Sunteți pe pagina 1din 216
NAPOLEON ANDREI ‘ELENA DRAGULANESCU ELEMENTE. TEHNOLOGICE PENTRU . "REL UCRARILE PRIN ASCHIERE BREN 3 4 CUPRINS, Refereni siintific:.. MAL INTAt SA NE LAMURIM TERMENIIL CE-1 DE FACUT?. 1. Date initiale a 2 Date construct uetonal ving prods oo 2.1, Marcarea suptafeelOr....0om os 2.2. Materialul piese. Caracteristicile mecanice ale fontelor cenusi Comporitia chimic& a fontelor cu grafit nodular. Caracteristicile mecanice ale fontelor cu grafit nodulcr... Comporitia chimica a fontelor maleabite.. Caracteristicile mecanice ale fontelor maleabile... Compozitia chimic& a ofeturilor carbon pentru construct m ecanice (O1.). Caracteristicile mecanice ale ofelurilor carbon de construct... Comporitiachimicd a ojelurilor de cementare (STAS 880-80, STAS 7430-79). Caracteristicile mecanice ale ojelurilor de cementare Compozitia chimick a ofelurilor de imbundtatie. Caratterisicile mecanice ale ofeluritor de imbundtatre (STAS 880-80, STAS 7430-79)... Comporitia chimic& a oeturitor carbon wmate in piese (STAS 600-74) PSE or Compozitia chimic& a aliajelor cupru-staniu trate in piese... le mecanice ale alajelor cupru-staniu tummate in piese (STAS 197/2-83) Comporitia chimica a aliajelor cupru-stanis deformabile...-» Caracteristicile mecanice ale aligielor cupru-staniu deformabile:. Compotitia chimicd a alijelor cupru-zinc(alame) tumate in piese (STAS 199/2-86). Caracteristicile mecanice ale aligjelor cupru-zinc (alame) tumate in piese... Compozitia chimica r aliajelor cupru-zinc (alame) deformabile (STAS 95-90). CCaracteristicile mecanice ale alfajelor cupru-zinc (alame) deformabile...0. Compozitia chimica a aliajelor de alorniniv turnate in piese (STAS 201/2-80). Caracteristicile mecanice ale alijelor de aluminiu tumate in piese. . ‘Compozitia chimica a aliajelor de aluminiu deformabile. Caracterstiile mecanice ale aliajelor de aluminiu deformabile. Notiuni despre structura materialelor si aliajelo... Proprietati tehnologice 23. Caracterstcile preserise suprafejetor 2.4. Analiza bazelor de cotare a suprafetelor... 2.5. Rolul functional al piesei si al suprafetelor ei 2.6. Tehnologicitatea formei constructive a piesei Extras din standardul SR EN 20286-1 (tolerante ISO) 0.0 « Valorle numeric ale treptelor de toleranta fandamentale IT pentru dimens Extras din standardul ISO 2768 (SR EN 22768-1) (cote netolerate) .... SR EN 22768-2 (ISO 2768) (cote netolerate) ov. TOLERANTE PENTRU ELEMENTE INDIVIDUALE (tolerane la forma data) TOLERANTE PENTRU ELEMENTE DE FORMA ASOCIATE. ‘Simboluri pentru inserterea toleranjelor de forma, de ortentare, 3. DATE PRIVIND TEHNOLOOIA DE FABRICARE $1 CONSTRUCTIA SEMIFABRICATULUL 3.1. Consideratii generale = Observatii 32. Recomandri privind stabilivea poze piese i suprafetlor de separajic la semifabricatele tumate [RI 3.3.Recomandrprivin stabil ported peel sa suprafjclor de aeparai ln semifabrcatele forse maid 52 Alte recomandéri privind constructia semifabricatului.... ' 3? ‘Adaosuri de prelucrare gi abateri pentru piesele turnate din font... . 33 ‘Adaosuri de prelucrare pentra piese turnate din font cuprinse tn clasa | de preci: 33 ‘Adaosuri de pretucrare pentru piese turnate din font cuprinse tn clasa II de precizie (1592-83). 53 ‘Adaosuri de prelucrare pentru piese turnate din font& cuprinse in clasa III de pre 54 ‘Adaosuri de prelucrare pentra piese turnate din font cuprinse in clasa IV de precizie (1592-85). sa Adsoor de prelurare pentru pene rate in font cuprinee clam V de reise (1992-89)... 88 Abater limita, in mm, la dimensiunile pieselor turnate din font... = 56 ‘Abateritimntd ba grosimes peretilor i nervuritor pentru piese tuimate di FONE... oon owes asinine SM ‘Adaosuri de pretucrate si abateri pentru piesele turnate din otel.. = fs nmin SR ‘Adaosuti de preluerare pentru piese tumate din ofelcuprinse fn clas | de peecizie (1392-85). 58 ‘Adaosuri de pretucrare pentru piese tumate din ofel cuprinse in clasa de precizie (1592-85) 59 ‘Adaosuri de prelucrare pentru piese turnate din ofel cuprinse in elasa II de precizie (1592-85). so ‘Adaosuri de preluerare pentru piese turnate din ofel cuprinse in clasa IV de precizie (1592-85 ow. sone ‘Adaosuri de preluerare pentru piese turnate din ofel cuprinse in clasa V de precizie (1592-83)... nse Abateri limita, in mm, la dimensiunite pieselor turnate din of... : 62 ‘Abateri limita la grosimea peretilor i nervarilor pentra pieseturmate din ofl - 6s ‘Adaosuri de prelucrare gi sbateri pentru piesele tumnate din metae galigje neferoase grole 6 ‘Adaosuri de preluerare gi abateri pentru piesele turnate din metal gi aliaje neferoase uyoare.. " Adasur de preluerae penis piseramate din metal alae neferoase pour ~ clade peczi (STAS 6287 - 80), vs " ‘Adaosuri de prelucrare pentru piese turnate din metale gi alia neferoase ugoare — elasa de precizie M (S1AS 6287 - 80) n ‘Adaosuri de prelucrare pentru piese tumate din metale gi aliaje neferoase ugoare ~ clasa de precizie Wi (STAS 6287 BO). oon n Abater ima, in mim, Ia dimensiunile piesclor timate din aliaje neferoase wyoareclasa de precizic I (STAS 6287-80)74 Abuteri limita, in mm, le dimensiunite pieselor turnate din aliaje neferoase ugoare clasa de precizie It (STAS 6287-80175 Abate ini in mm. ts densi lessor tuna alie neeroae ugar cls de recile HI (STAS 6287-80) ss 1 8 80 2 84 Inctinatii de matritare recomandate (STAS 7670 - 83), nme a8 Valorte de racordare la matritae informative (STAS 7670 ~ 83)... crn on oo AR Abateri fimit& pentru piesele matrifate 1... 88 = Abateri limita pentru grosimi, pentru piese matrtate pe ciocane, prese a ‘magini de forjetorizontale, tn clasa de matritare I (STAS 7670-83).. 95 Semifabricate obtinute prin debitare din: produse laminate. ” ‘Otel rotund laminat Ia cald (STAS 333-87) ” ‘Ofet patrat laminat la cald (STAS 334-88). % ‘Otel lat laminat fa cald. Dimensiuni (STAS 395-88)... 9% ‘Ofel lat laminat la eald. Abate limita la tayimi gi grosimi (STAS 395- 98 ‘Otel rotund calibrat (STAS 1800-87)... 99 ‘Otel hexagonal calibrat (STAS 2305-89). too Bare de ofl eojite (STAS 6433-80)... : = ss . ey) ‘Otel hexagonal (STAS7828 — 78)... 101 Bare rotunde din aluminiu (STAS 2339/2-80).. ol Bare rotunde extrudate din aligje de aluminiu (STAS 8654-80). 102 Bare patrate extrudate din aluminiu (STAS 8655-80) ... sen 102 Bare hexagonale extrudate din aluminiu (STAS 8687-80)... risdirameoare O02 Bare rotunde trase din aliaje de aluminiu (STAS 10S90/2-76).. woz Bare patrate trase din aliaje de aluminiu (STAS 10590/3-76)... Woy Bare hexagonale trase din aliaje de aluminiu (STAS 10590/4-76) tos Bare rotunde din aliaje cupru-zinc (STAS 291/2-88).... 103 Bare patrate trase din aliaje cupru-zinc (STAS 292/2-80)... so104 Bar hexagonale trase din cupru-zinc (STAS 293/2-80) .. 104 Bare rotunde din cupru (STAS 3912-87) wu. toa Bare patrate tase din cupry (STAS 39372-60) noo a RE “10 Bare hexagonale trase din cupny (STAS 39472-80)..... : tos Densitatile unor materiale utilizate in constructia de magini. : 103 Tratamente termice aplicate semifabricatelr.. 105 4, PROCEDEE $I SCHEME TEHNOLOGICE 107 Precizia economic a diferitelor procedee de prelucare prin agchitere [V5,P2].oroon- 110 5. DATE PRIVIND PROCESUL TEHNOLOGIC TIP SAU EXISTENT = 3 Teologi ip pert ert aii, clae sau prope de piese|PTVS.C2C3] ovr nnnnnnn nnn Tehnologia tip pentni fa i snes IB 113 Wy M4 6 pentru fabricarea arborilor in trepte dispuse u area arborilor in trepte dispuse bi Tehnologia tip pentru fabricarea arborilor nete7i: Tehnologia tip pentru fabricarea bolturilor: Tehnologia tip pentru fabricarea bucsetor: ‘Tehnologia tip pentru fabricarea discuril Tehnologia tip penttu fabrieare: rojlor dinate Tehnologia tip pentru fabricarea parghiilor: Tehnologia tip pentru fabricarea bielelor... ‘Tehnologia tip pentru fabricarea furcitor: Tehnologia tip pentru fabricarea crucilor eardanice: Tehinologia tip pentru fabricarea pistoanetor: . 6. PROIECTAREA STRUCTURI PRELIMINARE A PROCESELOR TEHNOLOGICE MELODA CELOR $ PASE LA PROIECTAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE DE PRE ASCHIERE PRNCIPII DE PROIECTARE A SUCCESIUNII PRELUCRARILOR PRIN ASCHIERE [P1, vai 7. PROIECTAREA STRUCTURII DETALIATE A PROCESELOR TEHNOLOGICE.. 7.1, ~ Numirul de ordine gi denumirea operate. : 7.2. Adaosurite de prelucrare si dimensiunite intermediare...... CAUCULUL ANALITIC AL ADAOSURILOR DE PRELUCRARE [P2) Date pentru calculul adaosurilor pentru semifabricate turnate ‘Abateri spatiale la semifabricate tumate {P2]... Date de calcul al adaosurilor pentru semmifabricate laminate ‘Abateri spatiale la semifabricate laminate ta cald gi trase la rece [P2}.. Date pentru calcutul adaosurilor pentru semifabricate matritate la cald [P2]. ‘Abateri spatiale ta semifabricatele matritate [P2] 0m ‘ Date pentru calculul adaosurilor pentru semifabricate forjate ‘Abateri spatiale la semifabricatele Forjate liber [P2) CALCULUL DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE [P2] TABELE PENTRU ALEGEREA ADAOSURILOR INTERMEDIARE NOMINALE[P2, V1]. Fig. 7.7. Schema dispunerii adaosului de prelucrare la debitarea semifabricatelor laminat.. Tabelul 7.37 Diametrele burghielor pentru gAurile care se fileteaz. 73. Utilajul: maginile-unelte gi SDV-Utibe. nv 7.4, Metodele si procedeele de reglare (cinematic gla dimensiune) a sistemului tehnologi... 7.5. Regimurile de lucru. 7.6. Normele de timp... 7.7 Recapitularea operaici. 8. Date privind programarea sistemelor tehnologice. 9. Analiza economica a variantelor de proces tehnologic. Determinarea variant optime.. 10. ELEMENTE DE MANAGEMENT AL PRODUCTIEL II, NOTIUNI DE GRAFICA INGINEREASCA. 11,1. STANDARDE GENERALE UTILIZATE IN GRAFICA INGINEREASCA.. U1.) Linii utilizate in reprezentarile grafie.... 1.1.2. Seriere.. 11.1.3 Formate gi prezentarea elementelor grafice ale pine de desen tse 180 5457:1994) 1.13.1. Alegerea si notarea formatelor.... arene 1.13.2. Indicator 11.1.3.3, Margin si chenar, 11.1.4. Indicator ~ SR ISO 7200:1994. s 11.15. Tabet de componen{& ~ SR ISO 7573:1994.. ven 11.16, impaturire - SR 74: 1994 a = 11.1.7, Seri ~ SR EN ISO $455 — 97 11.2. REPREZENTAREA IN PROIECTIE ORTOGONALA A OBIECTELOR. 11.2.1. Dispunerea proiectilor = STAS 614 ~ 76 (ISO 128:1982 ~ Desene tehinice ~ prineipii generale de reprezentare) (P2} cosmsvl BI 11.22, Regulide reprezentare si notare a vederilor gi sectiunilor in desenul.indusiril - STAS 108-87. 182 11,3. Cotarea... main 186 Reprezemarea asambldrilor sudate 187 Asamblari nituite. . 190 Reguli de reprezentare a filetelor 191 Reprezentarea asambltrilor cu elementefiletat. 193 195 BIBLIOGRAFIE........ evi ‘AS. Dezvoltarca materialelor pentru sculele agchietoar gi viteze de ach A-9, Scheme de prelucrare pe strung... A-10, Scheme de prelucrare la frezare. AHL. Scheme de prelucrare la: ghurire ~filetare - elezare - lamere - addncite... ‘AsI2. Scheme de prelucrare pe maginite de alezat gi frezat orizontale. ‘A-I3, Scheme de prelucrare la rectificare. 8 MAI INTAI SA NE LAMURIM TERMENII! Cum in orice proces de cunoaslere se incepe cu alfabetul, principiile, axiomele domeniului respectiv, vor fi definiti, in continuare c@jiva termeni de baz cu care se luczeaA in proiectarea proceselor tehnologice. Proiect = obiectiv ce trebuie realizat, de cdtre unul sau mai multi acto-i (actor ia parte la un eveniment), intr-un context precis, intr-un termen dat, necesiiéind adecvate. Proces = Succesiune de stiri, ctape, stadii, pasi, operafii prin care trec, in desfagurarea lor temporala, in schimbarea lor. diverse obiecte, fenomene ete. Tehnologie = 1. Stiinta metodelor, procedeelor gi a mijloacelor de prelucrare a materialelor. 2. Ansamblul proceselor, metodelor, proczdeelor, operafiilor etc. utilizate in scopul objinerii unui produs, Metoda = (in cazul de fata) Ansamblu de procedee utilizate la prelucrarea materialelor {metoda prelueririi prin aychiere, metoda prelucrarii prin deformare plastica la rece sau la cald etc.). Procedeu = mod sistematic de executare a unei opera(ii sau unui proces (in cadrul metodei de prelucrare prin aschiere sunt mai multe procedee: strunjire, frezare, gdurire, rabotare etc.) Pregitirea tehnologica a fabricatiei. Pregatirea tehnologicd a fabricaliei reprezint& ansamblul de activitaji desfagurate in vederea elabordrii documentajiei tehnologice necesare pentru tealizarea produselor Pregattirea tehnologica a fabricatiei necesita desttigurarea urmatoarclor grupe de activitsti: - stabilirea gradului de integrare a produc ~ elaborarea proceselor tehnologice (de semifabricare, de prelucrare, de montaj et + proiectarea S.D.V.-urilor speciale, - elaborarea documentajiei tchnologice. Proces tehnologie = totalitatea operaiiilor de prelucrare mecanica, chimic&, de asamblare ete. prin care trec. intr-o succesiune preastabilita, materiile prime, semifabricatele, piesele etc. pentru a fi transformate in produse finite. Noté: Atentie ca de multe ori se foloseste termenul de tehnologie pentru a desemna de fapt procesul tehnologic. Atentie la contextul exprimérii! Operatie tehnologica = totalitatea activitatilor care se desfisoard la un loc de munca, asupra unei piese, de cdtre un muncitor (sau utilaj automat), in mod continu, O-operatie poate fi exccutata dintr-o singura orientare si fixare sau din mai multe orientari gi fixdri, cu conditia ca si se pistreze caracterul de continuitate al prelucrarii (piesa sA nu fie datd jos de pe masind). Faza = acea parte a operafiei care se executa complet dintr-o singura orientare si fixare a Piesci, asupra unei suprafefe (sau mai multor suprafele simultan), cu o sculd (sau un set de scule), cu acelagi regim de agchiere. O faz de prelucrare prin aschiere poate fi executata intr-una sau mai multe treceri, Mianuirea = parte a fazei alcdtuitd din totalitatea migcdrilor efectuate de muncitor pentru efetuarea prelucrarilor din cadrul fazei (orientarea gi fixarea piesei, reglarea sculei, apropicrea sculei de piesa, pornirea si oprirea motorului, cuplarea si decuplarea avansurilor etc.) Migcarea = partea cca mai mica dintr-o manuire, care poate fi masurabila in timp (o intindere de mana, apucarea unei manete, apasarea unui buton, inclinarea corpului etc.). persoana care area de mijloace Utilaj = Ansamblul masinilor, aparatelor, aparatelor, uneltelor si tuturor accesoriilor necesare efectuasii unei anumite lucrari sau a unui proces de lucru intr-o tntreprindere industriala. Echipament = Ansamblu de aparate, dispozitive si mecanisme, impreuna cu elementele de legaturd, aparfindnd unei instalajii sau unei masini gi care indeplineste 0 anumita functie in cadul acestora (in cazul de fafa prin echipamente sunt denumite S.D.V.-urile). 9 CEA DE FACUT? In cadrul activitajilor de proiectare proiectantul trebuie s& raspunda Ja doud intrebarr mari 1. Ceeeste de fiicut (ce este de prelucrat)? 2. Cum se face (cum se prelucreazi)? Pentru a raspunde la prima intrebare proiectantul trebuie s& studieze: = comanda clientului; . - desenul de executie al piesei respective si s8-I analizeze din punct de vedere constructiv-functional gi tehnologic. in urma acestei analize proiectantul trebuie s4-si extraga anumite informalii necesare proiectarii: = datele initiale impuse de client si de sistemul de fabricare; + rolul functional al piesei si al suprafejelor ce urmeazi sa fie prelucrate in cadrul produsului; = materialul din care se va face piesa; precizia geometricd impusi piesei; + analiza concordanjei formei constructive a piesei cu posibili (tehnologicitatea constructiei piesei). ile de prelucrare prin agchiere Pentru a rispunde la a doua intrebare proiectantul trebuie s8 stabileasea: = semifabricatul cel mai adecvat care va fi folosit, in concordanté cu. materialul prescris. complexitatea formei constructive a piesei, seria de fabricatie etc.; rocedeele tehnologice de prelucrare, in concordanfa cu forma si precizia suprafefelor gi cu itafile tehnice ale utilajelor existente in seotie sau pe pia, + gruparea prelucrarilor in operafii, folosind diferite criter file tehnice ale utilajelor ete.; + atribuirea maginilor si echipamentelor pe operafii; - _ stabilirea regimurilor tehnologice de prelucrare; - normele tehnice de timp atribuite fiectirei operajii din procesul tehnologic. area normelor tehnice de In urma activitasii de proiectare se va intocmi documentajia tehnologics adecvata seriei de productie in care se ineadreaza produsul (fig tehnotogica, plan de operatii etc.). NOTA: Pentru ci in cursul memoriului tehnico-economic va trebui si fie mentionate sursele bibliografice conform indicatiilor (prin numérul din lista intre paranteze drepte), va trebui, la inceputul activitatii de proiectare, si se alcituinsed lista bibliografics, 10 1. DATE INITIALE Privind activitatea de proiectare ca un sistem care are ca mArime de iegire documentele tehnologice (fis tehnologica, plan de operatii etc.), pentru desfigurarea activitajii de proiectare este nevoie de a serie de date (marimiy de intrare in sistem. Unele date initiale sunt extrase din comanda clientului (denumirea produsului, numarul de produse, termenul de livrare - din care se deduce fondul real de timp necesar pentru executarea comenzii), iar alte date se stabilesc conform obiectivelor $i starea sistemului tehnologic (resurse, obiective economice ete.). Trebuie avut in vedere cdi un proiectant de proces tehnologic se poate afla in mai multe situatii de proiectare: 1. s& proiecteze procesul tehnotogic pentru o piest care a mai fost prelucrata anterior, pentru care exist o documentatie tehnologic& arhivatd; in acest caz rolul proiectantului se reduce la activitatea de cfutare in arhiva, copiere si multiplicare de documentatie tehnologic&; pot aparea modificari legate de seria de fabricatie sau imbundtitiri ale tehnologiei existente; 2. $8 proiecteze procesul tehnologic pentru o piesa care se aseaménd intr-o masurd mai mare sau mai mica cu o pies& care a mai fost prelucratd anterior si pentru care exist o documentatie tehnologica arhivatd: in acest eaz proiectantul va pleca de la tehnologia existent si, pe baza principiilor de proiectare, a experienfei tehnologice, va elabora o documentatie tehnologic& noua in conformitate cu cerinfele clientului gi obiectivele sistemului de productie pentru care se elaboreaza proiectul; 3. sii proiecteze un proces tehnologic nou; in acest caz proiectantul va trebui sa elaboreze un proces tehnologic nou, pe baza principiilor de proiectare, a experienjei tehnologice (procese tehnologice tipizate etc.). Acesta este cazul cel mai general de proiectare, celelalte dowd cazuri fiind particulare ale acestuia, i 0 sectiesau atelier de prelucrare mecanicé prin agchiere). Proiectantul va trebui si cunoasci de ce resurse (materiale, finaciare, umane) dispune sistemul de fabricare in care urmeazA si fie prelucrata piesa. Se intalnesc, in principal, doud situafii: 1. proiectarea procesului tehnologic pentru o sectie de prelucrare data (existenta); aceasta situatic este des intalnita la proiectarea proceselor tehnologice intr-o fabricd existent, cdnd proiectantul trebuie sa cunoascd resursele materiale, umane $i financiare ale fabricii sau sectiei respective: este situafia cea mai des intalnita in practical; 2. _ proiectarea procesului tehnologic pentru o sectie nou’, cand nu sunt impuse restrictii in alegerea utilajelor, a forfei de munca sau in (uneori) cea ce priveste resursele financiare; restrictiile materiale gi umane pot fi legate de oferta piefei la momentul respectiv. Procesul tehnologic este proiectat pentru a fi aplicat intr-un sistem de fabricare ( In concluzie acest capitol poate s& arate astfel: 1. Denumirea produsului: (se trece denumirea din indicator); 2. Simbol produs: (se trece numarul desenului extras din indicator 3. Programa de productie (numarul de produse): se extrage din comanda sau se fixea7 de catre conducatorul de proiect; 4, Unitatea de product mecanice ete.; 5. Resurse: - materiale: (in corelare cu situajia de la punctul 4): utilajele firmei “ caz se aleg utilajele conform ofertei pietii, dupa cataloage, prospecte etc.): + financiare: limitete (in limita capitalului disponibil) sau nelimitate (nerestrictionate): Firma “X”- sectia de prelucrari mecanice, sau, sectie nous de prelucrari sau nelimitate (in acest M = umane: limitate (lista personalului sectiei, cu nivelul de calificare al fiecdruia etc.) sau nelimitate {se atribuie resursa umand conform necesitajilor operajiilor respective); 6. Termenul de livrare: se extrage din comanda clientului, sau se stabileste de cAtre conductorul iinsific. Pe baza acestui termen se calculeaz& fondul real de timp la dispozifia executantului (aga cum Sste planificata acum activitatea la proiect, calculul fondului nominal de timp se face in partea de management a proiectului). 1 termene de livrare reduse (durate de fabricatie scurte); > realizarea de profit maxim; + protejarea mediului, Cu alte cuvinte proiectarea trebuie si asigure realizarea unei prelucrari conform devizei INE, MAL IEFTIN, MAI REPEDE!” 8. Situatie de proiectare: = proces tehnologic now, pentru sectie de prelucrare nous; = proces tehnologic nou, pentru sectie de prelucrare data, = imbundtitire de proces tehnologic, pentru sectie de prelucrare data etc. 2 2. DATE CONSTRUCTIV-FUNCTIONALE PRIVIND PRODUSUL In acest capitol se prezint& o analiz& constructiv-funcjionala a piesei pentru care se va proiecta procesul tehnologic de prelucrare prin agchiere. Informatiile prezentate in capitolul acesta si primul capitol (Date inijiale), constituiesc raspunsul la intrebarea: Ce este de flicut? 2.1, Marcarea suprafefelor Deoarece piesa va lua nastere prin realizarea suprafejelor exterigare si interioare care 0 delimiteazs, analiza se va incepe cu o marcare a suprafefelor plesei ce vor fi prelucrate. Marcarea se va face cu simbolul S; si linii de pozitionare (similar cu pozifionarea componentelor intr-un ansamblu), fie pe o schifA a piesei (la piesele mai simple) fie chiar pe desenul piesei (in cazul pieselor mai complicate, cu multe vederi si sectiuni) 2.2. Materialul piesei Materialul din care este fficutd piesa are o mare influena asupra regimurilor de agchiere prescrise, a consumului de scule aschietoare, a comportarii in timpul prelucrarii, a productivitayii muncii etc. Prin urmare proiectantul de procest tehnologic trebuie s& cunoasca bine acest material Caracteristicile materialului vor fi extrase din documentajia tehnicd necesara proiectarii standarde sau norme de material, carti etc. Se vor prezenta urmitoarele: denumirea materialului; simbol; compozitie chimica (tabelar): structura metalografica; proprietafi fizico-mecanice (tabelar); proprieté{i tehnologice (turnabilitate, prelucrabilitate etc.); tratamente (termice, termo-chimice etc.) posibile gi prescrise, forme de livrare a semifabricatelor. Compozitia chimica a fontelor cenusii (STAS 568-75, STAS 8541-75) Tabelul 2.1 ‘Compozifia chimica % Structural ~ Si Mn Pmax |S max Cr — 21-27] 0,5 - 0,8 | 0,05 —0,5| 0.13-0.15 = Ferito-perlitica cu grafit| lamelar grosol Fe 150 | 3,0-3,5 11,8-2,4] 05-081 05-065 [013-015] - Perlito-feritic’ cu grafit| lamelar de marime mijlocie Fe 200 | 3.0-3.4 | 1,0-2,3] 0,5-1,0 | 03-065 | 0,12-0,14 | 0.15-0.20 | Perlitich cu urme de ferita, grafit lamelar de mirime mijlocie [Fe 250 | 3.0-3,4 [07-15] 0,7-1,5 | 02-03 0.12" [0,25-0,35 | Perliticd fina sau sorbitics; graft lamelar fi Fe 300 1,0-1,5 | 1,0-1,5 | 0,25-0,35 | 0,12 0,2-0,5 | Sorbitica Fe 350 09-17 [10-15 | 0,2-0,3 0,12 0,2-0,5" | Grafit lamelar fin obtinut prin modificare Fe 400 |2,7-3.0 [0.8-1,6| 1,1-1,5 02 0,12 | 0,35-0.5 | Grafit” fin objinut’ pe calea modificarii 13 Caracteristicite mecanice ale fontelor cenusii Tabelul 2.2 Marca | Rezistenja minima la | Duritatea Brinell | “Observai SSS tractiune, daN/mm? HB 70 — 120 153-229 | Destinate turnarii pieselor cu rezisten{a 120-170 [170-229 mecanica mick 170-220 | 170-247 Destinate tumarii pies na 220 = 270 T mecanics medie 250 — 300 192 = 241 Destinate tumirii pieselor cu rezistenja 300-350 207 265 | mecanic& inalta 400 Y_—«830- 300 _ _ Compozitia chimici a fontelor cu grafit nodular (STAS 6071-75) __Tabelul2.3 Mace Compozijia chimicd % _ | Structuca Pmax [| Smax | Crmax Fgn 400-5 [008 0,10 | 0,05 - Fen 400-10 | ° 0,08 | 0,10 0,05 Feritica Fen 430-3 0,10 0,02 0,10 02 0,03 0,20 02 0,03 | 0,20 0,12 0,02 0.15 P32] 2,2-2.4 [05-08] 010 | 0,02 | 015 Caracteristicile mecanice ale fontelor cu grafit nodular Tabelul 2.4 Marea fontei | Rezistenfa | Alungirea [~ Limita de Rezilienja, | Duritatea | minima la curgere daNm/em? HB tractiune, minima, Nimm? F gn 400-5 400 Fen 400-10 400 156-197 Fen 450-5 - 4350 160-240 ~ Fen 450-0 450 187-255 Fan 500-1,5 500 Fgn 600-2 600 210-300 _ Fgn 700-2 700 160-240 _| ‘Compozitia chimica a fontelor maleabile _ (STAS 569-70) Tabelul 2.5 “Elementul Fonta maleabila feritica *[___Fonta maleabila perlitica | Carbon total % 2,0 — 2,65, 2,0 — 2,65 Siliciu —% 0,9= 1,65, _ Mangan % 0,25 - 0,55 _ Sulf_% 0,05-0,18 _ Fosfor_% maxim 0,1 maxim 0,18 14 Cavacteristicile mecanice ale fontelor Tabelul 2.6 ‘Grupa “Marea | Rezistenjala | Rezistenja la “Duritatea tractiune curgere 0 C2 3 Fonte maleabile | Fm30n 30 = negre feritice = [~ “Fim32n 32] = Fmisn Kil 1719 Fm37n 37 19-21 0 T 2 3 Fonte maleabile | Fm45p a5” 26-28 7 regre perlitice | [~ Fm50p 50 [36-38 3 Fms3p_ [55 33-36 4a Fm65p 6 39-43 3 Fm70p 70 50-55 “2 ~ 240-285 | Fonte maleabile | Fm35a 35 = 3 240 albe Find2a a 23-26 4 7 240 Compozitia chimicd a ofelurilor carbon pentru construc{ii mecanice (OL) (STAS 500/2~ 80) Tabelul 2.7 Marca _Compoziia chimicd % ~ Cmax Mn max Simax Pmax OL 32 0,15-0,17 0,21-0,60 0,07-0,40 0,055 OL 34 0,17-0,19 | _0,21-0,60 0,07-0,40 0,055 ‘OL 37 0,22-0,25 0,26-0,85 0,07-0,40 0,065 OL 42 0,28-0,31 0,31-0,85 0,07-0,40 0,065 OL 44 022 0,75-1,15 0.50 0.055 OL 30 0,30 0.40 0,055 OL 52 0,22 0,50 0.055 OL 60 0,40 0,40 0,055 OL 70 0,50 0,47-0,85 0,40 0,055 OL 00 0,236 : 7 : : Caracteristicile mecanice ale ofelurilor carbon de constructii Tabelul 2.8 ~ Marca "| Limita “de | Rezistenja_| Alungirea ] Duritatea Brinell curgere, | 1a tractiune, | relativa ta | HB daNimm? | daN/mm? | rupere % OL32__ [18 32-40 33 95-119 OL 34 [20 34-42 31 100-128 OL 37 24 37-43 25 109-133 _ OL a2 [26 42-50 26 124-152 | Ola [29 44-55, 22 128-162 OL30 [28 30-62 19 147-185 OLS2__ [36 352-62 22 152-185 OL 6/31 60-72 15 176-214 OL 70 [35 min 70 10 204 OL 00 32 20 952 _ 15 Compozitia chimica a ofelurilor de cementare (STAS 880-80, STAS 7450-79) Tabelut 2.9 Marea Compozifia chimiet % . ofelului c Mn Si P s Cr Ni] Mo] Alte, max. | max. elemente ‘ max, OLE TO | 0.47-0,14|0,35-0,65 [0.17037] 0,040 | 0,040 | 0,30max. [0,30max.| = [03 Cu, O.05As} | OLC 15 | 0,12-0,19|0,35-0,65|0,17-0,37| 0,040 | 0,040 [0,30 max. [0,30 max.| - [0,3 Cu, O.05As| OLC 20 |0,17-0,240,35-0,65|0,17-0,37| 0,035 | 0,040_| 0,30 max. [0,30 max. [0.3 Cu, 0,05A5 15Cr08 | 0,12-0,18 | 0,40-0,70|0,17-0,37| 0,035 | 0,035 | 0,70-1,00 [0,30max.[ = [0.3 Cu.0.02TI| 2OCrO8 _| 0,17-0,25 | 0,50-0,80 [0,17-0,37| 0,035 | 0,035 | 0,70-1,00 [0,30 max. TEMnCr10]0,15...0,22/0,90...1,20[0,17-037/ = = [090-120 =. TSCNil5 | 0,12-0,19 | 0,40-0,600,17-037| 0,035 | 0.035 TA0-1,70 T3CENAT 7 | 0,09-0, 16 0,30-0,60[0,17-0,37 T30-1,90 TSCrNi20 [0,15...0,20/0,40...0,60| 0,17-0,37 16 |7,80...2,10) T3CrNi30 | 0,09-0,16 [0,30-0,60/0,17-0,37 TIS315 T3CENI3S | 0,09-0,16] 0,30-0,60 [0,17-0,37 3,25-3,65| TSCENI3S |0,16-0,22| 0,30-0,60 3,25-3,65 T2MoCri0}0,10...0,15]0,60...0,85|™ = =| 0.95-1.20 [Max. 0,20) 2. [T6MoCri0]0,14...0,19]0,60...0,85 = =| 9,95-1,20 [Max. 0,25 [20MoCr10)0,16...0,22)0,60...0,85 > = [0, x. 0,23] (20MoNiI8 [ 20MoNi35|0,18-0,23|0,40-0,70|0,17-037| 0,035 | 0,035 | 0.30 max. [3,25-3,75 T8MOCTNHO6[0,15-0,21|0,50-0,80|0,17-0,37| 0,035 | 0,035 | 0,80-1,10 [0,50-0,80] TeMoCeNiT310,15-0,210,50-0, 0,035 | 0,035 | 0,80-1,10 |t,20-1,50) [20MoCrNi06| _| | SMoMnCri [0,12-0,18|0,80-1,20| 0,17-037| 0,035 | 0.035 | 1,00-1,40 [0,30 max, |0,20-, [0,3 Cu, 00271 ThioWinCr¥ [0,18-0,24]0,80-1,20] 0,17-037| 0,035 | 0,035 | 1,00-1,40 [0,30 max.|- [0.3 Cu, 0.0271 rartiMnCr12|0,18-0,24]0,80-1,10[0,17-0,37| 0,035 | 0,035 | 1,00-1,30 |0,30max.|- | 03 Cu, 0,04.0,1 Ti [2eTiMnCr T |0,24-0,32|0,80-1,10[0,17-037] 0,035 | 0.035 | 1,00-1,30 |030max.[ - | 03, 0,08-0.1 Ti TEMnCINTT [0,15-0,1910,70-1,00|0,17-037] 0,035 | 0,035 | 0,80-1,10 [1,30-1,60| - _|0.3Cu. o02Tt TECINIWTIO.14-0.20] O25-1,5 [BAO] O95 | 0.035 1,35-1,65 [400-440] = [3 COR 1 Caracteristicile mecanice ale ofelurilor de cementare (STAS 880-80, STAS 7450-79) Tabelul 2.10 Marca Duritate [Tratamen Caracteristici mecanice minime ofelului rinell,H | termic [Timita de] Rezistenja | Alungirea la | Gatuire | Rezilienja curgere || de tractiune | rupere, lasupere, | KCU daN/mm’ Ja rupere % % dal/cm? daN/mm? ov 7 [2 3 4 5 6 7 OLCto | 137 _|N 21 35 31 35 - Cr 28 42 19 50 : | OLCIs | 140 [N 23 39 27 50 - cr 30 30 16 45 : OLc20 | 170 | N 2B 46 24 a5 : cr 31 50 2 45 8 0 Tr a 4 1SCr08 179 [| CCr wo 70 [rere] 179 er [80 TeMocrio | 187 [Cr | __75 90 1SCeNIIS [217 [Cr | 85 100 WENT | _207__| CG 60 80 12 30 a T3CNI30 |__217_ | CCr 75 5 i 35 a T3CeNi35 | 269 | CCr ca iis 10 30 9 T9CINi3S | 269 | CCr no | _30 9 es t 20MoNi35 | _207__| CCr 35 100 9 50 o TeMoCrNios [217 [Cr 85 i 0 | 8 TeMoCrNiI3 | 217 | Cr 5 10 5 9 T3MoMnCrI2 307 | CCr | so i | 4% T TMeMnCrIZ| 217 | CCr Eo 1) s 40 7 1TiMnCriq 217 [CCr [85 io | 50 8 TiMnCrIy 229 | CCr 120 140 9 5 6 TeMnCrNii5) 229 | CCr oO 90 10 40 6 TecrNiwid | 269 [CCr [8S Ts 12 30 wo _[ccr 80 105 n 50 2 ‘Compozitia chimick » ofeluritor de imbunitijire (STAS 880-80, STAS 7450-79) ‘Tabelul 2.11 Marca ‘Compozifia chimica % ofelului c Mn si Cr Ni Mo. Alte 7 elemente oT a 4 3 6 OLC2S_|0,22...0,25] 5 : 5 OLCIS— |0,32...0,39]0,50...0,80| oz | __ = ei O22Cu OLC40 0.13 0,25 = ao OLCAS 37 0,05 = = 0,13 Cu ‘OLCSO 0,57] 0,09 = = 0,52 Cu ‘OLCS5 3 = z = _- OLC6G ),37| - = = = 35Mni6, 037| 0,15 O18 = 7 40Mni0 0.37] Max. 0,30 [Max. 0,30 ‘a5Mini6 = = : : €5Mnl0 [0.17..037| 5 = : 120Mn120 0] Max. 0,50) = = - - 32Cr10 085...1,13] =__|€u, max. 0,20) 33Cri0 ol | 023 | 005 | Oi8Cu 40Cr10 0,80...1,10] - 5 0,20 Cu AOBCrIO 113, = - | 020Cu C0 096 | 04% | 005 | 0,18Cu FICINGT2 _(0.37..0,43] (0,45...0,75|1,00..1,40,- 26MnSi14 |0,23...0,29| Max.0,30 |0,30...0,50| 0,15...0,25| i 27MnSit2 | 0,29 = 0,12 = 0,10 Cu SMnSH12_|6,31...0,39} 0,23 = = { 002V 3ESICTIS | 036 1,65 - | 2BTIMnCr12{0,25..0,32| 1,00-1,50 [__- = __ | T0,04..0,10 SOVCrII joa5053 0,90...1,20] 7 0 z a z 3 Gy 7 25MoCri0 16:60..0,90/0,10...0,40] 085..1,15] - | 0,15..030 : 33MoCrIT [03 10,40...0,80]0,17..0,37| 0,90..1,30] - | 0,15...0,30 7 | FIMOCrIT [0,38...0,45]0,40..0,80|0,17..0,37] 090..1.30| = | 0,15..0,30 4iCrNil2 O24 Ta0 | 093 0,057 35MONiI0. [0,17...0,37| Max. 0,50 |0,50...1,50] OMoCrNi20) 1,80..2,10 1,80... 10] 34MoCiNiI5 0, 0,40...0,70] 140...1.70 |35MoCrNi40(0,: [0.30...0,60 1,60...2,00 [40MoCrNil 5| = 0, 0,95 IMoCrAl 090.35..0,45]0,30..0,6010,17..037 1,35..165 TCrMnsito} 0,28 | 1,10 | 1,00 0 SCrMnSil3] 0.31 | 122 |_1,09 710 = 1 = Caracteristicile mecanice ale ofelurilor de imbunitafire (STAS 880-80, STAS 7450-79) Tabelul 2.12 Marca Duritate [Fratament] acteristic mecanice minime | ofelului rinell, H_ | termic Rezisiena de | Alungirea | Gatuire | Rezilienta tractiune la | la rupere, | la rupere, | KCU J/cm? rupere % % Nimm? v i 2 “3 4 3 7 ~OLC2s. 165 | NIGR _|_270/360_| 450/540-690 | 24/19 169 [oLc3s | _183 | NICR | _310/420_| 5307620-760 | 21/17 — 50 | OLC4O 7CR 3380 1620 — 18 760 OLC4s_| 207 | NICR | 360/480_|6107700-840 | 18/14 40 OLcso | 218 | NICR | 370/510 | 640/740-870 | 16/13 = _ OLC35, 229 _| NICR | 390/540 [| 670/780-930 | 14/12 = ‘OLC6 | 241] NICR | 400/570 | 700/830-980 | T4/IT = 35Mnl6_|207_| N/CR | 350/510 | 6207740-930 |~ 13712 AD 40Mni0- = CR 640 880-1070 12 ~ 40 aSMni6 | 229 N 410 700 it 40 > @5Malo [229 N 390 735 8 a5 _ 720Mn120 | - c 315 | 880 40 > | 32Cr10 = Cr 1320 1620-1860 3 = 30, 35Cr10, 197 CR 730 | _950 TT 45 40Cri0_|_217_|_CR 790 980-1180 10 : FOBCIO | 217_| CR 740 930-1320 8 = FCO 229 CR 850 1050— 9 5 aiGNi2 | _217_ | CR 330 980-1180 TT - 2IMasil2 |~217 | CR. 350 1000 12 40 5MnSii2 | 229 | CR 740 930-1130 14 45 BeSicrs | 255 | CR 350 1000 12 30 periMaCri2| 229 Cr 880 1180-1520 g = = SOVCrii [235 CR 880 1080-1270 9 - 3 2Mocri0| 217_| CR 785, 930-1180 2 30 70 33Mocrit | 217_| CR 780 980-1180 12 30 a 4iMoCrit | 217_| CR 80 1080-1270 16 30 39 4iCrNii2 |_217_| CR 830 980-1180 TT 5 49” [SOMoCrNI20[ _248_| CR 1030 1230-1420 9 45 39 7 30 SSMoCrNIAD) 60 Z0MoCiNiTS to” BMoCrAl 39 50” 5CrMnSi13} 0 | Compozitin chimicd a ofelurilor carbon turnate in plese (STAS 600-74) ‘ ‘Tabelul 2.13 Marca Carbon, % Mangan, % Siliciu, % Fosfor. % | ofelului OT 40-7 ~ ~ [oT 40-2 | max 0,020 0,30-0,75 | 0,20- 0,42 lora0-3_—| OT4s-T ~ — OT45-2__]0.15-0,30 [0,35-0,75 | 020-042 OT 43-3 OT30-1 OT50-2] 025-040 |0,40-0,90 | 020-042 OT30-3 OT 35-7 ” OT 55-2] 0,30-0,45 |0,40-0,90 | 0,20-0,42 OTS5-3 OT 60-1 0,05 - 0.09 OT60-2] 0,30-0,45 | 0,40-0,90 | 0,20- 0,42 0,040,087 | OT 60-3 0-005 Caracteristicile mecanice ale ofelurilor carbon turnate in piese (STAS 600 ~ 74) Tabelul 2.14 [Grupa] Marca] Rezistenfa | Limitade | Alungirea Duritatea de rupere la] curgere, | Ia rupere, Brinell, HB, tractiune, | daN/mm? % ((informativ) daN/mm’ OT 40-7 40 = 20 110} OT 45-1 a5 : 18 124 1 lorso-1 30 = 15 [138 (OT 55-1 35 = 12 133 (OT 60-1 60 = 10 169 OT 40-2 40, 20 24 0 OT 45-2 45 24 21 24 | 2 fors0-2] 30 2B 18 Te OTS5-2 35 32. 15 BS | (OT 60-2 60 35 12 169 jora-3[ 40 20 24 TiO |OT 45-3 ca 2 21 124] 3 loTs0-3 300 2B 18 fOTss—3| 35 32 15 OT 60-3 of 35 i2 1s = SZ‘O-S1'0 | 00°1-09°0 | 00'1-09'0 |_€0°0 £00 | or'oxew | 08'0-05‘0 | oF'o-0c'o 59°0-0F'0 | 0¢'0-02°0 | os't-o1'l | oc'1-0c1 | __£0'0 00 _| zr‘0-0z'0 | ss‘0-0¢'0 [ 81'0-01'0 os'0-0s'o | _+0'0 +0°0 | z'0-02°0 | 06'0-0F'0 | sp'o-se’o ZIINAOOFL : 2 - 080 | +0'0 70'0 | zv‘0-07'0 | 06‘0-06'0 | st‘o-se'0 60 490rL| 2 - > | 40° ‘p00 _ | zv'0-07'0 | 06°1-091 | sr’o-se'0 LI UWAOPL| = : 06'0-09'0 2 10° 00 _| Z¢'0-02'0 | 071 Sv‘0-SE°0 LO INUINOPL > | 061-051 | o1-0z'0| _ r0'o oro | zv‘0-07°0 | 06'0-oF'0 | sv‘0-9¢'0 =_jo¢'0-0z'0 | os't-oc'1 | osti-oc't | 0° oro | c¥'0-07'0 | 06'0-0F'0 | Se‘O-SzO | PlINHOOWOEL | - : 060-090 |__ro'o 700 | 08°0-09"0 | o¢'1-00%1 | or'o-or'o | _piuwsoisseL - : 2 2 00. ¥0'0__| 08°0-09'0 SE‘0-S7'0 ZISAISOEL 2 : - > seo'o roo _| oF'o'xeur srs’. PIUNOrL = : * : 40'0 yoo __| Zp'0-0z'C ov'0-0f'0 PIMNSEL| - - : = +00 yoo _ | z¥'0-07'0 | o9"1-02"t | sz‘orst"0 yIUWOZL} mn | %OW | %IN | %D %S Yd wis | ww | %9 | minjeio cow ~ (i= ELI SVIS) asad uy ayemny ayuyye soyAnja}o w EaTUTIED exjrzodTI0D 20 Caracteristicile mecanice ale ofeluriler allate turaate ta plese (STAS 1773'- 76) Tabelul 2.16. Marca ofelulul [Tratamentul] Lima de] | Rezistenja la] Alungirea Ta | Rezihienja termic | curgere,, | tractiune, | rupere, % Z.%| - KCU, |_eplica oe aN 7s daNm/cm* aR 5 8 33 aan CHR a a o i toa Nsik”]7 35 T3SMnl4 Cie 3 a [Ta0Mnta [Nak ce 65 ; Naik 60. [resins Cir eH mi 3 " Nar 35. 60, Tassicrmna | | NER a a0 - Nek 70 T30MoCrNi 14 Cak {7s 80 T40TICNiT CsiR 90. T40MnNi 07 Naik = o_ T40VMn 17 CsiRk 34 85 T40Cr 09 Cy 65 eT Cik Naik 80 T12VMoCoCrNil 6) ae a + ion a Naik] 45 oS x 0% | 0 |$1°0} 10°] 10°0| 10 |So°o} s¥'0] CO | = | - | yoy] - adi iuzeusn> 0 | Zo |st‘o| 100] 10'0] 10 |so'o|sv’o| fo | - | - | you] - Lisavuzrusns 0% seo] 0} - | > | yoy] - saasuzsusna (nace) Vo | 07 seo} C0} - | - | yay] - ‘yadyuZoUSND it V0 | 07% zo |sv'0 100| 100] 1°0 | Z0'0| seo} 0 | ZI | - | soy] - suzeusna = — 7 a Gaagtes) - | - |= | + feoolseo} eo} zt} - | soy] - zuzoluse, 10 | Z0'0| $70] TO} TL] 80 | yoy] - o1usa> 10 | 20°0| $70} ZO | V1] 80 | say] e-st] = leresror] —_INZHS®O nisnjoxa) cy] FO ot | 0 | st'0} to'0| 10'0| 1'0 | Z0'°0} sz‘0| 10 | TT | 80 | yoy - ~ fercs'or z1usnD nsen ct 10 | o1 | zo |s1'0} 10'0| 10°0| 0 | ZO] SZ’O| ZO | TT | FO] soy] - - -_|sr-stz plusna mor | ad {wil sv [nial s [iw [alas | ad | oz eurnimundiay ni mw | a | w | ss % worump eprzodaroy inferye wore LT REL (€8-2/L61 SVS) asad wy ayemmy nrmeps-nidns 2ojafeye © goyuyy> vHIzodm0} 2 Caracteristicile mecanice ale aliajelor cupru-staniu turnate in piese (STAS 197/2-83) Tabelul 2.18 Marea aliajului Mod de Rezistenfa la rupere la ‘Alungirea fa Duritatea Brinell, turnare tracjiune, Rm, N/mm? | rupere As, % | __ HB N 220 2 Cusni4 = 0 i 5 ~ N 220 7 CuSnl2 = 550 3 a N 260 10 CuSni2Ni ; mp ~ TC 280 a N 220 10 CuSnl0 = 335 3 —_ N 220 io CuSn10Zn2 > on 3 TC 260 7 Se N 220 t g ‘CuSn9Zn5 E Sir 5 TC 240 3 4 N 180 8 CuSn6Zn4Pb4 r xan 3 TC 200 6 5 N 180 12 Cusn5Zn5Pb5 = ao a F 230 8 TC 230 8 N 170 6 7 CuSn4Zn4Pb1 7 Sa ; N 200 10 CuSn3Znl 1Pb4 TC 350 7 Semnificafia literelor este urmitoarea: N ~ piese turnate in amestec de formare; C - piese tumate in forme metalice; F - piese tumate centrifugal; TC - piese turnate continu. 3 ‘Compozitia chimick a aliajelor cupru-staniu deformabile (STAS 93-80) Tabelul 2.19 ~“Compozifia chimict, % - | T a a P Zn | Cu 2 2 0,0i- - - [Rest 20 BRO 0,40 Doe] = = [Rest [0 x - . =) O30 [BRT 0,40 max. | 3.5- | 30- [Rest | 020 | 8.80 0,03 | 4,5 | 5,0 Caracteristicile mecanice ale aliajelor cupru-staniu deformabile (STAS 94/1-84) Tabelul 2. 20 Marca allajului | Starea de livrare Rezistenta la ~ | Duritatea rupere Rm, HY, informativa Nimm? 6 ‘Oimoaley 340.400 HAC? tare) 400...470 HB(tare) FiC(foarte tare) HD@@rcuitor) CuSRaPb4Znd 0 HA HB ‘oreumr - | Bia] CUA) susy| sear] sect] = TT go-v9 | tzuweoasivoruzno, { : = T si-sol oro] ases| Leauopuzng| = Sad O70 | 0'2-0'1| OF-OT Fig ova _LNIV2d7UNS£UznD| or] 80 = = ~_[sz-silsz-st] ogus | Lzuwzaascuzns el ol ges] = [es-es | Livzuworzno| isz0 | £0 - < rol £9-8s usqdovazn5| so 10 = 6x59] {tadctan5 sco] £0 [= 699 Lzqdeeuzn, f i. Tso}: = 7 7 O|_09-45 Taa0pURD Tela as os Wag Law us 2a [| UW nD ew tigumduy % BIN eilrzodua0 mmnferre worey (ct mpeL (98-7/661 SV.LS) 26010 wi azeuzmy (oureTe) sure-nidns sojafeqe © yaquNIy> B1}pz0dm0> Caracteristicile mecanice ale aliajelor cup! 25 (STAS 199/2 ~ 86) [Mace alist [Procedew | Rezistenfa de rupere Ta | deturnare | _ tractiune, Nim? _| ‘Alungirea la ru-zinc (alame) turnate in plese Tabelul 2.22 Duriiatea Brinell- _HB_ F 200 CuZn4oPoT | 4 —-+-——00- = CuZn33Pb2T CuZn32Pb2T = CuZn40PbSnT |. [CuzndOMn2Ar Cuzn38Pb2Mn2T A (CuZn3SMn2FeAINiT Ca ‘uZn40Mn3Fe T [CuZn30AiSFe3Min2T F—tumare centrifugal; N—turnare in amestec de formare; P—tumare sub presiune. T -turnare. Compozifia chimied # aliajelor cupru-zine (alame) deformabile (STAS 95-90) Tabelul 2.23 Aliaje Cupru-zine, fra plumb, —-turnare in forme metalice (cochile): Marca Compozitia chimicé, Densitate aliajului | Elemente de aliere ———Fmpuritifi, max. | ke/dm’ Cu Za Po] Fe | Mn | Al Sn] Total | Camo] 89-91 | Rest | 0,05 | Ot [0.05 | 02 005_| 04 | 88 [euznts_| FECT Rest [0.05] 0,1 | 0050.2] 0.05 04 | 88 | [Guzn20-[~79-81_| Rest |" 0.05 | Ot 0,03-|_02 | 0,05 [04 87 bean 30 1 oaS-715 | Rest | 0,05_[ O01 | 0.05 0,2_[ 0,05 | 04 85 | Came3e | SE] Rest | 007 | ot [Or | 08 Ol | 04 ae Gaieit | 6st | Rest | 03 | 02 [oi | 03 oi [08 | 84 | Tabelul 2. 24. Aliaje Cupru-zine, cu plumb. Marca Compozifia chimica, % Densitate | aligjului Elemente de aliere Tmpuritigi, max. | ke/dmn? Cu_[_ Pb Fe] Mn | Al Sa] Total Caza T6 POI Tf o1-64 | OS-15 | Rest [02 | Ot | 0.05 Tr |_05 85 | Se SpELS Te2F [0725 | Rest | 02 | 01 | 00s [Od 05 85 Carn 39 PED [37-60 | 1,030 | Ret | 04 | 02 | Ot 03 [ts | 84 azn 30 PEI | 37-59 | 2.535 | Rest | 04 [02 | 01 o2 | 15 | 84 azn 40 POI [59-61,5| O3-1,5 | Rest | 03 | 01 | 005 O21 10 26 Caracteristicile mecanice ale aliajelor cupra-zinc (alame) deformabile (STAS 289/1-88 si STAS 291/1-88) Tabelul 2.25 Marca aliajului [~~ Stareade |” Alungireala ] Duritatea Brinel livrare HB CuzZn 363i | O (moale) Cuzn 37 HA (172 tare) HB (tare) CuZn 30 | O(moale) HA (172 tare) HB (lare) CuzZn20-—— | O(moale) | 270-320 HA (172 tare) [320-390 HB ((are) 390-490 Cuznts [LO le) 200-310 HA (i/2 tare) | 310-370 HB (tare) 370 - 460, CuZn 10 ——*(| O (moale) _ 240-290 — HA (i7atare) [290-350 HB (tare) min, 350 Cuzn31 Si“ [O(moale) ‘| 370-440 HA (12 tare) | 440-10 HB (are) 510-590 CuZn 39Pb2 | O (moale) 360 CuZn39Pb3 [HA (12 tare) | 430 HB (larey 300 CuZn 40 PT | O (moale) min. 340 HA (12 tare) | min.410 HIB (tare) min 470 CuzZn 36PO1 [0 (moaley 290 HA (172 tare) [370 HB (tare 390, -areowwunn opruiBed ut — 92°Z “qe azenupt09) [ 1 j | ‘n—24 cn ot BWOIROOLV sal I _| | so-co | = > O'-0% | awolm> NIV ! | | | wy nav 01ND DIV | saa 1 I - O11-0°6 OLMONIV | i | , . . . . oa or 8" O1V js | | | | se 0% 809 NIV i | Ig gn, 5 sat i poe so-zo | o'-o's | se-o's | SiSSnoolv | | . | . “cg | SNZINDTOOLY sat it To feet | s1-Zl Sr-S't | gwen nO NIV | . | 115 BW PTO OLY sar seo-1'0 : {- seo-1'0 Os-oF | wend NIV sal = = =| 90-20 os-se | Os-st | visptONIV =| - > si-ro | ss-s 1S PN NLV 353 = = = : OS-OF +N NLV Tudho alate op jediourid jmauraya no oferry {ow a Taz IN, UW 3 1s m, 1% ‘young vilizodwo> ns yeumy nroumye 2p fee — gL ‘2o1eam suo} u! anes FEU RUTEMTe. ap (ele — Oy ‘areuNO] ap oorsseU uy EWTN nAMUMTE 9p feITE — NLV 977 Mae (08-2/10 SV.LS) 25984 my opeuam nrTEanTe ap rojafeyE e ForUNYD wxfrzodmIo} 28 3a >| Zo~so'o T S 1-80 “ “T= 8 ‘ol —o'91 | S1- 80 | INSWnD 81 IS dIVOIVINIV] Isa (0-15) - > (AIMnMg) _ AiMal : > | 005- TTo-ts] > { (AIMnCu) | 0,20 [ AIMn0,5Mg0,5 - jose] = ‘AIMg 0,8 ‘AIMg 1 AlMg 1,5 [AIMg 2 [AIMg 3 TAIMg 5 [AIMg Si AISit MgMn0,7 tAIMgsi 1) FAIMg 1 Si Marca = |0,1-0,3] - (Asi Maino 6 1 (AISiIMgMn) TAISiIMpMnTi ‘AlCudMgiMn (AloudMgPb) [AlCudMgMn Si ‘AlCudMgMn ‘AICu4Mgl,5Min TAIZn6Mg2,5Cul,5 AISI 5,5 AlCu 2 Me 13 Nil 3FeSiTi_ FAISI8,SCu3,5 | Isis, scuy _ - falsi11Cu2,5 | - | 10,5-]1,53,5) - - |e - | rest ((AISiI1,2Cu) 12,0 - _ jAlsit2cuMgNi_[0,8-1,3! 11-13 [08-75] _- : = [0,8-1,3 ,05-0.27 =| rest LAIsi10 = [oy = z = : : : =| test LAISiI2 = aris = = 5 = = - [| = [o2-10f = * = [0.212[ = 3,3-4,6/0,5-10,- > 3,5-4,5]0,3-0,8 3,8-4,8]0,4-0,8 3,8-4,9]0,3-0,9 1,0-2,0,1-0,2! 2,1-2,4)- B40, =f = fe : =| rest 34 Caracteristicile mecanice ale aliajelor de aluminiu deformabile (STAS 8653-90) __Tabelul 229 Marca aliajului de | Starea de | Rezistenga a | Li ‘Alungirea Duritatea livrare rupere, N/mm? rupere, ® Brinell. HB 1 | 0" iz Pix zi! | M M [TF oO __ M AIMg!Si M (AIMgISiCuCr)_ [TF AISi | MgMn 0,6 (AISi | MgMn)y AlCu4MgMn ‘AICu4Mg!,5Mn_| ‘AlCuaMgi,SMn (AIZn6Mg2,5Cul,5 Notiuni despre structura materialelor gi Structura aliajelor fier-carbon in figura 2.1 este prezentata diagrama fier carbon din care rezult§ compozitia chimica si structura lor. Din diagrama rezult8 c& aliajele fier-carbon sunt de doud tipuri: fonte gi ofeluri. Se categoria ofeluri lor aliajele fierului care contin de la 0 la 2,06% carbon. Aliajele fierului care contin de la 2,06 la 6,67 % carbon se numesc fonte Ofelurile se deosebesc de fonta atat prin compozitia chimicd gi prin structura La temperatura obisnuita structura ofelurilor este alcatuit& din ferita, perlit& gi cementita. La temperaturi ridicate, peste liniile de transformare, constituentul structural caracteristic este austenita Ferita este o solutie solidi de carbon, in fier a. Ea confine foaret putin carbon (0.02%C) si la microscop se prezinté sub forma poliedric&. Proprietatile fizico-mecanice ale feritei sunt foarte apropiate de cele ale fierului pur. 6 Austenita este un constituent de tipul solujiei solide intre carbom — fies ¥ Camnemmmad tx casbon al austenitei poate fi de la 0 la 2,06%C Este un compus moale $i plastic Cementita este un compus intermetalic care are formula chimicd FeXC compime 68 POC Este un constituient foarte dur (800 HB) gi foarte fragit Perlita este un amestec mecanic de feritl gi cementith care compime ©.80%. catben Se prezinli sub forma lamelard. . Fontele care contin carbonul sub form de cementité se mumesc foane slike eas cake care coniin carbonul sub formi de grafit lamelar se numesc fonte cenupii La tamperatas ehapemat ie seructus’ fontelor se disting urmatorii constituienti structurali- cementith, perked g ledeburad Ledeburita este un amestec mecanic format din perlitl 9 Cmential came compan €7%. carbon Este un constituient dur gi fragit in ofelurile tratate termic sau in cele aliate apar si alfi constimenp mamenmastsaiste solid’ ©. suprasaturat’ in carbon, provenitd din austenita), troostita (amemex de feral p coment granulatie find); bainité; sorbit’ Structura unor aliaje ale materialelor neferease Aligjele de aluminiu au structurd monofazica sau mulifaricd im Fomctse de chemensede de ahere 5) de temperaturé, Alamele cu un conjinut de zinc pind la 36 - 29 *s au 0 strecteré ecectancé im cele cu un continut in zinc de ce depageste intervalul de mai sus pind la 4S". Za. am 0 sesecterd bitznca, Bronzurile cu staniu au, Ia temperatura obignuita, o structuré bifazicd Bromzarde ox abuminits a1 © structura monofazica sau bifazica in functie de continutul de aluminss g@ de temperaturi Proprietiti tehnologice Forjabilitaten Ofelurile carbon de uz general (OL) gi ofelurile carbon de calitate (OLC) au o capactate buna de 8 fi prelucrate prin forjare la cald. Ofelurile aliate au o capacitate mai mic& de foriabilitate decal a ofelurilor carbon, Fontele cenugii nu pot fi prelucrate prin deformare plastic’. Fontele cu graft nodular pot fi prelucrate prin deformare plastic& (in special dup o recoacere de 970°C) Fontele maleabile pot fi prelucrate prin deformare plastica la cald. Aliajele metalelor neferoase care pot fi prelucrate prin deformare plastica au comportare variati la deformarea plasticd. Ele au in general o anumiti destinatie tehnologica aliaje defiumabile plastic sau aliaje turnabile, dupa cum este indicat in standardul de mate Turnabilitatea La alegerea aliajelor pentru tumare se iau in considerare 0 serie de fuctori ca temperatua de topire (s& fie cat mai mic’), vascozitatea topituri, tendinta de formare a segregatiilor, incluziunitor de gaze Materialul turnat trebuie sé aib& un coeticient de contracfie mic gi 0 capacitate mica de dizalvare gazelor. De asemenea materialul din care se toarna semifabricatele trebuie si aiba o bunk capacitate de umplere a formelor. Fontele, in general, au o bund turnabilitate, Fontele cenugii pot fi turnate ugor Turnalilitatea fontelor cenusii este influenjati favorabil de continutul de siliciu, care micgoreazA intervalul le 37 solidificare, scade temperatura de topire si de turnare, reduce contractia si formarea de retasurt Turnabilitatea cea mai bund o au fontele eutectice (4,3%C) sau ugor hipereutectice Ofelurile nu au o turnabilitate bund. Pentru objinerea de semifabricate turnate din ofel au fost elaborate ofeluri nealiate (OT 40 ... OT 70, STAS 600 ~ 74) sau aliate (STAS 1773 ~ 76). Aligjele metalelor neferoase au in general o bund ‘urnabilitate. Sunt elaborate aliaje destinate objinerii de semifabricate prin acest procedeu de prelucrare (au litera T in simbol) La alegerea materialului din care se toarnd semifabricatul trebuie sk se {ind seama si de proprietatile mecanice ale sale precum gi de comportarea la agchiere (daca semifabricatele vor ti ulterior prelucrate prin agchiere). Prelucrabilitatea prin aychiere Se consider c& un material are agchiabilitate bund daca in urma prelucrarii prin agchiere se objine un volum cat mai mare de agchii pe unitatea de timp in condifiile unui consum minim de scule si de energie La prelucrarea ofelurilor unul dintre parametrii prin care este apreciatd agchiabilitatea este Viv, m/min (viteza la care scula agchietoare rezist4 60 de minute pana la o nous reascutire). ‘Tinand cont de parametrul Vey, prelucrabilitatea ofelurilor scade odaté cu cresterea continutului de carbon, cu cresterea rezistenfei de rupere gi a duritéqii HB. in ceea ce priveste structura ofelurilor prelucrabilitatea descreste in ordinea’ feriti ~ perlita globulara - perlita lamelard ~ sorbit’-troostit®, forjele de aschiere crescnd in aceasta ordine. Fortele de aschiere cresc odat’ cu cresterea confinutului de carbon. Prelucrabilitatea prin agchiere a unui material metalic caracterizdnd in ansamblu intensitatea uzitii sculei si rugozitatea suprafefei prelucrate se exprima in mod conventional in procente fata de ofelul pentru automate AUT 12 (cu 0,08-0,16% C, 9,08-0,85% S si 0,080-0,15% P) a carui prelucrabilitate este consideraté ca etalon, 100%. Din acest punct de vedere ofelurile cu un continut mic de carbon au o prelucrabilitate sc&zut& (de exemplu ofelurile de cementare) iar ofelurile cu un continu: mai ridicat de carbon au o prelucrabilitate bund gi foarte bund (ofelurile de imbunatatire) Ofeluri carbon de uz general (OL) au o bund agchiabilitate. Ofelurile aliate au o prelucrabilitate prin agchiere scizut8. Ofelurite turnate in piese au o agchiabilitate mai scdzuta decat cele laminate Ofelurile pentru autoate au o aschiabilitate foarte bund. Fontele cenusii au o prelucrabilitate satisfacdtoare. Prelucrabilitatea fontelor este imbunatatita daca fonta este supusd unui tratament termic de globulizare a perlitei Jamelare, Fontele maleabile albe au o prelucrabilitate mai mic& decit fontele maleabile negre. Fontele cu grafit nodular an o prelucrabilitate foarte bund prin agchiere. Aligjele de aluminiu, atat cele pentru deformare cat gi cele pentru turnare au o prelucrabilitate prin agchiere mai buna decit a ofelurilor, permitand viteze de agchiere mai mari Aschiabilitatea este cu atét mai bun& cu cat rezistenta aliajelor este mai ridicata. Mérirea rezistentei se obfine fie prin aliere fie prin ecruisare fie prin durificare prin imbatranire. La aliajele mai moi suprafata objinut& este mai rugoasé. Alamele si bronzurile au o prelucrabilitate prin agchiere bund, atat cele pentru turnatorie cat si cele deformabile plastic. Sudal Se sudeazA bine ofelurile care au procentul de carbon echivalent Ce < 0,5 %. Ofeluri carbon de uz general (OL) au o bund sudabilitate Ofelurile nealiate pentru cementare sunt usor sudabile (prin toopire), cele aliate insa trebuie preincalzite si, dupa sudare, supuse recoacerii. Ofelurile turnate in piese sunt sudabile (cele aliate numai cu preincalzire la 300 - $00°C) 38 Sudarea fontelor este dificilé, Fontele cenugii trebuie preincalzite In 500-600°C in vederea suditii. Fontele maleabile albe se sudeazi mai ugor, dar fontele maleabile negre se sudeaz’ greu. Aligjele de aluminiu pentru turnatorie de tip Al-Si (Silumin-uri) au o bund sudabilitate (cu flacdr& oxiacetilenics). Alamele se sudeaz& bine cu flac&r& oxiacetilenici. Bronzurile se sudeazA mai greu datorit tendinjelor de segregare. 2.3. Caracteristicile prescrise suprafetelor Ca la orice problems de rezolvat proiectantul trebuie s& se lamureasc& bine asupra datelor, adic& A giiseasc& raspuns la intrebarea: ce este de ficut? Una dintre sarcinile proiectantului de proces tehnologic este 8 stabileasch procedeele de prelucrare gi utilajele (masinile-unelte si echipanientele) necesare realizArli suprafejelor. Pentru aceasta el trebuie si cunoasca foarte bine atat tipul geometric suprafejelor (cilindrice, plane, conice etc.) cit gi precizia lor geometricd impusi din considerente functionale. Aceste date se extrag din dese de execu (veder, sein, note tehnice) gi se print sub form tabeart findnd cont de marcarea suprafetelor prezentati mai inainte La completarea tabeluluitrebuie sh se fink cont de observaiie urmatoare: - Pe desenele de executie sunt trecute conditiile explicite de precizie. Pentru cotele libere _ precizia geometric& prescris& este implicit’ prin standardul de cote libere ISO 2768. in acest sens consultati nota tehnicd din desenul de execujie gi completafi tabelul conform standardului: de cote libere. Conditiile de precizie implicite, extrase din standardul [SO 2768 vor fi marcate cu un asterisc, iar sub tabel va fi Picut& o trimitere la standard + Pentru suprafefele plane nu exist precizie de dimensiune; pentru aceate tipuri de suprafete vom intalni conditii de precizie dimensional& sub forma de distange ale acestor plane fat de niste baze de referinf& (plane, axe, puncte). Aceste conditii vor fi trecute in coloana rezervata preciziei de pozifie a planului respectiv, pe lang alte condifii cerute planului rspectiv (paralelism, perpendicularitate etc.) - Pentru cotele liniare (tolerate explicit sau implicit) se va preciza treapta de toleranti conform ISO. Dimensiunile | Precizia Precizia_ | Precizia de Rugozite- | Alte suprafefelor | dimensional _| de forma __| pozitie tea Ra} conditi 350 2™aty | CL Cr js | S. | plank | ** d=5040,015/SK(T7) * Conform ISO 2768 — mk (dupi nota tehnicd din deserul de executie). Planul este, din punct de vedere geometric, infinit. Pe piese vom regisi totdeauna portiuni de plan delimitnte de intersectia planului respectiv cu alte suprafefe. Aici se vor trece, prin urmare, dimensiunile de delimitare a plamalui (intre aranteze), dimensiuni care vor fi necesare 1a stabilirea timpului de bazA al prelucrasii suprafefei respective gi la stabilizea abaterilor de forma si de pozitie dupa standardul de cote libere (ISO 2768). In pagina urmatoare este prezentat formularul necesar prezentArii caracteristicilor de calitate ale suprafefelor ce urmeazii si fie prelucrate. Tabelul suprafe i Dimensiuni | Toleranfe | Toleranje | Toleranye de prafejei_| nominale | dimensionale_| de forma origi * Execufie ISO 2768 - mK (SR EN 22768 :1993) 40 2.4. Analiza bazelor de cotare a suprafetelor in cadrul activitatii de proiectare va trebui s& se prevada si dispozitivele de prefucrare Un dispozitiv face un transfer-al sistemului de axe de coordonate al masinii-unelte, sistem in care vor fi dispuse suprafejele ce urmeaza si fie prelucrate. Pentru a se face o orientare bund a piesei trebnie ca bazele de cotare s& se suprapund cu bazele de orientare sau sf fie cat mai apropiate de acestea De aceea trebuie si se fack o analizé a modului de cotare a suprafejelor si si se deduca de aici care este triedrul principal in care proiectantul a géndit 9 proiectat piesa. Prin suprapunerea triedrului de orientare peste triedrul principal de cotare se simplific& activitatea de proiectare a dispozitivului cu efecte benefice asupra eficienfei economice gia calitajii proiectarii gi fabri Trebuie s& se jin seama de faptul cA un element (punct, axa, plan) poate fi definit tn spatiu prin legarea a cel mult 6 grade de libertate (posibilititi de migcare) , 3 deplaséri gi 3 rotafii, Pe desenul de execufie aceste ingradiri sunt precizate prin cote de pozitie liniare sau unghiulare, explicite (pe desen) sau implicite (prin standardul ISO 2768) Aceasta analizi se prezinta tabelar, intr-un tabel cu trei coloane: in prima coloana se trec suprafejele ce urmeaza s& fie prelucrate Si, in coloana a doua se trec suprafetele de referinf& fata de care este cotatd (explicit si implicit) suprafata Si, in coloana a treia se trece frecventa ca bazd de cotare a suprafetei Si (se numara de cate ori este intAlnita suprafata Si in coloana a dowa) Suprafetele cu frecvenja cea mai mare ca baze de cotare vor constitui triedrul principal de referin{a al piesei Si Baze de Frecventa suprafefe: Si referings _| ca baza de cotare Sn oe j Triedrul de referinta principal este alc&tuit din suprafefele (primele trei plane de referinis clasate dupa frecvenga ca baz de cotare) Aceasti analiza este utilé gi la stabilirea succesiunii pretucririi suprafetelor piesei, deoarece unul dintre principiile de proiectare afirma c& mai intdi se prehucreari suprafata care este baz de cotare si apoi suprafafa (sau suprafejele) legata de aceasta Nota -Trebuie sii se pind seama ca o axa de referinia este retultatd din mierectia a deus plane dle referinté,care necesitéi de obicei 0 notare suplimentard: plarwl x-x. -¥ etc. Un punct de referind poate rezulta fie din intersectia a doui axe, fie din intersectia wnei ave cu wn phan 2.5. Rolul functional al piesei si al suprafetelor ei O pies face parte dintr-un ansamblu sau subansamblu. Ea trebuie si pasticipe la realizarea fanctiei globale a produsului, sau functiilor parjiale ale ansamblulsi sau subansamblului din care face parte si la realizarea conditiilor impuse acestor functii (restrictiile funcgiilor) Forma constructiva gi Precizia ei geometric sunt dictate de rolul ei in unitatea de asamblare (set, subansamblu. ansambl, Produs) din care face parte (trebuie s& existe o relajie de tip cauza - efect imtre famctia piesei si forma si Precizia ei geometrick). Piesa igi exercitd functia prin suprafetele sale © pies poate avea unul din urmatoarele roluri : suport (piesh de baza). lagir. transmitere de forfe. momente, element de rezolvare a unor lanjuri de dimensiuni, de comand’. de acces. de fimitare a Uunor deplasiri sau rotatii, de etansare, de lubrifiere. de alimentare.de obturare a wmei ci de circulate de fixare, de marcare, de manipulare, de acumulare de energie, de legiturl imterna. de lecitura externa etc. Suprafetele pot fi: functionale, tehnologice, constructive (de delimitare), de wecwatay (de lexiturii), auxiliare (pentru marcare, protectie etc.). Rolul functional al piesei se stabileste in urma studierii ansamblukui dim care face parte ‘dacd mu se dispune gi nu se cunoaste ansamblul din care face parte piesa se va prezenta mumas robul suprafetelor ce urmeazi si fie prelucrate. Prezentarea se poate face detaliat pentru fiecare mpratata (sau grup de suprafefe) sau tabelar. 4l 2.6. Tehnologicitatea formei constructive a pi Unul dintre obiectivele proiectrii procesului tehnologic este crearea condititlor de realizare a piesei cu economisirea Ja maxim a tuturor resurselor gi, prin urmare a real zarii de profit (calitate ridicate, costuri scézute, termene de livrare reduse) Pentru aceasta trebuie s fie realizaté o corespondenfa intre forma constructiva gi precizia geometric a piesei si Pos Atile tehnice ale procedeelor de prelucrare, maginilor gi echipamentelor care sunt utilizate in mod curent la realizarea suprafetelor pieselor. Aceasti corespondenti este definité prin nofiunea de tehnologicitate (aici tehnologicitatea Ja prelucrarea prin agchiere). Boise vor consulta datele din literatura tehnic& in legitur& cu precizia gi rugozitatea ee nomic’ a diferitelor procedee de preucrare prin agchiere (se vor prezenta in extras) si ge va deduce dack piesa poate fi realizat economic prin confruntarea preciziei impuse st setae in tabelul de analizk a suprafetelor prezentat mai inainte cu aceste posibiltai ale procedeelor gi utitajelor tehnologice _ Se va prezenta gradu! de unificare at: suprafefelor care vor fi realizate prin copieren formei sculelor aschietoare (gAuri netolerate, giuri alezate, filete, canale, alte suprafete profilate). Coeficientul de unificare a gaurilor din grupa iA se calenleata en reltio 1s}: Mm 100% «= 21) Me unde: = tiga este mumiirul de giuri unificate (de acefagi fipodimensiune: de ex: geri nefilere 10; géturi filetate M8); = Meas ~ numéirul de gaturi diferite ca tip $i dimensiune; = ng. = rmameiral total de geri. (Ay ~ 50-60 % - calificany: suficient; Au 60 80% bine; Ay = 80 ~ 100 9). - Cosficientul media de unificare a giturilor(suprafetelor) se calculeazd cu relatia: Yon ++ YA @2) = unde k este numérul total de grupe de guri (sam alte tipuri de suprafete); pentru evaluare se folosese indicatiile date pentra Au _ Se vor face aprecieri asupra prelucrabilititii prin agchiere a materialului din care este flicutd piesa = Se va analiza simetria piesei fafa de anumite plane gi axe de simetrie. ~ Se vor face referiri la stabilitatea piesei, la agezare gi in timpul prelucrarii | Se vor face referiri la existenta suprafeyelor in trepte, la exterior gi interior gi la dispuneren treptelor si a pragurilor de trecere. = Se vor face referiri la accesibilitatea sculelor si mijloacelor de verificare la suprafetele ce urmeazi si fie prelucrate. fin final se vor face aprecieri asupra tehnologicitii formei constructive a piesei in raport cu procedeele de prelucrare prin agchiere. yservanii asupra prelucrabilitétii materi ‘Qjelurile moi (cu continut de carbon sub 0,296 si sub 0,2 96 elemente de altere — cu siructur predominant feritic&) au o prelucrabilitate redusa prin aschiere [P8]. Aceste o‘eluri au o fenaciiale ridicaté,ce face ca aychia si se detaseze greu, suprafejele rezultate sunt rugoase, tatigul sculelelor se uzeazd rapid. 42 Ambunditaxirea prelucrabilitayi acestor Ofeluri se face pre qpémmmmmer pememcame even: (normalizare, recoacere izotermd la 600 650° C). Otelurtle semidure. [P8] Continutul in carbon al acestor ofeken cme de 3 Mie % Soares Jor este de ferité in proportie de 30 - 60 %, restul Sind perlité Acct email ame te gemesol favorabiles prelucrarii prin aschlere. Pentru imbundtitirea prekecrablaigi amma aeplian 2e pot aplica wrmatoarele tratamente: normalizare; recoacere complet pentre ght partiac: normalizare + revenire inaltd; imbuniitthire (citlire « revesure inaltay Ofelurile dure si extradure,[P8}. Ofeluri dure sunt considerate cele cave cungjen G5 aK far ofelurt extradure sunt cele careu contin 1,0 - 1,4 96C. Aceste ojehart samt ams gun gratia (wzurdé mare a sculelor) datoriti lamelelor de cementiit din perkaa. Pentm inlamibiiere: Prelucrabilitaii se recomandd un tratament recoacere de globulizare a cements. Otelurile autocdilibile.{P8}. In aceasit grupd intré opelurile aliate cu crmm-amctad emnburte aliate de scule si ofelurile inoxidahile Aceste ofeluri sunt in gencral greu predacralke. Pours Imbundteyirea prelucrabililijit acestor ofeluri se pot aplica urmétoarele trasamemme fi fete de ofel):recoacere completd; recoacere incompleld; recoacere izotermd: imbundadgare Fomtele. Fontele cu grafit lamelar sunt mai greu prelucrabile. Fouele cu grape tm caabert cele cu grafit nodular se bucurd de o prelucrabilitate bund prin aschiere Extras din standardul SR EN 20286-1 (toleranje ISO) Valorile numerice ale treptelor de toleran& fundamentale IT pentru dimensiunile nominale pam te 3150 mm. _ i _ Tabetul 2 30 ee __Tiepte de toleranti findamentale - Fr Fis (erg pir7 [ive fire rr [rr fre per per peri _ LL to Jit fiz fa3_fus fas fie re rae Tolerante ym FC fee ie pe 4 Je_ | _ is ae fe s_[s_|it_fie par fas A CE CE fie as fo for CC CC ECE Tosa 5 fsa i _fia_[35 [ea fea, ft00 14 [0 _[39 [ae fra fas ie [es_[s2 [sa fat [130 1 [_[36 [37 fa fvao Pao [a7 foo Joa a7 ss pa [safes _[ro ino firs fas [36 _ [30 [x0 [ras 200 fas [0 ]36|90 [io [30 [3 [a7 ]e6— fos fies 300 p9_s_[re_fias” fies aio ae [eso [130 [330 [370 35_ [Fe _[iio_[i7s ato [ano aa [36195 [a10 [90340 43 Extras din standardul ISO 2768 (SR EN 2768-1) (cote netolerate) Tabelul 2.31 - Abateri limita pentru dimensiuni liniare, cu exceptia tesiturilor (pentru raze exteriaare de racordare si inaltimi de tesire, a se vedea tabelul 2 32) Valori in mm Clasa de ‘Abateri limita pentru domeniul de dimensiuni nominale tolerante Sim-| Deseriere | dela | peste3 | peste | peste 30] peste | peste | peste] peste bol 0,5” | pana la | panata| panala| 120 400 1000 | 2006 pana} 6 30 120. | pana la | pana la | pan’ la | pana la3 } 400 | 1000 | 2000 | Ia 4000 f fina + [4005 [401 [+015 [+02 [403 [£05 “ 0,08 m_| miflocie Ts O1[ +01 [£02 FoR | 405 [oe | ti2 | 22 co | grosiera [02 [03 [tos [+08 [+12 | £2 3 {3s tL aosstens = [os [ti [tis [tas [ee Pee [st [Pentru dimensiuni nominale sub 0,5 mm abaterile limita trebuie inscrise dupa dimensiunea nominala Tabelul 2.32 Extras din standardul ISO 2768. Abateri limita pentru dimensiuni liniare pentru tesituri (raze exterioare de racordare $i : inaltimi de tesire). Valori_in mm. Clasa de tolerante Abateri limita pentru domeniul de dimensiuni nominale __| Descriere 0,5" pana la peste 3 peste 6 3 pana la 6 _ fina 20,2 + 0,5 Zl mijlocie _ grosiera £ 0,4 #1 £2 grosolana Pentru dimensiuni nominale sub 0,5 mm, abaterile limita. trehuie inscrise dupa dimensiunea_nominala. Abateri limitd pentru dimensiuni unghiulare Tabelul 2.33 Clasd de tolerant ‘Abaieri limita pentru domeniul de lungimi in milimetri a celei mai Scurte laturi a unghiulul considerat ‘Simbol Descriere | Panitla Peste 10 Peste 50 | Peste 120 Peste | 10 pand a5 | pandla pana la 400 120 400 St Sind e " a | agg: a raifflocle tI £7 30 _ +P 20 +P 10 275 € grosierd | £1" 30" 27° £0 30" 4015 | 4010" v ‘grosoland iF i? Fa 20°30" +020" | “4 SR EN 22768-2 (ISO 2768) (cote netolerate) TOLERANTE GEOMETRICE GENERALE TOLERANTE PENTRU ELEMENTE INDIVIDUALE (tolerante la forma data) Rectilinitate si planitate Toleranyele generale la rectilinitate si planitate sunt prezentate tn tabelul 2.34. Atunci cand se alege 0 toleranfé din tabelul 2.34, trebuie sd se raporteze, in cazul rectilinitdjil la lungimea liniei respective, iar in cazul planitayii, la cea mai mare lungime lateralé a suprafefei sau la diametrul suprafetei circulare. - Tabelul 2.34 - Toler Clas Toleranje toleranja |~ pani Tao generale la rectilinitate si planitate. _Valori tn mm_ ilinitate si planitate pentru serii de Tungimi nominal ‘peste 10 ‘peste 30 ‘peste 100 re pandla 30 pant ta 100 pana la 300 i 002 005 K 0,05 Ot L or 02 Circularitate Toleranja generald la circularitate este egald cu valoarea nnumericd a toleranjei la diametru, dar in nici un caz nu depaseste valoarea toleranjei la bataia radial indicata in tabelul 2.34. (Notd Id cu toleranta la betaia radi al toleranta maxima admisibila la circularitate este egald cu bétaia radiald). Cilindricisate Toleranjele la cilindricitate nu sunt specificate. (Nota: {n acest caz se va tine cont de notele de mai jos, incluse in standard), Note: 1. Abaterea de la cilindricitate cuprinde trei componente: abaterea de la circularitate, ahaterea de la rectilinitate si abaterea de la paralelism. Fiecare din aceste toleranje este controlais de toleranjele individuale indicate sau de toleranjele sale generale. 2. Daca, din motive functionale, abaterea la cilindricitate trebuie sd fie mai micd decdt efectul combinat al, toleranjelor generale la circularitate, rectilinitate si paralelism, este necesar ca toleranta la cilindricitate si fle indicata conform ISO 1101, pentru elementul respectiv 45 TOLERANTE PENTRU ELEMENTE DE FORMA ASOCIATE Paralelism Toleranja general la paralelism este egal cu valoareu numericd cea mai mare dintre tolerana dimensionald i toleranja la planitate/rectilinitate. Cel mai lung dirure cele douit, elemente, trebuie considerat ca referinja; daca elemniele au aceéasi lungime nominald, oricare dinire acestea poate fi considerat ca element de referinid. Perpendicularitate Toleranjele generale la perpendicularitate sunt indicate in tabelul 2.35. Ca element de referinid se considera cea mai lunga dintre laturile care formeazd unghiul drept; daca taturite au lungini rnominale egale, oricare dintre acestea poate servi ca element de referin{a. Tabelul 2.35 ~ Tolerange generale la perpendicularitate. Falori in mm Clasa de Toleranje la perpendicularitate pentru serii de lungimi nominale pentru toleranta latura cea mai mica Pandata 100 Pesie 100 Peste 300 Peste 1000 pana la 300 Paina la 1000 Péind la 3000 —_e_ a2 | a3 oF - “OS, K O4—~ 0.6 _ 98 tT L 06 1 1s ee Simetrie Toleranele generale la simetrie sunt indicale in tabelul 2.36 Ca element de referima se considera elementil cel mai lung; daca elementele au aceeasi lungime nominald, fiecare dintre acestea poate fi considerat ca element de referin{é. Notdi: Toleranjele generale la simetrie sunt aplicabile dacd: = cel pujin unul din cele doud elemente are un plan median, saw = axele celor doud elemente sunt perpendiculare una pe cealaltd. Tabelui 2.36 - Tolerante generale la simetrie. Valort in mm Toleranjele generale la coaxialitate nu sunt specificate. Clasii de Tolerante la simetrie pentru seri de lungimi nominale pentru latura cea toleranja scurtd Pana la TOO Peste 100 Peste 300 ~Peste 1000 pani la 300 Pénd la 1000__| Pant la 3000 # GS _ K 06 08 “T L 06 T TS - Coaxialitate Nota: Abaterea la coaxialitate poate fi, in caz extrem, egald cu valoarea tolerantei la bitaia radiala prezentatd in tabelul 2.37, deoarece abaterea la bitaia radiald se compune din abaterea la coaxialitate si abaterea la circularitate. 46 Batai Toleranjele generale la batai (radiale, axiale si orice suprafatd de revolutie) sunt indicate in tabelul 237. Pentru toleranjele generale la batai, trebuie considerate ca elemente de referinja suprafejele de sprijin, dacit sunt asifel concepute, In caz contrar, se considerd ca element de referinté, pentru bataie radiald, cel mai lung dintre doud elemente; daca elementele au lungimi nominale egale. oricare dintre acestea poate fi consideral ca element de referinfé. Tabelul 2,37 ~ Toleranye generale pentru beidi. Valori in mm Clasa de tolerangé A ~__ Tolerange Tar baidi OF x _ _ Indicajil pe desene: (exemple). ISO 2768 — mK: 180 2768 mi: TSO 2768 — K, TSO 2768 — mK EF Simboluri pentru inscrierea tolerangelor de forma, de orientare, de pozitie sl de batale (STAS 7385/1 ~ 85) Elementul la care se | Tipul Denumirea toleranjet Simbolal ~~] referd toleranja toleranjei _ _caracteristicii tolerate | Elemente izolate | Toleranfe | Toleranfa la rectilinitate __ deforms | Tolerangi Ta planitate Toleranfa la circularitate _ Elemente izolate | Toleranfa la cilindricitate sau asociate Toleranje la forma dati a profilul Toleranje la forma dati a suprafete Elemente asociate | Tolerante { Tolerant la paralelism — | de orientare | Toleranfa la perpendi “Toleranja Ia inclinare Elemente asociate | Toleranje | Tolerané la pozifia nominal de pozitie Toleranjé Ta concentricitate — §1 coaxialitate Toleranfi Ta simetrie ~~ 7 Toleranje | Toleranfa bat | Radiale a de bataie | circulare Frontale 1 Toleranfa bataii | Radiale 7 totale Frontale a 47 3, DATE PRIVIND TEHNOLOGIA DE FABRICARE $I CONSTRUCTIA SEMIFABRICATULUL 3.1. Considerafii generate Pentru a proiecta procesul tehnologic de prelucrare prin oychiere proiecjantul are la disp desenul de executie al piesei, objinut in urma pregatirii constructive de fabricajie a produsului, Se stie deci cum va trebui s& arate piesa Ia iesirea din sistemul (sectia, atelierul etc.) de prelucrare prin agchiere. Se pune problema cum araté piesa la intrarea in sistemul de prelucrare prin agchiere, adlica de Ia ce semifabricat se pleac8? Mai inti, pornind de la materialul impus piesei de cAtre proiectant, de la forma ei, de la seria de fabricatie, se stabilegte metoda de obfinere a semifabricatului: turnare. deformare plasticd (la cald, ta rece), laminare, debitare. sinterizare, materiale plastice, UrmeuzA apoi stabilirea procedeului pe baza unor criterii cum ar fi: costul (mai greu), dimensiuni, grentate complexitate, precizie, calitaten suptafejei etc. Pentru adoptarea deciziei se poate folosi gi teoria utilitagilor, atunci cdnd sunt posibile mai multe variante de semifabricat 48 1 ] 1 | vom suas | osvoxoyou afore | | | spiSe | Saree unjajo | ww oro Z0'0 | | | j RAPIMPUL "uoqreDimsIQ | oi | areqy aiduig | quad Pres | sien apt ‘nudno ‘nyzougeut} | um 19 zo‘ | fouuos ruRUOriseju09) “ramumnye — ate iqisod \ ‘omz ap afeyy | £9 91 uareqy 2p rewnu grew] | aumisaad gn eswusn Jazanyote uid porwr] ~ 7 pseu ap is " | aveupquionjaud no} | ms] 1 assed [pena ymoodeuy| SC" E9 seul aslemjuo> OI # Yuya | avzioaid ap oxewiny | T | puioy up oyedany ee | | an oymsw nyusd — | i am so" 0 tu ¢*1 anjaisiad | By qg0¢ | (e1ty909) s1uauemsed wept os sl | away TE ajdung) SPU WouIBOID | cory | suey women | ns By | any tees ap usw ¢~¢ misread | oz e] eued SPI | 01™ sz 5195819 undioo yoinads uy [ev pusurw wauisory | i210 aq | PSR eUe own, WT \duios ¢ myoosed map] st sti} ayose19 uunj ny fe yunautoumeey | 240¢—s2 | oo amy w axewing AB AT es . a1eios wu og mjoyasod uojges wep] 001 “os ase) unde on ye pues Seas | uuHEN | ednp axezieay ‘wapy | | sreotjduios | wu ¢~ pprsuad a Sueoo | BALE ese eo ses sie at Oszereueg | veziywau ‘wapy ARAI T Tenuein oiezipeal srwayjdusos ura ¢™¢ injoraiad ‘areuuo} 2p >a\saure 3195419 few 99 |e euyurw voussouy | MAN | typ aunoy uy azewiny | so 9 ¢ | + £ z 1 ; jar) t ung) Da pou | ~~ areungo Injeuowey _[wownzo8ny| arziaasd 2p ese) | _varmnafdwuo;) SOUT nbs STUMISTOMHIG] Insp wip jnapesoid 2P eporaW [2a SA] sop wwaniqesruios v asautigo ap sapaooid 1$ aporsyy I°£ MmIEqeL 49 ‘eseus ap 18 yeaa Tee mab exiooup unti9as 2495 36 ajayeiaus areoy i WD GO 1 wy | wusuonind i T ' | tes wsvorqyy | unm cz" ~ so'o fattNEW nspUOH}DayUOD, , wu g | reap | pmunjdwn | ¢ u zaregsod | auasod ees aojtiasad | sanseid sojas 49591 no sonseid aseW | _ Sev apweuury — | THRE EEMISI | pamso1 |-puy waresaug |! t “! aseosajou aferye | 1 neg soto F ww a ; ‘pstur ap mae con ot} so™ soo | | gy aysod soypiasad | 000 PL BUPA sae reu ups 9g ey egy | una waoigo ag | s0j9said wareaquye> T panne una i plaice elder tml pe sto 10 ajdung ww o'¢ manouria | aie POON PREM | sas | wi ap 1S uy ayeLerew| usu $*0 SO" | * ww aueULd pa le oe eel | “see eoydwoy | mm ro eamsoin | guens) | _sojeiqn saree | mara | i { | gm gt joturew: nzeu0rs9y By i seu op if st" £9 | ungy agus 001 #1 eued) ‘ueaqiie> | auss og wep] | ap Feu] ‘wept Yoa1go oq | ap aseud vy ouvtne weap T 5 [war ST BOS eee] ‘BlEMPMAITUO} [Sssaq | mapr sonst) Se? — soared eoumsosy | ts1goaq | goIpousd azeurue] i yaway L t + | sew sp | | ws~co | ovis |p mgm | maa py spas ones od ml se" eo | womqy : Jopted —_vounsos | ud arene 1 T I | | | omy eA2o “Fohurew Pleo F] | wseun ap 16 uapaysop eisonp ‘un ¢*Z 001 ej gugd) §—ayeuaz110 1ehs0} arewojoq, | 23s 2 ‘wept "S21 | Neuer vo Joyiiaied waunsosp | 190190 3q | ap rursew ey aueiune YW, | arew ss | sseossjou afer ay | ooyfiw | 18 ayy] unjaio | uw 67, 007 & pued| i | aus suogae2 UN}210) sojniaisd wauisosn | pea1qo ag | sors ej oueNEW | | 7 ea so Dupa determinarea procedeului de semifabricare se trece la construirea (proievtarea) semifabricatului. Desenul de semifabricat se objine plecdnd de la desenul de execujie al piesei. Peste suprafefele prelucrate prin agchiere se suprapun adaosurile totale de preluctare i adaosurile tehnologice de prelucrare conform standardelor si normativelor. Adaasurile de prelucrare (supratejele prelucrate prin aychiere) vor fi marcate pe desenul semifabricatului conform indicatiilor din capitolul 11, Pe desenul de semifabricat va fi marcat planul de separatie al formei (la turnare, sinterizare) sau matrijei (deformare plastica). Desenul trebuie s& confina toate cotele nevesare definirii complete a semifabricatului. in nota tehnic& din cadrul desenului se vor face referiri la clasa de precizie a semifabricatului (de care depind gi adaosurile totale de prelucrare), Se recomanda sf se prezinte gi o schi{& a formei de tumare sau a matrifei in care se obtine semifabricatul, Dimensiunile pentru suprafejele semifabricatului se vor stabili asifel: |. Suprafetele neprelucrate vor avea aceleagi dimensiuni (cote) ca in desenul de executie al piesei 2. Pentru suprafetele de tip arbore, care urmeazi si fie prelucrate prin agchiere, se procedeazA astfel: se stabilegte adaosul de prelucrare din standardele referitoare la objinerea semifabricatelor, precum $i abaterile limita corespunzatoare treptei de precizie impuse sau stabilite; se va considera adaosul indicat in standardul de semifabricat ca adaos total minim ; deoarece in standardele de semifabricate abaterile sunt indicate cu valori pozitive pentru abaterile superioare si cu valori negative pentru abaterile negative, pentru objinerea valorii nominale a dimensiunii suprafejei la adaosul minim se va aduna abaterea inferioara indicat pentru dimensiunea semifabricatului dnom sf=dmax + 2Apt + | Ai sf| [mm] (pentru suprafeje simetrice) dnom sf=dmax + Apt + | Aisf| {mm] (pentru suprafete asimetrice) iar pe desenul de semifabricat se va indica dimensiunea dnom sf, iar itt nota tehnic& se va indica standardul si clasa de precizie corespunzatoare dupk care s-au stablit adaosurile si abaterile limita la dimensiunile semifabricatului. 3. Pentru suprafejele de tip alezaj. se tine cont de considerafiile de mai sus gi se folosese relate. Dnom sf = Dmin~2Apt- | As sf| [mm] (pentru suprafefe simetrice) Dnom sf = Dmin~ Apt- | Assf | [mm] (pentru suprafete asimetrice) in relajiile de mai sus s-au folosit urmatoarele notajii: dnom sf Dnom sf — diametrul nominal al semifabricatului (arbore, respectiv alezaj), in mm; 2Apt~ adaosul de prelucrare total. in mm; Ai sf, As sf - abaterea inferioara, respectiv superioara, in mm, prevazute in standard pentru dimensiunea semifabricatului Exemplu Se da piesa finitd din figura al cérui semifabricat este evecusat prin turnare. din ‘fonta, in clasa a II] ~ 4 de precizie conform STAS. 1592 - 80. Te 2 Din STAS 1592 80 rezunt, + Apt = 2mm (pentew ambele cote = pentru cota B20°, 4, As sf + 0.4 mm, Assf=- 04 mm = pentru cota QS0#0.2: As sf~ + 0.6 mm NX DRE YY Y; y, ist= Ds = 29,979 - 2. 2- 0.4 = 25.570 (+0.4) mm ds = 50,2 + 2.24 0.6 ~ $4.8 (+0,60 mm Pe desen se vor trece cotele @25.§ si. respectiv S48 (valori rotunjite) Fig. 3.1. Exemplu de stabitire a dimensiunilor semifabricatului. Cu gri s-au mareat adaosurile totale de prelucrare standardizate ‘I Observajii: 1, La piesele turnate si matrijate, adaosurile totale de prelucrare se stabilesc in functie de pozitia suptafetei fata de planul de separatie. In acest sens se va tine cont de recomandarile prezentate in continuare, Intersectia dintre suprafata de separatie a formei si planul desenului se reprezinid cu finie punct groasa, indicandu-se prin sgeti $i notatii partea superioaré (sus) $i partea infertoara Gos) a formei de turnare. 2. Daci o suprafafs simetric& are axa sau planul de simetrie confinut& (suprapusa) in planul de separajie atunci adaosul de prelucrare se stabileste in mod uniform egal eu valoarea prevazutd pentru pozifia “sus” a suprafefei (situajie cel mai des intilnita la suprafetele cilindrice care. pozitia de turnare au axa orizontald). 3. Desenele de semifabricat trebuie si confind toate cotele necesare construirii modelului (Ia turnare) sau matrifei (1a forjarea in matria). 4. Peste adaosurile de prelucrare se adauga, adaosurile tehnologice (inclindri, racordati ete.) care. de obicei. se prescriu prin nota tehnica din cimpul desenului de semifabricat. 5. In cazul semifabricatelor laminate se va adopta dimensiunea nominal& imediat superioara celei rezultate din calcul )la capitolul “Stabilirea adaosurilor de prelucrare si a dimensiunilor intermediare”. La acest moment se stabileste de principiu semifabricatul laminat si se extrag din standarde céteva dimensiuni de semifabricat laminat mai mari decat dimensiunea final a piesei. urménd ca diametrul optim s& fie stabilit dup& calculul dimensiunilor intermediare. 3.2. Recomandari privind stabilirea pozitiei piesei gi a suprafefelor de separatie Ia semifabricatele turnate [R1} Pozitia de turnare se stabileste in functie de configuratia si de complexitatea piesei care se toama. Prin stabilitea pozitiei de turnare trebuie 4 se asigure posibilitatea de alimentare cu. metal lichid si stabilitate c&t mai mare a miezurilor in timpul turndri. Pozitia optima de turnare se stabileste finénd cont de urmatoarele recomandari: - _ suprafefele care se prelucreazi se vor amplasa pe cat posibil in partea de jos a formei, in po7it verticald si numai cénd nu este posibil se vor amplasa si la partea superioar’; - daci piesele sunt prelucrate pe toate suprafefele, total sau partial, se fine cont de precizia si rugozitatea suprafefelor sau de numarul si dimensiunile suprafefelor prelucrate; - numrul de miezuri necesare turnarii sa fie minim; + _ planul de separatie la piesele nesimetrice trebuie ales astfel incat partea cea mai mare a piesei si se afle in semiforma inferioars; + planul (planele) de separatie trebuie si asigure extragerea cea mai usoarii a modelului din forma: - _ dac& este posibil, piesa se ageazA intr-o singura semiforma; daca nu este posibil, se recomanda ca majoritatea suprafefelor ce urmeaza si fie prelucrate si fie agezate in aceeasi semiforma (rama), lasdnd in cealalta semiforma suprafefele cu condifii mai largi de calitate; {inclinarile constructive ale perefilor se aplic& pentru extragerea usoard a modelului din amestecul de formare. inclinarea perefilor se face fafa de perpendiculara la planul de separatie. In (RI) se recomand’ si se lucreze cu inclinarile din tabelul de mai jos. Marimea razelor de racordare se tecomanda sé fie cuprinse intre 1/5...1/3 din media grosimii peretilor de racordat. mari FIO" Tabelul 3.2 {Dimenstimile pieselor, Unghturile de tnelinare Taclinart t le —_ 1 sub 25 formare manual 120" i formare mecanicé 50" = i formare manualé $50" | formare mecanicl 3 | dimensiuni | formare manual ie 3.2. Recomandari semifabricatele forjate in matrital C7] |. Piesa matrifaté sA poaté fi scoasa uyor din locagul matrijei. In acest scop se va cAuta ca supratuja de separafie s& fie aleash astfel ca adanciturile sau nervurile s& se gaseascd tn directia inchiderii matritelor, 2. Umplerea lovasului matritei s4 aiba loc, pe et posibil, prin refulare. Pentru a fi satisf&cuta aceasta condijie se poate adopta, ca regula generala, condijia ca suprafafa de separatie s& treucd prin sectiunea piesei care are dimensiunile de gabarit cele mai mari. 3. Pozitia supratetei de separatie trebuie aleasé in aga fel, faa de inaljimea piesei, incat pierderile de material datorita inclinajiilor de matrijare s& fie minime. Pe baza acestei cerinje rezulta ca Pierderile de material vor fi minime dac& suprafaja de separajie se prevede la mijlocul inattin Suprafata de separatie poate fi aleasd si in alte porijii decat cele recomandate mai sus daca prin aceasta se poate objine 0 matrija mai simpla, reducerea mumécului de locaguri de matrijare, o bavurd mai mic& sau chiar eliminarea ei, o centrare mai buna in stanfele de debavurat. un control mai bun al deplasarii semimatritelor in planul de separatie etc. Alte recomandari privind constructia semifabricatt iamtetrele minime ale gaurilor brut turnate, cu raportul /d<5, sunt prezentate in tabelul 33 Diametrul gaurii Grosimea peretel turate, mm mm turnate, mm pani Ta 40 3B of 33. 0 jurnare diferite de twrarea in Valorile minime ale diametrelor gaurilor. objinul forme din amestec, sunt - latumarea sub presiune: 1 mm: ~ la turnarea cu modele usor fuzibile : 3 mm: - la turnarea in cochila: S mm; + laturnarea in forme coji: 8 mm. Tab 3. 4. Indicafii privind incadrarea in clase de precizie a pieselor tumate din fonth si otel (Ss TAS 1592-85) [P2] _ procedee de preci u modele permanente |, Obtinute prin formare mecanicd pe masini de formare si piese tumnate in cochile. - 7 Piese de serie mica, piese cu gabarit si complexilale mare. tumnaie in Torme executate manual sau mecani 53 te din fonta Adaosuri de prelucrare gi abateri pentru piesele tu ‘Adaosuri de prelucrare pentru piese turnate din fonta cuprinse in clasa I de precizie (1592-85) ‘Tabelul 3.5 Gabaritul maxim al [ minala, chm piesci turnate, mm 3 a is ages 2.|8 BES ie | 2 S| 2 Fee é |2 ° rare, mm. ~Peste 60 pant la | Sus . 100 | Peste 100 pind Ta | 200 Hos, lateral Peste 200 pana fa | Sus 300 [ Jos, lateral Peste 300 pana la | Sus [30 500 | Jos, lateral [2,5 | ‘Adaosuti de prelucrare pentru piese turate din font cuprinse in clasa IT de precizie (1592-85) Gabaritul maxim al piesei tumate, mm | Peste 60 pana la 100 Peste 100 pana la 200 Peste 200 pana la 300 Tos, lateral Pesie 300 pant la [Sus 500 Jos, lateral Peste 500 pan Ta | Sus 800 Jos, lateral ~Peste 800 pana la | Sus 1200 Jos, lateral I iS 54 Adaosuri de prelucrare pentru pieve turnate din fontd cuprinse in clasa III de precizie (1592-45) [ Gabaritul mas piesei turnate, mm Pani la 100 | Peste 100 pana fa 200 ~Pesie 300 pana fa 500 ~Peste 500 pani Ta 800 Peste 800 pang la 1200 | Peste 1200 pana fa 80 | 85 1800 060, 6s Adaosuri de prelucrare pentru piese tumate din font cuprinse in clasa IV de precizie (1592-85) Tab 3.8 [ Gabaritut [~~ —— Dimensiunea nominal, m maxim al -@ > l= J2 l= ls ls T= viesritumate, |S S838 13/8.) 8./8.|sel5 Rege2/= |=sl&sisg/s gis mm 3 £3 & i EB fee] g*] 25) o8/ 28 ae e é |é@ 2 é g ‘Adaosuti de prelucrare, m Peste 60 pink | Sus 40 [ - - '0 100 | Jos, Tateral_ [3,0 |" | Peste 100 pant Sus’ 4,5 [5,0 _ 42200 Jos, lateral [3,5 | 4,0 Peste 200 pant | Sus 50155 [53 ta 300 Jos, lateral [3,5 [4.0 | 4,5 Peste 300 pant | Sus 3,5| 60 | 60 | 65 1a 500 Jos, lateral [4,0] 4,35 | 4,5] 5,0 Peste 500 pani [Sus | 6,01 65165] 7.0 | 75 la 800 Jos, lateral [4,0 [5,0 [5.0 73,5 | 3,5, Peste 800 pind | Sus [ 6,5 | 7,0 | 7,0 | 7,5 | 80 | 83 ta 1200 Jos, lateral [4,5 [5,5 | 3,5 | 6,0 | 60 | 6,5 Peste 1200 Sus 70 [7,5 [80 [85 [9,0 | 9,5 1100 pani la 1800 | Jos, lateral | 5,0] 6,0} 60165 65 [70175 | Peste 1800 Sus 75 [80 [85 [9,0 | 9,5 10,0] 105 pana la 2600 |" Jos, lateral [5,5 | 6,5 | 6,5 | 7,0 | 7,0 | 7,5 | 8.0 ‘Sus 8,0 | 85] 9,0 | 95 [10,0] 10,5| 11,0 Jos, lateral [6,0 [7,0 [7,0 [7.5 17.5 18,0 [85 55 Adaosuri de prelucrare pentru piese turnate din fontd cuprinse in clasa V de precizie (1592-85) fab 3. 9 [ Gabarital maxim af piesei tumate, mm a gas Ha aS 3 Pini Ta 100 tes Jos, lateral ~Peste 100 pind la [Sus 200 Tos, Tateral Peste 200 pant la | Sus 300 Jos, lateral Peste 300 pind la_| Sus 500 Jos, lateral Peste 500 pani la | Sus 800 | Jos, Tateral | Peste 800 pani la | Sus 1200 Jos, lateral Peste 1200 pana la | Sus 1800 Tos, lateral Peste 1800 pani la | Sus 2600 Jos, lateral ‘Peste 2600 pan la | Sus 3800 {Tos, lateral Pesie 3800 pant la | Sus 5400 Peste 5400 pind la | Sus 6300 [Jos, Tateral_ [8,0 | 95 56 08 OF OB» OME 00% | Ost OTi+ | 09 OT L~ | OFS O0't- | orz~ O9'E- OF OFT or's~ LOO | OF'e~ | OFz+ O91 OFF | OTT 06" i | OPZ+ _OF+ | OR I+ z'1+| oozi #1 RuBd gos aisag_ | ' ea ILO | i | OUT | O81+ | OST 00¢ PI RuEd 007 aI59q | Al | | 007 eI ete | OF OCF OF | SOF | 0081 BI eUEd OOZI aISed i Ocee ror | LF | zt eimmedogsasog | yy | \_s'0F | CF 109'0F | 0s e1 gued 007 as0q | OL0F | 09°0F | OS0F | 002 ®1 Fed | 1 OSTF | OCI SOF _| LO |09'0F! o0z1 eI Red OOS aIS2g | yy 0L'0F | 09°0# | 0s‘0F] 00s e] etd 007 a189q | | 09'oF | oso | OF OF| 002 eI ued ! | os'oF | ov'0F | s°0F| 00s eI eued o0z aiseq a | | ov'oF | se‘0F | O¢OF| 007 & eued 001 aiseq i | SCOF | OC 0F | S7'OF| 001 &1 ued 99 aisoq 1 ! ! [sc'oe|oc'0F! 09 1 wued o¢ aisoa i L SU0F O€ ¥] Bud i Loti ia om o 6 Bie: 9 | sip te icl 1 i_ © O0E9 | OOS | OOBE | 0092 . DOs! Oz! : ; | i Jerzsaid ~“oovs | “ooge | “0097 | “O81 ““00Z1__ loos““o0 joos~00 jo0z~“o0 | o0t™"o |og"9 | ofS swum isd jap “yreuriuou vounisuatiig Fe une yrmueqey | eseiD | Ore mPa (68-L/Z6ST SWLS) luo) up sewmy Jojasord a[rumIsuoUIp vy “URN UH “PUT UoTeqy . sojesaid warewyeuorsuny gzeaIDa7o NU aOREqU EoEP “seIDISUAG 6 sowonpoud anu) aseSajatuy wud asiupe 1S swezyeue yj s0n ateuums ajasord oqe wip ajoyen wt ezeospenu! @s mu cuzo otage 20Un JRZED Ul “C “ “A alzigaad 9p tasejo aseorgzundsayo> wituut] soyayeqe BazeO]eA no iéedop v wry “rerouyauaq 18 sorgonposd amu aiaBojaiu uuud qeIs A as FULT] JO]erEgE veseOEA ‘oREUC|GS UL -snyd uy ayeqe WIAap Smuts UL ojDqeqE Je! “snU uaap snjd’ uy aiarege -afeowsanm sojtunisuowp yaze> wu] “smoUONXD o[lunIsuoWp wy Bajar as atzicasd ap A 1S AJ a[9se}> w] EP HNN THAI T co #1 eed gors aisog | oops. eI FUR 0097 a1S2d | i { \ | O7L+ | 00'O+ | O8'p+ | OC'b+ | 0gz 21 eued oot arsed | | ; \ | | : ore | OCC | i | L i | oc'r+ | 09'e+ | O0Z1_#1 Eupd 00S 222d ! r A} os #1 pupd 00Z asad \ i “| | 002 eI ued i 1 0 mn | a uletsete 58 Abateri limita la grosimea perefilor si nervurilor pentru piese tumate din fonta (STAS 1592/1-85) ‘Tabelut 3.11 Gabaritul maxim Grosimea perejilor si nervurilor neprelucrate, — al piesei tunate, [<6 | 6..10 | 10..20 | 20..30 | 30...50 80.,.120 mm ‘Abateri limita, mm _ Pana Ta 30 £02 | 403 [ Peste 30 1a 60 £03 | £03 I [Peste 60 1a 100 £03 | £04 05 | Pesie 1001a 200 | +04 | 404 £06 | +07 Peste 2001 300 | +04 | 20,5 £07 | £07 Pani la 200 | +05 | 405 HW [Peste200 Ta 300 | +05 | 206 [Pesie 500 1a 1200 | +06 | +07 Pana la 200 £05 | £06 nm [Pesie2001a 500, [+06 | +07 Peste 500 la 1200 | +0,7 | 208 Peste 1200 1a 1800 +0,8 | +10 Pani Ta 200 £06 | £0,7 Pesie 2001a 500 | +07 | 208 IV [Peste 5001a 1200 [ +08 | +10 Peste 13001a2600| +1,0 | +12 Peste 2600 la 3800| +1 £15 Pana la 200 £07 [ +08 Peste 2001a 500 | +08 | +10 V_ [Peste 5001a 1200 | +1,0 | +12 Peste 12001a2600[ #12 | +1,5 Peste 26001a5400| 41,5 | +17 Peste 2600 1a 6300 +2,0 | +2,5 £07 | £08 | £10 +08 [+10 [ £12 #10 | #12 [415 20g | +10 | £12 £10 [#12 [215 #i2 [405 [ #17 x16 | #17 [ £20 £10 [+12 [ #15 ¥i2 [205 [417 | pis [ #7 [| 420 £17 [420 [ £22- £20 | £22 [425 #12 [215 [217 zis [en [#20 1 217 [| 420 | 225 +20 | £25 | £30 #25 | £30 | 435° #35 | 240 | +45 Adaosuri de prelucrare gi abateri pentru piesele turnate din ofel Adaosuri de prelucrare pentru piese turnate din ofel cuprinse in clasa I de precizie (1592-85) Tab 3.12 [ Gabaritul maxim al] ~[___Dimensiuneanominala, mm | piesei turnate, mm ais > aJe.le 3 & le 3 eeekl= |s 42/28) 22/28 Hee 3 | es/82| 22 £s| 8+ ‘Adaosuri de prelucrare, mm_ Pana la 30 0,70 Peste 30 pand la 60 0,80 | 0,90 i Peste 60 pand Ta 100 0,90 | 1,201 1,30 Peste 100 pnd Ia 200 | Oricare [1,10/1,30|1,40] 1,50 “| Peste 200 paint Ta 500 1,30] 1,40] 1,60 1,80 | 2,00 | 2,20 59 Adaosuri de prelucrare pentru piese turnate din ofel cuprinse in clasa II de precizie (1592-85) Tab 3.13 [ Gabaritul maxim af ~—_Dimensiunea nominala, mm: piesei turnate, mm al o 1s , ls ‘ 2 i a |g Z ae 52/5 i Ai Pind te 100 Sus [23 [2 Tos, lateral [2,0 | 2.0 | Peste 100 pant Ta | Sus 25 [25_ 200 Jos, lateral [2,0 [2,0 | Peste 200 pana la | Sus 25 [2,5 300 Tos, lateral [2,0 [2.0 Peste 300 pani la | Sus 25 [3,0 500 Jos, lateral [2,0 [2.5 Peste 500 pind la_| Sus 3,0 [3,0 800 Jos, lateral [2,5 [2,5 Peste 800 pana la | Sus 3,0 [3,0 1200 Jos, lateral [2,5 [2,5 Gabaritul maxim a] — piesei tumate,mm |. & geegs enpes Pani Ta 100 a 40 | Jos, lateral [3,5 | Peste 100 pand la | Sus 45 [55 a 200 Jos, lateral [3,5 | 4,0 [— Peste 200 pani la | Sus 45 [55 [3,5 71 300 Jos, lateral [3,5 [4,0 [4.0 Peste 300 pani la | Sus 5.0 [5.5 155 [65_ _ 500 Tos, lateral | 4,0 [4,0 [4.0 [4,5 Peste 300 pani la [Sus 3,0 [6,0 [6,0 | 7,0 | 70 800 Jos, lateral [4,0 [4,5 [4,5 [5,0 [5,0 _| Pesie 800 panda | Sus 70 [7,0 [7.0 [8,0 | 8,0 [90 1200 Jos, lateral | 5,0 [5,0 [5,5 [5,5 [6,0 [6,0 7 Peste 1200 pand ta | Sus 8.0 18,0 [8,0 | 9,0 | 9,0 |10,0 | 10,0 1300 Jos, lateral_[5,0 [5,0 [6,0 [60 [7,0 [7,0 | 7.0 oo ‘Adaosuri de preluctare pentru piese turnate din ofel cuprinse in clasa IV de precizie (1592-45) Jab 3.15 Gabaritul maxim al piesei turnate, mm Pozitia suprafetei considerate in forma de | Pana ta 109 | iPeste 2600 lal 3800 \Peste 1800 “Beste 200 pind la 300 este 300 pind fa 500 Pesie 500 pana la 1800 Pesie 1800 pani ae i ___| S08 lateral | Peste 2600 pani la Sus 3800 - 11,0] 12.0 Adaosuri de prelucrare pentru piese turnate din ofel cuprinse in clasa V de precizie (1592-85) Tab 3.16 ‘Gabaritul maxim al [ - urnote, mm 2 = = a a g Se BagE 7 28 ue iE i an ~ Ac oO i 5 12 Pana fa 100 Peste 100 pana la ~ 200 Peste 200 pana la __300 | Peste 300 pana fa 90) | - 500 60 | este 500 pana la 10.0 [11,0 . 300 7,0 [7,0 Peste 800 pana la 110 [12,0 ]13,0 _ 1200 80 [8,0 | 9.0 - | Peste 1200 pinata | Sus 13,0 [14,0 [15,0 [16,0 | | 1800 [os, Tateral 9,0 [10,0 [11,0 [1,0 | ty 0 Peste 1800 pind la 12,0 2600 90 Peste 2600 pind la 13,0 3800 10.0 este 3800 pind la | 14,0] 5400 Jos, laieral_|10,0 [11,0 [11,0 Peste 5400 pink la | Sus 15,0 |15,0 |15,0 /16,0 6300 Jes, lateral [12,0 [13,0 [13,0 [14,0 OOF © ONE | OTE | ORT | OFZ | 009+ | OP'S+ | OR | OZ | O9EF 0021 €) BUC gOS aIS2q | orc: | or 4 Ocy+ | o9'e+ OOS PI BUBd OT 21594 i 092 #1 UE i 1 00's | 0s I | 00+ o9'e+ | 00 Ooge 21 vuRd 009T *S2d_| or | oss+ 0097 B] Rud 00Z1 2184 _/ | L | os | t oz ¥1 wued 00S 21524_| i | I ! i | os &) wud 007 21804 | T ' i I Y | 1 tL i | i i \ Lost | ooz #1 Buea 1 I OFF | OSEF | EF | OSTF | COTS | OSI FT| OTF (0081 &1 RUEd OZ] aIS0g t Looe | osc = | 007 | ois | OIF | OIF (00Zi ¥1 eued 0S 59d i i OSts | OCTE | OOF | OFOF | 0s & RUBE O07 aIsog | i i ‘ | oso | oor | (00z I EuBd H t T TOOT e OSTF | OCI= | OOT= | OGOF | O80 (00z1 #1 RUBS Q0S aISag_| I i LOOTF | 060% | O8'0F | OL'OF | 00s 1 BUBd QOT 150d 1 [ t Toro? | 00 007 #1 FUEd t | j i (08'0F | OL07 | 0907 | OSO> 005 I FUP 007 a1saq Pe i i t Losos | sro 02 #1 vue ODI 2359q t [ i ! 1 0F0 001 €1 Fued 09 1884 i i | i | (09 @] BuBd Of o150q i i | i L i I o€ &) Pua rit 1 uf oy 6 £ 9 |< | + I wt ANU waTegY i Fooes | 006s 009% | 0081 | 00zI | i 00¥S} “OSTE -"9081 | “0021 | “008 _1008""00 |00s~'00 |oos00_jo0z""00. oc ayeum tered ‘una "pyeUTWON eOUMISUALTT | ye wrxew rpueqen ere mpaeL (s8-Z/26S1 SWLS) yoio up oyeusry Joj2sa1d ayrumisuaunp ey “uN wy “eR LaIeqY uarege WASP snjd wy apLsorege ‘azeousanu solfuTIsUOUNP [nzEO UJ “1eOLTIxS 2jJuISUIUN ¥ BIO}OS 2S A 1S Al PZ -(@ompuuun jnjoqua 1294) aanoadsas oqrunt ‘2p yey fo1ur rem 9% QZ no If 4OA uasap ad saudxa pour uy aeaIpul sfeuorouTy ajaio9 nujuad owKeW FI jarege A 16 Ay 91ZI00ud op apaseyo wy “| -enzosqo o°0z- | o'vt- | o'ct- | s*tt- | 09°6- | O0's- | ar'9- | 09°s- | O0'r | 09°e- Oz‘ o'oE+ | O'sz+ | O'6I+ | S914 | Hri+ | OTI+ | 096+ | OO'8+ | OO'9+ | OF s+ O8'b+ 00€9 BI BURA DOYS 21894 O'EI- | STI | 09°6" | 00's | OF'9 | a9's- | OO'r | O9'e- | Oz'E- 08° O'6i+ | Sots | p'pi+ | OZI+ | 09'6+ | 00'8+ | 00'9 | OF's+ | O8'h+ Oe p+ Oops BI UPd OZ asd 00'8- | oF | 09's: | o'r | 09% | oce- | o8'e- Ove oz1+ | 09'6+ | oo's+ | 00°9+ | ov's+ | os'h+ | ocr 09°E+ 0092 21 Eupd 001 212d Fal ti | or 6 8 L 9 s y [Te l 1 0 [oor Qyes | 0s" | 00's] Os COIs | OLL+ | OL 9+ 00'S: | ost | OE 09'2- | 09°2- O8'e+ | 08'€+ | 00¢9 v1 wuRd OOPS arsad OL'L+ | 0L'9+ | O8'r+ OOS eI EUEd 0097 2152a OS's | 00'S} Ose | oz'e-| 08‘ O'OL+ | OL'L+ | OL'9+ | O8'b+ | OF'b+ 0097 PI FUEd 00ZI a2q oz'e- | o8'z-| 09°¢- al Os'h+ | Of'b+ | O8'E+ | 0021 ei etd aos aisog oc'e- A Oger 00s v1 vued oz a52q 002 #1 Gd 08'9-| os's-| os'y-| o'r] o9'e- | 09'z- | D'ot+ | o9'c+ | oF'9+| o6's+| op'r+ | aster ooge BI RUpd 009z 159d 08'r- | o0'r | o9'e-| 09'-| O6'I- Ov'9+ | 06'S+ | Ob'r+ | o8'e+ | 067+ 09° | 06'I- | 09°I- os'e+ | o6'z+| ov'ee 0092 ¥1 Fued 0071 152d 0021 eI ved QOS a5>q / oft 061+ 0s vi upd 007 2189d | AI 001+ | 00'L+ | O0'1+ 002 21 ued wu way weeGY O0E9 | OOPS | OSTE | OO9Z | Oost 00zI | hk arzisaid) “ors | “asi | “0097 | “0081 | ““o0z1 ‘008 [00800 Joos: “00 O0E'"00 j00z""00 | 001""O |_09""0 Of ‘ayeumy tosaid ap Unn “gjeuturon eaunIsuoUTT ewrxew mugen | esein sre gel (S8-2/26S1 SVS) plo wip oxewn sojasard aye afeuoriouny ajaqoo B ‘wr uy “gE LoreqY 65 Abateri limité la gro:ic2* perefilor gi nervurilor pentru piese turnate din ojel (STAS 1592/2-85) __ Tabelul 3.19 Grosir tea perefilor si nervarilor neprelucrate, mm 6.10 [ 10..20 | 20...30 | 30...50 | 50..80 [Clas] Gabaritul maxim de | al piesei tumnate, precizie mm Abateri limité, mm Pan’ la 30 +03 Peste 301460 | +03 | £04 __ 1 [este 60 1a 100 +04 | £04 - Peste 100 la 200 £04 | +05 £06 _ Beste 200 fa 500 +05 | 405 £06 | £07 Pana la 200 £05 | +06 £08 He Peste 2001a 500 | +0,5 | +06 | +07 +09 | #10 [ Peste 500 Ia 1200 _| +0,7 | +08 +10 | #13 Pana Ta 200 £07 | +08 in [Peste2001a 500° |~ Peste 500 ta 1200 | Peste 1200 la 1800 208 | +10 | £12 #10) +12 | 415 #12 [#13 | #17 Pana la 200 +10 | +12 | 415 « [Peste 200 la 500 +08 | +10 | +12 IV [Peste 500 1a 1200 | 41,2 | +15 | 21,7 | £20 [Peste 1200 1a 2600| +1,5 | +1,7 | 22,0 | 42,2 |Peste 2600 1a 3800| 1,7 | +2,0 | +22 | 225 Pana Ta 200 +20 [425 | £30 | £35 Peste 2001500 [22,5 | 43,0 | +35 | £40 Vv |Peste5001a 1200 [3,0 | 435 | 240 | 245 Peste 1200 ta 2600 | _- #40 | £45 | 250 Peste 2600 a 5400| __- : £50 | £60 Peste 2600 la 6300| _- = = £70 66 ‘Adaosuri de prelucrare gi abateri pentru piesele tumate din metale gi aligje neferoase grele Adaosuri de prelucrare pentru piese turnate din metale gi aliaje neferoase grele — clasa de precizie | (STAS 6287 — 80). Gabaritul maxim al Piesei turnate, mm de turnare Pozitia suprafefei considerate in forma Tabelul 3.20 DimensiuneanominaidN,mm SS e a 2 a & 3 8 Be |8e |8 g = [e8 |9e [oe [28 /28 |e [Sa oe | te P/F] eB IB Categoria de precizie A[B[A[B[A|B]A[BIA A[B[A[B jaosuri de prelucrare C, mm Pana Ta 100 0,7[0.9]0.8]1,3 0,7[0,9|0,8)1,3 Peste 100 | pana la 200 0,8 | 1,0}0,9|1,5|1,0|1,6[1,1 [1,6 0,8] 1,0/0,9]1,5|1,0/1,6/1,1/1,6 Peste 200 pana fa 300 09 [14[ LO L6] LTT 7/12 (1,8 0,9] 1,4] 1,0] 1,6] 1,0 11,7]1,2) 1,8 Peste 300 pana la 400 T0/1,5] 1,1 [1,7] 1,3] 19] 1.4 [2,0] 2.4 TO|TS] 1117] 13/19] 14) 2,0) 6/24 “Peste 400 pana ta 500 TUT 2a aS TS TAT 6T2 [08/4121 7 ‘Adausuri de prelucrare pentru piese tumnate din metale gi aliaje neferoase grele ~ clasa de precizie Il (STAS 6287 - 80). Tabetul 3.21 ~ i Dimensiunea nominala N, mm 8 2 le, las les lee Ise | 28 Bee le jg ]e2 a2 [8 |2 32 aa 193 [ig zy i & “ = [gs /B2 |g2 | 83 | gs 233 Categoria de precizie ~ a8 A]BTATB[A|B]A|[B[A[B]A][BJA|B]A|BIA|B ‘Adaosuri de prelucrare C, mm Pinata [Sus TATE 4TU 2715] L477 [1,5] 1,8] 1,7]2,0| 100 |Jos, lateral |¥,1]7,4/1,2/1,5]1,4[1,7]1,5]1,.8]1,7[2,0 Peste 100 [Sus 1,5]1,8[1,7]2,0/7,8[2,1]1,9]2,2]2,1 3,0 pind la [Jos, lateral T5]1,8/1,7]2,0/1,812,1]1,912,2]2,1 [3,0] rT 4 200 Peste 200 [Sus 1,9/1,7]2,0/1,8|2,1/1,9/7,2)2,0[2,4]2,3]3,1/2.4 13.5, TT] pana la 300 “Sos, Tateral [1,4] 1,7]7,5|1,9]1,7/2.0]1,8]2,1]1,9|1,2]2,0/2.4/2,313,1 [24 Peste 300 [Sus 16 2,0 [2,4] 2,2/2,6]2,1]2,6)2,4]3,2|2,6 eo la Jos, lateral] 1,6] 2,02.4)2,2|2,6]2,1|2,6[2,4] 3,2) 2.6) Peste 400 [Sus Taiz 1,9[2,2[2,0|2,4/2,2|2,6]2,4|2,8]2,5]3,0|2.7|3.3|2,8/3,7|3,413.9]3,5/40 PAA [Hos, lateral] 1.8 /2,0/1,9/2,2/2.0)2.4/2.2]2,6)2.412,8)2.5]3,012.713,3}28]3,7]3.4/3.9]3.3]40 o6\osio6lo8|osizz|rc[99\o0z|r9l99|r9|r9l09|r9] os sslys v's |e] '9 [9] sb [zy [FOIE SOF] ggg) m pupd sissle'siesizsicslov SNS} _ OZ 189d Wotlo'e WOU Teiosiosissios zeiczierioriouiecieu oxcloujuslcolro Ly le ouissiceiso|ssloolosias|rsios zslislosizs ie or zr] ppl o'r| zy] we |reeVeT “Sor| 9971 ey gued I oslétiouiozleciezfozlou|i9|co]rolroirs|roiss zs|orlorlor| orl ey sng| 0001 ase Lo ssisolesicoles|esirs|zsieplosicrisylericrley orlcci g's | se] oe] ee [revel “Sor] 999; e gued i selezlecizc|69| 69199] 99/¢9]c90'9| velusiesl rs orlsr| sel er] lee] Sng} 008 a1s9q on | |solos|soloslvsistiosisvlos|se|zsloricriry selec] celore [ore] sz [reserel “Sor] ggg oy pupd siloslozlovloziosloxiosico|uslosinslorcius crlorleeloe| eel ze SMS] 00s a159q | ssire|ssievlssicelrs|yelorlorl e sejrelrelez|sz| cz [rere ‘sor] 99¢ 2 ued ri oulsslovics|rolss|eelzs|sslor eelee|rel rel rel sz Sng| oor a1sea | | i sslorlssiovoslor oelez| sz] yz] ez] rz [rere ‘Sof] ogy % eupd [ Pt solsv|soleries|oc) velo'cloe|czlee| yz SNS] _00¢ arseg I iseize| srl relsv[rel veloc) szloz|eclezlez| oz] iz] 6 [terre sor} oo¢ oj gued J issie'eli'slo's| oplo'e) zp lzel oe sz] re sz 1% SNS} __00z 21894 + | |_|» fos oeloeiogisziozisz] rzlzz reraye] sof] 997 vy gued | i { 9 {s¢\ rb l se} re] re) se | ez! oe rz SNS] 001 252d T exict = [esate] “sor i oz} ez a SMS] 001 8 ued alvlalvlalvlalvialvialv| viagivialvialvilalvialyv a? sre sil =f | =f z| _y z| 3&2 i) g8] of] gf] sf Peed] cf] cf] cf) FE) 255 | aman al Be e 3| 2s 5| 2 Bo) Sy] Be 5 or asad 3] $8] #8] *8| °8 B| ©s) “8 5] SE) unm WUE FjeuTuion wouniavMIg | regen Ze PEL (08 - £829 SW1S) I] PZJ0ud ap wsey> ~ ajarf aseoragou aferye 18 ayeiawi uIp aqeuny aso1d nayuad azexnnjaud ap LiNsoEPY sel sz [oelozle ez] re ezlerfecter ZI | 61 | 60 [ss'i[ss'o] 00s #1 gawd oor ised se] sz € elezlocloz[szis1 oz] or if si [sot st | so [oop o pued qze asoq fiteise erjoz| cilycet si for i [er forlettcolsei isto! oze er eupd ose aseg szjeifectorliz[ rc Torlotleolerlsol 11] $0 osz ej vued ogi a1sed retsi fei fer | Soma oiso Yar Joy rch said wsew 219 Sun apun * 7“ = orfeyan juomnfe wo yuIMZaap os srelenew ypsaid e gun0y op varipxojduioy ‘mon ut (solesTesTrolsslre sl csTostrolocletloolss ab ssirslerlosles[sbics|zbl orl *s *$] o91~e9} ssloslyylesl irl rrloslorlotlericn cisely leet eri cr [elorlcrloclerloeteel % I's | ool ssisblosleslorlusiest sy os | UsTel sslosleples| sel ep Us| op lol cr[ cele] *s ts £9" + | oslo lovierles|cels+lreloel rrloplselep sci releriselecl i relzel eel celoe) sis [sstos| re esluyl re los obo orl srl sel sel orl selubletlic lop vel oct ero [ce | 's ts oresz! joel es lore lerisclyel cpl eeleelipicetcelot oeloeleelreloziceleclezioclcelezl sis Cosel wel eal eel il ocl ot gr sls] wf el al ul ot el gt

| stlec}erlezjoz| sil ez[ei rr sileifociciierferl orl ri si[st/ ol ctl +1 oo} sis sz ot) aif a sl alalufol ef st elo) sf | ef zl a 0 = 3 3 = 1 Els) [2 s} /8/f] (2/8) |e 8) | Bye] BOLT OS] WuO;UOS araT|Dke Wud areionjaid ap aizioaid Bp ese) 4 y oogsoe<| _arssoos<[ oossosc<] ovesooz<[~ oozsosi<| osisozi<] ovis as<| 0s > 2 | ‘asad wun ‘ouNIsosd “suNiyeUE ouNigy “oWIsUN7 5 | esew bee mpage (%$ 5 MA ‘OW 3D “IN “UN 222] ap sojaquaUTa|9 EUs “9% CO‘ 5 UOgIEO) IW Pie ap varemes (¢8 — 0292 SV.LS)2tZ1D24d ap Jy ese Wy aujLa,EuN asafd NayUad auezoNjaad ap Limsoepy 83 “8942 OSI 219411 2109 ap [enIoe npIEpUEIS rng auvearyoo © FMORy SOY w TENUTLIE YSANe UT “]!GETBA aIsa JU NU BBR ‘s7 ~ OOET IMprEpuENS no, yiuEprooUOD WL YNIBI|E “91°00 = $ BOP —"S ‘ZE'0- 910 = S ERP —¢S *E9'0— ZY = $ ROUP— TS 11 — C9'9 = S ROEP~ IS :adnsB ned osaqasoop AS “(eguey! no JojOgre eridaoxo no — 1wsdeIpe [ApH ASoJ & prepuers NIUSZIIg nes ewisud) Jesard aye SUNKEN a[fuNIsuAUNp no YeULIOS oLOWIODS Injnds05 se ais "ur Je] oteieTEW aso1d wseu 24s un spun = = ‘opiejex uoMfe no yuIMDVp os ayeitneU! 1osoId e YULIOY ap aIENXa|dWOD :wON Lrzls9 eoleo ss rol rol rs [ool 19] esi solos es|colzslos[ss [csi sr] ’s*8| oreo) joolssi srios[rs( rel sslos cries (sri cyl rs|orlorlcr| cr [oe] sis s9| 6s os olosjerloolssisrlesirsizrlosies(sylcslcrlorl ss} coor ss | ors orler|sblotler|rriselerier|celor[er[oelerleclee| ss oro} ss crloslrslrelssloslerles (sei zr] rslorlorl eri cploel ts *8) apse los | 9p oelrrlor(scler| ec) rel zp lselee| rel ve| ce) oe oe! és'Is sz] vz) ut] or) si] pif er] zl sil or) 6] 8] 2} 9] s| z i 0 T Le9les| csi poles | irsizoiesios ¥S levies izslep| re c gz" 91 | iss|os rei tsi cri rel os olor fe Celor ley loc ler 7 ooicsisrleslestorice csi cr Sole yp slo lori ce ol Os orl orice ericel syitrloe Cel eereelrrleeiceler | sslosirrizsicp| tr os [orl or Le leelre lov itlee ep ores orl crlocl eri oe Hel Tp [sel ee gelyey Ziceleeleclor Os | ori oricrier ee srl ry oe cel eel eel bieelre lee ro trl eel ee lorioe| re loti ss S| Veloziecloelec ee ov trl sel erloc! ei crise ee se est ectcs eelszloe or'st lor [oe lore [wel re oz i vel eel sz celeclyerrelectector trleel ee lol oe [re [eet ce oe Sti Veloziveloelecl ee E91 sel rel sci cele lez re 9% Of 6tlozirz {se or loc locivel ye loz [re 8 ce Ve[szlecloe oI 01 ¥e| relozleeloe sz] re vz SZ Lele ler loz selyel sz} cel eelccl re] 9%, o'€ ra ala Ra raya sg oy eo jeefozlyzlrelszlez ioe i vei ee 92 sclezilyel tele | aars : vel re gz] ee lore loz ce $@ Sti szlor celezlertoz 53 igloo oe {Lz ez lozl oz rel sz O72 Le] rz Pel ielor ez silzz tig fel ezi rz! re] sz ez foes vz 67 | 97 Stl ezPerczt ez ee 8 gl pgee sel sz loci cl rz] orl oz sil se fuel yt tz e107 tgTg Of vz ez loz{ rz] gz 07 | Le vel Velo Ez ST zz WS tg] gros LT eli sei eet er Fz ot] ez releiteror ier lerer tig | St iz] oz] or t BL stb T 0 | sp ® 7 2 E an 3 (2 2 a\ 2 z e/a g g é $912 5] uuojuOD satiate wud ered ap seed Dye £ a 00850 ro0s<| oossose<] _ovesogz<| _oszsogi<| Osisor, = 7 3 | agsad e9<| 0€9500S Ss ee pe we Sa 1. OZI5 Ose os z 198: 7 est See IMAGEL §— (%S< MM “A “OW ID ‘IN “UW alate op *ojoluatsys wins “% 69° ‘ ge we e p a a ? EEE TE2/3 EVE SVRIE/2EF (eg) § B] (E/E) Els £) (EVE) |2;E| E/E] f 8922 OS] WhiO;UOd areIySEe uid sreionyaud 9p awead Op BED i ay ooss0e9< | of9s00s<] oossost< | 09€s09¢< | O9TSOBI<| __Osls0zi<] Ovi=0s<| 0s > 2 | ‘asad Wu “OuTsOIs WUNTEU) Suey puNBUNT: # | esey. SEEMPGL —(%5 < MA OW JO IN UW Alife ap Jojajuauraya eins "y, 69° +) 8°e| o’s-| o's-| a’2-| s*z- Sv} Ove) atEe) s*eo] (0'z+| 02+] B'Lo] 8‘ Le| 2°t6| }2’b-l0"L-}9'0-12’0~ Bele’ befz’be] s’te| 0"s-|e*0-|z*0-|2’0-| B' bo] Zt bels*Lele‘Le| }0°L-}@*0-| 20-19" D+ ste s't+]o°bele’bel2* Lo} }@’0-|2'0-}9’0-|9‘0-| o'vele*sefztslot ve |20-|9'0-/ 9°0-|s"0- Eve] tte at vefe tof e“tel ote ore 6"0-|8"0-|2'0-19°n-| <’0-|9*0- jf’ be|2" be] b b+]0°b+|0"b+/ 0° Le s*0- 0° be se] ae] te] om] oe] we] | | | vz} ce |] zl jortorjarjorjse] | fer] as fou} o 2°0- (arnunuos) “g¢"e MPGEL 1 Jo’y-}s's-)2‘e- s'9+] 0° s*s-|2"s-| 0° S| 8 s+] 9’Se)z"94] 0° s+] abe! ¥*v| 2*e-|0'E-|0"s- selee 2°2-/0°2-| 8’ s+| 9’s+ |0"s+| 9" ve] 9“ vo] 2 "Fe 8° s+} os 2'2- 0’g-/0’s-|@*2-|6'2-|2°2-|0'2: 7+ |S" 90] 2" 49] 2‘ 9+] 0°99 | BES] 0's-|e°2-]5‘2-]2'2-|0°2-}a"L- s'vo|2'ae|2'9+] 0°99 1B"E+|9'S4] 2S 2'2-| 2" 4-|9%b- s*2- et o'me| s'2-|o°e- o‘ca|a*es] (azenunues) §8f'¢ MPOL 92 eer S'2s)2°2e] (€8-0L92 SVLS) I emeineW op esepp UI aetLNEW osaid ngUOK aNOUTEIp) TUN TEUL IS NTE] “TUBSUN] Rawed BIW WeTeGY GE'E MIEqeL 3 s's-| o’s- s'2-lo°e-o'e-|5*1-] oszs| a+] 0°26} o’s+| s'v+] s'e4] 5s*e4} onI¢ o’s-| s'9- 5 jo’2-jo'2-}s"b-}s'b- ons o'z+| "54 lo’ n+} 5*k+] ‘ks ]0°se| oou< s'e-| ofy-| lotz-|e'u-1s4-]6’2- ons S'9| Of] 0's+]s't+]5’t+] 0’ E+) ¢'2+ £9¢] o'y-| s'e- s'2-/s'-|s'u-|s"a-[2"4- \ I | esl 0'%| s*5+ S'g+}s's+|0'te|’2+| 9°20 | Or sts-| o's- o’e-/s'b-]s’u-]2°s-[o’n- | on| sis] S's 0°f+}0'ge|S'2e] ¥°Zel bee} x] s'e-| off S'2-|0°2-]0'2-|0°2-|S/b-]5'b-]2"b-]bb-10°4-| we O's} of o'y+|0'v+lo'e+lo’e+| o’s+|s'zs|2’ze|L*ze|6’t+ me o's-| off of2-|o'2-Ja'2-|s*t-|s‘b-/2'4-|4’4-|0"s-/6"0- as o's+| s'9e| O'ys| s*k+]0°Ss]o°ge|6°e]y'Ze| Ze |6"be|c’be [_o<| st 0°2-|0°2-|5"4-]5°4-|9’b-|t's-|0"t-|6’0-/8"0- aus| trol o'ss] o're| 5't+,o'ts]o'ss| 5°20] 2°20]s'as]6r40] aboot £9 o'2-| a'2-| 0°2-| 2*4-|0"b-|6'0-|8°0-|4’0- [ ere O'ye] S'Ee] O'f+]0°S+]S*z+]z'ze]O'ze 16! be/d' bel 9’ be |S" be o've O'2-| 0°&=]5’b-/S'b-]9’b-)2"b-]0"b-/6'0-|8’0-| 2’0- o's o'er o'zefsesfeenfoenfae| use sole sz ej) al | a} o2| oz] 2] oe] sz] oz | cz | 22] sz) jorjesjar}ouist]] jas] ss jou} 6} @ (asenupuos) 6 mMPqeL (ereapnos) “6E¢ MpqeL / i x All fee error TL CZ 95 Abateri limith pentru grosimi, pentru piese matritate pe ciocane, prese gi masini de forjat orizontale, in clasa de matritare II (STAS 7670-83) Rmanenseenn cn Seerereeese Rue cen enononannogconnencecenon geeverre sts Taree Tabelul 3.40. ananqenkne-se: PESOS PPT ES rey nomoenonannesqanann@aaee EVII FINNS? OSTST ET ITs mnwete eo nonQennmn cenqgqanana: SPO PO SOPOT PTET ET AXOANREQegan 36 nim, respectiv de 10 um/m, pentru @ < 36 mm Ofel rotund laminat la cald (STAS 333-87) Tabelul 3.43 [- Material Diametru, mm [Abateri limit, mmDiametru, mm| Abateri limit, mm 0 1 2 3 4 Otel STAS S00/2-80, 10 4a | 13 STAS 500/3-80, STAS i 45 - 06 791-80, STAS 880-80, 12 48 : STAS 11502-80, STAS 1B 30. ~ 11504-80, STAS 14 [33 +05 11507-80, STAS'11512 - [15 56 212 80, STAS. 11513-80, 16 60 STAS 11514-80, STAS i7 +03 65. +06 11522 -80 - pentru toate 18 = 06 70 “13 dimensiunile, _ STAS 19 175 1350-80 si STAS 795-80 20 78. - = pentrr @ 10 - @ 100 mm; STAS 2883 -80 si a eo +96 STAS 10382 -80 - = a5 F pentru @ 10 - @ 120 mm; a au _| STAS 11500 -80, STAS 3 as to 1700-80, STAS 3611 - . 80, STAS 7382 -80 - 2 d 0 -1,9 pentru @ 10 - @ 80 mm a +03 va 29 709 140 | 22 30, 150_ 98 f 0 1 2 3 ; 32 [160 : 34 | 170 +15 i 35 +03 180 -27 36 709 200° | 37 220 38 250 +20 ~ 40 [270 35 __ 42 300 Ofel patrat laminat la cald (STAS 334-88) Material Abateri limit8, Otel STAS 500/2-80, STAS 500/3-80, STAS 791-80, STAS 880-80, STAS 1456-80, STAS +0,3 E 11250-80, STAS 1350-80, [~ - 05 STAS 1700-80, STAS 3611-88, STAS 7382-88 +04 = 05 Otel lat laminat la cald. Dimensiuni (STAS 395-88) vs Grosimi, mm € Grosimi, mm Ee Es af af 20 | 5,6,8,10 50_6.6,8,10,12,14,16,18,20,25,50 100 [68,10,12,14, 16,18,20,25,30,40,50| 25_|3,6,8,10,12,14,16 55_6.638,10, 12,14,16,2025,30 | 110 [8,10,12,14,16,20,25,30,40 30_[5,6,8,10,12,14,18,20 [60 _f.6.8,10,12,14,16,18,20,25,30 120 |6,8,10,12,14,16,18,20,05,30,40,50 35_| 5,6,8,10,12,14,16,20 70 _|6,8,10,12,14,16,18,20,25,30 | 130_[6,8,10,12,14,16,20,25,30,40 40 _B.6.8.10, 12,14,16,18,20,25 | 80 _[6.8,10,12,14,16,18,20,25,30 | 140 16,8,10,12,14,16,20,25,30,40 43 §.6,8:10, 12,14,16,20,30 | 90 [8.10,12,14,16,18,20,25,30,401 150 [6,8,10,12,14,16,18.20,25,3040] Material: ofel STAS 500/2-80, STAS 791-80, STAS 880-80, STAS 3611-88, STAS 7382-88 fel lat laminat fa cald. Abateri limitd fa lajimi si grosimi (STAS 395-88) __Tabelul 3.46 Lafime, mm [__Clasa A Clasa B_[Grosime, mm |_ Clasa A Clasa B Abateri limits Abateri limita, _o 7 2 3 4 [20 +06 5 25 -10 6 30 £08 8 +03 £05 | 35 | +07 10 -0,5 40 a | 12 100 30 18 _ _ +12 -2,2 +20 40 +10 120 +17 WW 130 st T oT #15 =26. 42,5 50 +12 140 +20 18 : -28 Ofel rotund calibrat (STAS 1800-87) Tabelul 3.47 Material: Ojel STAS 500/2-80, STAS 791-80, STAS 880-80 _ Diametnul, ‘Abateri limiti, mm_ Diametrul, Abateri fimitd, mm man ho bl hii mm no [io [hn 0 1 2 3 4 5 6 7 2,0 12,7 24 13,0 2,5 13,1 2,6 13,5 2,65 Bs 27 14,0 0 0 0 29 0 0 0 143 -0,043 | -0,058 | -0,090 30 =0,025 | -0,040 | -0,060 [a's [31 | 14,6 32 35 15,5 | 3,6. 16,0 3 16,5,17,0 | 0 0 40 17,35, 17,5] -0,043 | -0,070 | -0,110 42 18 _| 45 18,5 0 0 47 19, 19,5 - = 0,084 | -0,130 48 0 0 0 20, 20,6 7 3,0 -0,030 | -0,048 | -0,075 [210 52 | 22, 22,5 33 22,6 0 0 55 23,0 - -0,084 | -0,130 60 | -0,036 | -0,0! 58 | -0,690 | 31, 32,33 = 0,043 26,0 | 28,0 29, 30,0 (34, 35, 36 37, 38, 39 | 40.0 42, 44, 45 0 0,084 | - 0 =0,120 | -0,190 0 0,130 Ofel hexagonal calibrat (STAS 2305-89) Diametrul, Abateri limi itd, mm Diametral, |_ a All hi2 4,0 0 5,5 = 0,075 0 + 0,120 21 22, 23 24 + 0,150 26 27 30. 32 36 38 al 46 50 35 60 65 0,210 70 “Material: Ofel STAS 500/2. , STAS 791-80, STAS 880-80 10 Bare de ofel cojite 1 (STAS 6433-80) “Material: Ofel STAS 30 80, STAS 791-80, ST: fe! hexagonal (S ‘AS 880-80 TAS7828 ~ 78) Deschiderea cheii S, mm_| Abateri limita, mm_| Deschiderea chei 9,10, 11,12,13, £03 30,32,3436 14,15,16,17,18,19,20 £04 38,40,43,45,48 21,22,23,24,26 £05 52,57,63 27,28,29 £06 67,72 “Material: Ojel STAS 500/2-80, STAS 791-80, ST, “AS 880-80 Bare rotunde din aluminiu (STAS 2339/2-80) Material. Al 99,0 si Al 99.5 STAS 7607/1-80 Tabelul 3.51. Bare trase Diametrul d, mm ‘Abateri limita Diametrul d, mm _ 456 0 32,35,38,40,42,45,50 0 =0,07, = 0,16 78,910 0 55,60,65 =0,09 | 19 12,14,15,16,18 0 70,75 — _ =O _ 20,22,23,25,28,30 0 - 0,13 Material: Al 99,0 si Al 99,5 STAS 7607/1-80 _ Tabelul 3.52. Bare extrudate [___Diametrul d, mm Abateri limitimm [ Diametrul d, mm 4,56, 6,5, 7,8,9, +0,30 85,90,95, 100, 110,115, 120 10,11,12,13,14,15,16,17,18 £0.36 130,135, 140,145,150, =F 160,170,175 _ 18,3, 20,21,22,23,24,25,26,28, £040 200,218,219,250 #12 29,30 32,33,34,35,36,37,38,39,40, £0,50 42,43,46,48,50 + 0,60 _ _ Tabelul 3. 49 Diametral ‘Abateri limita, mm. Diametrul, mm Cojit gi | Cojit | Cojit mun __{netezit CN | C | butca | r _ 0 =| 52,53,566 to1718 0 -0,22 [0 0,65,70, - 0 0 2011 -0,70 [7580 | sf 0,38 | - 1,20 119302 '85,90,95, 23.24,25.26.| 0 0 0 100,105, 1 - : 0 27,28,29,30 -0,13 | -026] -0,54 | 10,115, -2,20 = an Nae 125__ ss 32,33.34,36, 135,145, 38,40,42,44, 0 0 55,165, - - 0 45,46,48,50 -032] -1,00_|175 = 2,50 102. Bare rotunde extrudate din aliaje de aluminiu (STAS 8654-80) Diametral d, mm ‘Abateri limits,mm | _ Diametrai d, mm 3,6, 6,5, 78,9, 10,11,12,13, £0,30 83,90,95,100, 110,115, 14,15,16,17,18 120 _ 18,3, 20,21,22,23,24,25,26,28 £040 130,135,140, 143,150, E12 160,170,175 _ 29,30,32,33,34,35,36,37, 38, £0.50 200,210,219,250 £145 39,40, 42,45,46,48,50 a 55,56,60,62,65,70,75,80 £060 Material: AIMgSi; AISiiMgMn,; AlCuMgNil,3Fe, AIMg3, AIMgs, AIMgiSiCuCr, AlCu4MgMn, AlCu4Mgl,SMn Bare pitrate extrudate din aluminiu (STAS 8655-80) _ Tabelul 3.54. Latura Abateri, mm. Latura Abateri, mm 8,10,12,15,19 £0,30 50,56,61,63,5, 65 £0,50 20,23,25,27,30 £0,40 75,80 __ £0,60 36,40 £0,45 90,110 £1,10 Material: AIMgSi, AISi!MgMn, AICuMgNil,3Fe, AIMg3, AIMg5, AIMgISiCuCr, AlCu4MgMn, AlCu4Mgl,SMn Bare hexagonale extrudate din aluminiu (STAS 8657-80) Tabelul 3.55 Deschiderea cheii S, ‘Abateri, mm Tatura Abateri, mm mm _ 10,12 £0.20 32,33 £050 13,1517 £0,30 46,65 £ 0,60 (119,22,24,25,27,30 £0.40 Material: AIMgSi, AISiIMgMn, AlCudMgMn, AlCu4Mgl,5Ma Bare rotunde trase din aliaje de aluminiu (STAS 10590/2-76) Tabelul 3.56. Diametrul d; mm Abateri limiti,mm | Diametral d, mm | Abater 36 0 32,35,36,38,40,42,45, - 0,075 48,50 - 0,16 10 0 35,60,65 = 0,09 = 12,14,15,18 0 70,75,80,85,90,95,100 =011 20,21,22,23,25,28,30 0 - 0,13 Material: aliaje de aluminiu conform STAS 7608 -71 103 Bare p&trate trase din aliaje de aluminiu (STAS 10590/3-76) Tabelul 3.57. Diametrul d, mm. ‘Abateri limitimm [ Diametruld, mm | Abateri limita,mm |] 78,10 0 32,36,41,46,50 0 | -0,09 _ 0,16 112,14,17 0 35,60,65,70 0 =011 = =0.19 | 19,22,24,27,30 0 75,80,85,90,100 0 = 0,13 -0, Material: aliaje de aluminiu conform STAS 7608 -71 Bare hexagonale trase din aliaje de aluminiu (STAS 10590/4-76) _ Tabelul 3.58 ‘Deschiderea cheii S, mm | Abateri limita,mm “| Deschiderea cheii S, Abateri limiti,mm mm | 7,8,9,10 32,36,41,46,50 19,22,24,27,30 75,80,85,90,100 0,13 Material: aliaje de aluminiu conform STAS 7608 -71 Bare rotunde din aliaje cupru-zinc (STAS 291/2-88) Tabelul 3.59. Bare trase Diametral 4, mm ‘Abateri Himité Diametral d, mm Abateri limita 3 0 10,5,11; 1251351451551 -0,10 617,18 3,5:4;4,5:4,8; 0 10;21;22;23;24;25, 0,12 26;27;28;29:30 6,5;7,7,5;8,8,5;9,9,5;, 0 32;34;35;36;38;40;42; 10 0,15 45;48;50 0,25 Material CuZn36Pb1, CuZa39Pb2, CuZn39Pb3, CuZn40Pbl, CuZn7, _CuZnMnl,SAl, CuZn36AIMnFe, CuZn38Pb2Mn2, CuZn40Mn3,5, CuZn42Mn3Al, conform STAS 95-80 Tabelul 3.60. Bare extrudate Diametrul d, mm. Abateri limitimm | Diametrul d, mm__[ Abateri limiti,mm_ 15,16.18° 0 85,90,95 0 a = 0,52 _ 14 20,22,25,28,30 0 100,121 0 = 0,84 22 32,33,34,35,36,38,40,42,45,48, 0 180,230 0 50 -10 = 5,5 55,60,65, 70, 75,80 0 -1,2 Material: ~CuZn36Pb1, CuZn39Pb2, CuZn39Pb3, CuZn40Pb1, CuZn37, ‘CuZnMni,SAl, ‘CuZn36AIMnFe, CuZn38Pb2Mn2, CuZn40Mn3,5, CuZn42Mn3Al, conform STAS 95-80 104 Bare pirate trase din aliaje cupri-zinc (STAS 292/2-80) ____Tabelul 3 61 Diametrul , mm ‘Abateri imit&mm | Diametrul d, mm | Abateri limiti,mm. 5,6 . 0 19,22,24,27,30 -0,12 78,910 0 32,36,41,46,50 = 0,15 12,14,16,17 0 = O18 Material: CuZn36Pb1, CuZn39Pb2, CuZn39Pb3, CuZn40PbI, CuZn37, conform STAS 9 Bar hexagonale trase din cupru-zinc (STAS 293/2-80) - Tabelul 3.62 Deschiderea cheli S, mm | Abateri limiti,mm | Deschiderea cheli S, | Abateri limitd,mm mm 55,356 0 19;22,24,27,30 4 o = 0,12 _ _-0,21 785,10 0 32,36 ;41;46;50 0 = 0,15 = 0,25 1h 12,13,1417 0 ” : = 0,18 Material: CuZn36Pb1, CuZn39PB2, CuZn39PO3, CuZn40PbI, conform STAS 95-80 Bare rotunde din cupru (STAS 391/2-87) Tabelul 3.63. Bare trase Diametrui d, mm Abateri limita ‘Diametrul d, mm _ Abateri limita 56 0 18,20;22,25;28;30 - _ = 0,120 _ 789,10 0 32,35;36,38,40,42,45, _ =0,15 48:50 11,12,14,15,16 0 20,18 fo Material: Cupra STAS 270/1-80 : 7 Tabelul 3.64, Bare extrudate din cupru Diametral d, mm ‘Abaieri limiti,mm | Diametrul d, mm | Abateri li 18;20;22;25;30 0 90;100 _ - 0,8 35,40;45;50 0 121 10 Y 35,60:70-75,80,85 o 180:230 0 -12 55 Material. Cupra STAS 270/1-80 - _ Bare pitrate trase din cupru (STAS 393/2-80) Diametrul d, mm ‘Abateri limitimm | Diametrul d mm 8,10 0 19,22,24,27,30 _ = 0,15 | 121407 0 32,36,40,46,50 - 0,18 Material: Cupra STAS 270/1-80 tos Bare hexagonale trase din cupru (STAS 394/2-80) — ____ Tabelul 3.66 _ hiderea cheii S, mm | Abateri fimitamm | Deschiderea chei S, mm | Abateri limité,mm 0 19,22,24,27,28,30, __ _ 20,12 _. nw 0 32,36,40,41 46,50 oo ot 0,15 ft 12.13.1417 oO - 0,18 Material. Cupru STAS 270/1-80 Densitatile unor materiale utilizate in constructia de magini es ee _ _ oe _____ Tabelul 3.67 Material _[Densitate, kg/dm™ Mater —[Densitate, kpidm* | Fonta ‘Alama (Ali , 84 Otel _ Bronz (Aliaj C 88 | Aluminiu_ _ Aligje de Aluminiv | 247 Cupru _ a ‘Tratamente termice aplicate semifabricatelor Tratamente termice aplicate semifabricatelor, barelor si profilelor laminate, trase si extrudate din otel [D 7] - Bare laminate din ofeluri carbon: recoacere completa pentru reducerea duritatii. ~ Bare laminate din ofeluri aliate pentru constructii de masini: recoacere completa ~ Bare laminate din ofeluri aliate gi anticorosive: recoaceri sau reveniri inalte. Tratamente termice aplicate semifabricatelor turnate [D7] - Semifabricate turnate din ofeluri carbon: recoacere de detensionare, recoacere cu transformari de faza in stare solida. - Semifabricate turnate din ofeluri aliate pentru constructia de masini: recoacere de detensionare: recoacere cu transformfri_ de faz’ in stare solida. = Semifabricate turnate din ofeluri aliate cu crom gi nichel: cilire de punere in solutie; revenire; recoacere - Semifabricate turnate din ofeluri austenitice manganoase: calire de punere in solutie - Semifabricate turnate din fonte cenusii cu grafit lamelar: recoacere pentru detensionare; recoacere pentru grafitizare si pentru micsorarea durittii, normalizare; célirea, revenirea, cAlirea izoterma; tratamente termochimice: nitrurarea, sulfizarea, alitarea, traSamentul in abur supraincdlzit - Semifabricate turnate din fonte cenusii cu grafit nodular: recoacere pentru detensionare; recoacere pentru grafitizare, recoacere de normalizare; cilirea si revenirea; tratamente termochimice nitrurarea, carbonitrurarea la tempewraturi joase, sulfizarea si sulfocarbonitrurarea, alitarea si cromarea de difuzie. = Semifabricate turnate din font’ maleabila: recoacere pentru maleabilizare; recoacere de normalizare; clire si revenire. = Semifabricate turnate din alame gi bronzuri: recoacere de omogenizare si recoacere de detensionare ~ Semifabricate turate din aliaje de aluminiu: imbatranire; cdlire pentru punere in solutie, revenire 106, ‘Tratamente termice aplicate semifabricatelor deformate plastic la cald [D7] Pentru aceste tipuri de semifabricate pot fi eplicate urmBtoarele tratamente termice: recoacere de detensionare, recoacere de recristalizare, normalizare; imbunttatire; cAlire, c&lire superficial’, tratamente termochimice. Tratamentele termice sau termochimice se sleg in functie de pozitia operatiilor de tratament termic in procesul tehnologic de prehucrare mecanic& 107 4, PROCEDEE SI SCHEME TEHNOLOG Odata cu intocmirea desenului de semifabricat, proiectantul dispune de forma, precizia si rugozitatea inifialé a suprafefelor (din desenul de semifabricat) si de forma, precizia si rugozitatea finala a acestor suprafefe. Proiectantul trebuie s& preizeze CUM SE VA AJUNGE DIN STAREA INITIALA LA STAREA FINALA! Trebuie s& se stabileasci mai inti procedeele de prelucrare prin agchiere care pot aduce fiecare suprafaja din starea initiald in starea finala, Pentru aceasta trebuie s& se cunoascé modul de generare a suprafejelor pentru fiecare procedeu si magind-unealtd, posibilitatile de prelucrare ale acestora, aldt ca gami de prelucrari cat gi ca precizii economice * fr aceasté fazét este necesaré consultarea preliminard a unui catalog de masini-nnelte! Observatii = Suprafetele cilindrice gi suprafefele frontale care delimiteaza suprafetele cilind interioare si exterioare, canalele cilindrice interioare gi exterioare (deguiari), situate in axa pieselor se pot prelucra (in mod obisnuit) prin strunjre si rectificare = Suprafefele filetate interioare pot fi prelucrate. manual cu tarodul; cu tarodul pe strung, cu tarodul pe masini de gaurit prevazute cu dispozitiv compensator de pas, cu tarodul pe masini de filetat; cu cufitul, pe strung, cu dispozitive de filetat in varte). pe st (pentru filete de diametru mare), prin rectificare (pentru filete de precizie ridicata) prin deformare plastica - Suprafetele plane, suprafetele complexe alcituite din suprafete plane pot fi prelicrate prin frezare, rectificare, rabotare (mai ales in cazul materialelor cu crusté dura), brogare etc - Glurile, lamajele, adinciturile (de exemplu, pentru guruburile cu cap inecat), alezirile se pot prelucra pe magini de gaurit, masini de alezat , masini de rectificat si masini de honuit) = Rofile dinfate se pot prelucra pe masini speciale de danturat (prin rulare) sau pe masini de frezat universale echipate cu cap divizor (prin copiere). Se va stabili apoi nunyArul de prelucriri prin care trebuie si treack o suprafafé pentru a ajunge din starea initiala ta starea finala. Pentru aceasta se va folosi fie metoda coeficientilor de precizie si rugozitate, fie alte metode (metoda celor 5 pagi, metoda empirica, dup& care de la 0 prelucrare la alta precizia dimensional se poate imbunatati cu doud, cel mult trei, trepte de toleranfi, iar rugozitatea se poate imbunstati de maximum 8 ori). Pentru fiecare prelucrare se va preciza treapta de toleranfé (IT) gi rugozitatea Ru. Analiza se va face pentru doug variante de proces tehnologic. Rezultatele se vor prezenta intr-un tabel. Cele dowd variante de proces tehnologic vor diferi fie prin tipul prelucrarilor, fie prin numérul operafiilor (divizare- concentrare) fie prin gradul de echipare al operatiilor (giurire “gaura cu gauré” ~ ghurire cu cap multiax, masind-unealt’ clasicl ~ masin& cu comand numerica etc.). Varianta T ‘Varianta 1 st Prelucrarea Prelucrarea pi_ P3 Pa P: P3. P4 i] | I = Ry is} i 3 Hs i Strunjire degrosare Strunjire |semifinisare| Rectificare degrosare Restificare finisare Frezare degrosare Frezare semifini- sare Frezare finisare Rectificare degrosare | Rectificare finisare S 108 Nota. Se recomanda ca gaurile cu diametru d >30 mm.care nu sunt executate la forjare sau turnare s& fie executate prin gdurire din plin cu diametrul ot = (0,6...0,7)d si largire la diametrul ¢ (d poate fi diametrul final sau diametrul dinainte de alezare sau rectificare) STABILIREA NUMARULUI DE PRELUCRARI PRIN ASCHIERE A SUPRAFETELOR. Mai intai se alege procedeul de prelucrare pe baza formei si dimensiunilor piesei si a suprafetelor de prelucrat, a preciziei for geometrice (strunjire, frezare, gSutire, recificare etc.) Pentru aceasta trebuie s& se cunoasca posibilita tile tehnologice ale masinilor-unelte. Se determina factorii de precizie si rugozitate totald ai unei suprafete analizate, cu . L R . . . i relagiile:c,,=7' (41) si 6, = G% (42), unde: ,, si 6, reprezints factorii de precizie si de + $i Tp- tolerantele Ia dimensiunile semifabricatului si piesei pentru suprafaya pe suprafata analizata partiali ¢,, $i 6, pentru prefucrarea de degrosare si se rugozitate total analizata; Rey $i Rep - rugozitat = mee (4.3); 6, = dog rosare(iah 41) 4.1 se alege treapta de toleranj& corespunzatoare procedeului de prelucrare, iar toleranta se alege din tabelul cu tolerante ISO (cap. 2, tab.2.30)). Daci ambii coeficienti partiali sunt mai mici decit cei R “= (4.4) (Din tabelul agra) (43); partiali €,, Si €y pentru prelucrarea de semifinisare: erupinoreteh 41) R, gg = Reseremtut 4,4) Ra seminars 41) Se calculeaz produsele: 6, %E,y $i 6,1 Eq $i $e compari cu coeficienfii totali, respectiv by Si by. DOCK 6,4 X6yy Sy Gi Eg XFqy SE, (4.5), atunci pentru suprafata respectiva sunt necesare doud prelucrri: degrosare gi (semi)finisare. Daci ambele sau numai una din inegalitiile (4.5) nu este satisfacuté se continua calculele, in mod similar, pentru finisare gi superfinisare, pana cind produsele coeficientilor parjiali sunt mai mari sau cel putin egale cu coeficientii totali FeSpectivin byy X bye X By Xn ZE py §H Egg X Ey XEy XZ by La stabilirea numarului de prelucrSri trebuie si se inceap% cu calculele in ordinea degrosare - semifinisare - finisare si trebuie s& se tin seama de recomandarea ca fiecare suprafat s& se obtind, pe cat posibil, printr-un num&r cat mai mic de prelucrari Exemplul 1. Pe desen este inscris& cota @ 45;°* gi R,= 1,6 um. Din tabelul 2.30 rezulta ca toleranfa cotei © 50 corespunde treptei de toleranfé ISO - IT 7. S& presupunem c& semifabricatul este obtinut prin turnare din font in clasa a IV-a de precizie. Din tabelul 3.10. pentru semifabricat (considerat c& dimensiunea de gabarit maximd este situati in intervatul 0 — 200 mm) toleranta este de 1,7 mm (*i5), ceea ce corespunde unei trepte de toleranji ISO ~ IT 15. Rugozitatea semifabricatului se consider’ Ry = 100 um, Cu aceste date coeficientii totali de precizie si rugozitate sunt: 109 Deoarece este vorba despre o suprafaja de revolutie se presupune c& prima preluctare este strunjirea exterioara de degrogare. Din tabelul 4.1, rezultd c& strunjirea de degrogare poate asigura treapta de toleranj& IT 12 si Ry = 25 jum. Din tabelul 2.30 rezulta pentru cota de prelucrat conform IT 120 toleranta de 0,25 am. indeplinite condifiile de sistare a prelucrarilor se continua calculele pentru strunjirea de semifinisare. Din tabelul 4.1, pentru pretucratea de finisare rezult&: IT 9 (0,062 mm tab 2 30) Ra = 6.3 pm. in fh : . 1, _ 0.28 Se introduc datele in formulele (43) $i (4.4) si se objine ¢,, = 2 63 Soy = Ry Se calculeazd produsele coeficiengilor partiali gi se compari aceste produse cu coeficienti total: E54 % py = 68% 4,04 = 27.48 <6, $1 by Xb y = 4x4 = 16 <6, Se continu§ calculele pentru strunjirea de finisare, Din tabelul 4.1 rezulta: IT 7(0,025 mm) gi T. Or Ra = 1,6 wm. Procedind analog ca’ mai insinte rezalty ¢,, = 2 nae 248 . “ R, by = att 93 _ 498 R, 16 Se calculeazd produsele partiale: E44 x by X8y =6.8%4.04%2.48= 6813 =6,, gi Sng X Eng X By = 4x4x3.98 = 63,68 > €, Acum sunt indeplinite ambele condifii de sistare a prelucrarilor. Prin urmare suprafaté. va troce prin urmatoarele prelucrari: > strunjire degrosare - IT 12, Ra = 25 um; - _ strunjire de semifinisare ~ IT 9, Ra = 6,3 um; + strunjire de finisare ~ IT 7, Ra = 1,6 pm. Exemplul 2. Pe desen este inscrisé cota @ 42 mm ~ cotd liberd si rugozitatea suprafejei R 6,3 wm. in nota tehnici din desenul de execufie este dati indicatia ISO 2768 — mK (executie mijlocie) pentru cotele fara indicatii de tolerante. Din tabelul 2.31 (ISO 2768), conform prescriptiilor impuse, rezulté abaterile + 0, 3, ceea ce corespunde in tabelul 2.30 la o treapt& de tolerants IT 13 {se considera teapta de tolerant’ ISO imediat mai precis’, decat cea rezultat& din ISO 2768). In acest caz coeficientii totali de precizie si rugozitate 100 "06 284 $i Ey 63 cotele fiind foarte apropiate ca valoare). Din tabelul 4.1. rezulta cd strunjirea de degrosare poate asigura treapta de toleranta IT 12 si R, =25 um. Din tabelul 2.30 rezulta pentru cota de prelucrat conform IT 12.0 toleranti de 0,25 mm sunt: ¢ 5,87 (se consider’ acelasi semifabricat ca in primul caz, Se calculeaza coeficiengii partili corespunzétori degrosirii: ¢,, = 18> sy $i 10 R. by qi ieea €,, Fi by Xby =4x 4-16 25, Fiind indeplinite ambele conditii_prelucrarile prin care va trece suprafafa respectiva vor fi + strunjire degrogare -IT 12, Ra = 25 yum; + strunjire de finisare ~ IT 9, Ra = 63 pm (fiind vorba de dou& prelucréri, nu se-trece semifinisare, pentru c& s-ar infelege c& ar trebui s& urmeze gi finisarea care, incheie girul prelucrarilor unei suprafeje) Nota: aceasté metodologie se va aplica pentru 2 - 3 suprafefe prelucrate ale piesei; pentru celelalte suprafeye se va folosi metodologia indicaté mai jos. Numérul de prelucrari se poate stabili gi in felul urmator: Se stabileste eu ajutorul tabelului 4,1 care este prelucrarea final’ care asigur& atat precizia dimensional cit si nugozitatea prescris& suprafetei. Apoi se stabilesc prefucrérile anterioare (tot din tabelul 4.1) tinandu-se cont de recomandarea : In general, pentru cao suprafat:a a piesei s& poat’ fi obtinut’ printr-co singura prelucrare se recomand& ca precizia economics a procedeului de prelucrare (fiind egal cu cea prescrisa piesei) s& corespunda unei trepte inferioare, ca numar, eu dows (cel mult trei) unitsti fata de treapta de precizie a semifabricatului, iar factorul de rugozitate s& fie mai mic (cel mult egal) de 8 ori. Trebuie s& se $in& seama de realitatea c& numarul de trepte de precizie cu care poate fi Imbunatatita calitatea unei suprafete prelucrate prin agchiere descreste pe masura ce se trece catre prelucrarile de finisare. ( A se vedea $i Metoda celor 5 pagi— cap. 6). Nota: Rezultatele objinute se trec intr-un tabel (tabelul 4.2) Precizia economica a diferitelor procedee de prelucrare prin aschiere [V5,P2] _ _ Tabelul 4.1. — Rugozitatea Felul prelucrarii Clasa de precizie suprafetei Ra, mecanice i Limita maxim’ __ingm 0 2 - 3 Gaurire cu burghiul 9 125.63 ‘Adancire: ~ de degrosare 10 _ 12,8..63 = de finisare, 8 1 63..3,2 Alezare: = de degrosare 7 32.16 -de finisare 6 16.0.8 = foarte fina 3 a Brogare: 1 = de degrosare 7 63.3.2 +2 finisare 6 1,6..0,8 - foarte fin’ 3 04.02 | Frezare cilindrica gi frontal: ~ de degrosare 10.12 9 25.125 - de finisare 9.10 8 . + foarte fin’ 7.8 1 J m Rabotare - de degrogare 1.12 10 25 = de finisare 9M | 8 | 12,5...13,2 Strunjire exterioara ~ de degrosare 113 10 50...25 + de semifinisare 10.11 9 28 63 + de finisare 8.9 7 6,3..1.6 - foarte find (cu diamant) 6.7 s | 08 Sirunjire interioara - de degrogare WB wo 50.25 - semifinisare 10.11 9 28. 6,3 = de finisare 8.10 6 6,3...1,6 - foarte find (cu diamant) 6.7 5 08 Rectificare rotunda - de degrosare 8.10 7 63.32 = de finisare 7.8 6 1,6..0.4 - foarte find 6.7 {fs | a2 Rectificare pland = de degrosare 8.10 1 63.3.2 + de finisare 7.8 6 16.0.8 = foarte find 6..7 Ss 04 _ Honuire | -medie 7 6 0,8..0,2 - foarte fina _ 6 5 | 1.0025 Lepuire ~ - prealabila 6 6 0.8.04 - medie 6 6 0,2 = foarte find 5 5 0,1...0,025 Rodare a a ~ - de finisare 6 6 1,6..0,4 + foarte find 5 5 0,4..0,05 Filetare exterioara | — -cu ra 78 6 3,2...1,6 ~ cu cuit 7.8 6 1,6..08 ~ cu rectificare 6.7 5 0,4...0,1 Filetare interioart: ~ cu tarod 9...10 BQN ~ cu cuit 1.9 1 1,6...0,8 Prelucrarea dantu - prin rabotare 7.10 6 3.2.16 - prin frezare 7.10 6 1,6..0.8 - prin rectificare 6... 5 08...0,1 2 S10 | siv Tabelul 4.2 Varianta de proces tehnologic nr.1__ Varianta de proces telmologic nr.2__ | i inigis | Prelucrare Py Prelucrare Py j2 | |p p2_| ps3 | pa | ps | ph St siz sis sia sis S16 si7 sie S20 [= Notd: IT gi Ra inifiale reprezint& toleranta fundamentala gi rugozitates suprafefei in starea de semifabricat. Pentru rugozititile initiale a se vedea tabelul 3.1 13 5. DATE PRIVIND PROCESUL TEHNOLOGIC TIP SAU EXISTENT Activitatea de proiectare se supune cerinfei de eficienf& economic&. De aceea proiectantul trebuie sh se informeze despre ce s-a ficut inainte in domeniu pentru avgi ugura activitaten de proiectare. Nu trebuie s& “se inventeze roata” de fiecare dati. fn- domeniul tehnologiilor de prelucrare s-a acumulat o experienfi destul de mare de la tnceputurile revolutiei industriale si pind in prezent. Experienta acumulata este memorizatd in tratate, manuale, articole, arhive etc. Piesele au fost clasificate in familii, clase, grupe, de cétre diferigi cercetitori gi autori de tratate, manuale etc. si sau sintetizat procese tehnologice pentru diferite categorii de clasificare. Prin urmare piesa pentru care urmeazi si se proiecteze procesul tehnologic de prelucrare prin agchiere va fi incadraté intr-o familie, clas& etc. gi se va chuta in bibliografia recomandati care este procesul tehnologic tip rezultat in urma experientei tehnologice. Se va prezenta in proiect acest proces tehnologic de care se va fine cont la proiectarea procesului tehnologic pentru piesa data, Prezentarea procesului tehnologic tip poate s& fie tabelari sau cu text descriptiv, dupa cum a fost gisit in materialul documentar. ‘Tehnologii tip pentru diferite familii, clase sau grupe de piese[P7,V8,C2,C3] Tehnologia tip pentru fabricarea corpurilor prismatice: 1. prelucrarea de degrosare a supafejelor plane exterioare; 2. prelucrarea de semifinisare gi finisare a supafefelor plane exterioare, 3. prelucrarea de degrogare, semifinisare gi finisare a suprafefelor de revolutie interioare; 4. prelucrarea canalelor (cu suprafefe plane), 5. prelucrarea alezajelor gi filetelor, 6. tratament termic (cllire superficiala) pentru suprafejele de ghidare; 7 prelucrarea de superfinisare a suprafefelor de ghidare; 8. debavurare; 9. control final. Tehnologia tip pentru fabricarea batiurilor: 1. prelucrarea de degrosare a suprafefelor tilpilor; 2. prelucrarea de degrogare a ghidajelor fi (eventual) a canalelor; 3. prelucrarea de degrosare gi de finisare a suprafetelor frontale si de capat; 4, control intermediar (in situafii speciale); 5, detensionarea (Imbitrnirea) naturalé sau artificial’, 6. prelucrarea de finisare a talpilor, 7. prelucrarea de semifinisare a ghidajelor; 8. prelucrarea alezajelor si filetelor; 9. tratament termic (cilire superficialS) al ghidajelor, 10. prelucrarea de finisare a ghidajelor; 11. curitire, debavurare; 12. control final ‘Tehnologia tip pentru fabricarea carcaselor formate dintr-o singuri bucat&: I. prelucrarea de degrosare si finisare a suprafefei bazei principale; 2. prelucrarea de degrosare si finisare a suprafefelor paralele cu baze principal, 3. prelucrarea de degrosare (aiurirea) si de finisare a glurilor cu axele perpendiculare pe baza principald (in cazul cind realizarea conditiilor tehnice nu necesiti finisarea acestor gluri, se vor finnisa numai doud gauri, respectiv cele care vor servi ulterior ca baze tehnologice); 4. prelucrarea de degrogare gi finisare a suprafetelor plane perpendculare pe baza principal i pe aleajele principale (supafeelaerel, frontale), 5. prelucrarea de degrogare, finisare si foarte fink a tuturor alezajelor principal prelucrarea giurilor (filetate sau nefiletate), pentru elemente de asamblare, dispuse pe suprafefe; 7. control final a Tebnologia tip pentru fabricarea careaselor de reductor formate (semicarcase): doud buciti 1. prelucrarea de degrogare si finisare a suprafefei plane a talnii semicarcasei inferioare, 2 prelucrarea de degrogare si finisare (daca este cazul si prelucrarea foarte fina) a suprafejei de separatie Ia semicarcasa inferioard, 3. prelucrarea de degrogare (gaurirea, Iamarea) a yfurilor cu ncipala gi finisarea a dou’ gauri ce vor servi ulterior ca baze (la semicarcasa inferioara); 4. giurirea si prelucrarea de finisare a gaurilor semicarcasei inferioare pentru asamblarea cu cea superioars (finisarea prin alezare se face numnai pentru ghurile stifturilor de centrare); 5. prelucrarea de degrogare gi de finisare (dacd este cazul gi prelucrarea foarte fina) a suprafejei de separajie la semicarcasa superioara; 6. gaurirea si prelucrarea de finisare a ghuril semicarcasei superioare, pentru asamblarea cu semicarcasa inferioara superioaré (finisarea prin alezare se face numai pentru gurile stifturilor de cemtrare); 7. prelucrarea unor suprafeje auxiliare (giuri de vizitare); 8. asamblarea celor dou’ carcase; 9. prelucrarea de degrosare gi de finisare a suprafefelor frontale ale alezajelor; 10. prelucrarea de degrosare, de finisare gi foarte fink a suprafelelor alezajelor principale; 11. prelucrarea gaurilor pentru elementele de fixare ale capacelor laterale, care au axele pe cercuri concentrice cu alezajele principale; 12. demontarea semicarcaselor, 13. control final ‘Tehnologia tip pentru fabricarea arborilor in trepte dispuse unilateral: 1. debitarea semifabricatului (numai la semifabricate laminate); 2. prelucrarea suprafejelor frontale si centruirea (se poate divide in dowd operafii in funcfie de utilajul disponibil si de gradul de concentrare); 3, strunjirea de degrosare a treptei cu diametrul cel mai mare; 4. strunjirea de degrosare a parfii in trepte; 5. prelucrarea de finisare a par{ii in trepte; 6. strunjirea de finisare a treptei cu diametrul cel mai mare; 7. frezarea canelurilor (daca este cazul); 8. frezarea canalelor de pand (dac& este cazul); 9. prelucrarea filetului (dac& este cazul); 10. tratament termic, 11. sablare, 12. indreptare; 13; rectificarea de degrosare a treptei cu diametrul cel mai mare: 14. rectificarea de degrogare a parjii in trepte; 15. rectificarea canelurilor, 16. rectificarea de finisare a treptei cu diametrul cel mai mare, 17. rectificarea de finisare a p&rtii in trepte; 18. rectificarea filetului (dacd este cazul); 19. control final. Tehnologia tip pentru fabricarea arborilor in trepte dispuse bilater 1... debitarea semifabricatului (numai la semifabricate laminate); 2. prelucrarea suprafetelor frontale si centruirea (se poate divide in dou operafii in functie de utilajul disponibil gi de gradul de concentrare); 3. strunjire de degrosare la primul cap al arborelui (toate treptele); 4. strunjire de degrosare la al doilea cap al arborelui (toate treptele); 5. strunjire de finisare la primul cap al arborelui (toate treptele); 6. . strunjire de finisare 1a al doilea cap al arborelui (toate treptele): 7. frezarea canelurilor (dac& este cazul); 8. . frezarea canalelor de pant (dack este cazul); 9. prelucrarea filetului (dac& este cazul); 10. tratament termic; 11. sablare; 12. indreptare, 13. rectificare de degrogare la unul din capete (toate treptele care trebuie sf fie rectificate), 14. rectificare de degrosare la celélalt capa (toate treptele care trebuie s& fie rectificate), 15. rectificarea canelurilor; 16. . rectificare de fnisare la unul din capete (toate treptele care trebuie sh fie rectificate); 17 rectificare de finisare la celdlalt capat (toate treptele care trebuie si fie rectificate);, 18. rectificarea filetului (daca este cazul); 19. control final. us ‘Tehnologia tip pentru fabricarea arborilor netezi: : 1 debitarea semifabricatului (numai la semifabricate laminate); 2. prelucrarea suprafejelor fromale si centruirea (se poate divide in dou operatii in functie de utilajul disponibil si de gradul de concentrare); 3. strunjire (dac& este cazul); 4. rectificare de degrogare; 5. frezarea canalelor de pana, 6. tratament termic; 7. sablare; 8. indreptare; 9. rectificare de finisare, 10. control final ‘Tehnologia tip pentru fabricarea bolfurilor: 1, debitarea semifabricatului (numai la semifabricate laminate); 2. prelucrarea de degrogare a suprafejei cilindrice exterioare, 3. prelucrarea de finisare a suprafelei cilindrice exterioare, 4 prelucrarea suprafejelor frontale; 5. tratament termic de durificare superficial® (cllire, revenire), 6 prelucrarea de finisare (rectificare) a suprafefei cilindrice exterioare; 7. prelucrarea de superfinisare a. suprafefei cilindrice exterioare; 8. control final ‘Tehnologia tip pentru fabricarea bucselor: 1, prelucrarea de degrosare a suprafetei inteioare gi a unei suprafefe frontale; 2. prelucrarea de degrosare a suprafetei exterioare gi a celeilalte suprafeje frontale, 3. prelucrarea de semifinisare « suprafejei interioare; 4, prelucrarea de semifinisare a suprale(ei exterioare; 5. prelucrarea canalelot de pana sau a canelurilor, 6 prelucrarea alezajelor (ghurilor) secundare (axiale sau radiale) 7 tratament termic. 8. prelucrarea de finisare a suprafetei cilindrice interioare, 9. prelucrarea de finisare a suprafetei cilindrice exterioare; 10. control final Tehnologia tip pentru fabricarea discuritor: 1. prelucragea unei suprafefe frontale si a unei suprafefe cilindrice exterioare, pentru a fi folosite ca baze tehnologice; 2. prelucrarea celeilalte suprafefe frontale si a suprafejelor cilindtice ‘imterioare $i exterioare (dac& este cazul), 3. prelucrarea suprafetelor profilate; 4. prelucrarea de finisare a suprafetelor cilindrice interioare principale; 5. prelucrarea de finisare a suprafejelor cilindrice exterioare principale; 6. executarea operatiilor secundare (ghuriri, filetari etc); 7 ‘fatament termic (dack este cazul); 8. prelucririle de netezire la suprafefele cilindrice intetioare si exterioare, de precizie ridicat®; 9. prelucrarile de netezire Ie supratefele profilate de precizie ridicata; 10. control final Tehnologia tip pentru fabricarea rotilor dintate: 1. prelucrarea de degrogare alezajului; 2. prelucrarea (de degrogare, semifinisare) a suprafefei cilindrice exterioare si a suprafejelor frontale, 3. prelucrarea de de semifinisare a suprafefei frontale principale gi a alezajului, 4. prelucrarea de degrogare gi semifinisare a celorlalte suprafefe de revolutie si plane frontale; 5. prelucrarea celorlalte suprafete (ghuri, canale de pan, . prelucrarea de degrosare a danturii; 7. tratament termic; 8, prelucrarea de finisare a ‘2 suprafefei frontale principale; 9. prelucrarea de finisare a danturii, 10 control final. Tehnologia tip pentru fabricarea parghiilor: 1. prelucrarea cap&tului tijei gi a unei gauri, ca baze tehnologice; 2. prelucrarea de degrosare a suprafetelor principale; 3. prelucrarea de degrosare a suprafejelor secundare; 4. prelucrarea de finsare a suprafejelor principale; 5. prelucrarea gaurilor, 6 tratament termic, 7 prelucrarea de netezire a glurilor de precizie ridicata gi a fetelor lor fronatale; 8. control final 16 ‘Tehnologia tip pentru fabricarea bielelor: |. prelucrarea suprafefelor de oriemtare temporare gi permanente; 2. prelucrarea de degrogare 4 alezajelor din capul gi piciorul bielei; 3. prelucrarea ydurilor pentru suruburile de asamblare corp- capac, 4, prelucrarea finala a alezajelor din capul gi piciorul bielei dup’ resarea bucgei-cuzinet in ajustarea masei bielei; 6. control final. . ‘Tehnologia tip pentru fabricarea furcilor: ___L. prelucrarea prin frezare sau strunjire a suprafefelor plane ale brafelor si butucului: 2 prelucrarea alezajelor din brafe gi butuc,prin: gaurire gi strunjire, sau gdurire ~ strunjire ~ alezare, sau glurire ~ adincire ~ alezare, iar tegirea gi canalele circulare, daca este cazul, se executa cu tesitor gi respectiv cu dom de strunjit la care se transforma avansul longitudinal in avans tranversal al cutitului; 3. prelucrarea, de reguli, prin mortezare sau brogare a canelurilor din buruc; 4 prelucrarea diferitelor gauri ca cele de pe suprafejele frontale ale bratelor (previzute pentr guruburile de prindere a capacelor) sau gaura pentru boltul de fixare pe directie longitudinala a furcii pe axul sau arborele transmisiei ete. 5. tratament termic de calire gi revenire (dack este cazul) 6 control fin ‘Tehnologia tip pentru fabricarea crucilor cardanice: |. prelucrarea suprafefelor frontale ale brafelor; 2. executia gGurilor de centrare; 3. prelucrarea brajelor (degrosare, semifinisare); 4. prelucrarea celorlalte suprafefe (canal de ungere. gduri pentru sistemul de ungere), 5. tratament termic; 6. prelucrarea de finisare a fusurilor i suprafejelor frontale; 7. control final Tehnotogi jip pentru fabricarea pistoanclor: 1, prelucrarea gulerului interior (al capatului liber al pistonului) si a unui alezaj de centrare; 2 prelucrarea de semifinisare a alezajelor bolfului, 3. prelucrarea de degrosare gi semifinisare a suprafefei exterioare gi a celei inferioare; 4. prelucrarea canalelor pentru rulmenfi; §. prelucrarea alezajelor de ungere; 6. prelucrarea de finisare a suprafefei cilindrice exterioare; 7. retezarea capului cu alezajul de centrare; 8. ajustarea masei pistonului; 9. acoperirea cu staniv (stanatea sau cositorirea); 10 prelucrarea de finisare a alezajelor de bolt: 11. controlul si sortarea dupa diametrul exterior si diametrul alezajelor de bolt M7 6. PROIECTAREA STRUCTURII PRELIMINARE A PROCESELOR TEHNOLOGICE in paragraful 4 au fost stabilite prelucririle prin aschiere necesare pentru transformarea fiecdrei suprafete din starea de semifabricat in stare finala. Aceste prelucréri trebuie grupate in operatii In aceast& fazS se stabileste in principal tehnologia de proces, adic& modalitatea de a trece piesa de la un loc de munc& la altul si sarcinile globale ale fiec&rui loc de munc& (supraferele de prelucrat, utilajele, si dispozitivele). Pe baza acestei structuri de proces tehnologic se poate intocmi, ca document tehnologic, fisa tehnologica - in cazul productiei de serie mics- mijlocie, sau plan de operafii in productia de seri mare sau de masa. Structura preliniinars se prezint& sub forma unei succesiuni de schite pe care se marcheaz’, intr-un mod oarecare (prin Ingrosare, colorare, asterisc etc.) suprafetele ce se prelucreaz’ in operat ia respectiva tn cazul proceselor tehnologice de deformare plastic’ la rece se prezint’ operatiile simple necesare realiz&rii piesei, iin succesiunea desf&sur&rii lor. In cazul proceselor tehnologice de montaj se prezint& schema de asamblare Principii de proiectare: principiul divizai Restrictii pri concentrarii opera - de ordin tehnic (criteriul tehnic), - de ordin economic (criteriul economic); . - de ordin social (criteriut sécial); Pe baza principiilor diviz&rii $i concentrarii operapiilor se pot obtine mai multe variante de proces tehnologic care 84 respecte restrictiile de ordin tehnic care sunt selectate in continuare pe baza celorlalte doua criterii Pentru gruparea prelucrarilor in operafii trebuie s8 se fina cont de urmatoarele criterii: - _prelucririle grupate intr-o operafie sa poatl fi executate de cAtre aceeasi magind-unealta; = prelucrarile si foloseasc& aceeasi schem& de orientare gi fixare (daca prelucrarile necesit& dispozitive de prelucrare), ~ sh se aiba in vedere echilibrarea normelor de timp; evident c& laacest moment acest cfiteriu poate fi folosit printr-o apreciere sumara a volumului de material care trebuie ideparat, sau a timpului necesar pentru prelucrare; unele lucriri mai noi recomanda ndrmarea timpilor operativi pentru fiecare faz inainte de gruparea acestora in operafii Structure preliminar’ se va prezenta in dou’ variante de proces tehnologic (tabelar). La fiecare variant& si, respectiv, la fiecare operatie se prezint& 1. Numérul de ordine si denumirea operatiei 2. Schija preliminar& a operafiei: se vor marca cu linie ingrogati suprafejele ce urmeazi si fie prehicrate, iar pe cote se vor trece numai valorile nominale (fara abateri) marcate intr-un mod convenabil (de exemplu, barate sau cu asterisc); se va prezenta simbolic schema de orientare 51 fixare a semifabricatului, finandu-se cont si de analiza suprafefelor din punct de vedere al cot&rii, La stabilirea schemei de orientare gi fixare se va fine cont de principiul suprapunerii bazelor de cotare peste bazele tehnologice, sau, acolo unde nu este posibil’ suprapunerea lor, se va ciuta apropierea lor, ct mai mult posibil 3. Utilajul: masinile-unelte si SDV-urile necesare prelucriri ‘Variantele pot diferi prin tipul prelucrarilor (ex. frezare - rabotare), prin gradul de concentrare sau ‘diferentiere, prin utilajul operafiei (magind — unealta clasicé, masina unealté cu comanda program). 118 Un exemplu de structur& preliminar’ a procesului tehnologic (o_varianta) este prezentat in tabelul de mai jos: Nr. |Denumirea Schita operatiel Tipul Op. | operatiei utilajului si _ _ ne [ar SDV-urilor Strung normal a Universal 1 | sTRUNJIRE rr —— Catite, pentru I —Th strun: a ,7 arr interior 4 interior ig - ptt of WB “| a trung normal ye| | Universal It strunjit la SSxh Micrometru de interior | = H ~ Y - Masing de gaurit 3 | GKURIRE- verticala LAMARE Dispozitiv de gdurit Burghiu Adancitor Subler Masina& de g&urit verticala Dispozitiv de gaurit Burghiu Subler 4 GAURIRE Maging de gaurit verticala Dispozitiv de gaurit Tarod Subler 5 | FILETARE 6 | CONTROL FINAL \ METOD, CELOR 5 PASI LA PROIECTAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE DE PRELUCRARE PRIN ASCHIERE Metoda const in parcurgerea urmatoarei succesiuni (pasi) [BM] P 1: Determinarea tipului ultimei prelucr&ri, corespunzatoare fiecarei suprafete de prelucrat. Se vor folosi tabelele fu indicarea valorilor treptelor de tolerana si a rugozitafilor din cdirtile de T.C M (tab. 4.1[C2, PY", V5] P2. Stabilirea tipurilor si a numArului de pretucrari, in succesiune invers’, pentru a obfine ultima Prelucrare impusd in cadrul pasului P 1, pornind de la tipul de semifabricat corespunzator piesei. Se vva fine seama ca, de la o prelucrare Ia alta, precizia piesei se poate imbun&t4fi cu maxim 3 trepte, iar rugozitatea poate scdea de maxim 8 ori P3: Constituirea operafiilor prin gruparea prelucr&rilor elementare. Se va tine seama de Posibilitatile de prelucrare ale masinilor-unelte din dotare, de precizia dispozitivelor port-pies& gi port-sculé, de dispunerea suprafejelor de prelucrat, de necesitatile de echilibrare a normelor de timp etc 120 P4: Constituirea grupajelor de operatii prin asocierea operafiilor de aceeasi natur (degrosari, finisdri) PS: Stabilirea ordinii optime a operafiilor. Metoda grafurilor se bazeaza pe regulile de precedent’ intre diferitele prelucrdri ale suprafefelor (principiile de stabilire e succesiunii preluer&rilor). Se pot folosi grafurile sub forma sagital& sau sub forma matriceala - matrice de precedent: & PRNCIPH DE PROIECTARE A SUCCESIUNII PRELUCRARILOR PRIN ASCHIERE [P1, V5} Proiectarea proceselor tehnologice si in special stabilirea succesiunii prelucrrii suprafetelor gi a.continutului operafiilor se face pe baza unor principii care conduc in final la reducerea numarului variantelor tehnologice, apropiindu-le de varianta optima din punct de vedere economic. Aceste principii sunt: 1. fn cazul cnd piesa nu se poate prefucra intr-o singuré operatie, atunci se recomanda ca in prima operatie a procesului tehnologic si fie prelucrata acea suprafafl sau. in cazul cind este necesar, acele suprafete, cate vor servi drept baze tehnologice pentru operafiile ulterioare. 2. Daca piesa finita confine si suprafeje neprelucrate, fra rol functional, atunci se recomandi ca in prima operatie, cand se prelucreaza bazele tehnologice, si fie folosite la orientarea piesei acele suprafete care riman neprelucrate. 3. Operati fazele in timpul cérora exist posibilitatea depistirii unor defecte de semifabricare (porozitati, fisuri, neomogenit&{i etc.) se recomanda a fi executate, pe cat posibil, fa inceputul preh 4, Dac baza de orientare nu coincide cu baza de masurare este necesar ca in operatiile urmitoare i se realizeze baza de masurare prevazuta pe desenul piesei 5. Se realizeazé mai intai prefucririle de degrogare si apoi cele de finisare 6 Dack in timpul realizarii piesei rigiditatea acesteia se poate schimba, atunci este indicat a se executa mai intai acele operafii care nu conduc la micsorarea rigiditafii piesei 7. Lapiesele de revolujie se vor prelucra mai intai suprafetele cilindrice sau conice si apoi se vor prelucra suprafetele frontale. 8. In cazul pieselor cu mai multe dimensiuni tolerate se va avea in vedere ca ordinea operaiilor de prelucrare sa fie inversé gradului de precizie; 0 suprafa{’ cu precizie ridicata se va prelucra inaintea altor suprafete de precizie mai mica, intrucat aceasta este susceptibild de a fi rebutat’ 9. Executarea canalelor de pana, a canelurilor, a filetelor se recomand s& fie aplicata cétre sfargitul procesului tehnologic, in scopul evitarii deteriorarii cu ocazia transportului interoperafional 10, Pentr infaturarea cheltuielilor legate de transportul interoperafional, in situatia amplasarii masinilor dup& tipul prelucrarilor (in cazul productiei pe comenzi), se vor grupa operatiile identice (strunjiri, freziri, gAuriti, rectificari etc.) 11. in timpul elaborarii semifabricatului, pot lua nastere tensiuni interne care, in special la piesele mari si grele pot afecta calitatea piesci. in acest caz este indicat ca intre operatitle de degrosaré siccle de finisare s& existe un anumit timp pentru a se elimina aceste tensiuni (pe cale naturala sau prin efectuarea unui tratament de detensionare). 12. in cazul prelucririi pe linii tehnologice in flux (productie pe stoc — serie mare sau masa), s recomanda echilibrarea volumului de prelucriri, adic& echilibrarea normelor de timp, pentru eliminarea pierderilor de manopera. In acest caz, inainte de constituirea operatiilor, este necesari normarea fazelor. 13. Este recomandat ca la prelucrarea unei piese si se utilizeze cat mai putine baze tehnologice, pentnu a se reduce numérul de prinderi gi desprinderi, care atrag dup& sine erori de prelucrare i timpi auxiliari mari. Ideal este recomandat si se pistreze, dacd este posibil, aceleasi baze

S-ar putea să vă placă și