Sunteți pe pagina 1din 4

Padurile Moldovei in secolul XVIII

Un vechi proverb indian spune: "Doar dup ce ultimul copac a fost dobort, Doar dup ce ultimul ru a fost otrvit, Doar dup ce ultimul pete a fost prins, Doar atunci vei realiza c banii nu pot fi mncai. In viata noastra, dar mai ales in mentinerea vietii pe Pamant, padurile joaca un rol atat de important incat insemnatatea lor nu poate fi exprimata in doar cateva cuvinte. Padurile au o valoare inestimabila din toate punctele de vedere: clima, biodiversitate, ecologie, importanta economica etc. I. Importanta naturala si economica a padurilor a)functia climatica (antipoluanta: ameliorarea factorilor climatici 1) Padurea influenteaza luminozitatea 2) Padurea modifica temperatura In cadrul unei paduri temperatura difera pe verticala. Radiatia solara care este interceptata de partea superioara a coronamentului arborilor contribuie la cresterea temperaturii in etajul superior, etajul inferior ramanand mai rece. Astfel temperatura in timpul verii este mai coborata cu cca 8 grade fata de zonele vecine, iar in timpul iernii temperatura este mai ridicata cu cca 0,5 grade. In timpul noptii , trunchiurile si coronamentul arborilor emit radiatie calorica pastrand astfel padurea mai calda. 3) Umiditatea este influentata de prezenta padurii Indiferent de anotimp padurea este mai umeda in comparatie cu zonele vecine, din cauza evapotranspiratiei plantelor. S-a observat ca in timpul verii umiditatea este cu cca 10% mai mare, iar in timpul iernii cu cca 5%. Ziua partea superioara a padurii are o umiditate scazuta din cauza radiatiei solare directe, urmand ca noaptea din cauza racirii aerului sa se depuna un strat consistent de roua. Etajul inferior prezinta o umiditate mai mare in functie de distanta dintre arbori si componenta floristica (padurile de molid sunt mai reci). 4)Padurea influenteaza precipitatiile Precipitatiile sunt cu pana la 10% mai mari in interiorul unei paduri. Aceste diferente sunt puse pe seama solului umed din padure (suplimenteaza cu vapori de apa aerul), transpiratia plantelor, temperatura mai scazuta de deasupra padurii (contribuie la realizarea condensarii) si pe fenomenele climatice care ar spori umiditatea (chiciura,poleiul, roua). Totusi exista cercetatori care considera ca diferentele pluviometrice dintre padure si zonele vecine s-ar datora conditiilor in care se realizeaza masuratorile. Astfel pluviometrele amplasate in poienile din padure lipsite de vant ar intercepta o cantitate mai mare de precipitatii, iar cele amplasate in camp deschis ar inregistra o cantitate mai redusa din cauza prezentei vantului. 5)Padurea influenteaza directia si viteza vanturilor 6)Padurea influenteaza durata si grosimea stratului de zapada b)functia hidrologica (antierozionala) : protectia impotriva eroziunii; imbunatatirea bilantului hidric. Frunziul arborilor reine 40-50% cantitatea de precipitaii; rdcinile arborilor afneaz solul care poate reine o cantitate mai mare de ap; pdurea pstreaz nivelul ridicat al apei n sol i calitatea apelor subterane (captrile de ape, forajele sunt n zone mpdurite); reduce riscul de producere a inundaiilor. Rdcinile arborilor fixeaz solul, mai ales pe terenurile n pant, micornd probabilitatea de producere a alunecrilor de teren i a prbuirilor; mpiedic degradarea solurilor prin srturare sau nmltinire.

c) functia pedologica ( formare a solului) : prin radacinile lor, arborii contribuie la dezagregarea rocilor si aparitia solului. Contribuie la formarea solului prin: mrunirea rocilor (aciune mecanic a rdcinilor), alterarea rocilor (aciune chimic), formarea humusului i asigurarea fertilitii (prin aportul de substan organic). d)functia de mediu de viata .Constituie izvoare de biodiversitate. Permite perpetuarea speciilor iconservarea genofondului - Numeroase specii de plante i animale au disprut datorit defririi pdurilor sau datorit incendiilor. Padurile ofer adposti surs de hran. Permit pstrarea unor medii naturale, aici formndu-se cele mai numeroase i mai complexe lanuri trofice (Exemplu: fructe i semine oareci vulpe i oim; frunzi pduchi de pom buburuze - piigoi). e)functia economica : const n capacitatea pdurii de a asigura resursa principal de mas lemnoas din diferite specii forestiere i resursele secundare ale mediului forestier vnat, fructe, flori, plante medicinale, iarb, frunze, ciuperci, coaj, rin, rchit etc., care servesc la dezvoltarea economiei i asigurarea necesitilor de consum ale populaiei. II. Reprezentarea padurilor Moldovei pe hartile secolului al XVII-lea ( contributia lui Dimitrie Cantemir la reprezentarea cartografica a padurilor din zona Moldovei) Padurile au fost reprezentate pe majoritatea hartilor timpului, insa acestea erau redate sumar si inexact. Pe aceste harti erau marcate numai principalele areale cu paduri din regiunile extracarpatice , fiin neglijate cele mai bine individualizate si mai vaste din Carpati si Subcarpatii Moldovei. Aspectul evidentiat mai sus apare si pe harta lui Dimitrie Cantemir , prima harta a unui autor roman, ce reda amanuntit padurile Moldovei. Pe harta sa erau reprezentate numai principalele paduri din unitatile de podis estcarpatice din Subcarpatii dintre Trotus si Bistrita si din zona precarpatica a Bucovinei de pe interfluviul Siret-Suceava. In lucrarea ''Descrierea Moldovei'', Dimitrie Cantemir mentioneaza atat frumusetea padurilor din aceasta regiune, dar si faptul ca unele paduri de stejari au fost plantate de Stefan cel Mare cu prizonieri polonezi ''bucovina'' ( ex: Dumbrava Rosie de la Cotnari, cea de la Botosani, una la Vrancea. In acelasi timp, Dimitrie Cantemir face o serie de precizari asupra dimensiunilor unor paduri : cea de la Cotnari ar fi fost plantata pe un camp gol ''lung de doua mile si lat de o mila'', iar cea a Tigheciului ''are jur imprejur din partea mai dinlauntrul ei aproape 39 mile italiene'' ( 1 mila italiana = 1,834 km) III. Intinderea padurilor din Moldova din sec. al XVIII-lea ( contributia lui Dimitrie Cantemir - lucrarea lui Dimitrie Cantemir; harta lui Bawr; harta lui Buschel) Padurile din Podisul Sucevei la vest de Siret ( intre 1773-1775) prelucrare dupa harta lui Buschel Din analiza acestei harti remarcam pe de o parte atat slaba poienire a padurilor , cat si situarea Obcinei Mari mult mai la rasarit, la linia localitatilor Volovat- Iaslovat-SolonetIlisesti-Stupca. Aceasta vasta extindere a padurilor in zona mentionata, scoate in evodenta faptul ca in perioada istorica 1773-1775 presiunea antropica asupra mediului forestier era modesta. Cresterea numarului de locuitori in regiunea Podisului Sucevei a generat o intensificare a influentei umane asupra zonelor impadurite . Aceasta realitate este demonstrata in urma analizei hartii padurilor din Podisul Sucevei la vest de raul Siret in anul 1976 (dupa I.G.F.C.O.T).

Examinand aceasta harta observam o restrangere semnificativa a zonelor de padure supuse unor intense defrisari, ceea ce a determinat retragerea limitei estice a masivului paduros Obcina Mare, mult la vest, la linia localitatilor Solca si Capu Codrului. Asezarile umane situate in trecut (1773-1775) in plin mediu impadurit , se aflau atunci in interiorul unor areale foarte largi, despadurite. Intensa despadurire a Podisului Sucevei a fost generata pe de o parte de necesitatea extinderii suprafetelor agricole, a cailor de comunicatii, dar si in vederea prelucrarii industriale a materialului lemnos. In evolutia padurii romanesti, istoricul C.C Giurascu identifica doua epoci esentiale: a) epoca veche - pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea cand exploatarea padurilor s-a realizat la scara moderata. b) epoca moderna si contemporana, care in Moldova a inceput in 1786, aici defrisarea padurilor s-a intensificat indeosebi dupa pacea de la Adrianopol (1829) si apoi dupa aparitia gaterelor cu aburi si a fabricilor de prelucrare a lemnului. IV.I.Cauzele defrisarilor poieniri si lazuiri pentru noi asezari confectionarea unor obiecte din lemn pentru necesarul intern si export folosirea pe scara larga a lemnului in constructii dezvoltarea retelei de drumuri si construirea de poduri exportul unor mari cantitati de lemn intretinerea strazilor podite cu drugi de stejar, ce se schimbau la 5 ani ( mentionate din sec. al XVIII-lea) - extinderea terenurilor agricole prin defrisarea padurilor. IV.II. Masuri de crestere a suprafetelor impadurite impadurirea terenurilor amenajarea perdelelor forestiere de protectie a cursurilor de apa si cailor de comunicatii , a culturilor agricole impotriva factorilor climatici daunatori si pentru protectia antierozionala a terenilor in panta. IV.III.Efectele Despaduririlor eroziunea solului i, implicit, scderea fertiliti lui; inundaiile i alunecrile de teren; creterea concentraiei de CO2 atmosferic i scderea concentraiei de O2; reducerea precipitaiilor prin scderea cantiii de ap din atmosfer rezultat din transpiraia plantelor; creterea frecvenei i intensificarea vnturilor datorita absorbiei cldurii de ctre terenurile defriate, care genereaz diferene de temperatur; dispariia multor specii de plante i animale care populeaz pdurile. V.Protejarea naturii Se tie c, la fiecare 30 minute dispare o specie datorit despduririlor.De aceea, plantnd un nou puiet creem un nou nceput,o noua via,iar viaa trebuie protejat. Majoritatea oamenilor indiferent de instituii sunt implicai permanent in nenumrate proiecte de refacere a mediului, nconjurtor de ocrotirea unei pduri. Impactul asupra oamenilor poate fi foarte puternic i pozitiv atunci cnd ei tiu c au ajutat la refacerea unui sit natural la ocrotirea unei pduri. Cum s protejm pdurea nu este o simpl ntrebare ci un ndemn pentru a face ceva. Pentru a evita distrugerea acesteia se promoveaz dobndirea unui comportament ecologic nc din copilrie. Prin protectia padurilor se intelege si starea de sanatate a acestora care se mentine prin masuri de prevenire si combatere a daunatorilor si bolilor , in cest scop se aplica metode biologice care sa asigure echilibrul biologic.

Reconstrucia poate fi o cale de recuperare a trecutului. Acest lucru ofera oamenilor speran si optimism. Un singur elev,o familie, un cartier, o clas ori o coal poate indentifica, conduce i mobiliza resurse pentru a ajuta la implementarea proiectelor de refacere ecologica.

S-ar putea să vă placă și