Sunteți pe pagina 1din 18

SISTEMUL CIRCULATOR

Totalitatea organelor prin care circula sangele formeaza sistemul circulator. Sistemul circulator sangvin este format din inima, care propulseaza sangele datorita activitatii sale permanente de pompa aspiro-respingatoare, si din arborele vascular format din vasele sangvine. Acestui sistem i se mai adauga sistemul limfatic , prin care circula limfa, alcatuita din vase limfatice si ganglioni limfatici.

Inima activitatea cardiaca


Inima este un organ musculos cavitar, de forma si dimensiunile unui pumn inchis, are intre 240-300 g si este situata in mediastin. Este divizata in patru camere: 2 atrii si 2 ventricule. Acestea comunica intre ele, pe fiecare parte, prin orificiile atrioventriculare prevazute cu valvule unidirectionale. Atriile sunt situate n partea superioar a inimii i, prin contracie, pompeaz simultan sngele n ventricule , prin orificiile atrioventriculare, prevzute cu valve atrioventriculare. Atriile sunt separate prin septul interatrial, iar ventriculele, prin septul intraventricular. Invelisul inimii este format din pericard, iar peretele cardiac este alcatuit din 3 straturi: epicardul, stratul extern; miocardul, stratul mijlociu, alcatuit din tesut muscular striat de tip cardiac; Endocardul, stratul intern, membrana epiteliala care tapeaza la interior camerele inimii. Indicele de baz al activitii cardiace este cantitatea de snge care poate fi pompat ntr-un minut.n mod normal, pentru un adult aceast cantitate nu trebuie s fie mai mic de 5,0 l./min(300l/or; 7200 l/24 ore)

Miocardul
Este un muschi cardiac format dintr-o retea de fibre musculare inserate pe un schelet fibros. n structura miocardului se disting dou varieti de esut muscular: esutul cardiac i esutul nodal. esutul cardiac formeaz cea mai mare parte a miocardului. Este format din fibre striate cardiace, alctuind aa-zisul miocard adult. n atrii fibrele sunt dispuse circular iar n ventricule sunt dispuse oblic-spiralat, spre vrful inimii, formnd vrtejul inimii. Nu exist continuitate ntre miocardul atriilor i cel al ventriculelor, separatia fiind fcut printr-o ptur conjunctivofibroas, legtura anatomic i funcional fiind realizat de esutul nodal, alctuit dintr-o musculatur specific, ce pstreaz caracterele embrionare. esutul nodal este denumit i miocardul embrionar sau aparatul de conducere al inimii. Este format din fibre musculare cu mult sarcoplasm, n care se acumuleaza glicogen, dar cu puine miofibrile, care sunt dispuse n toate sensurile. Acest esut formeaz aglomerri de fibre numite noduli. n inima adult exista doi noduli: nodulul sinoatrial, n atriul drept, n vecintatea vrsrii venei cave superioare i nodulul atrioventricular, care pleac din nodulul atrioventricular i se mparte n dou ramuri, una stng i alta dreapt, care coboar n ventricule.

Propiretatile miocardului
excitabilitatea: inima este excitabila numai in diastola, in sistola nu raspunde la stimuli. 2) automatismul: proprietatea tesutului nodal de a se autoexcita ritmic. 3) conductibilitatea: este proprietatea miocardului de a propaga excitatia in toate fibrele sale. 4) contractilitatea: este proprietatea miocardului de a raspunde la actiunea unui stimul prinmodificari ale dimensiunilor si tensiunii (astfel se expulseaza sangele). Forta de contractie este mai mare in ventricule decat in atrii, iar cea mai mare este in ventriculul stang. Contractiile=sistole; relaxarile=diastole. Contractia miocardului este similara cu cea a musculaturii scheletice Parametrii functionali. Ciclul cardiac este format dintr-o sistola si o diastola. La un ritm de75batai/min. ciclul dureaza 0,8 s. Ciclul arterial: 0,1 s (sistola)+0,7 s (diastola) Ciclul ventricular: 0,3 S (sistola)+0,5 s (diastola) Contractia inimii: atrii + ventricule = 0.4 s Relaxarea inimii: atrii + ventricule = diastola generala 0.4 s
1)

Valori masurabile in ciclul cardiac Debitul sistolic = volumul de sange expulzat de inima intr-o sistola, aproximativ 75 ml. Debitul cardiac = volumul de sange trimis in organism/minut = debitul sistolic * frecventa cardiaca = 75*75 = 5.5 l/min Travaliul cardic = lucrul mecanic al inimii in sistola = volumul sistolic * presiunea arteriala medie = 75 ml* 100 mm Hg Ciclul cardiac este insotit de manifestari acustice, mecanice si electrice. Acustice: gomotul sistolic, produs de inchiderea valvulelor atrioventriculare si sistola ventriculara zgomotul diastolic, produs de inchiderea valvulelor semilunare ale aortei si ale arterei pulmonare. Mecanice: socul apexian, care se percepe ca o lovitura a iniii in spatiul V intervostal stang, in sistola. pulsul arterial, unda d dispensie a peretului arterial, provocata de variatiile ritmice sangvine. Electrice: se inregistreaza cub forma de electrocardiograma (EKG)

Circulatia sangelui
Sngele este un esut lichid de origine mezenchimal, format dintr-o substan fundamental interstiial, plasma, n care se gsesc elementele figurate. Raportul dintre volumul plasmei i cel al elementelor figurate se determin cu ajutorul hematocritului. n practic, termenul e hematocrit exprim relaia procentual dintre volumul elementelor figurate i cel al plasmei, sau doar volumul procentual al elementelor figurate. La om, media valorilor hematocritului este de 46/54 (sau 46%). La om volumul sanguin constituie circa 7% din greutatea corpului. Nu tot sngele aflat n organism circul activ n sistemul vascular, o parte gsindu-se sub form de rezerv n organele cu structur diverticular (splin, unele vase abdominale, plexul subpapilar tegumentar). Starea fiziologic i activitatea diferitelor sisteme funcionale modific raportul dintre cantitatea sngelui circulant i cel stagnant. n timp de repaus la om, sngele circulant este repartizat astfel: 40% n sistemul muscular, 30% n sistemul nervos, renal suprarenal i tiroidian, 20% n organele abdominale i 10% n sistemul coronarian. n efortul fizic, debitul circulatoriu crete mult n muchi, plmni, rinichi, creier i n vasele coronare.

Circulatia sangelui prin aparatul circulator este influentata de urmatorii factori: volemia(volumul sangelui)- depinde de schimburile de substante dintre sange si celelalte componente ale mediului intern. Volumul sangelui influenteaza tesnsiunea arteriala, forta cu care sangele apasa asupra peretilor vaselor de sange; vascozitatea sangelui - micsoreaza viteza de circulatiea deoarece creste forta de frecare dintre sange si peretii vaselor; debitul cardiac - reprezinta volumul de sange impins de inima in circulatie in timp de un minut. Debitul cardiac depinde de efortul efectuat de organism. Debitul cardiac mareste presiunea sangelui in vase; calibrul vaselor - este reglabil. In functie de calibru depinde presiunea sangelui si repartizarea in anumite teritorii. Cu cat ne indepartam de inima calibrul vaselor se reduce, iar suprafata de sectiune elasticitatea vaselor - atorit elasticitii, vasele se pot destinde n sistol si pot s revin la forma iniial in diastol, comprimnd sngele din circulaie.

Mica si marea circulatie


Sangele se deplaseaza intru-un circuit inchis, intr-un singur sens, prin circulatia mare(sistemica) si circulatia mica(pulmonara), dispuse in serie si legate prin inima. Arborele vascular este format din: - artere, vase prin care sangele circula de la inima la tesuturi si organe; - vene, vase prin care sangele vine la inima; - capilare, vase de calibru foarte mic, asezate intre artere si vene.

Circulatia prin artere. Arterele sunt vasele prin care sangele pleaca de la inima cu O2 (in circ. sistemica) sau CO2 (in circ. pulmonara) . Circulatia capilara. Se adapteaza continuu la nevoile metaboile. In repaus multe capilare sunt inchise, ele se deschid cand activitatea se intensifica si creste nevoia de sange in organul respectiv. Circulatia prin vene. Venele sunt vasele prin care sangele vine la inima cu CO2 (din circ. sistemica) si cu O2 (din circ. pulmonara)

Marea circulatie (sistemica)


Circulaia sistemic include: - sistemul arterial alcatuit din artera aorta si ramurile ei, care iriga toate organele corpului. Artera aorta prezinta urmatoarele portiuni: oarta ascendenta, crossa aortica si aorta descendenta toracica si abdominala. - sistemul capilar face legatura intre sistemele arterial si venos. - sistemul venos este reprezentat de doua vene mari: vena cava superioara si vena cava inferioara, care aduc la inima sangele neoxigenat din corp.

Mica circulatie (pulmonara)


Circulatia pulmonara asigura transportul sangelui incarcat cu CO2 de la inima la plamani, prin artera pulmonara, cu ramurile ei, dreapta si stanga, si reintoarcerea sangelui oxigenat de la plamani ( in urma schimbului de gaze respiratorii) la inima, prin cele patru vene pulmonare.

Sistemul limfatic
Sistemul limfatic reprezint totalitatea ganglionilor, vaselor i a altor corpuri limfatice (care transport limf), care particip la schimbul de substane i este legat de sistemul circular i sistemul imun. Este format din capilare limfatice, care se unesc si formeaza vene limfatice tot mai mari. Acestea converg in doua trunchiuri limfatice: ductul limfatic si canalul toracic, care dreneaza limfa din tot corpul in venele subclaviculare. Principala functie a vaselor limfatice este de a asigura reintoarcerea apeo si a proteinelor din lichidul interstitial in sange. Circulatie limfei in vase este lenta si se datoreaza aspiratiei toracice si contractiei musculaturii. In organism exista numeroase organe limfoide: timusul, ganglionii limfatici, splina, etc..

Ganglionii limfatici si Splina


Ganglionii limfatici sunt formatiuni ovale sau reniforme, aflate pe traseul vaselor limfatice. Sunt localizati in anumite zone corporale: cervicala, axilara, inghinala etc.. Ganglionii au doua functii principale: de aparare( prin fagocitoza) si de producere a unor elemente figurate (limfocite si monocite). Splina, de forma ovoida este localizata in hipocondrul stang, sub diafragma. Are marimea variabila si se mareste in boli infectioase. Contine parenchim limfatic si sinusuri venoase. Functiile principale ale splinei sunt: de aparare prin fagocitarea microorganismelor, hematopoieza- producerea de monocite si limfocite, hemoliza hematiilor si trombocitelor, schindarea hemoglobinei; si cea de rezerva permanenta de sange.