Sunteți pe pagina 1din 6

Rolul comunicarii in dezvoltarea personala

In lucrarea de fata imi propun sa analizez doua din instrumentele si conceptele cheie, respectiv Fereastra lui Johari si Interviul, care joaca un rol esential atat in Comunicare , Dezvoltarea personala si Arta exprimarii cat si in dinamica unei situatii fata in fata si varietatea comportamentelor conversationale.Pentru o mai buna intelegere a subiectului care l-am abordat, am inceput prin a prezenta anumite aspecte teoretice ale acestor concepte, maniera in care sunt intelese si definite si am evidentiat zonele de interrelatie si influente reciproce.
I . F E R E A S T R A L U I J O H A R I este un instrument psihologic, un concept descris prin 1955 de doi psihologi americani, Joseph Luft si Harry Ingham, in cadrul activitatii lor privind procesele de grup.Este un instrument util in cunoasterea stilului interpersonal de relationare si comunicare.

Instrumentul ne da posibilitatea de a ne cunoaste din 2 perspective: perspectiva personala si perspectiva celorlalti.Foarte des cele doua perspective nu coincid, adica ceea ce stim noi ca lasam sa se vada despre noi inafara, este cu totul altceva decat ceea ce percep ceilalti despre noi. Fereastra lui Johari presupune existenta a doua axe: Eu - ceilalalti Cunoscut - necunoscut Aceasta schema este formata din doua coloane si doua linii, care, intersectandu-se, alcatuiesc patru patrate.Din cauza acestui mod de a schimba informatii intre eu si ceilaltirezulta cel putin patru ferestre. Intersectia celor doua axe lasandu- ne sa construim patru cadrane( ferestre) cu ajutorul carora ne putem descrie: Cadranul 1: Eu stiu/ ceilalti stiu Cadranul 2: Eu stiu/ ceilalti nu stiu Cadranul 3: Eu nu stiu/ ceilalti stiu ( fata transparenta) ( fata ascunsa) ( fata oarba)

Cadranul 4: Eu nu stiu/ ceilalti nu stiu ( zona inconstienta)

Starile sunt dinamice, fereastra devine, astfel, un proces.

1. Fata transparenta Aceasta zona mai este denumita si Arena, sau scena contine acele caracteristici personale pe care le cunoastem si le lasam sa se vada inafara, deci ceilalti au posibilitatea sa le vada si sa le constientizeze. - public, sincer, de incredere, zona in care are loc un schimb foarte frecvent de informatii intre mine si grup. 2. Fata ascunsa fata intima, secrete, culpabilitati, cauta sa se protejeze fata de grup. Aceste caracteristici fac parte din Fatada deoarece persoana este capabila sa le arate sau nu, in diferite situatii/relatii. Fatada va contine caracteristicile pe care doar persoana evaluata le va marca si nu vor aparea si la ceilalti (ceilalti nu sunt constienti de acele caractersitici ale persoanei). 3 Fata oarba dinamica mentala, stil de viata, motivatie subiectiva. Caracterisiticile care nu sunt marcate de persoana evaluata in schimb sunt marcate de ceilalti evaluatori fac parte din asa numita Pata oarba sau Blind spot. Ele reprezinta informatii de care persoana evaluata nu este constienta insa ceilalti sunt. Aceste informatii raman la latitudinea evaluatorilor daca si cum anume pot fi transmise persoanei evaluate, pentru ca aceasta sa devina constienta de ele. 4 Zona inconstienta.Cuprinde lucrurile pe care nici eu, nici grupul nu le stim despre mine insumi; este partea nevazuta a aisbergului, ceea ce e dincolo de constiinta.E, poate, propia mea motivatie interna, dinamica mea personala, de care nu pot fi constient: experientele afective pe care le-am avut in copilarie sau potentialitati pe care nu le-am descoperit inca.

Procesualitatea ferestrei depinde de: Interlocutor Situatie Obiective, scopuri Cu cat eul devine mai puternic, cu atat ne cunoastem mai bine si ne implicam mai mult in social.Cunoasterea eului se face solicitand cat mai mult feedback, fiind receptivi la ceea ce ne ofera ceilalti. PATRU VARIANTE ALE FERESTREI LUI JOHARI

A. lucruri in relatiile cu ceilalti.

Domina fata transparenta,persoana ascunde foarte putine

B. Domina fata ascunsa . Persoana nu risca, ii este teama, exista note de culpabilitate, secrete, vrea sa obtina mai multe informatii de la ceilalti decat ofera. Asadar este vorba de persoana care are mai ales tendinta de a chestiona, de a solicita mai multe informatii de la ceilalti neimpartasindu-le.

C. Fata oarba. Stereotipuri, maniere, lipsa de feedback. Se exprima in spatiul public, ia atitudine, DAR nu il intereseaza relatiile cu ceilalti.

D. Stie putine lucruri despre el insusi si ceilalti stiu la fel de putine. Observator tacut.Atunci cand este intrebat in legatura cu lipsa sa de participare, persoana poate raspunde ceva de genul : Aflu mai multe ascultand. Pare misterios, destul de dificil de interpretat. Mecanism de aparare ce consuma multa energie, neexteriorizandu-se. Evita controlul din partea celorlalti. Acest tip e numit broasca- testoasa pentru ca din cauza carapacei nu se poate exterioriza, impiedicandu-i in acelasi timp, pe ceilalti sa patrunda in intimitatea ei. Andre de Peretti: Atitudinea de cerere si exprimare (oferta) de feedback nu poate fi insusita numai prin practica. Ea necesita o anumita filosofie, un ANSAMBLU DE VALORI, cea mai importanta fiind aceea ca individul trebuie sa se accepte pe sine si pe ceilalti in aceeasi masura. Astfel creste toleranta si oferta de feedback.Gratie acestui feedback afalam cum ne vad ceilalti si invers.Feedbackul este un schimb de informatii, verbale sau nonverbale, intre doua persoane sau intre o persoana si un grup, privind efectele care le au asupra sentimentelor si perceptiilor celorlalte, la momentul respectiv.In aceiasi masura feedbackul rezida in impresiile celorlalti exprimate cat mai adesea in termeni de sentiment si de perceptie, privind efectele produse de

comportamentul nostru asupra lor.Tocmai acest schimb reciproc de informatii este ilustrat prin schema fereastra lui Johari. Sa ne postam in fata unei ferestre si sa privim inafara.Avem impresia ca vedem tot ceea ce se putea vedea prin acea fereastra.Daca ne schimmbam insa pozitia initiala vom vedea ca alta perspectiva ni se dezvaluie, lucruri care nu le mai vazusem initial insa erau acolo.Acest exemplu ilustreaza foarte bine esenta modelului Fereastra lui Johari. Asa ca singura varianta de a descoperi ceea ce ne caracterizeaza ca parte Necunoscuta din noi consider eu - este sa ne implicam in situatii noi, necunoscute, prin care nu am mai trecut pana in prezent, pentru a descoperi cum reactionam si cum anume ne percep ceilalti ca reactionam la respectivele situatii. Intrebarea ramane tot la noi! Dorim sau nu dorim sa ne cunoastem, sa ne dezvoltam, sa ne privim in oglinda si sa spunem cu mana pe inima : Da, acesta (sau aceasta) sunt eu!.., asa sunt eu, asta vreau sa mentin, asta vreau sa schimb, asta vreau sa imbunatatesc. Este de dorit sa nu uitam niciodata ca Viata este ca o oglinda: obtinem cele mai bune rezultate daca zambim in ea. II. INTERVIUL Interviul este echivalent cu o situatie de comunicare. Comunicam atat direct, prin viu grai, cat si indirect, prin gesturi, mimica, modul de a ne imbraca, comporta etc. Practic, se realizeaza o transmitere de informatii, din ambele sensuri: atat din partea intervievatorului, cat mai ales din partea candidatului (prin specificul situatiei, ponderea informatiilor furnizate este net favorabila candidatului). Conceput initial ca un exercitiu de dezvoltare personala si inter-relationare (bazandu-se pe generarea, oferirea si cererea de feed-back), modelul "Fereastra lui Johari" isi gaseste aplicabilitate si in procesul recrutarii, in special in faza interviului (exemplificare pe interviul individual, direct, fata in fata). El genereaza atat o tipologie a candidatului, cat si a intervievatorului. Valoarea modelului rezida in faptul ca aduce in discutie si exemplifica modul in care este perceput candidatul in situatia de interviu. Situandu-ne intr-o zona sau alta, putem orienta, ghida decizia pe care o va lua intervievatorul. De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere nici faptul ca si intervievatorul se situeaza intr-o anumita zona a ferestrei si influenteaza astfel procesul recrutarii. Interactiunea candidat-intervievator, vazuta astfel, da nastere unei serii de combinatii de situatii posibile, fiecare cu specificul ei (de exemplu, intervievatorul situat in zona oarba si candidatul situat in zona ascunsa - intervievatorul se va comporta ca un anchetator, fapt ce va spori si mai mult anxietatea candidatului). Desigur, suntem tentati sa consideram ca zona deschisa este "cea mai buna", este optima, este zona in care toti ar trebui sa ne situam. In realitate, fiecare patrat/zona are valoare in sine si nu poate fi valorizat decat in functie de obiectivele noastre, ale fiecaruia dintre noi.

Interviul- ritual de natura psihologica este- asa cum arata conf.univ.dr.Mihai Puiu in redutabila lucrare Smart Management-o conversatie structurata catre un anumit scop.Subiectele tipice incluse in interviu trebuie sa fie legate printr-un check list care sa acopere punctele de interes esentiale cum ar fi:experienta profesionala a candidatului;cunostintele si deprinderile acestuia;abilitatile sale; gradul de asumare a responsabilitatii; capacitatea de a munci in echipa si calitatiile sale personale.Se urmareste si modul in care, de pilda, subiectul in cauza abordeaza anumite obiective de interes cum ar fi: salariul, functia pe care ar putea-o obtine.este relevant in ce perioada a interviului si cu cata maturitate si echilibru, ce forme de adresare are pe aceasta tema( natural, firesti). Tipuri si tehnici de interviu: Nestructurat, nondirectiv .Il datoram lui Carl Rogers(1902-1987).In care subiectul este stimulat sa povesteasca despre sine orice fel de subiecte, fara constrangeri.Din dialog retinandu-se aspectele dinamice ale subiectului care corespund unei anumite incarcaturi psihoemotionale dar in acelasi timp si ce filosofie de viata are, daca este un om pragmatic sau un idealist, ce fel de traseu professional a avut, daca este in stare sa se depaseasca prin autopregatire si daca are simtul dezvoltarii si al devenirii profesionale.

A conduce un dialog fara sa te lasi antrenat reprezinta ARTA DE A INTERLIEVA.Sa conduci fara ca partenerul sa simta acest lucru.(Conf.univ.dr .M.Puiu- Smart management). Interviul focusat- centarat pe atitudinea directive si oraganizat in jurul unei secvente intrebare-raspuns.Obtinerea de date si fapte, informatii exacte este bine sa aibe loc prin tehnica directa, prin intrebari exacte, pertinente, logice.Prin tehnica de abordare indirecta inseamna de fapt a nu-l implica pe subiect in problema, oferindu-i lejeritate de a-si prezenta punctual de vedere.Tehnica intrebarilor indirect este eficienta cand cand ne intereseaza saculegem, nu faptele, ci atitudinile;pot fi asfel sesizate puncte de vedere mai sensibile pe care altfel subiectul nu le-ar dezvalui. Interviul extensiv sau intensiv-impune elaborarea unui interviu structurat, in care toti candidatii sunt supusi aceluiasi set de intrebari.demersul extensive are drept scop culegerea de informatii cuantificate si comparabile de la un candidat la altul.Demersul intensiv consta in a lucre in profunzime cu-n candidatpentru ca in final sa-I poata fi inteleasa dinamica, balanta motivationala si coevolutia.. Intr-un astfel de interviu este bine ca intrebarea DE CE? sa fie evitata si inlocuita cu intrebarea IN CE FEL?.raspunsul la intrebarea De ce? este modelul subiectivitatii psihologice. Interviu gen rezolvare de probleme Interviu privind cariera individuala Interviu bazat pe analiza comportamentala

Concluzionand, functia principala a oricarui interviu( de angajare) este aceea de a obtine o evidenta predictiva a performantei candidatilor in raport cu anumite criterii specifice(Alan Price).

BIBLIOGRAFIE Andre de Peretti, Jean-Andre Legrand, Jean Boniface, Tehnici decomunicare, Ed.Polirom, 2001 Mihai M.Puiu, Smart management,Ed.Univ.T.Maiorescu, 2008