabatut de paralela 47 latitudine nordica si de meridianul 25 longitudine estica.Ceahlaul este inconjurat de vai adanci in toate directiile: la N de Valea Bistricioarei,la E de Lacul Izvoru munte_bunlui de acumulare,la S de Valea Bicazului si la V de vaile Bistrelor si a Pinticului.Altitudinea maxima din Ceahlau este atinsa de Vf. Ocolasu Mare,1907m,al doilea vf. si cel mai important fiind Vf. Toaca,1904m.Toti muntii din jurul Masivului Ceahlau nu depasesc 1500m alt.,de aceea are caracterul de masiv.Masivul Ceahlau este alcatuit din culmi laterale care nu depasesc 1600m alt.: pe versantul estic culmea Rachitis,la NE culmea Fantanele,iar la V culmea Picioru Schiop.Intre 1350m si 1700m alt. sunt pereti de stanca de max. 350m inaltime si sisteme stancoase,cum ar fi Zidul Ocolasului Mic la SE si S,cu alt. maxima de 1728m(Vf. Vanturis),stancaria Piatra Ciobanului si stancaria de sub Vf. Toaca,cu alt. maxima de 1790m(Piatra Ciobanului) si Stanilele Mici si Mari pe versantul de SV,sub Zidul Ocolasului Mare,cel mai inalt sistem stancos.Intre Ocolasul Mic si Ocolasul Mare exista un platou inferior,de max. 1 km lungime si 500m latime,deasemenea existand o treapta,stanca Coloana Dorica.Intre Vf. Ocolasul Mare si Vf. Toaca,cu o orientare S:N,se intinde platoul superior al Ceahlaului,avand o lungime de 6 km si o latime de max. 2 km.Pe acest platou superior se remarca 2 delusoare: Batca Ghedeonului(1845m alt.) si Vf. Lespezi(1805m alt.)Asadar Masivul Ceahlau are infatisarea unei mari cetati,cu ziduri si metereze,iar deasupra cele 2 varfuri CHEILE BICAZULUI Cheile Bicazului, chei in Carpatii Orientali, pe valea raului Bicaz, facand legatura intre Transilvania si Moldova, are lungimea de 8 km (de la Lacu Rosu pana la satul Bicazul Ardelean). Cheile Bicazului atrag prin frumusetea lor numerosi turisti. Sunt strabatute de o sosea serpentina. Aflate doar la 3 km de statiune, acestea ofera privelisti de o rara frumusete. Peretii de calcar ai Cheilor Bicazului sunt un rezultat al fierestruirii lor de catre apele repezi ale Bicazului, dand impresia unor adevarate ziduri de cetate medievala; pe parcurs se pot admira "Piatra Altarului" - un masiv stancos de 1120 m altitudine, impresionant prin verticalitatea sa, al carui virf este tinta alpinistilor incercati; masivele stancoase "Piatra Pintestilor" (847 m) si "Piatra Arsitei" (835 m). LACUL ROSU Se afla la 30 km de Bicaz, in apropierea Cheilor Bicazului, si este una din cele mai atragatoare statiuni de odihna din tara noastra. RELIEF In imprejurimile lacului se gasesc o flora si fauna bogata. Flora este reprezentata de padurile de conifere (molidul si pinul), alunul, salcia de munte, mesteacanul, bradul alb, paltinul, plopul de munte, stajenelul, campanula, laptele cucului, garofita, margareta, floarea de colt. Fauna este reprezentata de rasul si capra neagra socotite raritati ale naturii precum si de lupi, cerbi, mistreti, pisici salbatice, ursi, veverite. Printre pasarile importante sunt rata salbatica, cocosul de munte, gaina de munte, sitarul, potarnichea, ciocanitoarea, uliul, soimul. ISTORIC Lacul s-a format in 1837 prin bararea naturala a cursului raului Bicaz si se afla la o altitudine de 983 m, intr-o mica depresiune montana. ATRACTII TURISTICE Regiunea este importanta si pentru pescuitul sportiv, datorita bogatei faune acvatice reprezentata de pastravul indigen, pastravul de munte, rosioara. Vara, drumetia si alpinismul sunt practicate pe drumurile de munte in directia cheilor Bicazului, aflate la doar 5 km de statiune. Clima stimulanta a acestei statiuni este recomandata in tratamentele impotriva asteniei. Alte posibilitati de agrement: canotaj, schi, alpinism, drumetii. Gheorghieni Localitatea Gheorghieni este situata in depresiunea Giurgeu si este inconjurata de culmi muntoase. Este cea mai veche asezare din depresiune si un important centru comercial al zonei. ISTORIC Prima mentiune documentara a localitatii dateaza din anul 1332.

ATRACTII TURISTICE Muzeul "Tarvsznais Marton" adaposteste colectii de istorie, etnografie, stiintele naturii si arta plastica. Muzeul de Istorie se afla intr-un bastion al cetatii ridicate intre secolele 14-18. Biserica armeana, construita in stil baroc, a fost ridicata in 1730. Parcul dendrologic cuprinde peste 2.500 specii de plante si 185 specii de arbori. Cetatea Both, construita n secolul 14, este una dintre cele mai importante vestigii istorice. Din cetate se putea vedea toata regiunea, dar in locul ei se afla astazi o capela. Orasul este gazda a numeroase manifestari, in special cu ocazia zilei orasului, de Sfantul Nicolae (6 decembrie). MIERCUREA CIUC Municipiul Miercurea Ciuc, resedinta judetului Harghita, este situat in partea central estica a Romaniei, la stanga Oltului, la o altitudine de 700m, in Depresiunea Ciucului, dominata la vest de Muntii Harghitei, iar la est de Muntii Ciucului (Carpatii Orientali).; 48.343 locuitori (la 1 iulie 1991). Statiune cu sezon permanent, cu o clima intramontana-depresionara tonifianta (temperatura medie anuala de cca 7C; temperatura medie in luna iulie este de 17C: temperatura medie in luna ianuarie este de - 6C; cantitatea de precipitatii anuale insumeaza in jur de 700 mm). Aici se gasesc izvoare de ape minerale feruginoase, bicarbonatate, carbonate, hipotonice si hipotermale (21C), indicate pentru cura interna in tratamentul tulburarilor digestive (gastrita cronica hipoacida, deranjamente functionale ale colonului). Statie de imbuteliere a apei minerale. Atractii turistice: Castelul Miko, construit in 1621 si restaurat in 1714 (adaposteste in prezent Muzeul judetean), Catedrala romano-catolica, in stil baroc (secolul XVIII), Manastirea Sumuleu, intemeiata de Iancu de Hunedoara (secolul XV), si reconstruita la inceputul veacului al XIX-lea. Patinoar artificial. Sosire in Brasov la ora 19 :00

3.ELEMENTE DE PREZENTARE GENERALA

Excursia in Maramures si Bucovina, 5 zile, a fost organizata in perioada 27 aprilie- 1 mai 2006 in cadrul Asociatiei Nationale a Ghizilor din Romania, practica pentru viitorii ghizi turistici. Au fost parcursi aproximativ 1500 km cu microbuz, costul aproximativ fiind de 500RON/pers. Turistii au fost in numar de 15.

4. CONDITII DE COMERCIALIZARE
Excursia se adreseaza viitorilor ghizi cu varste cuprinse intre 18-50 ani Producatorul este studentul Canalul de distributie- va fi unul direct, ne vom vinde singuri produsul Modalitati de plata- nu se apeleaza la o agentie de turism, se vor acorda reduceri pentru studenti la obiectivele turistice si la cazare si masa Programul turistic va fi redactat intr-un pliant pe care il vor avea toti turistii

10

5. STABILIREA PRODUSULUI TURISTIC

COSTURILOR

SI

TARIFELOR

COSTURI DIRECTE Transport 1.7 RON/ km 1.7 * 1580 = 2686 RON 2686 / 15 = 179 RON / turist Cazare + masa( mic dejun + cina ) prima noapte (cazare + masa) la Cluj = 40 RON / turist a-II-a noapte (cazare + masa) la Botiza = 40 RON / turist a-III-a noapte (cazare + masa) la Suceava = 50 RON/ turist a-IV-a noapte (cazare + masa, curs festiv) la Piatra Neamt = 100 RON / turist TOTAL CAZARE + MASA (mic dejun si cina) 40+40+50+100=190 RON / turist 190 * 15 = 2850 / grup Cheltuieli culturale 50 RON/ turist Cheltuieli cu personalul ( 1 soferi + ghid) Diurna + cazare (sofer) total 700 RON/sofer 1 soferi * 700 = 700 cheltuieli cu soferii Ghid indrumator - 30 euro/zi = 30*5= 150 EURO (curs valutar 3.5) = 525 RON Total cheltuieli cu personalul 1225 RON / grup 1225 / 15 = 82 RON / turist TOTAL CHELTUIELI DIRECTE 2686 RON + 2850 RON + 750 RON + 1225 RON = 7551 RON / grup 179 RON + 190 RON + 50 RON + 82 RON = 501 RON / turist COSTURI INDIRECTE Asigurari (3%) = 226.53 RON / grup commison (5%) = 377.55 RON TVA 19% = 167.69 RON TOTAL CHELTUIELI INDIRECTE 226.53 + 377.55 + 167.69 = 771.77 RON/ grup 771.77 / 15 = 51.6 RON/ turist TOTAL CHELTUIELI GRUP :7551 + 771.77= 8322.77 RON TURIST 8322.77/ 15 = 555 RON

6. POLITICA DE DISTRIBUTIE si POLITICA DE PROMOVARE

Distribuitia se face prin canal direct de la producator la turist deoarece producatorii sunt cursantii impreuna cu profesorul coordonator. Rezervarile se realizeaza in timpul cursului la un participant. Rezervarile la hoteluri si pensiuni s-au relizat cu 2 saptamani inaintea excursiei si plata s-a facut la destinatie. o o Promovarea s-a prin intermediul cursantilor.

11

S-a realizat un pliant de prezentare a excursiei care a fost distribuit la toti cursantii UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

PROIECT
MARKETING TURISTIC

12

CARP LAURA ECTS 8231

13