Sunteți pe pagina 1din 6

TEMA: Determinarea ocluziei centrice sau a relatiilor intermaxilare

1. Ce numim ocluzie centrica (dupa E.Costa) reprezint raportul dintre arcadele dentare n cadrul cruia se asigur contactul acestora, iar mandibulei o poziie de relaie centric fa de maxilar i baza craniului. Atunci cnd coincide cu intercuspidarea maxim, ocluzia centric prezint repere dentare, osoase,articulare, neuromusculare i feringo-glandulare. .img.Ocluzie centrica . . (dupa I.Postolachi)- OC este o pozitie de contact multiplu interdentar maxim dintre arcadele dentare (dupa E.Ravrilov) OC este conactul dentar dintre arcade cu prezenta unui numar maxim de puncte de contact interdentar,s i in acelasi timp linia mediana coincide cu linia ce trece intre cei doi incisivi centrali 2. Ce se subintelege prin notiunea relatie intermaxilara:

(dupaCarl O'Boucher),relaia centric- este relaia care exist ntremandibul i craniu ia o dimensiune vertical de ocluzie comet, cu condilii situai n poziia lor cea mai retras, neforat in cavitatea glenoid, poziia de la care suni posibilemicrile de lateralitate i o uoar micare de retruzie . (dupa V.Burlui)acea poziie mandibularobinut prin contracia echilibrat a muchilor manducatori, cate determincoresp ondena planurilor mediane mandibulo-craniene, o dimensiune vertical corect(n ocluzie pentru pacientul dentat), cu condiii centrai n cavitatea glenoid (dupa Saadoun)- drept raportul mandibulo-cranian cu condilii mandibulari n poziia cea mai posterioar, cea mai nalt i median, de la care se pot efectua toate micrile mandibulare. .

(Dupa Academia de protetica SUA)- relaia centric a maxilarelor este cea mai retrudat poziie fiziologic a mandibulei fa de maxilar, ctre i de la care pot fi efectuate micri delateralitate. n aceast relaie pot exista diferite grade de separare a maxilarelor (Dupa I.Postolachi)-un raport mandibulo carnian in cadrul caruia mandibula se instaleaza fata de maxila in asa mod ca condilii articulari ocupa in fosele articulare o pozitie de retruzie nefortata fata de baza pantei tuberculului articular,indiferent de prezenta sau absenta totala a dintilor 3. Semnele caracteristice pentru ocluzia centrica : Fiecare dinte din arcada dentara superioara vine in contact cu omogenul sau din arcada dentara inferioara si suplimentar cu cel situat distal,iar fiecarre dinte de pe arcada inferioara vine in contact cu omogenul si suplimentar cu cel localizat median.Exceptie sint doar incisivii centrali inferiori si molarii trei superiori ce contacteaza doar cu dintele antagonist . Semnul iniei mediane a fetei coincide cu linia dintre incisivii centrali ai maxilei si mandibulei Semnul dintilor frontali superiori care acopera fata vestibulara a dintilor frontali inferiori pina la o treime din dimensiuniel lor verticale ,iar partile incisivale ale incisivilor inferiori vin in contact cu tunerculii palatinali ai dintilor frontali superiori . Semnul dintilor laterali in plan sagital,observind o angrenare dintre cuspizii vestibulari ai dintilor superiori si cuspizii vestibulari ai dintilor inferioriasa in cit fiecare cuspid al dintilor superiori se incadreaza intre doi cuspizi inferiori creiind astfel o intercuspidare maxima la acest nivel. Semnul cheii de ocluzie Angle-cuspidul meziovestibular al primului molar superior este situat intre cuspizii mezio- si centrovestibular a primului molar inferior . Semnul dintilor laterali in plan transversal,se determina raportul cind cuspizii vestibulari ai dintilor superiori ,acopera cuspizii vestibulari ai dintilor inferiori in asa mod ca cuspizii vestibulari a dintilor laterali inferiori sa contacteze cu santul intercuspidian meziodistal al arcadei dentare superioare. Iar cuspizii linguali a dintilor laterali inferiori ii acopera pe cuspizii antagonisti superiori,situindu-se in santul intercuspidian meziodistal inferior. Fapt ce se datoreaza dimensiunilor mai mari ale arcadei dentare superioare fata de cea inferioara .

Semnul osos i articular - se refer de fapt la poziia centric a mandibulei fa de craniu, dar la o dimensiune corect vertical a etajului inferior, ceea ce fixeaz mandibula n plan orizontal, sagital, frontal; Semnul neuro-muscular - presupune controlarea neuroreflex a acestei poziii printr-o echilibrare a contraciilor musculare; Semnul faringo-glandular -este asigurat prin pregtirea farigelui pentru a produce deglutiia, precum i a glandelor salivare pentru a-i exprima coninutul. 4. Clasificarea edentatiei partiale in dependenta de situatiile clinice referitoare la relatia intermaxilara a. Prima situatie clinica include arcadde dentare cu ocluzie stabila datorita prezentei unui numar mare de dinti restanti pe ambele arcade,intre care se stabilesc contacte dento dentare multiple,stabile cu pastrarea dimensiunii verticale de olcuzie b. A doua situatie clinica include arcadele dentare cu ocluzie instabila din cauza contactelor premature si a interferentelor, ci si a reducerii contactelor dento-dentare. Dimensiunea verticala de ocluzie poate fi pastrata sau modificata c. A treea situatie clinica este caracteristica lipsa ocluzie arcadelor dentare daorita numarului redus de dinti restanti sau a repartizarii lor pe arcadele dentare in asa mod ca practic sa nu existe contacte dento dentare, dimensiunea verticala de ocluzie,cit si planul de ocluzie 5. Determinarea relatiilor intermaxilare in cazul ocluziei stabile(prima situatie clinica) In cazul prezentei relatiei mandibulocraniene cu ocluzie stabila,relatiile intremaxilare si ocluzia centrica nu se vor determina,iar modelele realizate vor fi situate in pozitie centrica,inregistrind aceasta pozitie si fixindu-se in articulator 6. A doua situatie clinica Cind dintii restanti au pierdut contactul dento-dentar si modelele nu pot fi pozitionate corect in ocluzie centrica, e necesar de inregistrat aceasta relatie.Pentru aceasta se folosesc ceara sau material amprentar.Materialul ales se introduce in cavitatea bucala,aranjindu-l pe partea ocluzala a dintilor lipsiti

de contact si apoi arcadele dentare se aduc in contact.Dupa consolidarea materialului,dispozitivul este indepartat de pe arcadele dentare si trasferat pe modele.Prin urmare cu ajutorul acestui dispozitiv modelele sint pozitionate in ocluzia centrica,apoi monatate in articulator 7. In a treia situatie clinicaPozitionarea modelelor se poate efectuata cu ajutorul : a- blocurilor din ghips,materiale termoplastice sau siliconice b-sabloanelor de ocluzie Mai frecvent se utilizeaza sabloanele cu bordura de ocluzie.In caz de prezenta macar a unui contact dentodentar dimensiunea verticala de ocluzie nu se determina.Aprecierea si inregistrarea relatiilor intermaxilare se va efectua prin aplicarea unor probe speciale 8. Consecutivitatea determinarii si inregistrarii relatiilor intermaxilare centrice 1.Etapa de adaptare a sabloanelor cu bordurile de ocluzie: La maxila sablonul de ocluzie se adpateaza tinind cont de obtinerea curburii vestibulare a bordurii si a planului de ocluzie . 2.Determinarea dimensiunii verticale de ocluzie- sint mai multe metode de determonare DVO: anatomica, antropometrica si anatomo-fiziologica Practic insa se foloseste meoda anatomo-fiziologica: ---pentru aceasta pe fata pacientului se noteaza doua puncte,unul la baza nazala,iar altul pe barbie.Apoi se determina pozitia de postura a mandibulei,inregistrindu-se distanta dintre puncte. . ---dupa asta se adapteaza sabloanele cu bordura de ocluzie prin depunerea sau taierea cerei,obtinind o distanta dintre cele doua puncte mai mica cu 2-3mm decit cea a pozitiei de postura 3.Determinarea pozitie neutre a mandibulei sau a relatiiei centrice si fixarea ei :pentru aceatsa sau propus mai multe metode a.Deschiderea maximala a gurii si mentinerea ei in aceasta pozitie circa 30sec,dupa aceasta se inchide lent pina se simte saltul inapoi al condilului articular .

b. Aplicarea probei fonetice dupa care la inchiderea gurii mandibula se pozitioneaza neutru c. Metoda in care pacientului i se propune sa priveasca in departare si sa realizeze actul de deglutitie,dupa care mandibula capata o pozitia de postura necesara medicului d.Se propune relaxarea pacientului si concomitent masarea musculaturii functionale a fetei Fixarea mandibulei are loc cu ajutorul unor placute de ceara, sau a rulourilor de material amprentar(in istorie cu clame de sirma in forma de U) . C. Metoda Barrelle - LauritzenC. Metoda Barrelle - Lauritzen n scopul nregistrrii relaiei centrice, Barrelle recomand presiunea mandibuleictre supero-posterior, practicat cu o singur mn. Policele este aezat prementonier, iar indexul ndoit sub menton. Bolnavul este aezat n fotoliu cu capul sprijinit n tetier.Operatorul, aezat n dreapta i n faa subiectului, prinde mentonul acestuia cu mnadreapt avnd indexul ndoit sub menton i policele prementonier. Realiznd o presiunedirijat spre articulaia temporomandibular, el imprim micri de nchidere ideschidere, cu amplitudine din ce n ce mai redus, urm rind plasarea centric amandibulei n raport cu craniul .Pentru a nu realiza compresiunea n articulaia temporo-mandibular se recomand ca pe msur ce amplitudinea scade n raza final a determinrii presiunea s se reduc. Bolnavuleste invitat s pstreze poziia mandibulo-cranian a primului contact dentar, dup care secontroleaz reperele relaiei centrice. Dac reperele articular i muscular sunt normale, iar contactul dentar inegal, atunci tulburarea ocluzai trebuie ndeprtat pentru a se obine relaia centrica . Metoda Peter Dawson Medicul se afl n poziie aezat, postero-lateral, innd capul pacientului bine fixatntre antebraul stng i cutia toracic. Ultimele 4 degete ale ambelor mini se aaz submarginea bazilar a mandibulei, fr a exercita presiuni pe esuturile moi ale gtului, orientndmandibula n sus i napoi. Policele ambelor mini se aaz prementonier n dreptul sirnfizei,fr a produce presiuni dureroase pe prile moi, exefcitnd presiune uor n jos i napoi.Minile nu trebuie s fec presiuni intempestive, mandibula fimd dirijat uor ctre relaiacentric. Se imprim mandibulei micri de deschidere i nchidere, de amplitudine redus(2-3 mm), invitnd pacientul la relaxare i colaborare. Dup prerea autorului, deschiderealarg pune muchii n tensiune i face ca pacientul s se opun micrii; n cazul unuitrismus strns, o amplitudine de deschidere de 1 mm este suficient pentru reperarearelaiei centrice. .

Autorul este mpotriva contactului dentar n fazele terminale cel puin pentru nceputul probei, deoarece interferenele ocluzale activeaz spasmele musculare iduc la dureri i imposibilitatea relaxrii, deviind mandibula de la relaia centric. Se repet micarea pn se simte absena oricrei opoziii din partea pacientului.O presiune dirijat spre napoi i superior face ca mandibula s, basculeze n jurulinseriei ligamentare, determinnd coborrea condilului n cavitatea glenoid. Din aceast cauz, Peter Dawson recomand presiunea ctre superior, exercitat pe marginea bazilar amandibulei imediat naintea gonionului, n timp ce policele ambelor mini acioneaz prementonier, c tre napoi i inferior, realiznd astfel o basculare a mandibulei pn cndextremitatea sa superioar i posterioar se fixeaz pe inseria ligamentar i pantaarticular a tuberculului temporal anterior 10. Reperele ce se traseaza pe bordura de ocluzie a. Linia mediana se traseaza in directie verticala dupa linia mediana a fetei,cit si dupa pozitita frenului buzei superioare,daca este situat median b. Linia caninilor se traseaza de ambele parti ale liniei mediane,la distante variabile care corespund cu comisurile gurii si reprezinta locul de proiectie a virfului cuspidului caninului superior . c. Linia surisului este marcata printr=o linie orizontala cu planul de ocluzie,ce corespunde cu nivelu pina unde se ridica marginea buzei superioare si constituie linia la care se va situa coletul dintilor frontali superiori Reperele sint trasate cu ajutorul spatulei, si are importanta la confectionarea corecta a protezelor mobilizabile