Sunteți pe pagina 1din 2

Metode de cercetare

Prin metoda se intelege modul de cercetare, sistemul de reguli si principii de cunoastere si de transformare a realitatii obiective.Este, deci, calea pe care o urmeaza procesul de cunoastere pentru elaborarea unor cunostinte despre realitate, drumul de la ipotezele cu privire la fapte la culegerea faptelor Orice metoda are un caracter normativ, in sensul ca ofera indicatii, reguli, procedee si norme asupra modului cum trebuie abordat obiectul cunoasterii. Metodele din stiintele socio-umane pot fi clasificate dupa criterii multiple: A)DUPA CRITERIUL TEMPORALITATII: *metode transversal, care urmaresc descoperirea relatiilor intre laturile, aspectele, fenomenele si procesele socioumane la un moment dat (observatia, ancheta, testul sociometric) *metode longitudinal, care studiaza evolutia fenomenelor in timp (biografia, studiul de caz, studiul panel) B)DUPA REACTIVITATEA , GRADUL DE INTERVENTIE A CERCATATORULUI ASUPRA OBIECTULUI DE STUDIU: *metode experimentale (experimental sociologic) *metode cvasiexperimentale (ancheta, sondajul de opinie, biografia sociala provocata) *metode de observatie (studiul documentelor sociale,observatia) C)DUPA NUMARUL UNITATILOR SOCIALE LUATE IN STUDIU: *metode statistice, care permit investigarea unui mare numar de unitati sociale (ancheta, sondajul de opinie, analizele statistic-matematice) *metodele cauzistice, ce semnifica studiul integral al catorva unitati sau fenomene socioumane (biografia, studiul de caz, monografia sociologica) D)DUPA LOCUL OCUPAT IN PROCESUL INVESTIGATIEI EMPIRICE: *metode de culegere a informatiilor (inregistrarea statistica, studiul de teren, ancheta) *metode de prelucrare a informatiilor (metode cantitative si metode calitattive) *metode de interpretare a datelor cercetarii (metode comparative, interpretative)

EXE: Munca de teren (observatie prin participare): de obicei produce informatii mai bogate si mai detaliate decat alte metode,ofera cercetatorului flexibilitatea de a modifica strategii si de a urma noi indicia. Informatiile pot fi folosite doar pentru studierea unor grupuri sau comunitati relative mici, descoperirile se pot aplica doar grupurilor sau comunitatilor studiate: nu se pot generalize, pe baza unui singur studio de munca in teren. Ancheta: este o metoda complexa in care accentual poate sa cada pe studiul opiniilor, atitudinilor, motivatiilor, aspiratiilor, asupra subiectivitatii umane.Face posibila culegerea eficienta de date despre multimi mari de indivizi cu ajutorul chestionarului. Materialul strans poate fi superficial; acolo unde un chestionar este standardizat, pot fi facute observatii pe baza deosebirilor importante dintre punctele de vedere ale celor care raspund. Raspunsurile pot reflecta ceea ce oamenii sustin ca, cred nu ceea ce cred ei cu adevarat. Cercetarea documentara: poate oferii izvoare de material detaliate, precum si date despre numere mari, in functie de tipul de documente studiate. Este uneori essential atunci cand un studiu este fie complet istoric, fie are o dimensiune istorica definite. Cercetatorul este complet dependent de sursele care exista si care pot fi doar partiale. Izvoarele pot fi greu de interpretat din punct de vedere al masurii in care reprezinta tendintele reale cum ar fi in cazul unor statistici oficiale. Experimentul: influenta unor variabile specific poate fi controlata de catre investigator. De obicei este mai usor de repetat pentru cercetatorii ulterior. Multe aspect ale vietii sociale nu pot fi aduse in laborator. Raspunsurile celor studiati pot fi afectate de situatia lor experimental. Interviul: procedeu de investigatie stiintifica , specific stiintelor sociale, ce urmareste prin intermediul procesului de comunicare verbal dintre doua persoane (cercetator si respondent) obtinerea unor informatii in raport cu un obiectiv sau scop fixat. Testul sociometric: metoda de cercetare , care permite masurarea, ordonarea si prezentarea grafica a unor fenomene sociale si psihosociale (se ocupa cu studiul matematic al proprietatilor psihologice ale populatiilor).Se poate aprecia pozitia concreta a fiecarui individ in interiorul comunitatii, ca si nucleul de relatii din jurul unui individ care este in permanent contact social cu alti indivizi. Sondajul: metoda statistica de stabilire, pe baza esantionarii, a stratificarii opiniilor in raport cu diferite variabile socio-demografice ale populatiei studiate.Se opreste la date de ordin subiectiv (opinii, aspiratii, motivatii), fara sa-si propuna confruntarea acestora cu faptele, cu fenomenele obiective care le determina si eventualele corectii care se impun ca urmare a acestei confruntari.