Sunteți pe pagina 1din 2

Rezumat emisiunii "Despre fericire" cu Sorin Lavric (iata emisiunea aici http:/ /www.youtube.com/watch?

v=5I-LKizlrBs) : - fericirea este idealul uman suprem. Un scop nobil spre care se accede prin ef ort; - fericirea daca apare e de f scurta durata, este paroxistica, este o stare de spirit, o stare de spirit privilegiata. - cauza pierderii fericirii e pierderea perspectivei religioase, a reperului tr anscendent. - elemente obligatorii ale aparitiei fericirii(ea nu se produce prin vointa): 1. e nevoie de o predispozitie spre fericire; 2. dimensiunea spiritului, a constiintei(placerile nu au acesta dime nsiune). Spiritul presupune rafinare, cizelare, disciplina, trebuie sa lucrezi c u tine(prin disciplina, filozofie sau asceza), cultivare in vederea unui ideal, spiritul cere un orizont, o perspectiva(in acea perspectiva se contureaza un ide al: de ex legat de mantuire, sau de lumea aceasta). Fara acest ideal viata omulu i nu are sens, nu are directie. Fericirea nu este un sentiment democratic. In Cr estinism, cultivare virtutilor(credinta, speranta, dragoste) te impinge catre ca pabilitatea de a gusta din fericire. 3. situatia limita, ruptura de nivel(fericirea vine in prelungirea u nui chin, a unei suferinte); Fericirea nu e legata de o ambian anume, de tip topologic(n.r. dar e legata de amb ian a interioar proprie). Fericirea necesita o lume interioara, un univers interior in care sa te poti ref ugia, pe care sa-l folosesti ca pe un resort de tarie. Unii au doar bucurii conditionate psihologic dupa cele mai facile scheme de t ip pavlovist. Nu ai viata interioara, actele tale nu sunt nso ite de o rafinare int erioar, de niste ecouri pe care s le prefirezi, pe care sa le guti asa cum degusti un vin bun sau miroi un parfum bun. - tipuri de fericire: 1. fericire de tip speculativ la intalnirea cu conceptele(ex. Noica) ; 2. fericire mistica; 3. fericire contemplativa la intalnirea cu natura. De la o anumita varsta viata incepe sa-ti ofere situatii care chiar daca nu sunt de limita sunt de granita si in clipa aceea stofa ta este pusa la incercare. Unii indeamna la ataraxie. Ataraxie - sa fim relaxati si prosti. Spun ei ca sper anta inseamna tensiune-crispare deci nefericire. Despre cei care se complac in ridicol si in superficial cred ca numai suferinta ii poate trezi. Sunt situatii cand te izbesti cu capul de pragul de sus, treci p rin boala, treci prin nenorocire, treci prin accidente si in clipa ceea intrezar esti dantelaria acesta a aparentelor, coregrafia acesta a deriziunii si atunci v ezi dincolo si in clipa aceea te schimbi, nimeni nu te poate trage, nimeni nu te poate sili nici rational si nici prin violenta sa intrezaresti, sa sesizezi sin gur evidentele acestea. Numai tu prin ce dospeste in tine. Fiecare trece printro dospire interioara la capatul careia se schimba mai mult sau mai putin. Numai asa vad schimbarea fiecaruia dintre noi. Trebuie sa trecem prin anumite incurcat uri, prin anumite vmi si atunci ne schimbam. Altfel, prin retorica nu, prin manip ulare mediatica nu. Predica de pe munte prin ochii unuia care e stapanit numai de ratiune: un discur s consolator: nenorocitilor, amr ilor, voi aici nu puteti sa aveti nimic. Puteti sa plangeti, puteti sa fiti saraci cu duhul, puteti sa nu aveti numic. Singura comp

ensatie, linistiti-va, e lumea de dincolo. E vorba, de fapt, de o deschidere a u nei noi perspective. Un semn al crestinului autentic e acela ca incepe sa-i priveasca pe ceilalti cu mai putina suspiciune, cu mai putina ura, samd. Calea cea mai sigura de a te molesi, de a te degrada ca stofa, este sa fugi de d urere, de suferinta cautand anxiolitice sau analgezice. Nu te poti cali decat da ca gusti din suferinta deoarece suferinta iti deschide ochii. Te ajuta ca solzii obisnuintei sa-ti cada de pe ochi. Iti schimba unghiul de vedere, te trezeste, te desteapta, capeti perspectiva. Omul care e preocupat numai de placere e un om fara perspectiva, care traieste liniar, este ca un hamster pe care-l poti condi tiona foarte usor. Unde exista multa constiinta exista multa suferinta. DAR, suf erinta daca vine, vine fara sa o chemi, vine peste vointa ta si atunci o accepti pt ca n-ai incotro si abia atunci ea devine acea portita care iti da posibilita tea sa tragi cu ochiul dincolo. SA PRIVEASTI TOT CE ESTE AICI IN LUMEA ACESTA CA PE O UVERTURA CATRE UN CONCERT CARE URMEAZA SA SE INTAMPLE.

3. Rezumat: "Despre suferinta" (Iata emisiunea aici: http://www.youtube.com/watc h?v=8Tf6tJ1aIOM ) Cauza suferintei: lipsa spiritului. Spirit: ana-tropei = a te indrepta in su s, sunt om in masura in care ceva ma ridica. Sunt om in masura in care simt nevo ia sa ma ridic. Orice om sau loc care-mi da posibilitatea sa ma ridic este o pre zenta spirituala pt mine. La cei fara spirit talantii cu care au fost inzestrati prin nastere au fost inhibati si nu mai percep aceste orizonturi: orizontul est etic pt ca nu mai degusta frumosul, si deoarece nu mai degusta frumosul nu mai s imte ca dincolo de pojghita estetica a lumii se mai afla ceva; orizontul divin. Orizontul estetic este la mijloc intre orizontul moral si cel divin. Spiritul es te factorul antigravitational care te ridica in sus si-ti da aripi. Daca nu ai a cest imbold de a-ti depasi conditia, de a fi mai bun, nu ai cum sa fi in acesta conditie spirituala. Omul contemporan si-a pierdut dorinta de a intalni oameni d eosebiti si locuri deosebite. Omul contemporan este tesit, nu mai are viata inte rioara, este f sarac pe din-nauntru(face sex fara dragoste, mananca fara sa degu ste, bea pentru efect si nu pentru gust...) ii lipseste cutia de rezonanta, nu m ai are o stare de spirit pe care sa o transmita altora, nu emana o dispozitie, n u emana o stare de spirit pe care sa o simti, de care sa-ti amintesti dupa aceea , este ecranat sufleteste, este un zid mat, o sticla mata prin care nu mai trece nimic, toate actele lui sunt mimetice(face ceea ce a vazut la televizor sau la altii). Omul contemporan are bucuria de a se complace in promiscuitate, bucuria de a se terfeli, te simti bine in conditii minore, precare si aproape ca esti ma ndru ca esti inferior. E un om care nu sufera din motive existentiale ci este ma cinat, ros de griji asupra carora daca ar medita mai mult si-ar da seama cat sun t de frivole si de trecatoare. E voluptatea unui om care nu s-a izbit inca de li mitele existentei. Care-i leacul? Numai prin socurile existentei. Trebuie sa se loveasca cu capul de pragul de sus, deci e vorba de adevarata suferinta nu de ce a a omului opac care n-are constiinta lacunei, e vorba de suferinta omului spiri tual. Omul contemporan e blazat, plictisit, pt care nu exista dincolo, nu exista orizont estetic, pt el frumusetea nu este o usa prin care poate ajunge la Dumne zeu. Raportarea le Dumnezeu nu mai exista. Ca sa ai orizont estetic trebuie sa a i gust, ca sa ai gust trebuie sa ai simt critic si trebuie sa ai educatie. Pentr u orizontul Divin trebuie sa ai fler: este intuitia omului destept, rafinat care simte ca ateismul e o prostie si care simte ca dincolo de dimensiunea estetica a lumii trebuie sa mai fie ceva. Acest fler este credinta. Dar fiecare trebuie s a se simta inclus la lipsa de credinta.