Sunteți pe pagina 1din 7

DOCHIA

TEXT PRELUCRAT DUPA O LEGENDA DE S.F. MARIAN MATERIAL REALIZAT DE INSTITUTOR ANGHEL ANGELA GRADINITA DE COPII.NR.23 BRAILA

Baba Dochia, numita in unele parti si Baba Marta,cade intotdeauna la 1 Martie sau de Martisor,sarbatoare deosebit de frumoasa,la inceputul primaverii. Despre aceasta batrana exista mai multe legende ,unele binecunoscute, ca cea care urmeaza. Se zice ca in timpurile de demult era un imparat ,si imparatul acela avea o fata foarte frumoasa si voinica pe nume Dochia. Avand tatal sau un razboi cu un alt imparat,nu stiu cum si in ce fel s-a intamplat ca a fost invins. Si acum imparatul invingator nu s-a multumit numai cu victoria ,el a aflat ca are si o fata foarte frumoasa,isteata si cuminte,a voit numaidecat sa o ia.

Dochia insa prinzand de veste ca invingatorul tatalui sau voieste sa o ia fara niciun motiv si ca nu-I alt chip de scapare s-a imbracat cu douasprezece cojoace,a luat o furca de tors in brau si turma de oi a tatalui sau si a plecat.Astfel schimbata ,ca nimeni sa nu o cunoasca a pornit cu oile la munte. De-acu nainte N-a mai fi ninsoare, Ci tot cald si soare, Zile calduroase , Placute,frumoase.

Intr adevar,pe cand s-a pornit ea,precum si mai pe urma,pe cand suia cu oile la munte,era timp frumos si cald.Si mergand ea canta de zor: Mergi iutisor, Ca-i Martisor Si i caldusor, Si ad-o cofita Plina, plinuta, De fragi,fragute! Simtind ea caldura din plin, arunca in fiecare zi cate un cojoc pana cand le-a aruncat pe toate.

Dar iata ca, dupa ce a aruncat toate cojoacele si ramase numai in bluza si fusta, de cald ce era, si pe cand ajunsese pe culmea unui munte inalt,se porneste o furtuna amestecata cu ploaie si cu omat,si furtuna aceea tinu douasprezece zile de-a randul. Fiecare zi se facea tot mai aspra,mai urata si mai nesuferita. De atunci se zice ca exista zilele babei!Pentru ca, uneori,Dochia este inchipuita ca o batrana nesuferita,viforoasa si capricioasa ca vremea de inceput de primavara.

Dochia noastra, fiind pe de o parte numai in bluza iar pe de alta parte nedeprinsa cu asemenea furtuni si vazand ca o razbeste frigul,voi sa se intoarca cu oile indarat, insa,uitandu-se de pe culmea muntelui in jos si vazand cat e de sus,nu se incumeta a se cobora,temandu-se ca sa nu cada in vreo prapastie. Si acum,nestiind ce sa inceapa si ce sa faca,incepu a plange de se cutremura bluza pe ea.Nu se putea impotrivi frigului asa de mare si de nesuferit. Dar neavand ea acum cu ce se imbraca,iar gerul devenind din ce in ce mai cumplit ,prinse a ingheta impreuna cu toata turma . Si asa incremenita sta si astazi pe culmea muntelui cu oile sale ,care se prefacura in pietre . Si de cand s-a intamplat acesta cu Dochia cea frumoasa,de atunci sunt si cele dousprezece zile ale ei,in martie pline de lapovita si frig.