LEGE nr.

304 din 28 iunie 2004 privind organizarea judiciara EMITENT: PARLAMENTUL Data intrarii in vigoare: 13 Septembrie 2005 Forma consolidata valabila la data de 16 Octombrie 2013

TITLUL I Dispoziii generale CAP. I Principiile organizrii judiciare ART. 1 (1) Puterea judectoreasc se exercita de nalta Curte de Casaie si Justiie si de celelalte instane judectoreti stabilite de lege. (2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justiiei. (3) Ministerul Public i exercita atribuiile prin procurori constituii in parchete, in condiiile legii. ART. 2 (1) Justiia se nfptuiete in numele legii, este unica, impartiala si egala pentru toi. (2) Justiia se realizeaz prin urmtoarele instane judectoreti: a) nalta Curte de Casaie si Justiie; b) curi de apel; c) tribunale; d) tribunale specializate; e) instane militare; f) judectorii. ART. 3 Competenta organelor judiciare si procedura judiciar sunt stabilite de lege. ART. 4

(1) In activitatea judiciar Ministerul Public reprezint interesele generale ale societii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertile cetenilor. (2) Parchetele funcioneaz pe lng instanele de judecata, conduc si supravegheaz activitatea de cercetare penal a poliiei judiciare, in condiiile legii. ART. 5 Ministerul Justiiei asigura buna organizare si administrare a justiiei ca serviciu public. CAP. II Accesul la justiie ART. 6 (1) Orice persoana se poate adresa justiiei pentru aprarea drepturilor, a libertilor si a intereselor sale legitime in exercitarea dreptului sau la un proces echitabil. (2) Accesul la justiie nu poate fi ngrdit. ART. 7 (1) Toate persoanele sunt egale in fata legii, fr privilegii si fr discriminri. (2) Justiia se realizeaz in mod egal pentru toi, fr deosebire de rasa, naionalitate, origine etnic, limba, religie, sex, orientare sexual, opinie, apartenena politica, avere, origine ori condiie social sau de orice alte criterii discriminatorii. ART. 8 Asistenta judiciar internaionala se solicita sau se acorda in condiiile prevzute de lege, de tratatele internaionale la care Romnia este parte sau, dup caz, pe baza de reciprocitate. ART. 9 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcioneaz ca instanta de judecata pentru soluionarea contestaiilor formulate de judectori si procurori impotriva hotrrilor pronunate de seciile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepia celor date in materie disciplinar. CAP. III Dispoziii generale privind procedura judiciar ART. 10 Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil si la soluionarea cauzelor ntr-un termen rezonabil, de ctre o instanta impartiala si independenta, constituit potrivit legii. ART. 11

Activitatea de judecata se desfoar cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor si continuitii, cu excepia situaiilor in care judectorul nu poate participa la judecata din motive obiective. ART. 12 edinele de judecata sunt publice, in afar de cazurile prevzute de lege. Pronunarea hotrrilor se face in edina publica, cu excepia cazurilor prevzute de lege. ART. 13*) (1) edinele de judecata se nregistreaz prin mijloace tehnice video sau audio ori se consemneaz prin stenografiere. nregistrrile sau stenogramele se transcriu de ndat. (2) Grefierul sau specialistul in stenografie consemneaz toate afirmatiile, ntrebrile si susinerile celor prezeni, inclusiv ale preedintelui completului de judecata. (3) La cerere, prile pot primi o copie a transcrierii nregistrrilor, stenogramelor sau notelor grefierului. ART. 14 (1) Procedura judiciar se desfoar in limba romana. (2) Cetenii romani aparinnd minoritilor naionale au dreptul sa se exprime in limba matern, in fata instanelor de judecata, in condiiile prezentei legi. (3) In cazul in care una sau mai multe pri solicita sa se exprime in limba matern, instanta de judecata trebuie sa asigure, in mod gratuit, folosirea unui interpret sau traductor autorizat. (4) In situaia in care toate prile solicita sau sunt de acord sa se exprime in limba matern, instanta de judecata trebuie sa asigure exercitarea acestui drept, precum si buna administrare a justiiei, cu respectarea principiilor contradictorialitii, oralitatii si publicitii. (5) Cererile si actele procedurale se ntocmesc numai in limba romana. (6) Dezbaterile purtate de pri in limba matern se nregistreaz, consemnndu-se in limba romana. Obiectiunile formulate de cei interesai cu privire la traduceri si consemnarea acestora se rezolva de instanta de judecata pana la ncheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnndu-se in ncheierea de edina. (7) Interpretul sau traductorul va semna pe toate actele ntocmite, pentru conformitate, atunci cnd acestea au fost redactate sau consemnarea s-a fcut in baza traducerii sale. ART. 15 Dreptul la aprare este garantat. In tot cursul procesului, prile au dreptul sa fie reprezentate sau, dup caz, asistate de un aprtor, ales sau numit din oficiu, potrivit legii. ART. 16

Hotrrile judectoreti trebuie respectate si aduse la ndeplinire in condiiile legii. ART. 17 Hotrrile judectoreti pot fi desfiinate sau modificate numai in cile de atac prevzute de lege si exercitate conform dispoziiilor legale. TITLUL II Instanele judectoreti CAP. I nalta Curte de Casaie si Justiie SECIUNEA 1 Organizarea naltei Curi de Casaie si Justiie ART. 18 (1) In Romnia funcioneaz o singura instanta suprema, denumita nalta Curte de Casaie si Justiie, cu personalitate juridic si cu sediul in capitala tarii. (2) nalta Curte de Casaie si Justiie asigura interpretarea si aplicarea unitar a legii de ctre celelalte instane judectoreti, potrivit competentei sale. (3) Preedintele naltei Curi de Casaie si Justiie are calitatea de ordonator principal de credite. (4) Cheltuielile necesare funcionarii se finaneaz din bugetul de stat. ART. 19 (1) nalta Curte de Casaie i Justiie se compune din: preedinte, 2 vicepreedini, 4 preedini de secii i judectori. (2) nalta Curte de Casaie i Justiie este organizat n 4 secii - Secia I civil, Secia a II-a civil, Secia penal, Secia de contencios administrativ i fiscal i Seciile Unite, cu competen proprie. (2^1) n cadrul naltei Curi de Casaie i Justiie funcioneaz Completul pentru soluionarea recursului n interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum i 4 complete de 5 judectori. (3)*) La nceputul fiecrui an, Colegiul de conducere al naltei Curi de Casaie i Justiie, la propunerea preedintelui sau a vicepreedintelui acesteia, poate aproba nfiinarea de complete specializate n cadrul seciilor naltei Curi de Casaie i Justiie, n funcie de numrul i natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecrei secii, precum i de specializarea judectorilor i necesitatea valorificrii experienei profesionale a acestora.

(4) Desemnarea judectorilor n compunerea completelor competente s judece recursul n interesul legii, precum i a completelor competente s soluioneze sesizarea n vederea pronunrii unei hotrri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se va realiza n funcie de specializarea completelor de judecat din care acetia fac parte. ART. 20 (1) In cadrul naltei Curi de Casaie si Justiie funcioneaz magistrai-asisteni, stabilii prin statul de funcii. (2) nalta Curte de Casaie si Justiie cuprinde in structura Cancelaria, direcii, servicii si birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcii. SECIUNEA a 2-a Competenta naltei Curi de Casaie si Justiie ART. 21 Secia I civil, Secia a II-a civil i Secia de contencios administrativ i fiscal ale naltei Curi de Casaie i Justiie judec recursurile mpotriva hotrrilor pronunate de curile de apel i a altor hotrri, n cazurile prevzute de lege, precum i recursurile declarate mpotriva hotrrilor nedefinitive sau a actelor judectoreti, de orice natur, care nu pot fi atacate pe nicio alt cale, iar cursul judecii a fost ntrerupt n faa curilor de apel. ART. 22 Secia penal a naltei Curi de Casaie si Justiie judeca: a) in prima instanta, procesele si cererile date prin lege in competenta de prima instanta a naltei Curi de Casaie si Justiie; b) recursurile, in condiiile prevzute de lege. ART. 23 (1) Seciile naltei Curi de Casaie si Justiie, in raport cu competenta fiecreia, soluioneaz: a) cererile de strmutare, pentru motivele prevzute in codurile de procedura; b) conflictele de competenta, in cazurile prevzute de lege; c) orice alte cereri prevzute de lege. (2) Seciile naltei Curi de Casaie si Justiie soluioneaz si recursurile declarate impotriva hotrrilor nedefinitive sau a actelor judectoreti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar cursul judecaii a fost ntrerupt in fata curilor de apel. ART. 24

Completele de 5 judectori soluioneaz recursurile i cererile n cauzele judecate n prim instan de Secia penal a naltei Curi de Casaie i Justiie i judec i alte cauze date n competena lor prin lege, precum i ca instan disciplinar. ART. 24^1 Completul de 5 judectori examineaz admisibilitatea recursului n camera de consiliu, fr citarea prilor. n cazul n care constat c cererea de recurs este formulat mpotriva unei hotrri care nu este supus niciunei ci de atac, a unei ncheieri care nu se atac dect odat cu fondul, a unei hotrri pronunate n recurs sau n contestaie n anulare, dispune, prin ncheiere, respingerea cererii ca inadmisibil. ART. 25 nalta Curte de Casaie si Justiie se constituie in Secii Unite pentru: Litera a) a art. 25 a fost abrogat de pct. 4 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010. b) soluionarea, in condiiile prezentei legi, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudenei naltei Curi de Casaie si Justiie; c) sesizarea Curii Constituionale pentru controlul constituionalitii legilor nainte de promulgare. ART. 26 Dac o secie a naltei Curi de Casaie si Justiie considera ca este necesar sa revin asupra propriei jurisprudente, ntrerupe judecata si sesizeaz Seciile Unite ale naltei Curi de Casaie si Justiie, care judeca cu citarea prilor din dosarul a crui judecata a fost ntrerupt. Dup ce Seciile Unite s-au pronunat asupra sesizrii privind schimbarea jurisprudenei, judecata continua. ART. 27 (1) La sfritul fiecrui an, nalta Curte de Casaie si Justiie, in Secii Unite, stabilete cazurile in care este necesar mbuntirea legislaiei si le comunica ministrului justiiei. (2) Preedintele naltei Curi de Casaie si Justiie poate ncuviina ca judectorii sa se informeze la sediul instanelor asupra aspectelor privind aplicarea corecta si unitar a legii, fcnd cunoscut jurisprudenta naltei Curi de Casaie si Justiie, si sa constate situaii care justifica propuneri de mbuntire a legislaiei. SECIUNEA a 3-a Conducerea naltei Curi de Casaie si Justiie ART. 28

(1) Conducerea naltei Curi de Casaie si Justiie se exercita de preedinte, vicepreedinte si colegiul de conducere. (2) Preedintele reprezint nalta Curte de Casaie si Justiie in relaiile interne si internaionale. (3) Preedintele, vicepreedintele si 9 judectori, alei pe o perioada de 3 ani in adunarea general a judectorilor, cu reprezentarea fiecrei secii, constituie Colegiul de conducere al naltei Curi de Casaie si Justiie. Cnd se dezbat probleme economico-financiare si administrative, la edinele colegiului de conducere participa managerul economic al naltei Curi de Casaie si Justiie, care are vot consultativ. La edinele colegiilor de conducere pot participa si preedinii de secii. ART. 29 (1) Colegiul de conducere al naltei Curi de Casaie si Justiie are urmtoarele atribuii: a) aproba Regulamentul privind organizarea si funcionarea administrativ, precum si statele de funcii si de personal ale naltei Curi de Casaie si Justiie; b) propune Consiliului Superior al Magistraturii judectorii care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea n funcia de judector la nalta Curte de Casaie i Justiie; c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea si ncetarea din funcie a magistrailor-asisteni; d) organizeaz si supravegheaz rezolvarea petitiilor, in condiiile legii; e) propune proiectul de buget al naltei Curi de Casaie si Justiie; f) exercita alte atribuii prevzute in Regulamentul privind organizarea si funcionarea administrativ a naltei Curi de Casaie si Justiie. (2) Colegiul de conducere al naltei Curi de Casaie si Justiie este prezidat de ctre preedinte, iar in lipsa acestuia, de ctre vicepreedinte. (3) Colegiul de conducere al naltei Curi de Casaie si Justiie se ntrunete trimestrial sau ori de cte ori este necesar, la convocarea preedintelui naltei Curi de Casaie si Justiie sau la solicitarea a cel puin 3 dintre membrii si. (4) Hotrrile Colegiului de conducere al naltei Curi de Casaie si Justiie se adopta cu votul majoritii membrilor si. ART. 30 Adunarea general a judectorilor naltei Curi de Casaie si Justiie se ntrunete pentru: a) aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicitii;

b) aprobarea bugetului naltei Curi de Casaie si Justiie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanelor Publice; c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, in condiiile legii. SECIUNEA a 4-a Completele de judecata ART. 31 (1) Completele de judecata se compun din 3 judectori ai aceleiai secii. (2) Dac numrul de judectori necesar formrii completului de judecata nu se poate asigura, acesta se constituie cu judectori de la celelalte secii, desemnai de ctre preedintele sau vicepreedintele naltei Curi de Casaie si Justiie. ART. 32 (1) La nceputul fiecrui an, n materie penal se stabilesc dou complete de 5 judectori formate numai din judectori din cadrul Seciei penale a naltei Curi de Casaie i Justiie. (2) n alte materii dect cea penal se stabilesc la nceputul fiecrui an dou complete de 5 judectori. (3) n compunerea completelor prevzute la alin. (2) intr, de regul, judectori specializai, n funcie de natura cauzei. (4) Colegiul de conducere al naltei Curi de Casaie i Justiie aprob compunerea completelor de 5 judectori. Judectorii care fac parte din aceste complete sunt desemnai de preedintele sau, n lipsa acestuia, de vicepreedintele naltei Curi de Casaie i Justiie. Schimbarea membrilor completelor se face n mod excepional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea i funcionarea administrativ a naltei Curi de Casaie i Justiie. (5) Completul de 5 judectori este prezidat de preedintele sau vicepreedintele naltei Curi de Casaie i Justiie. n lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un preedinte de secie desemnat n acest scop de preedintele sau, n lipsa acestuia, de vicepreedintele naltei Curi de Casaie i Justiie. (6) Cauzele care intr n competena completelor prevzute la alin. (1) i (2) vor fi repartizate aleatoriu n sistem informatizat. ART. 33 (1) Preedintele naltei Curi de Casaie i Justiie sau, n lipsa acestuia, unul dintre vicepreedini prezideaz Seciile Unite, Completul pentru soluionarea recursului n interesul legii, precum i Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Completul de 5 judectori i orice complet n cadrul seciilor, cnd particip la judecat.

Alin. (2) al art. 33 a fost abrogat de pct. 7 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010. (3) Preedinii de secii pot prezida orice complet de judecata din cadrul sectiei, iar ceilali judectori prezideaz prin rotaie. ART. 34 In cazul in care nalta Curte de Casaie si Justiie judeca in Secii Unite, la judecata trebuie sa ia parte cel puin doua treimi din numrul judectorilor in funcie. Decizia poate fi luat numai cu majoritatea voturilor celor prezeni. CAP. II Curile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si judectoriile SECIUNEA 1 Organizarea curilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate si a judectoriilor ART. 35 (1) Curile de apel sunt instane cu personalitate juridic, in circumscripia crora funcioneaz mai multe tribunale si tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integrant din prezenta lege. (2) n cadrul curilor de apel funcioneaz secii sau, dup caz, complete specializate pentru cauze civile, indiferent de obiectul lor sau de calitatea prilor, cauze penale, cauze cu minori i de familie, cauze de contencios administrativ i fiscal, cauze privind conflicte de munc i asigurri sociale, societi, registrul comerului, insolven, concuren neloial sau pentru alte materii, precum i, n raport cu natura i numrul cauzelor, complete specializate pentru cauze maritime i fluviale. ART. 36 (1) Tribunalele sunt instane cu personalitate juridic, organizate la nivelul fiecrui jude si al municipiului Bucureti, si au, de regula, sediul in municipiul reedina de jude. (2) In circumscripia fiecrui tribunal sunt cuprinse toate judectoriile din jude sau, dup caz, din municipiul Bucureti. (3) n cadrul tribunalelor funcioneaz secii sau, dup caz, complete specializate pentru cauze civile, indiferent de obiectul lor sau de calitatea prilor, cauze penale, cauze cu minori i de familie, cauze de contencios administrativ i fiscal, cauze privind conflicte de munc i asigurri sociale, societi, registrul comerului, insolven, concuren neloial sau pentru alte materii, precum i, n raport cu natura i numrul cauzelor, complete specializate pentru cauze maritime i fluviale. ----------

ART. 37 (1) In domeniile prevzute de art. 36 alin. (3) se pot nfiina tribunale specializate. (2) Tribunalele specializate sunt instane fr personalitate juridic, care pot funciona la nivelul judeelor si al municipiului Bucureti si au, de regula, sediul in municipiul reedina de jude. (3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenta tribunalului in domeniile in care se nfiineaz. ART. 38 (1) Judectoriile sunt instane fr personalitate juridic, organizate in judee si in sectoarele municipiului Bucureti, potrivit anexei nr. 1. (2) Localitile care fac parte din circumscripiile judectoriilor din fiecare jude se stabilesc prin hotrre a Guvernului, la propunerea ministrului justiiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 39 (1) In raport cu natura si numrul cauzelor, in cadrul judectoriilor se pot nfiina secii sau complete specializate. (2) In cadrul judectoriilor se vor organiza secii sau complete specializate pentru minori si familie. ART. 40 (1) Completele si seciile specializate pentru minori si familie, precum si tribunalele specializate pentru minori si familie judeca att infraciunile svrite de minori, cat si infraciunile svrite asupra minorilor. (2) Cnd in aceeai cauza sunt mai muli inculpati, unii minori si alii majori, si nu este posibila disjungerea, competenta aparine tribunalului specializat pentru minori si familie. (3) Dispoziiile Codului de procedura penal se aplica in mod corespunztor. ART. 41 (1) Seciile curilor de apel i ale instanelor din circumscripia acestora se nfiineaz, la propunerea colegiului de conducere al fiecrei instane, prin hotrre a Consiliului Superior al Magistraturii. Completele specializate ale seciilor curilor de apel i ale instanelor din circumscripia acestora se nfiineaz de preedintele instanei, la propunerea colegiului de conducere al fiecrei instane. ----------

(2) Componenta seciilor si completelor specializate se stabilete de colegiul de conducere al instanei, in raport cu volumul de activitate, inndu-se seama de specializarea judectorului. (3) In mod excepional, in situaia in care in cadrul unei secii nu se poate constitui un complet de judecata, colegiul de conducere al instanei poate dispune participarea unor judectori de la alte secii. ART. 42 In raport cu volumul de activitate, cu natura si complexitatea cauzelor deduse judecaii, pentru curile de apel, tribunale si judectorii se pot nfiina sedii secundare cu activitate permanenta in alte localiti din jude sau in municipiul Bucureti. ART. 42^1 n cauzele maritime i fluviale, circumscripiile tribunalelor Constana i Galai sunt urmtoarele: a) Tribunalul Constana: judeele Constana i Tulcea, marea teritorial, Dunrea pn la mila marin 64 inclusiv; b) Tribunalul Galai: celelalte judee, Dunrea de la mila marin 64 n amonte pn la km 1.075. SECIUNEA a 2-a Conducerea instanelor judectoreti ART. 43 (1) Fiecare instanta judectoreasc este condus de un preedinte care exercita atribuiile manageriale in scopul organizrii eficiente a activitii acesteia. (2) Preedinii curilor de apel si ai tribunalelor exercita, de asemenea, atribuii de coordonare si control ale administrrii instanei unde funcioneaz, precum si ale instanelor din circumscripie. (3) Preedinii judectoriilor si ai tribunalelor specializate exercita si atribuii de administrare a instanei. ART. 44 (1) Preedinii curilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preedinii tribunalelor au calitatea de ordonator tertiar de credite. (2) Pentru instanele militare, Direcia instanelor militare din cadrul Ministerului Aprrii este ordonator teriar de credite. -----------

ART. 45 (1) In funcie de volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, la curile de apel, tribunale si tribunale specializate, preedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreedini, iar la judectorii, preedintele poate fi ajutat de un vicepreedinte. (2) La Curtea de Apel Bucureti si la Tribunalul Bucureti, preedintele poate fi ajutat de 13 vicepreedini. ART. 46 (1) Preedinii si vicepreedinii instanelor judectoreti iau msuri pentru organizarea si buna funcionare a instanelor pe care le conduc si, dup caz, a instanelor din circumscripiile acestora, asigura si verifica respectarea obligaiilor statutare si a regulamentelor de ctre judectori si personalul auxiliar de specialitate. (2) Verificrile efectuate personal de presedinti sau vicepreedini ori prin judectori anume desemnai trebuie sa respecte principiile independentei judectorilor si supunerii lor numai legii, precum si autoritatea de lucru judecat. (3) Atribuiile date prin lege sau prin regulament in competenta preedinilor sau a vicepreedinilor de instane nu pot fi delegate colegiilor de conducere. ART. 47 Preedinii instanelor desemneaz judectorii care urmeaz sa ndeplineasc, potrivit legii, si alte atribuii dect cele privind activitatea de judecata. ART. 48 Seciile instanelor judectoreti sunt conduse de cte un preedinte de secie. ART. 49 (1) In cadrul fiecrei instane judectoreti funcioneaz un colegiu de conducere, care hotrte cu privire la problemele generale de conducere ale instanei si ndeplinete atribuiile prevzute la art. 41. (2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numr impar de membri si au urmtoarea componenta: a) la curile de apel si tribunale: preedintele si 6 judectori, alei pe o perioada de 3 ani in adunarea general a judectorilor; b) la tribunale specializate si judectorii: preedintele si 2 sau 4 judectori, alei pe o perioada de 3 ani in adunarea general a judectorilor. (2^1) In cazul in care la judectorii si tribunale specializate numrul judectorilor este mai mic de 3, atribuiile colegiului de conducere se exercita de preedinte.

(3) Hotrrile colegiului de conducere se adopta cu votul majoritii membrilor si. (4) La edinele colegiilor de conducere pot participa si preedinii de secii. (5) La curile de apel si tribunale, cnd colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la edinele acestuia participa si managerul economic al instanei, cu vot consultativ. (6) In funcie de problemele supuse dezbaterii, la edinele colegiilor de conducere ale curilor de apel, ale tribunalelor si tribunalelor specializate pot fi invitai si judectori de la alte instane, care nu au drept de vot. (7) Membrii alei ai colegiilor de conducere pot fi revocai de adunrile generale in cazul exercitrii necorespunztoare a atribuiilor prevzute de lege. ART. 50 (1) La instanele judectoreti se organizeaz, anual sau ori de cte ori este necesar, adunri generale ale judectorilor. (2) Adunrile generale ale judectorilor se convoac dup cum urmeaz: a) adunarea general a curii de apel si adunarea general a judectorilor din circumscripia acesteia - de preedintele curii de apel; b) adunarea general a tribunalului si adunarea general a judectorilor din circumscripia acestuia - de preedintele tribunalului; c) adunarea general a tribunalului specializat - de preedintele acestuia; d) adunarea general a judectorilor - de preedintele judectoriei. (3) Adunrile generale ale judectorilor se convoac si la solicitarea unei treimi din numrul judectorilor care fac parte din aceasta. (4) Adunrile generale ale judectorilor se pot convoca si de ctre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanei. ART. 51 Adunrile generale ale judectorilor, prevzute la art. 50 alin. (1), au urmtoarele atribuii: a) dezbat activitatea anuala desfasurata de instane; b) aleg, in condiiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii; c) dezbat probleme de drept; d) analizeaz proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;

e) formuleaz puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii; f) aleg si revoca membrii colegiilor de conducere; g) iniiaz procedura de revocare a membrilor Consiliului Suprior al Magistraturii, in condiiile prevzute de Legea nr. 317/2004*) privind Consiliul Superior al Magistraturii; h) ndeplinesc alte atribuii prevzute de lege sau regulamente. SECIUNEA a 3-a Completele de judecata ART. 52 (1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la nceputul anului, urmrind asigurarea continuitii completului. Schimbarea membrilor completelor se face in mod excepional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioar a instanelor judectoreti. (2) Completul de judecata este prezidat, prin rotaie, de unul dintre membrii acestuia. ART. 53 (1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu, in sistem informatizat. (2) Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui complet dect in condiiile prevzute de lege. ART. 54 (1) Cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judectoriei, tribunalului si curii de apel se judeca in complet format dintr-un judector, cu excepia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurri sociale. (2) Apelurile se judeca in complet format din 2 judectori, iar recursurile, in complet format din 3 judectori, cu excepia cazurilor in care legea prevede altfel. (3) In cazul completului format din 2 judectori, dac acetia nu ajung la un acord asupra hotrrii ce urmeaz a se pronuna, procesul se judeca din nou in complet de divergenta, in condiiile legii. (4) Completul de divergenta se constituie prin includerea, in completul de judecata, a preedintelui sau a vicepreedintelui instanei, a preedintelui de secie ori a judectorului din planificarea de permanenta. ART. 55

(1) Completul pentru soluionarea n prim instan a cauzelor privind conflictele de munc i asigurri sociale se constituie dintr-un judector i 2 asisteni judiciari. Dispoziiile art. 11 i ale art. 52 alin. (1) se aplic n mod corespunztor. (2) Asistentii judiciari participa la deliberri cu vot consultativ si semneaz hotrrile pronunate. Opinia acestora se consemneaz in hotrre, iar opinia separat se motiveaza. CAP. III Instanele militare ART. 56 (1) Instanele militare sunt: a) tribunalele militare; b) Tribunalul Militar Teritorial Bucureti; c) Curtea Militar de Apel Bucureti. (2) Circumscripiile instanelor militare sunt prevzute in anexa nr. 2 care face parte integrant din prezenta lege. (3) Instanele militare au, fiecare, statut de unitate militar, cu indicativ propriu. ART. 57 (1) Instanele militare judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanta poate dispune ca judecata sa se desfoare in alt loc. (2) Instanele militare pot judeca si pe teritoriul altor state, militari romani, membri ai unei forte multinationale, in condiiile in care, potrivit unei convenii internaionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitat jurisdicia romana. ART. 58 (1) La edinele de judecata, judectorii si procurorii militari sunt obligai sa poarte uniforma militar. (2) Cnd inculpatul este militar activ, preedintele completului de judecata, precum si procurorul care participa la judecarea cauzei trebuie sa fac parte cel puin din aceeai categorie de grade. (3) Cnd gradul procurorului nu face parte din aceeai categorie cu gradul nvinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunztoare, numit de conductorul parchetului la care este nregistrat cauza.

ART. 59

(1) In municipiile Bucureti, Cluj-Napoca, Iai si Timioara funcioneaz tribunale militare. (2) Tribunalele militare judeca procesele si cererile date prin lege in competenta lor. (3) Tribunalul militar este condus de un preedinte ajutat de un vicepreedinte. Dispoziiile art. 49-51 se aplica in mod corespunztor, colegiile de conducere fiind formate din preedinte si doi judectori. ART. 60 (1) In municipiul Bucureti funcioneaz Tribunalul Militar Teritorial Bucureti. (2) Tribunalul Militar Teritorial Bucureti este condus de un preedinte ajutat de un vicepreedinte. Dispoziiile art. 49-51 se aplica in mod corespunztor, colegiul de conducere fiind format din preedinte si doi judectori. ART. 61 (1) Curtea Militar de Apel funcioneaz in municipiul Bucureti, ca instanta unica, cu personalitate juridic, fiind condus de un preedinte ajutat de un vicepreedinte. Dispoziiile art. 49-51 se aplica in mod corespunztor, colegiul de conducere fiind format din preedinte si doi judectori. TITLUL III Ministerul Public CAP. I Atribuiile Ministerului Public ART. 62 (1) Ministerul Public i exercita atribuiile in temeiul legii si este condus de procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie. (2) Procurorii i desfoar activitatea potrivit principiilor legalitii, imparialitii si controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiiei, in condiiile legii. (3) Procurorii i exercita funciile in conformitate cu legea, respecta si protejeaza demnitatea uman si apara drepturile persoanei. (4) Parchetele sunt independente in relaiile cu instanele judectoreti, precum si cu celelalte autoriti publice. ART. 63 Ministerul Public exercita, prin procurori, urmtoarele atribuii: a) efectueaz urmrirea penal in cazurile si in condiiile prevzute de lege si participa, potrivit legii, la soluionarea conflictelor prin mijloace alternative;

b) conduce si supravegheaz activitatea de cercetare penal a poliiei judiciare, conduce si controleaz activitatea altor organe de cercetare penal; c) sesizeaz instanele judectoreti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii; d) exercita aciunea civil, in cazurile prevzute de lege; e) participa, in condiiile legii, la edinele de judecata; f) exercita cile de atac impotriva hotrrilor judectoreti, in condiiile prevzute de lege; g) apara drepturile si interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicie, ale disparutilor si ale altor persoane, in condiiile legii; h) acioneaz pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, sub coordonarea ministrului justiiei, pentru realizarea unitar a politicii penale a statului; i) studiaz cauzele care genereaz sau favorizeaz criminalitatea, elaboreaz si prezint ministrului justiiei propuneri in vederea eliminrii acestora, precum si pentru perfecionarea legislaiei in domeniu; j) verifica respectarea legii la locurile de deinere preventiv; k) exercita orice alte atribuii prevzute de lege. ART. 64 (1) Dispoziiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine. (2) In soluiile dispuse, procurorul este independent, in condiiile prevzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, in cadrul procedurii de verificare a conduitei judectorilor si procurorilor, intervenia procurorului ierarhic superior, in orice forma, in efectuarea urmririi penale sau in adoptarea soluiei. (3) Soluiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de ctre procurorul ierarhic superior, cnd sunt apreciate ca fiind nelegale. (4) Lucrrile repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror in urmtoarele situaii: a) suspendarea sau ncetarea calitii de procuror, potrivit legii; b) in absenta sa, dac exista cauze obiective care justifica urgenta si care mpiedica rechemarea sa; c) lsarea cauzei in nelucrare in mod nejustificat mai mult de 30 de zile.

(5) Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, in cadrul procedurii de verificare a conduitei judectorilor si procurorilor, msura dispus, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior. ART. 65 (1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonai conductorului parchetului respectiv. (2) Conductorul unui parchet este subordonat conductorului parchetului ierarhic superior din aceeai circumscripie. (3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, de procurorul-ef al Direciei Naionale Anticorupie sau de procurorul general al parchetului de pe lng curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnai. ART. 66 (1) Organele de poliie judiciar i desfoar activitatea de cercetare penal, in mod nemijlocit, sub conducerea si supravegherea procurorului, fiind obligate sa aduc la ndeplinire dispoziiile acestuia. (2) Serviciile si organele specializate in culegerea, prelucrarea si arhivarea informaiilor au obligaia de a pune, de ndat, la dispoziia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele si toate informaiile, neprelucrate, deinute in legtura cu svrirea infraciunilor. (3) Nerespectarea obligaiilor prevzute la alin. (1) si (2) atrage rspunderea juridic potrivit legii. ART. 67 (1) Procurorul participa la edinele de judecata, in condiiile legii, si are rol activ in aflarea adevrului. (2) Procurorul este liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le considera ntemeiate, potrivit legii, innd seama de probele administrate in cauza. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenia procurorului ierarhic superior, pentru influentarea in orice forma a concluziilor. (3) In procesele penale, la edina de judecata, poate participa procurorul care a efectuat urmrirea penal sau alt procuror desemnat de conductorul parchetului. ART. 68 Procurorul exercita, in condiiile legii, cile de atac impotriva hotrrilor judectoreti pe care le considera netemeinice si nelegale. ART. 69

(1) Ministrul justiiei, cnd considera necesar, din proprie initiativa sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnai de procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie sau, dup caz, de procurorul-ef al Direciei Naionale Anticorupie, ori de ministrul justiiei. (2) Controlul consta in verificarea eficientei manageriale, a modului in care procurorii i ndeplinesc atribuiile de serviciu si in care se desfoar raporturile de serviciu cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate in lucrrile de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza msurile dispuse de procuror in cursul urmririi penale si soluiile adoptate. (3) Ministrul justiiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie sau, dup caz, procurorului-ef al Direciei Naionale Anticorupie informri asupra activitii parchetelor si sa dea ndrumri scrise cu privire la msurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea eficienta a criminalitatii. CAP. II Organizarea Ministerului Public SECIUNEA 1 Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie ART. 70 (1) Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie coordoneaz activitatea parchetelor din subordine, ndeplinete atribuiile prevzute de lege, are personalitate juridic si gestioneaz bugetul Ministerului Public. (2) Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, ajutat de un prim-adjunct si un adjunct. (3) In activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie este ajutat de 3 consilieri. (4) Procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie este ordonator principal de credite. ART. 71 Procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie reprezint Ministerul Public in relaiile cu celelalte autoriti publice si cu orice persoane juridice sau fizice, din ara sau din strintate. ART. 72

Procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie exercita, direct sau prin procurori anume desemnai, controlul asupra tuturor parchetelor. ART. 73 (1) Procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie participa la edinele naltei Curi de Casaie si Justiie in Secii Unite, precum si la orice complet al acesteia, cnd considera necesar. (2) In cazul imposibilitii de participare, procurorul general deleag pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sau ori pe un alt procuror pentru a participa, in locul sau, la edinele naltei Curi de Casaie si Justiie prevzute la alin. (1). ART. 74 Procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie desemneaz, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la edinele Curii Constituionale, in cazurile prevzute de lege. ART. 75 (1) Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie are in structura secii conduse de procurori efi, care pot fi ajutai de adjunci. In cadrul seciilor pot funciona servicii si birouri conduse de procurori efi. (2) In cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie funcioneaz Direcia de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat si Terorism, ca structura specializat in combaterea criminalitatii organizate si terorismului. (3) Direcia de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat si Terorism se ncadreaz cu procurori numii prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, in limita posturilor prevzute in statul de funcii, aprobat potrivit legii. (4) Pentru a fi numii in cadrul Direciei de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat si Terorism procurorii trebuie sa aib o buna pregtire profesional, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel puin 6 ani in funcia de procuror sau judector si sa fi fost declarai admii in urma interviului organizat de comisia constituit in acest scop. (5) La interviu poate participa orice procuror care ndeplinete condiiile prevzute la alin. (4). (6) Interviul consta in verificarea pregtirii profesionale, a capacitii de a lua decizii si de a-si asuma rspunderea, rezistentei la stres, precum si altor caliti specifice. (7) La evaluarea candidailor, vor fi avute in vedere si activitatea desfasurata de procurori, cunoaterea unei limbi strine si cunotinele de operare pe calculator.

(8) Comisia prevzut la alin. (4) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, si este format din 3 procurori din cadrul Direciei de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat si Terorism. Din comisie pot face parte si specialiti in psihologie, resurse umane si alte domenii. (9) Procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie evalueaza, anual, rezultatele obinute de procurorii Direciei de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat si Terorism. (10) Procurorii numii in cadrul Direciei de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat si Terorism pot fi revocai prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul exercitrii necorespunztoare a atribuiilor specifice funciei sau in cazul aplicrii unei sanciuni disciplinare. (11) La data ncetrii activitii in cadrul Direciei de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat si Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa funcioneze potrivit legii. (11^1) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul s funcioneze potrivit legii, procurorii care au activat n cadrul Direciei de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat i Terorism i redobndesc gradul profesional de execuie i salarizarea corespunztoare acestuia avute anterior sau pe cele dobndite ca urmare a promovrii, n condiiile legii, n timpul desfurrii activitii n cadrul acestei direciei. (12) Atribuiile, competenta, structura, organizarea si funcionarea Direciei de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat si Terorism sunt stabilite prin lege special. (13) Dispoziiile art. 48 alin. (10) si (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judectorilor si procurorilor, republicat*), se aplica in mod corespunztor. ART. 76 In exercitarea atribuiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie emite ordine cu caracter intern. ART. 77 (1) In cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie funcioneaz colegiul de conducere, care hotrte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public. (2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, prim-adjunctul, si 5 procurori alei in adunarea general a procurorilor. (3) Dispoziiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplica in mod corespunztor.

ART. 78 (1) Adunarea general a procurorilor Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie se convoac de ctre procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, anual sau ori de cte ori este necesar. (2) Dispoziiile art. 51 se aplica in mod corespunztor. ART. 79 Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie elaboreaz anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care l prezint Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justiiei, nu mai trziu de luna februarie a anului urmtor. Ministrul justiiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie. SECIUNEA a 2-a Direcia Naional Anticorupie ART. 80 (1) Direcia Naional Anticorupie este specializat in combaterea infraciunilor de corupie, potrivit legii, i exercita atribuiile pe ntreg teritoriul Romniei si funcioneaz pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie. (2) Direcia Naional Anticorupie se organizeaz ca structura autonom in cadrul Ministerului Public si este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie. (3) Direcia Naional Anticorupie are personalitate juridic si sediul in municipiul Bucureti. ART. 81 (1) Direcia Naional Anticorupie i desfoar activitatea potrivit principiului legalitii, al imparialitii si al controlului ierarhic. (2) Direcia Naional Anticorupie este independent in raport cu instanele judectoreti si cu parchetele de pe lng acestea, precum si in relaiile cu celelalte autoriti publice, exercitandu-si atribuiile numai in temeiul legii si pentru asigurarea respectrii acesteia. ART. 82 (1) Direcia Naional Anticorupie este condus de un procuror-ef, asimilat primadjunctului procurorului general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, ajutat de 2 adjunci, asimilai adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie.

(2) In activitatea sa, procurorul-ef al Direciei Naionale Anticorupie este ajutat de 2 consilieri, asimilai consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie. (3) Procurorul-ef al Direciei Naionale Anticorupie este ordonator principal de credite. (4) Finanarea cheltuielilor curente si de capital ale Direciei Naionale Anticorupie se asigura de la bugetul de stat. ART. 83 (1) In cadrul Direciei Naionale Anticorupie funcioneaz colegiul de conducere, care hotrte asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet. (2) Colegiul de conducere al Direciei Naionale Anticorupie este constituit din procurorulef, unul dintre adjunctii acestuia si 5 procurori alei in adunarea general a procurorilor. (3) Dispoziiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplica in mod corespunztor. ART. 84 (1) Adunarea general a procurorilor Direciei Naionale Anticorupie se convoac de ctre procurorul-ef al acestui parchet, anual sau ori de cte ori este necesar. (2) Dispoziiile art. 51 se aplica in mod corespunztor. ART. 85 In exercitarea atribuiilor ce-i revin, procurorul-ef al Direciei Naionale Anticorupie emite ordine cu caracter intern. ART. 86 (1) In cadrul Direciei Naionale Anticorupie se pot nfiina servicii teritoriale, servicii, birouri si alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului-ef al acestui parchet. (2) Sediul serviciilor teritoriale si circumscripia acestora se stabilesc de procurorul-ef al Direciei Naionale Anticorupie, de regula, in localitile in care i au sediul parchetele de pe lng curile de apel si in raport cu circumscripiile acestora. ART. 87 (1) Direcia Naional Anticorupie se ncadreaz cu procurori numii prin ordin al procurorului-ef al Direciei Naionale Anticorupie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, in limita posturilor prevzute in statul de funcii, aprobat potrivit legii. (2) Pentru a fi numii in cadrul Direciei Naionale Anticorupie, procurorii trebuie sa aib o buna pregtire profesional, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel puin 6 ani in funcia de procuror sau judector si sa fi fost declarai admii in urma unui interviu organizat de comisia constituit in acest scop.

(3) La interviu poate participa orice procuror care ndeplinete condiiile prevzute la alin. (2). (4) Interviul consta in verificarea pregtirii profesionale, a capacitii de a lua decizii si de a-si asuma rspunderea, a rezistentei la stres, precum si altor caliti specifice. (5) La evaluarea candidailor, vor fi avute in vedere si activitatea desfasurata de procurori, cunoaterea unei limbi strine si cunotinele de operare pe calculator. (6) Comisia prevzut la alin. (2) este numita prin ordin al procurorului-ef al Direciei Naionale Anticorupie si este format din 3 procurori de la Direcia Naional Anticorupie. Din comisie pot face parte si specialiti in psihologie, resurse umane si alte domenii. (7) Procurorul-ef al Direciei Naionale Anticorupie evalueaza, anual, rezultatele obinute de procurorii Direciei Naionale Anticorupie. (8) Procurorii numii in cadrul Direciei Naionale Anticorupie pot fi revocai prin ordin al procurorului-ef al Direciei Naionale Anticorupie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul exercitrii necorespunztoare a atribuiilor specifice funciei sau in cazul aplicrii unei sanciuni disciplinare. (9) La data ncetrii activitii in cadrul Direciei Naionale Anticorupie, procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa funcioneze potrivit legii. (9^1) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul s funcioneze, potrivit legii, procurorii care au activat n cadrul Direciei Naionale Anticorupie i redobndesc gradul profesional de execuie i salarizarea corespunztoare acestuia avute anterior sau pe cele dobndite ca urmare a promovrii, n condiiile legii, n timpul desfurrii activitii n cadrul direciei. (10) Atribuiile, competenta, structura, organizarea si funcionarea Direciei Naionale Anticorupie sunt stabilite prin lege special. (11) Dispoziiile art. 48 alin. (10) si (11) din Legea nr. 303/2004, republicat, se aplica in mod corespunztor. ART. 88 Direcia Naional Anticorupie elaboreaz anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care l prezint Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justiiei, nu mai trziu de luna februarie a anului urmtor. Ministrul justiiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direciei Naionale Anticorupie. SECIUNEA a 3-a Parchetele de pe lng curile de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judectorii ART. 89

(1) Pe lng fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori si familie si judectorie funcioneaz un parchet. (2) Parchetele au sediul in localitile in care i au sediul instanele pe lng care funcioneaz si au aceeai circumscripie cu acestea. (3) Parchetele de pe lng curile de apel si parchetele de pe lng tribunale au personalitate juridic. Parchetele de pe lng tribunalele pentru minori si familie si parchetele de pe lng judectorii nu au personalitate juridic. ART. 90 (1) Parchetele de pe lng curile de apel si tribunale au in structura secii, in cadrul crora pot funciona servicii si birouri. Parchetele de pe lng curile de apel au in structura si cte o secie pentru minori si familie. (2) In raport cu natura si numrul cauzelor, in cadrul parchetelor de pe lng judectorii pot funciona secii maritime si fluviale. (3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de ctre procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, cu avizul ministrului justiiei. ART. 91 In localitile unde funcioneaz sediile secundare ale tribunalelor si judectoriilor se nfiineaz sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanenta, avnd aceeai circumscripie cu sediile secundare ale instanelor pe lng care funcioneaz. ART. 92 (1) Parchetele de pe lng curile de apel sunt conduse de procurori generali. (2) Parchetele de pe lng tribunale, tribunale pentru minori si familie si judectorii sunt conduse de prim-procurori. (3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lng curile de apel si prim-procurorii parchetelor de pe lng tribunale exercita si atribuii de coordonare si control al administrrii parchetului unde funcioneaz, precum si al parchetelor din circumscripie. (4) Prim-procurorii parchetelor de pe lng tribunalele pentru minori si prim-procurorii parchetelor de pe lng judectorii exercita si atribuii de administrare a parchetului. (5) Dispoziiile art. 46 alin. (3) se aplica in mod corespunztor. ART. 93 Procurorii generali ai parchetelor de pe lng curile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lng tribunale au calitatea de ordonatori teriari de credite.

ART. 94 (1) In funcie de volumul de activitate, la parchetele de pe lng curile de apel si tribunale, procurorul general sau, dup caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjunci, iar la parchetele de pe lng tribunalele pentru minori si familie si judectorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct. (2) La Parchetul de pe lng Curtea de Apel Bucureti si la Parchetul de pe lng Tribunalul Bucureti, procurorul general sau, dup caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjunci. ART. 95 (1) Seciile, serviciile si birourile parchetelor de pe lng instane sunt conduse de procurori efi. (2) Conductorul fiecrui parchet repartizeaz procurorii pe secii, servicii si birouri, in funcie de pregtirea, specializarea si aptitudinile acestora. (3) Conductorul fiecrui parchet repartizeaz dosarele procurorilor, innd cont de specializarea acestora. ART. 96 (1) In cadrul parchetelor funcioneaz colegii de conducere, care avizeaz problemele generale de conducere ale parchetelor. (2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lng curi de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judectorii au in componenta procurori care dein funcii de nivelul celor prevzute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instanelor. (3) Dispoziiile art. 49 alin. (2)-(7) se aplica in mod corespunztor. ART. 97 Dispoziiile art. 50 si 51 se aplica in mod corespunztor si pentru organizarea si desfurarea adunrilor generale ale procurorilor. SECIUNEA a 4-a Organizarea parchetelor militare ART. 98 (1) Pe lng fiecare instanta militar funcioneaz un parchet militar. Pe lng Curtea Militar de Apel Bucureti funcioneaz Parchetul Militar de pe lng Curtea de Apel Bucureti, pe lng Tribunalul Militar Teritorial Bucureti funcioneaz Parchetul Militar de pe lng Tribunalul Militar Teritorial Bucureti, iar pe lng tribunalele militare funcioneaz parchetele de pe lng tribunalele militare.

(2) Circumscripiile parchetelor militare sunt prevzute in anexa nr. 2 care face parte integrant din prezenta lege. (3) Parchetele militare prevzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militar, cu indicativ propriu. ART. 99 (1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct. (2) Parchetul Militar de pe lng Curtea de Apel Bucureti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct. ART. 100 (1) Parchetele militare exercita prin procurorii militari atribuiile prevzute la art. 63, care se aplica in mod corespunztor. (2) Parchetele militare efectueaz urmrirea penal in cauzele privind fapte penale comise de militari romani dislocati pe teritoriul altor state, in cadrul unor forte multinationale, in condiiile in care, potrivit unei convenii internaionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitat jurisdicia romana. Procurorii militari participa la edinele de judecata ce se desfoar potrivit art. 57. (3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare special puse in serviciul lor si fata de care exercita atribuiile prevzute la art. 63 lit. b). (4) Dispoziiile art. 96 si 97 se aplica in mod corespunztor. ART. 101 (1) Cnd inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectueaz urmrirea penal trebuie sa fac parte cel puin din aceeai categorie de grade. (2) Cnd gradul procurorului nu face parte din aceeai categorie cu gradul nvinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunztoare, numit de conductorul parchetului la care este nregistrat cauza.

ART. 102 (1) In cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie si Direciei Naionale Anticorupie funcioneaz secii sau servicii de combatere a infraciunilor svrite de militari care au, fiecare, statut de unitate militar, cu indicativ propriu. (2) Pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, precum si pentru stabilirea cauzelor care genereaz sau favorizeaz criminalitatea in rndul militarilor, seciile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie si Direciei Naionale Anticorupie

organizeaz si desfoar activiti comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerului Aprrii Naionale, Ministerului Administraiei si Internelor, precum si din cadrul altor structuri militare, pe baza de protocoale. TITLUL IV Organizarea si funcionarea Institutului Naional al Magistraturii ART. 103 (1) Institutul Naional al Magistraturii este instituia publica cu personalitate juridic, aflat in coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizeaz formarea iniial a judectorilor si procurorilor, formarea profesional continua a judectorilor si procurorilor in funcie, precum si formarea formatorilor, in condiiile legii. (2) Institutul Naional al Magistraturii nu face parte din sistemul naional de nvmnt si educaie si nu este supus dispoziiilor legale in vigoare cu privire la acreditarea instituiilor de nvmnt superior si recunoaterea diplomelor. (3) Institutul Naional al Magistraturii are sediul in municipiul Bucureti. ART. 104 (1) Institutul Naional al Magistraturii este condus de un consiliu tiinific format din 13 membri: un judector al naltei Curi de Casaie si Justiie, un procuror de la Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, un judector al Curii de Apel Bucureti, un procuror de la Parchetul de pe lng Curtea de Apel Bucureti, desemnai de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandai de Facultatea de Drept a Universitii Bucureti, Facultatea de Drept a Universitii "Alexandru Ioan Cuza" din Iai si Facultatea de Drept a Universitii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentani alei ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiie, un reprezentant al asociaiilor profesionale legal constituite ale judectorilor si procurorilor, precum si directorul Institutului Naional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu si l prezideaz. (2) Directorul Institutului Naional al Magistraturii i cei doi adjunci ai acestuia sunt numii i revocai de Consiliul Superior al Magistraturii. Numirea directorului Institutului Naional al Magistraturii i a celor doi adjunci ai acestuia se face din rndul personalului de instruire de specialitate juridic al Institutului, al judectorilor i procurorilor sau al cadrelor didactice din nvmntul superior juridic acreditat potrivit legii. (3) Durata mandatului membrilor consiliului tiinific este de 3 ani si poate fi rennoit, cu excepia mandatului reprezentantului auditorilor de justiie, care este ales pe un an. (4) Calitatea de membru al consiliului tiinific al Institutului Naional al Magistraturii este incompatibil cu calitatea de membru al unui partid politic. -------------ART. 105

Consiliul tiinific al Institutului Naional al Magistraturii propune proiectul de buget si hotrte asupra problemelor care privesc organizarea si funcionarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituii. ART. 106 (1) Institutul Naional al Magistraturii este finanat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, in condiiile legii. (2) Directorul Institutului Naional al Magistraturii este ordonator secundar de credite. ART. 107 (1) Numrul maxim de posturi pentru Institutul Naional al Magistraturii se stabilete prin hotrre a Guvernului. (2) Structura organizatoric, statele de funcii si statele de personal ale Institutului Naional al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii. ART. 108 (1) Personalul de instruire al Institutului Naional al Magistraturii este asigurat, de regula, din rndul judectorilor si procurorilor in funcie, care pot fi detasati in condiiile prezentei legi, cu acordul lor, in cadrul Institutului, cu avizul consiliului tiinific al Institutului. (2) Institutul Naional al Magistraturii poate folosi, in condiiile legii, si cadre didactice din nvmntul juridic superior acreditat potrivit legii, ali specialiti romani si strini, precum si personal de specialitate juridic prevzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicat, pentru desfurarea procesului de formare profesional. (3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naional al Magistraturii la plata cu ora se face in funcie de numrul de ore de seminar sau curs susinute, de indemnizaia bruta lunar a funciei de judector la nalta Curte de Casaie si Justiie si de norma didactica stabilit conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificrile si completrile ulterioare. ART. 109 Prin hotrre a Guvernului se pot nfiina, in subordinea Ministerului Justiiei si a Ministerului Public, centre regionale de formare profesional continua a grefierilor si a altor categorii de personal de specialitate. TITLUL V Asistentii judiciari ART. 110

Asistentii judiciari sunt numii de ministrul justiiei, la propunerea Consiliului Economic si Social, pe o perioada de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime in funcii juridice de cel puin 5 ani si care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: a) au cetenia romana, domiciliul in Romnia si capacitate deplina de exerciiu; b) sunt licentiate in drept si dovedesc o pregtire teoretic corespunztoare; c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal si se bucura de o buna reputaie; d) cunosc limba romana; e) sunt apte, din punct de vedere medical si psihologic, pentru exercitarea funciei. ART. 111 (1) Asistentii judiciari se bucura de stabilitate pe durata mandatului si se supun numai legii. (2) Dispoziiile legale privind obligaiile, interdiciile si incompatibilitile judectorilor si procurorilor se aplica si asistentilor judiciari. (3) Dispoziiile referitoare la concediul de odihna, asistenta medical gratuita si gratuitatea transportului, prevzute de lege pentru judectori si procurori, se aplica si asistentilor judiciari. (4) Asistentii judiciari depun jurmntul in condiiile prevzute de lege pentru judectori si procurori. (5) Numrul total al posturilor de asisteni judiciari si repartizarea posturilor pe instane, in raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiiei. ART. 112 Asistentii judiciari exercita atribuiile prevzute la art. 55 alin. (2), precum si alte atribuii prevzute in Regulamentul de ordine interioar al instanelor judectoreti. ART. 113 (1) Asistentilor judiciari li se aplica dispoziiile legale privind abaterile si sanciunile disciplinare, precum si motivele de eliberare din funcie prevzute de lege pentru judectori si procurori. (2) Sanciunile disciplinare se aplica de ctre ministrul justiiei. (3) mpotriva sanciunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestaie, n termen de 30 de zile de la comunicarea sanciunii, la secia de contencios administrativ i fiscal a curii de apel n circumscripia creia funcioneaz cel sancionat. ------------

(4) Asistentii judiciari pot fi eliberai din funcie si ca urmare a reducerii numrului de posturi, in raport cu volumul de activitate al instanei. (5) Sanciunile aplicate asistentilor judiciari si eliberarea din funcie a acestora se comunica Consiliului Economic si Social de ministrul justiiei. ART. 114 Prin hotrre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic si Social si a Ministerului Justiiei, se stabilesc: a) condiiile, procedura de selecie si de propunere de ctre Consiliul Economic si Social a candidailor, pentru a fi numii ca asisteni judiciari de ctre ministrul justiiei; b) condiiile de delegare, detaare si transfer al asistentilor judiciari. ART. 115 Magistraii consultani in funcie la data de intrrii in vigoare a prezentei legi sunt numii de drept in funciile de asisteni judiciari si i continua activitatea in cadrul tribunalelor de munca si asigurri sociale sau, dup caz, al seciilor sau completelor specializate. TITLUL VI Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanelor si al parchetelor ART. 116 (1) Toate instanele judectoreti si toate parchetele au in structura urmtoarele compartimente auxiliare de specialitate: a) registratura; b) grefa; c) arhiva; d) biroul de informare si relaii publice; e) biblioteca. (2) Instanele judectoreti si parchetele pot avea si alte compartimente stabilite prin regulamentele prevzute la art. 139 alin. (1) si art. 140 alin. (1). (3) Curile de apel si parchetele de pe lng aceste curi, nalta Curte de Casaie si Justiie, Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie si Direcia Naional Anticorupie au, de asemenea, in structura un compartiment de documentare si un compartiment de informatica juridic. Compartimentele de informatica juridic se pot organiza si in structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judectoriilor si a parchetelor de pe lng aceste instane.

(4) Instanele si parchetele militare au in structura si un compartiment de documente clasificate. ART. 117 (1) Biroul de informare si relaii publice asigura legturile instanei sau ale parchetului cu publicul si cu mijloacele de comunicare in masa, in vederea garantarii transparenei activitii judiciare, in condiiile stabilite de lege. (2) Conductorul biroului, care ndeplinete si rolul de purttor de cuvnt, poate fi un judector sau procuror desemnat de preedintele instanei sau, dup caz, de conductorul parchetului ori un absolvent al unei faculti de jurnalistica sau specialist in comunicare, numit prin concurs sau examen. ART. 118 (1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanelor sau parchetelor unde funcioneaz. (2) Repartizarea personalului in cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de preedintele instanei sau de procurorul general ori, dup caz, de prim-procurorul parchetului. (3) La curile de apel, tribunale, tribunale specializate si parchetele de pe lng acestea, compartimentele in care i desfoar activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la seciile Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, la seciile Direciei Naionale Anticorupie, la judectorii si parchetele de pe lng acestea, de grefieri-efi. (4) Personalul de specialitate informatica va fi subordonat din punct de vedere administrativ preedintelui instanei din care face parte si profesional Direciei de exploatare a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Justiiei. (5) Personalul auxiliar de la instanele si parchetele militare, de la seciile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie si Direciei Naionale Anticorupie poate proveni si din rndul militarilor activi. ART. 119 (1) Grefierii care participa la edinele de judecata sau la efectuarea actelor de urmrire penal sunt obligai sa efectueze toate consemnarile despre desfurarea acestora si sa ndeplineasc orice alte nsrcinri din dispoziia si sub controlul preedintelui completului de judecata sau, dup caz, al procurorului. (2) La edinele de judecata, grefierii sunt obligai sa poarte inuta vestimentara corespunztoare instanei unde funcioneaz. inuta vestimentara se stabilete prin hotrre a Guvernului si se asigura in mod gratuit. (3) La edinele de judecata, grefierii militari sunt obligai sa poarte uniforma militar.

ART. 120 (1) In vederea informatizarii activitii instanelor si parchetelor, preedintele naltei Curi de Casaie si Justiie, ministrul justiiei, procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie sau, dup caz, procurorul-ef al Direciei Naionale Anticorupie iau msuri pentru dotarea tehnica corespunztoare a acestora. (2) Numrul informaticienilor se stabilete de ctre preedintele instanei sau, dup caz, de ctre conductorul parchetului, cu avizul conform al direciei de specialitate din cadrul Ministerului Justiiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie. (3) In cazul naltei Curi de Casaie si Justiie si al Direciei Naionale Anticorupie, avizul prevzut la alin. (2) nu este necesar. (4) In vederea crerii unui sistem informatic unitar si funcional, instituiile sistemului judiciar au obligaia de a duce la ndeplinire msurile prevzute in strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aproba prin hotrre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiiei. (5) Dotarea tehnica necesar informatizarii instanelor militare, a sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie ori, dup caz, din cadrul Direciei Naionale Anticorupie, precum si a parchetelor militare se asigura de Ministerul Aprrii Naionale. ART. 120^1 n cadrul parchetelor i pot desfura activitatea specialiti n domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum i n alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice n activitatea de urmrire penal. TITLUL VII Paza instanelor judectoreti si a parchetelor si protecia magistrailor ART. 121 (1) Paza sediilor instanelor judectoreti si a parchetelor, a bunurilor si valorilor aparinnd acestora, supravegherea accesului si meninerea ordinii interioare necesare desfurrii normale a activitii in aceste sedii se asigura, in mod gratuit, de ctre Jandarmeria Romana, prin structurile sale specializate. (2) Numrul personalului Jandarmeriei Romane necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabilete prin hotrre a Guvernului, la propunerea ministrului justiiei si ministrului administraiei si internelor, precum si a preedintelui naltei Curi de Casaie si Justiie. (3) Activitatea personalului prevzut la alin. (2) este coordonata de preedintele instanei sau de conductorul parchetului.

ART. 122 (1) Instanele si parchetele militare dispun de poliia militar pus in serviciul lor de Ministerul Aprrii Naionale, in mod gratuit. Necesarul de personal de poliie militar va fi stabilit prin hotrre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiiei si a Ministerului Aprrii Naionale. (2) Poliia militar pus in serviciul instanelor si parchetelor militare este subordonata preedinilor sau prim-procurorilor acestora. (3) Paza sediilor instanelor si parchetelor militare, a celorlalte spaii folosite de acestea, a bunurilor si valorilor ce le aparin, supravegherea accesului si meninerea ordinii interioare necesare desfurrii normale a activitii se asigura, in mod gratuit, de ctre Poliia Militar. (4) Numrul personalului necesar pentru fiecare instanta sau parchet va fi stabilit de ministrul justiiei, la propunerea preedintelui Curii Militare de Apel si a sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie. ART. 123 Poliia Romana si Jandarmeria Romana au obligaia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuiilor legale, instanelor si parchetelor militare, sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie si din cadrul Direciei Naionale Anticorupie, pentru buna desfurare a procesului penal, la solicitarea acestora. ART. 124 Modul de utilizare a personalului de poliie pentru asigurarea proteciei judectorilor si procurorilor, precum si modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Romane pentru asigurarea pazei sediilor instanelor judectoreti si parchetelor, a bunurilor si valorilor aparinnd acestora, supravegherea accesului si meninerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol ncheiat ntre nalta Curte de Casaie si Justiie, Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, Direcia Naional Anticorupie sau, dup caz, Ministerul Justiiei si Ministerul Administraiei si Internelor. TITLUL VIII Gestiunea economico-financiar si administrativ a instanelor si parchetelor CAP. I Organizarea departamentului economico-financiar si administrativ ART. 125 (1) nalta Curte de Casaie si Justiie, Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, Direcia Naional Anticorupie, curile de apel, parchetele de pe lng curile de apel, tribunalele si parchetele de pe lng tribunale au in structura cte un departament economicofinanciar si administrativ, condus de un manager economic.

(2) Managerul economic este subordonat preedintelui instanei sau, dup caz, conductorului parchetului in cadrul cruia funcioneaz. (3) Departamentul economico-financiar si administrativ din cadrul tribunalelor si parchetelor de pe lng acestea asigura activitatea economic, financiar si administrativ si pentru tribunalele specializate si judectoriile sau, dup caz, pentru parchetele din circumscripia lor. (4) Dispoziiile alin. (1) i (2) se aplic i ordonatorilor de credite pentru instanele i parchetele militare. ART. 126 (1) Poate fi numita in funcia de manager economic persoana care a fost admis la concursul organizat in acest scop de ctre: a) nalta Curte de Casaie si Justiie, pentru managerul economic al acestei instane; b) curile de apel, pentru managerii economici ai curilor de apel si ai tribunalelor; c) Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, pentru managerul economic al acestui parchet si pentru managerii economici ai parchetelor de pe lng curi de apel si tribunale; d) Direcia Naional Anticorupie, pentru managerul economic al acestui parchet. (2) La concursul prevzut la alin. (1) se pot nscrie persoanele care au studii economice superioare si o vechime in specialitate de minimum 5 ani. (3) Numirea in funcia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevzut la alin. (1) se face prin ordin al conductorului instanei sau, dup caz, al conductorului parchetului care organizeaz concursul. (4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar si administrativ este ncadrat de ctre preedintele naltei Curi de Casaie si Justiie, procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, procurorul-ef al Direciei Naionale Anticorupie, preedintele curii de apel sau, dup caz, procurorul general al parchetului de pe lng curtea de apel, pe baza de concurs sau proba practica. (5) Concursul prevzut la alin. (1) si (4) se organizeaz potrivit unui regulament aprobat de preedintele naltei Curi de Casaie si Justiie, de ministrul justiiei, de procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie sau, dup caz, de procurorul-ef al Direciei Naionale Anticorupie. ART. 127 Managerul economic are urmtoarele atribuii principale:

a) conduce departamentul economico-financiar si administrativ al instanei sau parchetului in cadrul cruia funcioneaz; b) rspunde pentru gestiunea economico-financiar a instanelor sau parchetelor fr personalitate juridic din circumscripia instanei sau a parchetului in cadrul cruia funcioneaz; c) ndeplinete, pe baza delegarii primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuiile acestora prevzute de lege; d) organizeaz elaborarea, fundamentarea si prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele si in condiiile prevzute de Legea nr. 500/2002 privind finanele publice, cu modificrile si completrile ulterioare; e) coordoneaz activitatea de administrare a sediilor instanelor si parchetelor si ia msuri pentru asigurarea condiiilor materiale in vederea desfurrii corespunztoare a activitii instanelor si parchetelor; f) ia msuri pentru elaborarea si fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrrile de reparaii curente si capitale ale sediilor si obiectivelor de investiii, urmrete si rspunde de realizarea acestora; g) organizeaz inerea evidentei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanelor ori, dup caz, a parchetelor, precum si a celorlalte bunuri aflate in patrimoniul acestora; h) urmrete si rspunde de utilizarea cu eficienta a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum si a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii; i) organizeaz inerea la zi a contabilitii instanei si parchetului din circumscripia in cadrul creia funcioneaz si controleaz efectuarea corecta a tuturor operaiunilor financiarcontabile in documentele specifice, precum si ntocmirea si prezentarea la termenele stabilite a situaiilor financiare asupra patrimoniului aflat in administrare, potrivit prevederilor Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat; j) coordoneaz activitatea de administrare a sediilor instanelor si parchetelor din circumscripiile in cadrul crora funcioneaz, stabilind msuri pentru asigurarea condiiilor materiale in vederea desfurrii corespunztoare a activitii acestora. De asemenea, asigura ordinea, curenia si paza bunurilor in sediile instanelor, inclusiv msuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor. ART. 128 Managerii economici si personalul de specialitate din activitatea financiar-contabila si din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice si contabile au calitatea de funcionari publici, avnd drepturile si obligaiile prevzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcionarilor publici, republicat, cu modificrile si completrile ulterioare.

ART. 129 Preedinii instanelor si conductorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici. ART. 130 (1) Instanele militare care nu au sediul in municipiul Bucureti si parchetele de pe lng acestea au in structura un compartiment economico-administrativ. (2) Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are urmtoarele atribuii principale: a) ntocmete documentaia pentru achiziiile publice, serviciile si lucrrile necesare desfurrii activitii instanelor; b) asigura aprovizionarea cu materiale de ntreinere si uz gospodresc, mijloace fixe si obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfurrii optime a activitii instanelor; c) asigura ntreinerea si funcionarea cldirilor, instalaiilor tehnico-sanitare de nclzire, a celorlalte mijloace fixe si obiecte de inventar din dotare; d) asigura ordinea, curenia si paza bunurilor in sediile instanelor; e) ntreprinde msuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor, precum si pentru nlturarea consecinelor unor calamitai. CAP. II Bugetele instanelor si parchetelor ART. 131 (1) Activitatea instanelor si parchetelor este finanat de la bugetul de stat. (2) Bugetul curilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judectoriilor este gestionat de Ministerul Justiiei, ministrul justiiei avnd calitatea de ordonator principal de credite. (3) Bugetul pentru parchetele de pe lng curile de apel, tribunale, tribunale specializate si judectorii este gestionat de Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie. (4) Bugetele instanelor si parchetelor militare este gestionat de Ministerul Aprrii Naionale, ministrul aprrii naionale avnd calitatea de ordonator principal de credite. ART. 132 (1) Curile de apel si parchetele de pe lng curile de apel elaboreaz proiectele de buget anual pentru instanele sau, dup caz, parchetele din circumscripiile lor.

(2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiiei sau, dup caz, Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie. (3) Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie si Direcia Naional Anticorupie i elaboreaz propriile proiecte de buget anual. In bugetul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie sunt cuprinse si bugetele parchetelor de pe lng celelalte instane judectoreti. (4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) si (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii. (5) Bugetul naltei Curi de Casaie si Justiie se aproba de adunarea general a judectorilor acestei curi, cu avizul consultativ al Ministerului Finanelor Publice. (6) Proiectele de buget anual ale instanelor militare se elaboreaz de Direcia instanelor militare din cadrul Ministerului Aprrii, iar cele ale parchetelor militare - de secia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie, dup consultarea instanelor, respectiv a parchetelor militare, i se transmit ordonatorului principal de credite. (7) Anual, Guvernul Romniei va include in bugetul Ministerului Aprrii Naionale fondurile necesare potrivit art. 131 alin. (4). ART. 133 (1) Fiecare instanta si fiecare parchet se ncadreaz cu numrul necesar de judectori sau, dup caz, de procurori, precum si cu numrul necesar de personal auxiliar de specialitate si personal al departamentului economico-financiar si administrativ. (2) Preedintele naltei Curi de Casaie si Justiie si preedinii curilor de apel, mpreun cu ministrul justiiei, procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie sau, dup caz, procurorul-ef al Direciei Naionale Anticorupie analizeaz anual volumul de activitate al instanelor si parchetelor si, in funcie de rezultatele analizei, iau msuri pentru suplimentarea sau reducerea numrului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 134 (1) Numrul maxim de posturi pentru instane si parchete se stabilete prin hotrre a Guvernului, la propunerea ministrului justiiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Pentru nalta Curte de Casaie si Justiie, numrul maxim de posturi se stabilete prin hotrre a Guvernului, la propunerea ministrului justiiei si a preedintelui naltei Curi de Casaie si Justiie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Pentru instanele si parchetele militare, numrul maxim de posturi se aproba, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului aprrii naionale. ART. 134^1

(1) n cazul n care buna funcionare a instanelor sau a parchetelor este grav afectat din cauza numrului de posturi vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe perioad nedeterminat, potrivit legii, n cazul n care vacantarea posturilor s-a realizat n urma: a) numirii n funcii de conducere; b) numirii ca procuror n cadrul Direciei de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat i Terorism ori al Direciei Naionale Anticorupie; c) detarii; d) alegerii n funcia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii; e) suspendrii din funcie, n temeiul art. 62 din Legea nr. 303/2004, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare; f) vacantrii din alte cauze, pe o perioad mai mare de un an. (2) Numrul posturilor vacante temporar care se pot ocupa n cazurile prevzute la alin. (1) se aprob pentru fiecare instan sau, dup caz, parchet de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ordonatorilor de credite. (3) Dup ncetarea situaiilor prevzute la alin. (1), n cazul n care judectorul sau procurorul revine la instana sau parchetul unde a funcionat anterior, ordonatorul principal de credite este obligat s-i asigure de ndat un post vacant din fondul de rezerv prevzut la alin. (4) i (5), n cazul n care nu mai exist posturi vacante la acea instan sau parchet. (4) Pentru asigurarea posturilor necesare de judector sau procuror la ncetarea situaiilor prevzute la alin. (1), se constituie, prin bugetul de stat, un fond de rezerv de 75 de posturi de judector i 50 de posturi de procuror. Numrul posturilor din fondul de rezerv se poate actualiza anual prin hotrre a Guvernului. (5) Posturile prevzute la alin. (4) vor fi repartizate instanelor i parchetelor prin ordin al ministrului justiiei, n situaia n care la instanele sau parchetele unde judectorul sau procurorul a solicitat revenirea pe post nu exist posturi vacante. (6) n cazul vacantrii ulterioare a unor posturi la instana sau parchetul respectiv/respectiv, temporar sau definitiv, posturile de judector sau procuror repartizate n condiiile alin. (4) se reinclud de drept, de la data vacantrii, n fondul de rezerv, iar judectorul sau procurorul care a ocupat un astfel de post este considerat ncadrat pe postul care se vacanteaz. Includerea postului vacantat n fondul de rezerv se constat prin ordin al ministrului justiiei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, n termen de 15 zile de la vacantare. (7) Sumele de bani corespunztoare finanrii posturilor neocupate prevzute la alin. (1) vor fi virate la bugetul de stat, la sfritul fiecrui an calendaristic. --------------

ART. 135 (1) Statele de funcii si de personal pentru curile de apel, tribunale, tribunale specializate, judectorii si parchete se aproba cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiiei. (2) Statele de funcii i de personal pentru fiecare instan militar i parchet de pe lng aceasta se aprob prin ordin comun al ministrului justiiei i al ministrului aprrii, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 136*) ncepnd cu data de 1 ianuarie 2008, atribuiile Ministerului Justiiei referitoare la gestionarea bugetului curilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judectoriilor vor fi preluate de nalta Curte de Casaie si Justiie. TITLUL IX Dispoziii tranzitorii si finale ART. 137 Pe lng instanele judectoreti funcioneaz, in condiiile legii, urmtoarele structuri: a) serviciile de reintegrare social si supraveghere; b) oficiile registrului comerului; c) alte structuri nfiinate prin lege special. ART. 138 (1) Statul este obligat sa asigure sediile si celelalte mijloace materiale si financiare necesare pentru buna funcionare a activitii instanelor si parchetelor. (2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureti, consiliile judeene si consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziia naltei Curi de Casaie si Justiie, a Ministerului Justiiei, a Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie si a Direciei Naionale Anticorupie sediile necesare bunei funcionari a instanelor judectoreti si a parchetelor. (3) Drepturile materiale si bneti ale personalului instanelor si parchetelor militare si mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcionarii instanelor si parchetelor militare, sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie si sectiei sau serviciului din cadrul Direciei Naionale Anticorupie se asigura de Ministerul Aprrii Naionale. ART. 139 (1) Prin Regulamentul de ordine interioar al instanelor judectoreti se stabilesc:

a) organizarea administrativ a curilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate si a judectoriilor; b) modul si criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecata, in vederea asigurrii respectrii principiilor distribuiei aleatorii si continuitii; c) atribuiile preedinilor, vicepreedinilor, judectorilor inspectori, preedinilor de secii, ale judectorilor si ale celorlalte categorii de personal; d) organizarea si modul de desfurare a activitii colegiilor de conducere ale instanelor judectoreti si a adunrilor generale ale judectorilor; e) vacanta judectoreasc; f) modul de organizare, funcionarea si atribuiile compartimentelor auxiliare de specialitate; g) modul de organizare, funcionarea si atribuiile departamentului economico-financiar si administrativ. (2) Regulamentul de ordine interioar al instanelor judectoreti se elaboreaz de Consiliul Superior al Magistraturii si de Ministerul Justitei si se aproba prin hotrre a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publica in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. ART. 140 (1) Prin Regulamentul de ordine interioar al parchetelor se stabilesc: a) organizarea administrativ a Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, a Direciei Naionale Anticorupie, a parchetelor de pe lng curile de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judectorii; b) atribuiile procurorilor generali, prim-procurorilor si ale adjunctilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor efi si ale procurorilor, precum si ale celorlalte categorii de personal; c) organizarea si modul de desfurare a activitii colegiilor de conducere ale parchetelor si a adunrilor generale ale procurorilor; d) ierarhia funciilor administrative din cadrul Ministerului Public; e) modul de organizare, funcionarea si atribuiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor; f) modul de organizare, funcionarea si atribuiile departamentului economico-financiar si administrativ din cadrul parchetelor. (2) Regulamentul de ordine interioar prevzut la alin. (1) se aproba prin ordin al ministrului justiiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lng nalta Curte

de Casaie si Justiie sau, dup caz, a procurorului-ef al Direciei Naionale Anticorupie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 141 Referirile la Curtea Suprema de Justiie cuprinse in actele normative in vigoare se considera a fi fcute la nalta Curte de Casaie si Justiie. ART. 142 (1) Datele la care vor ncepe sa funcioneze tribunalele specializate si localitile in care i vor desfasura activitatea se stabilesc, in mod ealonat, prin ordin al ministrului justiiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Dispoziiile prezentei legi privind managerii economici ai instanelor si ai parchetelor se aplica ncepnd cu 1 iulie 2005. (3) Funcia de manager economic se echivaleaza cu funcia de director executiv. (4) Pana la nceperea funcionarii Tribunalului Ilfov si a parchetului de pe lng aceasta instanta, cauzele de competenta acestora se soluioneaz de Tribunalul Bucureti si, respectiv, de Parchetul de pe lng Tribunalul Bucureti.