I Raspunderea penala 1.

1 Notiunea - Rspunderea penal Se consider rspundere penal condamnarea public, n numele legii, a faptelor infracionale i a persoanelor care le-au svrit, condamnare ce poate fi precedat de msurile de constrngere prevzute de lege. In sens restrins, prin raspundere penala intelegem obligatia unei persoane de a suporta o sanctiune penala datorita faptului ca a savirsit o infractiune. In sens larg, prin raspundere penala se intelege insusi raportul juridic penal de constringere, nascut ca urmare a savirsirii infractiunii intre stat, pe de o parte, si infractor, pe de alta parte. Acest raport are un caracter complex, al carui continut il formeaza dreptul statului de a trage la raspundere pe infractor, de a-i aplica sanctiunea prevazuta pt infractiunea savirsita si de a-l constringe sa o execute, precum si obligatia infractorului de a raspunde pt fapta sa si de a se supune sanctiunii aplicate, in vederea restabilirii ordinii de drept si restaurarii autoritatii legii. Principiile raspunderii penale Prin principii ale raspunderii penalese inteleg acele idei de baza, diriguitoare, care se regasesc in normele de reglementare a raspunderii penale. - principiul legalitatii raspunderii penale presupune ca aparitia, desfasurarea si solutionarea raspunderii penale are loc pe baza legii si in stricta conformitate cu aceasta. - infractiunea este unicul temei al raspunderii penale presupune ca temeiul real al raspunderii penale il constituie savirsirea unei infractiuni, adica a unei fapte prejudiciabile, prevazute de legea penala si savirsita cu vinovatie. - principiul umanismului raspunderea penala apare ca o institutie cu caracter democratic si umanist, care tine seama de conditia umana, de determinantele conduitei sociale a omului si de posibilitatea lui de a-si dirija in mod liber vointa, utuilizind instrumente care prin natura si continutul lor nu duc la umilirea si degradarea fiintei umane, ci , dimpotriva, preconizeaza cai, metode, mijloace care sa conduca la resocializarea infractorului. - principiul raspunderii penale personale presupune ca raspunderea penala revine numai persoanei care a savirsit in mod direct, nemijlocit infractiunea ca autor al acesteia, sau a participat indirect la savirsirea ei, in calitate de organizator, instigator sau complice. - principiul unicitatii raspunderii penale persoana care a savirsit infractiunea nu poate fi trasa la raspundere penala decit o singura data. - principiul inevitabilitatii raspunderii penale raspunderea penala este consecinta inevitabila a savirsirii unei infractiuni. - principiul individualizarii raspunderii penale - raspunderea penala trebuie sa fie diferentiata in functie de caracterul si gradul prejudiciabil al infractiunii savirsite, de persoana celui vinovat si de circumstantele cauzei care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala. - principiul prescriptibilitatii raspunderii penale - raspunderea penala este inlaturata prin prescriptie, adica prin trecerea unui anumit interval de timp prevazut de lege de la savirsirea infractiunii, fara ca infractorul sa fi fost tras la raspundere penala sau fara ca aceasta raspundere sa fi fost definitiv stabilita. 1.2 Realizarea raspunderii penale are loc in anumite forme corespunzatoare etapelor procesului de realizare. I etapa este cuprinsa intre momentul savirsirii infractiunii si cel al inceperii urmarii penale. In aceasta etapa organele competente intreprind actiuni in vederea identificarii faptei si a faptuitorului, pt a se aprecia daca fapta savirsita are caracter penal si daca exista temei al raspunderii penale. II etapa etapa tragerii la raspundere penala a persoanei vinovate de savirsirea infractiunii incepe in momentul pornirii urmaririi urmaririi penale si pina la terminarea acesteia. Realizarea

raspunderii penale in aceasta etapa are loc in forme si conditii reglementate detaliat de normele dreptului procesual penal: - aplicarea restrictiilor de natura procesual-penala fata de persoana banuita (invinuita) de savirsirea infractiunii, materializata, de regula, in masurile preventive. - liberarea neconditionata de raspundere penala (de exemplu, expirarea prescriptiei tragerii la raspundere penal) III etapa condamnarii incepe din momentul terminarii urmaririi penale si pina la momentul in care hotarirea de condamnare (sau prin care se pronunta o alta solutie) ramine definitiva. In aceasta etapa dreptul statului de a pedepsi se materializeaza in sanctiunea aplicata concret in cauza, prin hotarirea de condamnare. Desi realizarea raspunderii penale in cadrul acestei etape ar putea avea loc si in alte forme : - liberarea de pedeapsa penala (prescriptia executarii sentintei de condamnare etc.). - condamnarea cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei. IV etapa executarii pedepsei penale incepe, de regula, din momentul in care hotarirea de condamnare ramine definitiva si dureaza pina ce aceasta sanctiune a fost executata efectiv sau considerata executata in temeiul legii. In cadrul acestei etape raspunderea penala se realizeaza in urmatoarele forme: - in forma restrictiilor, determinate de specificul raporturilor executional-penale - in forma inlocuirii partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda sau mai aspra (in cazul sustragerii cu rea-vointa de la executarea pedepsei stabilite) - in forma liberarii conditionate de pedeapsa inainte determen V etapa antecedentelor penale (consecinta raspunderii penale) este cuprinsa intre momentulterminarii executarii pedepsei si momentul in care intervine reabilitarea. Desi in aceasta etapa raspunderea nu mai imbraca forme concrete, ea continua sa existe sub forma unor interdictii pe care persoana ce a fost condamnata le suporta chiar dupa executarea sanctiunii penale si sub forma asistentei postpenale, care are scopul de reintegrare sociala deplina. 1.3 Dupa cite a fost mentionat: In sens restrins, prin raspundere penala intelegem obligatia unei persoane de a suporta o sanctiune penala datorita faptului ca a savirsit o infractiune. In sens larg, prin raspundere penala se intelege insusi raportul juridic penal de constringere, nascut ca urmare a savirsirii infractiunii intre stat, pe de o parte, si infractor, pe de alta parte. Acest raport are un caracter complex, al carui continut il formeaza dreptul statului de a trage la raspundere pe infractor, de a-i aplica sanctiunea prevazuta pt infractiunea savirsita si de a-l constringe sa o execute, precum si obligatia infractorului de a raspunde pt fapta sa si de a se supune sanctiunii aplicate, in vederea restabilirii ordinii de drept si restaurarii autoritatii legii. Pe cind pedeapsa penala este definita ca o masura de constringere statala si un mijloc de corectare si reeducare a condamnatului, ce se aplica de catre instantele de judecata, in numele legii, persoanelor care au savirsit infractiuni, cauzind anumite lipsuri si restrictii drepturilor lor. Astfel in cadrul stabilirii coraportului dintre raspunderea penala si pedeapsa penala putem observa ca prima reprezinta un concept mai larg care cuprinde in sine pedeapsa. Cea din urma de fapt, reprezinta rezultatul raspunderii penale, adica produsul pe care il genereaza. Respectiv pedeapsa penala nu poate exista fara raspundere penala, fiindca n-ar avea astfel temei de aplicare, si nici raspunderea penala nu ar putea exista fara pedeapsa, fiindca astfel ar fi inutila si nu ar putea duce la restabilirea ordinii de drept si restaurarea autoritatii legii.

II Violul

2.1 Victima poate fi de orice sex sau virsta, nu conteaza daca este casatorita, sau nu, daca are sau nu, experienta sexuala sau chiar daca este sanctionata administrativ pt practicarea prostitutiei. Important este faptul ca sa aiba o alta apartenenta sexuala decit autorul (persoana care realizeaza raportul sexual) Subiectul infractiunii este persoana fizica responsabila care la momentul savirsirii infractiunii a implinit virsta de 14 ani. 2.2 solutia de calificare corecta este lit. i) alin. (3) al art. 145 din CP (omorul savirsit cu scopul de a ascunde o alta infractiune sau de a inlesni savirsirea ei, precum si insotit de viol. Infractiunea se califica drept omor insotit de viol in cazul in care acesta a fost savirsit :1) in procesul infractiunii de viol; 2) in scopul ascunderii violului; 3) din razbunare pt rezistenta opusa in timpul violului. Intrucit in situatia data este vorba de o infractiune complexa, cu 2 obiecte juridice, nu este necesaracalificarea suplimentara conform art. 171 din CP. Plus la aceasta conform Articolul 118. Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre o parte i un ntreg (1) Concurena dintre o parte i un ntreg reprezint existena a dou sau mai multor norme penale, una din ele cuprinznd fapta prejudiciabil n ntregime, iar celelalte numai unele pri ale ei. (2) Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre o parte i un ntreg se efectueaz n baza normei care cuprinde n ntregime toate semnele faptei prejudiciabile svrite. Si anume cea din art. 145 CP 2.3 Formulrea din HPCSJ este corecta deoarece in art. 171 la lit d) a alin. (3) este prevazuta doar vatamarea grava a integritatii corporale cauzate din imprudenta, astfel ramine doar solutia concursului de infractiuni prevazute la art. 171 si 151 din CP III ( Conditiile pt liberarea conditionata de pedeapsa inainte determen ): - Conform prevederilor alin. (3) al art. 91 din CP Liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen se aplic condamnailor de ctre instana de judecat de la locul de executare a pedepsei, n baza propunerii organului care exercit controlul asupra executrii pedepsei. ( Temeiul pt liberarea conditionata de pedeapsa inainte determen ): - Conform prevederilor lit. a), alin. (4) al art. 91 din CP Liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen poate fi aplicat dac condamnatul, care la momentul svririi infraciunii a atins vrsta de 18 ani, a executat efectiv: a) cel puin jumtate din termenul de pedeaps stabilit pentru svrirea unei infraciuni uoare sau mai puin grave. Respectiv, in ipoteza in care Scurtu s-a adresat in instanta de judecata cu cererea de a fi liberata conditionat de pedeapsa inainte de termen , aceasta nu-i poate fi satisfacuta, deoarece dupa cite a fost mentionat mai sus liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen se aplica de catre instanta de judecata la propunerea organului care exercita controlul asupra executarii pedepsei. Pt ca Scurtu sa fie liberata conditionat de pedeapsa inainte de termen, ea trebuie sa se adreseze cu o cerere in acest sens organului care exercita controlul asupra executarii pedepsei.