Referat CNC

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC
4. Programarea centrelor de prelucrare prin frezare CAP I
CAP I
CAP II
CAP II CAP III CAP CAP III IV

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
Un centru de prelucrare,prin frezare,rezultatul adaugirii la o masina de frezat a unui sistem automat pentru schimbarea sculelor si a altor dispozitive pentru manipularea pieselor
CAP VII
CAP IX
Exista mai multe tipuri de centre de prelucrare ,diferentierea facandu-se in functie de numarul de axe programabile.

CAP I
4.1 Centre de prelucrare cu 3 axe 4.1.1 Centre de prelucrare verticale
Video V3
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Fig. 4.1. Un centru de prelucrare cu trei axe are axele X si Y programabile in planul mesei iar axa Z in directia arborelui principal. Un astfel de centru de prelucrare cu o dotare standard costa de la 35000 Euro. Curent centrele de prelucrare cu trei axe sunt de tipul vertical. In figura nu sunt reprezentate sistemul de schimbare a sculelor, echipamentul CNC,sistemul de paletizare etc. Cu trei axe se poate prelucra ,cu partea frontala a sculei: -o suprafata a unui cub - patru alte suprafete cu partea cilindrica ( un buzunar).
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
4.1.2 Centre de prelucrare orizontale cu trei axe
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
Fig.4.2. Figura prezinta un centru orizontal cu trei axe. Se observa orientarea diferita a axelor X,Y,Z. Acest tip de masina este mai scump. In varianta standard de dotare poate costa 50000 Eur. In figura nu sunt reprezentate sistemul de schimbare a sculei , controlul numeric etc. Se pot prelucra aceleasi tipuri de suprafete ca si in cazul masinii verticale, la care se adauga facilitatile oferite de dispozitivele speciale.
CAP VII
CAP IX

CAP I
4.2 Centre de prelucrare orizontale cu patru axe
simulare centru de prelucrare orizontal 4 axe
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Fig.4.3. Exista atat varianta orizontala cat si cea verticala. A patra axa este de rotatie a mesei. Costul unei asemenea masini incepe de la 55000. O structura similara se poate obtine si prin adaugarea unei mese rotative la un centru vertical cu trei axe .Aceasta completare este posibila numai daca echipamentul CNC poate realiza comanda celor patru axe Frecvent pe paleta se monteza dispozitive de prindere cu pozitii multiple. O astfel de solutie asigura prelucrarea simultana a mai multor piese de dimensiuni mai mici ( fig.4.4)
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II
Se pot prelucra ,cu suprafata frontala a sculei, patru din suprafetele cubului. Utilizand suprafata laterala a sculei se pot prelucra suplimentar inca doua suprafete.

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Fig.4.4.
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

4.3 Centre de prelucrare cu cinci axe
Video :Cap de frezare 6 axe
CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Fig. 4.5. Costul unor asemenea centre de prelucrare depaseste suma de 125000. Constructiv sunt asemanatoare cu centrele cu patru axe .A cincea axa poate fi inclusa in masa rotativa, solutia cea mai ieftina. O solutie complexa presupune existenta unui cap de frezare montat in arboreal principal avand doua axe. Solutia de compromise o reprezinta capul de frezat cu o singura axa de rotatie in plan vertical(vezi desen). Sunt utilizate pentru prelucrarea pieselor complexe din industria aerospatiala, auto. Pot fi prelucrate ,cu suprafata frontala a sculei, cinci din suprafetele cubului si sase cu partea frontala a sculei. Este important de precizat si faptul ca se pot realize prelucrari dintr-o singura prindere care pe alte masini ar necesita mai multe prinderi. Rezulta o precizie ridicata .
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
Video :
CAP I
CAP II
Masa 2 axe Matsuura MAM-72 Engine Block Machining

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

Video :
CAP I
Cap de frezare 5 axe
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
4.4 Centre de prelucrare cu schimbator de palete
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Fig.4.6. Fig.4.7.
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Majoritatea centrelor de prelucrare pot fi dotate cu schimbator de palete cu scopul de a creste productivitatea. Fara un asemenea dispozitiv aducerea semifabricatului pe masa centrului de prelucrare este de tip secvential. Cu un astfel de sistem , operatorul poate reincarca paletele in timp ce masina prelucreaza alte piese , asigurandu-se astfel prinderea simultan cu po.

Video
CAP I
CAP I
Centru de prelucrare cu schimbator de palete
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Dublu clic pe imagine
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

Aplicatii CAM CAP I
Operatii de degrosare (Sprut CAM)
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
1.Procedeul Waterline (curbe de nivel , situate in planul XY) Se indeparteaza materialul situat in afara modelului 3D.Majoritatea materialului se indeparteaza prin miscarea sculei in planul X-Y.Operatia se foloseste pentru degrosarea primara a modelelor complexe 3D.
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

2.Procedeul Plan (curbe situate in planul Y- Z )
CAP I
CAP I
CAP II
Se indeparteaza materialul situat in afara modelului 3D. Scula se deplaseaza in sectiuni paralele dispuse vertical.Pentru a reduce presiunea asupra sculei se recomanda utilizarea unor valori mici pentru Z. Finisarea este mai buna decat cea aferenta primului

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

Operatii de finisare
CAP I
1.Frezarea curbe 3D
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Genereaza o serie de deplasari ale sculei in lungul curbelor (de orice forma).Traiectoria in plan este similara cu cea de la conturarea 2D. Coordonata Z , in fiecare punct , este calculata ca o deplasare dupa axa Z, , corespunzatoare coordonatei Z a punctului respectiv .
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
2.Operatia de gravare.
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Operatia realizeaza gravarea, in 2 D, pe suprafetele plane.Imaginea ce urmeaza a fi gravata este formata din proiectia curbelor pe planul orizontal X-Y.Deplasarea orizontala a sculei prelucreaza in mare masura laturile modelului.Pentru a crea colturi interioare ascutite se utilizeaza frezarea 3D.
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
3.Procedeul Waterline.
CAP I
CAP II
Frezarea se realizeaza prin deplasarea sculei in planul XY. Se obtin rezultate bune la prelucrarea modelelor cu pereti apropiati de verticala.

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
4.Procedeul Plan
CAP I
CAP II
Scula se deplaseaza in planuri paralele dispuse vertical. Se obtin rezultate bune la prelucrarea unor suprafete plate si cand suprafetele verticale sunt perpendiculare pe traiectoria sculei.

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

5.Operatii combinate
CAP I
Prelucrarea are loc in doua etape: -in prima se utilizeaza procedeul cu traiectoriea orizontala a sculei. -pentru zonele neprelucrate se apeleaza la traiectoria sculei in planul vertical.
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

6.Optimizarea procedeului Plan.
CAP I
Sunt create doua planuri avand traiectoria sculei mutual perpendiculara.
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

6.Alte procedeuri.
CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
4.5 Sistemul de coordonate a centrelor de prelucrare
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Fig.4.8.
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
Masina MicroCut- Fanuc
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
In explicatiile viitoare se va utiliza centrul de prelucrare, cu trei axe , MicroCut, avand urmatoarele caracteristici principale: -puterea 7 hp, -turatia AP: 10000 RPM, -avans rapid :24 m/min -avand de lucru pana la : 10000 mm/min, -arbore principal : Con ISO 40, -magazin scule 16 , -curse 610x355x520 mm, -precizia de pozitionare 0.005 mm
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
4.6 Consideratii privind programarea centrelor de frezare 4.6.1 Aspecte generale

Programul se intocmeste intodeauna considerand deplasarea sculei si nu miscarile efective de pe masina.
La majoritatea centrelor de prelucrare , capul deplaseaza scula pe directia axei Z , sensul pozitiv fiind acela in care creste distanta intre piesa si scula. La majoritatea centrelor de frezare , masa se misca in directia X si Y, semnul X + este sensul in care masa se deplaseaza spre stanga , iar sensul Y+ este de la montant inspre operator. Nota:Nu trebuie sa fiti preocupati de aceste reguli, deoarece acestea sunt o problema de operare si nu de programare.
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
Nu uitati ca totdeauna programul se intocmeste considerand scula in miscare. Offset-ul dispozitivului de fixare a piesei (distanta dintre MCS 0,0,0 si WCS 0,0,0) se introduce in echipament.. Originea piesei WCS se stabileste convenabil de catre programator. Valoarea lungimii fiecarei scule se introduce deasemenea in echipamentul de control, astfel se compenseaza diferentele de lungime dintre scule .
CAP VII
CAP IX

CAP I
Incremental vs.Absolute
In majoritatea cazurilor se utilizeaza programarea in sistem absolut Editarea programului in cazul unor schimbari in program este mult mai usoara in sistem absolut si poate fii deasemenea mai usor urmarita. Anumite operatii repetitive cum ar fi:realizarea unor gauri in diferite tipuri de structuri sunt de preferat sa fie programate in sistem incremental (se va vedea in continuare)
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
4.6.2 Sistemul de scule

Scule aschietoare: Sculele frecvent utilizate pentru centre de prelucrare prin frezare sunt din otel de scule / rapid si cu placute (carburi metalice si materiale mineralo-ceramice.)
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Fig. 4.9.

Freze deget Freze frontale
CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Fig. 4.10. Fig. 4.11.
CAP VII CAP VI

CAP VIII
Sculele cu placute asigura o viteza de aschiere mai mare decat cele din otel rapid insa calitate suprafetei rezultata este mai slaba . Frezele frontale cu placute, asigura o productivitate mare si o calitate buna a suprafetei prelucrate cu placute .
CAP VII
CAP IX

CAP I
Tipuri de frezare
Toate masinile CNC sunt echipate cu suruburi cu bile astfel realizate incat inlatura jocul dintre flancurile piulitei si suruburile.Ca urmare pe astfel de masini se poate realize atat frezarea in sensul avansului cat si contra avansului.
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Frezarea in sensul avansului are mai multe avanataje printer care se mentioneaza calitatea mai buna a fetei , durabilitatea mai mare , si freza are tendinta de a se indeparta de piesa. In tehnologia CNC este preferabil sa programati frezarea in sensul avansului decat cea conventionala contra avansului

CAP I
Freze cilindro-frontale speciale Freze frontale speciale
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Fig. 4.12. -forma odulata a muchei de aschiee genereaza forte reduse de aschiere si asigura o aschiere precisa. Fig.4.13. -se utilizeaza pentru frezare aliaje de aluminiu cu viteze mari de aschiere (5000m/min), utilizeaza placute din carbura de wolfram
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
Freza cu cap sferic pt finisare
Freza deget cu cap sferic
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Rezultatele extraordinare obtinute cu aceasta freza de finisare se datoreaza combinatiei dintre lama sa sigmoidala si sistemul precis de fixare, ceea ce duce la rigiditatea extrema a capului de taiere. Fig. 4.14. Sunt realizate cu placute radiale detasabile profile complexe. acoperirite cu un strat ultra dur de ZX produs prin intermediul nanotehnologiei.
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Fig. 4.15.

CAP I
Tipuri de scule
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Dublu click
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

Operatii specifice frezarii
CAP I
- frezare plana
- frezare buzunar
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
- interpolare circulara
- burghiere plus frezare (h>2d)
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
- Frezare buzunare inchise - Burghiere si frezare buzunar
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
- Frezare buzunare interp.elicoidala
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
1.Frezare plana. 2.Frezare cu programare. 3.Frezare profilata. 4.Frezare cavitate. 5.Frezare canal. 6.Frezare strung. 7.Frezare filet. 8.Debitare. 9.Frezare rapida. 10.Frezare prin patrundere. 11.Frezare cavitate , miscare elicoidala. 12.Interpolare elicoidala. 13.Interpolare circulara. 14.Frezare trohoidala.(cf.DEX: trohoida-Curb descris de un punct al unui cerc care se deplaseaz pe o suprafa plan.)
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
Aplicatii scule moderne
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
4.7.Aplicatii CNC
4.7.1.Cateva aspecte generale
CAP I
CAP II
Programarea centrelor de prelucrare prin frezare

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Planificarea si programarea
In realizare unui program corect este necesar sa fie urmariti o serie de pasi: 1. 2. 3. 4. analiza desenului piesei pentru a se contura o idee generala asupra modului de a proceda stabilirea modului de prindere a semifabricatului pentru a putea realiza cat mai multe prelucrai dintro singura prindere. stabilirea sculei ce urmeaza a fi utilizata. stabilirea secventelor de prelucrare , separat pentru fiecare scula .
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX
5.
convertirea secventelor operatiilor in coduri program si simularea programului.

CAP I
CAP I
Coduri G si M
CAP II
Centrele de prelucrare utilizeaza pentru programarea ISO, coduri:

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
G-numite si coduri pregatitoare

spun echipamentului ce fel de miscare/functie trebuie indeplinita. Ex.: deplasare rapida, interpolare liniara, prelucrare filet, etc.
M- numite si coduri auxiliare

Conduc la pornirea/oprirea arborelui principal, pornirea/oprirea lichidului, schimbarea sculei.Au efect si aupra echipamentului conventional de actionare si a modului de derulare a programului
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
Cateva coduri frecvent utilizate.
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
Modal Majoritatea codurilor sunt modale:au efect pana sunt schimbate
CAP I
CAP II
Se programeaza numai ce se schimba , nimic altceva.

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Observatii.: Nu toate masinile admit mai multe coduri G si M intr-un bloc Atentie la caracterul de inceput program 0, toate celelalte sunt zero (0) Caracterele alfabetice sunt majuscule A nu se uita punctul zecimal (la CNC).Valoarea a X 30 este interpretata X 0.030 (BLU=.001)
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
HOME Sublinieri speciale privind trimiterea sculei active pe centrele de prelucrare in pozitia de referinta
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Centrele de prelucrare echipate cu echipamente NC nu au implementata o functie G in acest scop.Pentru a evita coliziuni scula/piesa /dispozitiv prima deplasare se programeaza pe axa Z in sensul pozitiv.
Programarea codului G28 cere (la unele echipamente) deplasarea printr-un punct intermediar.
In cazul general scula se pozitioneaza in afara piesei inainte de programarea codului G28, ca urmare punctul intermediar nu este utilizat. Pentru a preciza totusi prin program un punct intermediar, se programeaza o deplasare incrementala de valoare 0: -G91 G28 Z0 ceea ce inseamna deplasare in HOME pe axa Z , incremental, printr-un punct situat la distanta 0 de pozitia actuala
CAP VII CAP VI

CAP VIII
-G91
-G91
G28
G28
Y0
X0
CAP VII
CAP IX
PROGRAMAREA deplasarii in HOME pe axa Y se face pt. a usura eliberarea piesei la terminarea prelucrarii

CAP I
Programul cuprinde numai patru ( 4 ) categorii de blocuri:
CAP I
CAP II
1.Start program ,
2.Schimbare scula , 3.Sfarsit program , 4.Functii pentru prelucrare .

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Primele trei categorii sunt , in general , aceleasi pentru orice program intocmit pentru o anumita masina.
Studiul manualului masinii este obligatoriu!!
CAP VII CAP VI

CAP VIII
Pentru echipamentele NC,cele patru categorii de blocuri nu se pot diferentia atat de evident .
CAP VII
CAP IX

CAP I
Programarea functiilor pentru centrul de prelucrare, MICROCUT
CAP I
CAP II
Remember , limbajul CNC nu este 100% standard pentru toti constructorii de masini unelte si echipamente. HAAS utilizeaza o programare generica , compatibila cu echipamentul Fanuc.Atentie la programarea schimbarii sculei si trimiterea sculei in pozitia HOME.

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
MICROCUT FANUC
START PROGRAM
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
4.7.2. Aplicatii CNC. Intocmirea unui program
CAP I
CAP II
Centru de prelucrare Exemplu 1

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Material piesa:otel carbon 50 daN/mm Debitat la L=80 mm din platbanda h=20 mm Scula: Freza cilindrica frontala Semifabricat:
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Fig.4.16

CAP I
Planificarea si Programarea (1)
CAP I
CAP II
1.Examineaza desenul atent si concepe o idee generala asupra modului in care

vei proceda a. Stabileste originea piesei in coltul din stanga a suprafetei finisate

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Fig.4.17
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX
a. b.
Prelucreaza partea frontala (din stanga) a piesei ce se sprijina de un opritor (plasat in dreapta) Programeaza stop ,intoarce piesa si realizeaza cota 75

CAP I
2. Cum se fixeaza piesa? Pe masa masinii se fixeaza menghina cu bacuri .Piesa se aseaza astfel incat suprafata superioara( ce urmeaza a fi frezata ) sa depaseasca inaltimea bacurilor.Strangearea se realzeaza pe cota 50 din desenul piesei .Deoarece se prelucreaza capetele semifabricatului, pentru a realiza cota de 75 , latimea bancurilor nu trebuie sa depaseasca aceasta cota.La unul din capetele piesei se monteaza pe masa masini unelte un opritor. Menghina A1 STAS 424-83
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Fig. 4.18 Schita fixare piesa
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Se va utiliza un adaos pentru sprjinul piesei de inaltimea 22 mm

CAP I
Scula: Freza cilindro-frontala, Z=4 dinti: 16
CAP I
CAP II
Freza
de scule)
16X117STAS 1683-80/Rp3 (vezi si cataloage firme producatoare

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
Lungimea folosibila a dintilor este de 32 mm Raza de rotunjire la varf R=0
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
3. Regimul de aschiere (Varianta clasica) Avansul: s=0.08 0.05 mm/dinte tab.9.6 [ ]
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Viteza de aschiere , tab.9.43 [ ]
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
Planificarea si programarea (4)
CAP I
CAP II
4. Scrie secventa de executie a operatiilor: A.Pozitionarea rapida a sculei la 2.5 mm in partea stanga si la o distanta de siguranta dupa axa Y. B.Pozitioneaza rapid scula la adancimea de aschiere (z=h piesa+D).Valoarea D se adopta in functie de raza de rotunjire a sculei (vezi desen).Indeparteaza atent adaosul de material ,apoi deplasare rapida sus. C.Deplaseaza in punctul de zero, dupa Y si Z , intoarce piesa. D.Repeta A si B, exceptie pentru pozitia finala X E.Frezeaza partea superioara a piesei cu adaosul de 2.0 mm (vezi desen) F.Sfarsit program.

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
Planificarea si programarea (5)
CAP I
CAP II
5.Converteste secventa operatiilor in program sursa de prelucrare:

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Inceput program Prelucreaza partea stanga Intoarce piesa Prelucrare lungimea piesei Indeparteaza adaosul de prelucrare de pe fata superioara Sfarsit program
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
O sistematizare a procesului
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
1.Ambele parti ale piesei sunt debitate ca urmare se va indeparta, succesiv excesul de material de pe ambele parti ( 2x adaos 2 ,5 mm)
2.Scula se va pozitiona initial la z=4 mm, deoarece Z=0 este pe suprafata prelucrata a piesei finite (vezi detaliu A)
? ?
CAP VII CAP VI

CAP VIII
3.Tine minte, programeaza ca si cum scula s-ar misca dupa toate cele trei directii, chiar daca piesa se misca dupa directiile X si Y
Fig.4.19
4.Tine minte , se programeaza centrul sculei .Contactul cu piesa trebuie decalat cu raza sculei.
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

De ce pozitionarea initiala la X=-10500 (10.5)
CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Fig.4.20 Dupa intoarcerea piesei :
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Fig.4.21

CAP I
CAP I
Ce face masina?
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Dublu clic pe poza pentru a viziona animatia
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
Continuare program cu a doua aschiere pentru lungime
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
Frezare partea superioara a piesei
Traiectoria conturului sculei trebuie calculata astfel incat sa se suprapuna portiunile aschiate adiacente:
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
Fig.4.22.
Traiectoriile indicate asigura suprapunerea portiunilor aschiate cu 1 mm.
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

Scule recomandate pe operatii:
CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II
CAP II CAP III CAP III CAP IV

CAP V CAP IV
CAP VI CAP V
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP VI CAP V
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP VI CAP V
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP VI CAP V
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP III
CAP II
CAPIV III CAP

CAP VIV CAP CAP CAPVI V CAP VII CAP VI CAP VIII CAP IX
CAP VII

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP VI CAP V
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

FORMULE GENERALE PENTRU FREZARE
CAP I
CAP I
Viteza de aschiere (m/min) Turatia AP (min-1) Viteza de avans (mm/min) Avansul pe dinte (mm) Avansul pe rotatie (mm/rot)
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Productivitatea (cm3) Adancimea medie de aschiere (mm) (frezare plana si laterala) cand ae/Dc <0.1 Adancimea medie de aschiere (mm) ae/Dc>0.1
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Timpul de prelucrare (min.)

Puterea (kW)

CALCULUL PUTERII
CAP I
Formula generala de calcul este:
CAP I
CAP II
Exemplu de calcul Date initiale: -frezare plana ,material CMC 01.3, unghi de atac 45o -diametrul frezei : Dc= 125 mm -adancimea de aschiere : ap=5mm -latimea de aschiere : ae=
100

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
mm
-avansul pe dinte : fz=0.2 mm/dinte -viteza de avans a mesei : vf=1000 mm/min Pentru un procent de angajare a frezei de 80% este K=5.4 (vezi tabelul urmator)
CAP VII CAP VI

CAP VIII
Valorile rezultate prin aplicarea formulei anterioare sunt specifice unui unghi =0o .
CAP VII
CAP IX

EXEMPLU PENTRU SELECTAREA PARAMETRILOR DE ASCHIERE
CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Se indica un exemplu pentru alegerea valorii vitezei de aschiere si a avansului Date de intrare: - Freza R245-125Q40-12M - Placuta R245-12T3 M-PM GC4030 - Materialul piesei SS 1672-08 Formule:
Vc
Pentru selectarea vitezei de aschiere este necesar sa se precizeze: -adancimea maxima de aschiere hex (ANEXA 1 tabelul 1) - materialul precizat in clasificarea Coromant (CMC)
Scula selectata R245 are unghiul de atac de 45 o si placuta de tipul PM , diametrul De=125mm Materialul SS 1672-08 are codul CMC 01.2 (duritatea 150 HB) Adancimea maxima de aschiere tabelara este de hex =0.17 mm Viteza de aschiere aprox. 283m/min (Anexa 1 tabelul 2 ) in domeniul 325-270 m/min Pentru placuta 4030 si materialul CMC 01.2 Valoarea vitezei se corecteaza in functie de duritatea materialului: Pentru HB180 factorul de corectie este 0.92
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Viteza de avans vf=8*667*0.24=1281 mm/min
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
Pentru alte valori ale unghiului este necesara o corectie conform cu valoarea coeficientului M (tabelul urmator)
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Exemplu:
Pentru o freza cu =21o factorul M=0.79 conduce la o valoare a puterii consummate la Pc=27.0x 0.79=21.3 kW

Valorile constantei k utilizata in calculul puterii (=0.80)
CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP VI CAP V
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP VI CAP V
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP VI CAP V
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

Anexa 1
CAP I
Avansuri recomandate la frezare (tabelul 1)
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP VI CAP V
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP CAP III IV

CAP V CAP IV CAP V VI CAP CAP VII CAP VI CAP VIII CAP IX
CAP VII

Viteze de aschiere recomandate (tabelul 2 )
CAP I
CAP I
CAP II
CAP III
CAP II
CAPIV III CAP

CAP VIV CAP
CAP CAPVI V
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II
CAP III
CAP II
CAPIV III CAP

CAP VIV CAP
CAP CAPVI V
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP VI CAP V
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP VI CAP V
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP VI CAP V
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP VI CAP V
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV CAP VI CAP V CAP VII
CAP VI CAP VII

CAP IX
CAP VIII

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV CAP VI CAP V CAP VII
CAP VI CAP VII

CAP IX
CAP VIII

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
Pentru detalii referitoare la calculul datelor de aschiere pt diferite operatii,tipurile de placute,sculele,modul de fixare, etc se va consulta: www.sandvick.com
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
APLICATII CNC. FREZARE 2 Centre de prelucrare. Exemplul 2
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
Fig.4.23
CAP VII
CAP IX

Desenul piesei
CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
2
CAP VII CAP VI

CAP VIII
Fig.4.24
Material piesa: otel carbon 45daN/ mm Semifabricat: banda din otel, debitata la L=80, latimea b=50, h=20;
CAP VII
CAP IX
Precizia piesei impune si opeartia de finisare, cu un adaos de finisare a=0,5mm, pentru profilare.

CAP I
CAP I
1.
Analiza desenului piesei, gasirea solutiei de prelucrare
CAP II
A. Se alege originea sistemului de coordonate al piesei, (WCS) in coltul din stanga fata. B. Se prelucreaza o parte a piesei, cu sprijin prin tamponare. C. Programeaza un stop pentru a intoarce piesa, prelucrare la L=75. D. Frezare partea superioara la h=18mm. E. Prelucrarea profilului in 2 treceri: degrosare si finisare. F. Prelucrarea colturilor

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
Fig.4.25
CAP VII
CAP IX

CAP I
Planificarea si Programarea ( 2-3 )
CAP I
CAP II
2.

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Modul de fixare a piesei : menghina (vezi ex.1) Simbolizare: A1 STAS 4247-83 Stabilirea sculei : freza deget (vezi ex.1) Simbolozare : Freza 16x117 STAS 1683-80 / Rp3 Lungimea folosibila a dintilor: 32mm
3.
Calculul regimului de aschiere (vezi ex.1) - Turatia 338 rot/min - Viteza de avans F85
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II
4. Indicati secventele operatiilor de prelucrare:

A. Deplasare rapida la X -5.0mm, Y < (-10mm). B. Pozitionare la Z -30mm, prelucrare fata din stanga, deplasare rapida sus.

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
C. Deplasare in HOME, pe axele Y si Z, apoi intoarce piesa.

D. Repeta A. si B., exceptie pozitia finala de X. E. Prelucrarea partii superioare cu ados de prelucrare de: ad=5mm.
F. Conturare de degrosare, lasand un adaos af=0,5mm.

G. Conturare de finisare. H. Indeparteaza materialul in exces in colturile din apropierea razei.
CAP VII CAP VI

CAP VIII
I. Sfarsit program.
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II
5. Converteste secventele operatiilor in program: Start program; Prelucrare partea stanga;

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Intoarce piesa; Prelucrare finala L=75; Indeparteaza adaosul de pe suprafata exterioara; Conturare de degrosare; Conturare de finisare;
CAP VII CAP VI

CAP VIII
Prelucrare colturi;
Sfarsit program;
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II
Nu muncii in plus

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Observa ca operatiile de prelucrare pentru realizare lungimii L si a inaltimii piesei sunt identice cu cele din exemplu Nr.1;
Se va copia primul program si se vor adauga blocurile aditionale pentru a creea acest program; Acest lucru se va realiza usor, apeland Save As in Notepad sau alt editor si apoi se adauga la fisierul nou creat.
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

Programul pentru realizarea lungimii si a grosimii piesei
CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Se adauga programul pentru conturare.

Studiu general al primei treceri de conturare
CAP I
CAP I
CAP II
A punct de start (6,75; -9) X= 15-8-0,25=6,75

B punctul doi (6,75; 48,25) Y= 10 + 30 +8+0,25 = 48,25 C punct de start interpolare circular (45; 48,25)

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
D punct final interpolare circular (45; 1,75)

E centrul arcului de cerc; (45; 25) I = XC- XE = 40 40 = 0 ; J = YC YE = 40,25 25 =15,25;
Fig.4.26
Prelucrarea: Poziionarea rapid n A, apoi deplasare cu avans de lucru dup traiectoria A B C D A. Not: Program fr C.R. In cazul prelucrrii pe CPV-1, datorit restriciei de cadran prelucrarea se face in 2 blocuri punctul : C-F si F-D. punctul F(65,25 ; 25 )
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

Analiza general pentru trecerea de finisare
CAP I
CAP I
CAP II
G - ( 7; 2 ) punct final pentru degrosare si de start pentru finisare

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
H ( 7; 48 ) I ( 45; 48 ) J ( 45; 2 ) K ( 68; 25 ) E ( 40 ; 25 ) I = XI- XE = 45 45 = 0

J = YI YE = 48 25 = 23
CAP VII CAP VI

CAP VIII
Prelucrare:
Fig.4.27
CAP VII
CAP IX
Achierea se continu dup operaia de degroare. Dup realizarea conturrii, scula se va deplasa n partea stang n afara piesei pentru a prelucra colurile.

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
HAAS VF-1 G0 X75.0 Z-8.0 G1 M9 M5 G49 G91 G28 G90 M30 % Z1.0 Y60.0 Y-9.0
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
G28 Y0
Z0
CPV-1
N195 N196 N200 N205 N205 LF N210 G00 Z1000 LF X75000 Y60000 LF Z-8000 LF G1 Y-9000 LF G00 Z50000 M09 M30 LF
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Fig.4.28

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Nota. La prelucrarea prin conturare ramane o portiune, in zona colturilor, neprelucrata:
CAP VII CAP VI

CAP VIII
303 252
Obs.
(15 16) 8.05mm
CAP VII
CAP IX
Cele doua treceri , degrosare si finisare pot fi realizate cu un singur program exploatand facilitatile oferite de CR. Incercati.

CAP I
Aplicaii CNC
CORECIA DE RAZ PENTRU CENTRE DE PRELUCRARE PRIN FREZARE
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

De ce corectia de raza (C.R.) ?
CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
Precizia de prelucrare, la finisare, cu partea cilindrica a frezelor (numita profilare /conturare), a suprafetelor, depinde de precizia frezei si de diametrul real al frezei in raport de cel considerat in programare. Uzura sculei produce schimbarea profilului suprafetelor. Reascutirea frezelor conduce la un diametru mai mic decat cel nominal.
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
Alternative privind programarea CR (1)
A. Se programeaza traiectoria centrului frezei (echidistanta) pentru prelucrarea de degrosare. Se activeaza C.R. numai trecerile de finisare, programand conturul piesei. R f pentru 0 Operatorul, functie de tipul ECN, introduce valoarea nominala a diametrului frezei in echipament; Pe masura realizarii pieselor, acestea se masoara, si in functie de rezultat, operatorul introduce mici deviatii pentru a mentine piesa in tolerantele impuse;
B. Se intocmeste un singur program continand conturul piesei si activand C.R. Pentru operatia de degrosare operatorul introduce o valoare a diametrului nominal ( ) mai mare cu valoarea adaosului de finisare Rd
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
dect valoarea diametrului sculei;
af
Rd
Rnom
CAP VII CAP VI

CAP VIII
Pentru operaia de finisare operatorul modofic valoarea CR.
CAP VII
CAP IX

CAP I
Reprezentarea grafica a C.R.
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CR Exemplu
CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Pentru prelucrare se utilizeaza o freza cilindro-frontala (T1) Se presupune ca lungimea si grosimea piesei sunt deja realizate. Pentru finisare se considera un adaos de af = 3 mm. Se adopta alternativa A de activare a C.R.

Pasii in realizarea programului
CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
1.Examinarea desenului 2.Analiza modului de prindere a piesei : menghina paralela (vezi ex.1); 3.Stabilirea sculei: freza cilindrica frontala (deget) 16 (vezi ex.1); 4.Calculul regimului de aschiere (vezi ex.1); 5.Precizarea secventelor de prelucrare: A.Pozitionarea scului in afara piesei dupa Y. Pozitionarea dupa X are in vedere a f 3mm si adaosul de finisare B. Prelucrarea de degrosare dupa echidistanta auto(calculata de programator); C. Activarea C.R. pentru prelucrarea de finisare programand conturul piesei; D. Anularea C.R. E. Sfarsit program. 6. Convertirea secventelor in coduri program.
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
% O999 G20 G40 G49 G80 G99 G91 G28 Z0 G90 T1M6 S338 M3 G0 G90 G54 X4.0 Y-9.0 G43 H1 Z-8.0 M8 G1 Y46.0 F85 X71.0 Y4.0 X4.0 G0 Y-9.0 G41 X15.0 D1 G1 Y35.0 X60.0 Y15.0 X4.0
Inceput program
Incarca scula #1 freza O16 Pornire AP cu 338rot/min Pozitionare fata de G54 (WCS) Activare CL, deplasare la o adancime de aschiere Prelucrare de degrosare
G0 G40 Y-90 Z 5.0 M9 M5 G49 G91 G28 Z0 G28 Y0 G90 M30 %
Anulare corectie de Deplasare in plan de sigutanta. Blocuri pentru sfars program
CAP VII CAP VI

CAP VIII
Pozitionare pentru activare CR Activare corectie de raza Prelucrare de finisare
CAP VII
CAP IX
Nota: Activarea coretiei de raza la CPV 1 : ... N50 G0 Y-9000 LF N51 G91 LF N52 G41 Y+ D1 LF N53 G90 LF N55 G01 Y35000 LF

Animatie
CAP I
CAP I
CAP II

CAP V CAP IV
CAP V VI CAP
CAP VII CAP VI

CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Simularea incepe cu scula in pozitioa initiala (coordonatele X , Y ) la adancimea de aschiere dupa linia G43.Simularea se termina cu deplasarea in planul de siguranta.

Referat CNC

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Referat CNC

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC

4. Programarea centrelor de prelucrare prin frezare CAP I

CAP II CAP III CAP CAP III IV

CAP VII CAP VI

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC

CAP II CAP III CAP CAP III IV

CAP VII CAP VI

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC

CAP II CAP III CAP CAP III IV

CAP VII CAP VI

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC

CAP II CAP III CAP CAP III IV

CAP VII CAP VI

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC

CAP II CAP III CAP CAP III IV

CAP VII CAP VI

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC

CAP II CAP III CAP CAP III IV

CAP VII CAP VI

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC

Masa 2 axe Matsuura MAM-72 Engine Block Machining

CAP II CAP III CAP CAP III IV

CAP VII CAP VI

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC

Cap de frezare 5 axe

CAP II CAP III CAP CAP III IV

CAP VII CAP VI

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC

CAP II CAP III CAP CAP III IV

CAP VII CAP VI

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC

Centru de prelucrare cu schimbator de palete

CAP II CAP III CAP CAP III IV

CAP VII CAP VI

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC

CAP II CAP III CAP CAP III IV

CAP VII CAP VI

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC

CAP II CAP III CAP CAP III IV

CAP VII CAP VI

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC

CAP II CAP III CAP CAP III IV

CAP VII CAP VI

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC

CAP II CAP III CAP CAP III IV

CAP VII CAP VI

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC

CAP II CAP III CAP CAP III IV

CAP VII CAP VI

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC

CAP II CAP III CAP CAP III IV

CAP VII CAP VI

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC

CAP II CAP III CAP CAP III IV

CAP VII CAP VI

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC

Sunt create doua planuri avand traiectoria sculei mutual perpendiculara.

CAP II CAP III CAP CAP III IV

CAP VII CAP VI

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC

CAP II CAP III CAP CAP III IV

CAP VII CAP VI

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC