CHIMIA ANALITICA Analytical Chemistry

ANALYTICAL CHEMISTRY - scientific discipline, which

develops and applies methods, instruments and strategies to obtain information on the nature, composition and structure of matter in space and time (IUPAC) -disciplina stiintifica care dezvolta si aplica metode, instrumente si strategii pentru a obtine informatii asupra naturii, compozitiei si structurii materiei in timp si spatiu. Analytical Chemistry the branch of chemistry involved with studying the properties of materials or developing tools to analyze materials.

Analytical Chemistry: - the chemistry discipline concerned with the

chemical composition of materials. Analytical chemistry also is concerned with developing the tools used to examine chemical compositions.

"Analytical chemistry, art of recognizing different substances and determining their constituents

Wilhelm Ostwald) ANALIZA CHIMIC- desemneaz ansamblul de operaii chimice, fizice i fizico-chimice avnd ca scop obinerea de informaii asupra naturii si compozitiei chimice a unei parti de materie, denumita in acest context proba. Analitul este acel component al probei a carui natura si continut (concentratie) urmeaz a fi determinate prin analiza chimic. Restul probei constituie matricea probei. Etapele analizei chimice:

a) Obinerea (prelevarea) probei, astfel nct aceasta s fie reprezentativ pentru materialul studiat; Analiza calitativ- clasica si instrumentala Analiza cantitativ - clasica si instrumentala Tehnici de prelevare a probelor

Cum se ia o proba de apa!.

Prelevare proba de sange (glucoza)

Cum se ia o proba de sediment

Prelevare proba de peste

Prelevare proba de lapte

Prelevare proba de branza

Metode de prelevare si prelucrare a probelor Exemple: - Mineralizarea - Extractia lichid-lichid - Extractia in faza solida - Extractie in fluide supercritice

- Scop si modalitati de realizare Curs de master b) Prelucrarea probei prin operaii chimice, fizice sau fizico - chimice; aducerea probei in solutie (pregatirea probei pentru analiza) c) Msurarea valorii unei mrimi fizice corelate cu natura i concentraia analitului. Aceasta mrime purttoare de informaie analitic se numete semnal analitic. d) Prelucrarea rezultatelor msurrii. Aceast etap are ca scop obtinerea informaiei analitice prin utilizarea corelatiilor dintre semnalul analitic si propriatiile probei (natura, conc). FUNCTIA DE ETALONARE y = f (C, 1, 2 ......)
Prelevarea de probe ale produselor alimentare - proces utilizat pentru a verifica dac un produs alimentar este sigur i c nu conine substane duntoare, sau c acesta conine numai aditivi admisi la un nivel acceptabil prin lege, sau c acesta conine un nivel corect de ingredientecheie i ca declaraiile sale de pe etichete sunt corecte, sau pentru a se cunoate nivelul de nutrieni prezeni. Metoda de prelevare - probe de produse alimentare functie de tipul de analiza cerut (organoleptica, micro-biologica, fizico-chimice, etc.)

- Derivatizarea in cromatografia de gaze - etc.

METODE INSTRUMENTALE DE ANALIZ Metode instrumentale de analiz sunt metode n care semnalul analitic este o mrime fizic; n general, aceasta nu reprezint o cantitate de substan. Definitoriu pentru metodele instrumentale este faptul c n etapa de prelucrare a rezultatelor intervin, pe lng principiile stoechiometriei, corelaii determinate de legitiile transformriilor fizico-chimice la care este supus proba. Relaia dintre semnalul analitic, y i concentraia analitului, C, se numete funcie de etalonare i are urmtoarea expresie general:
y = f (C, 1, 2 ......)

(1.1)

unde: 1 , 2 ... reprezint parametrii caracteristici ai probei sau parametrii de lucru. Exemple: Masurarea L (conductanta)- determinarea conc NaCl prin conductometrie
Masurarea A (absorbanta)- determinarea colorantilor alimentari prin spectrometrie

Avantaje!! Clasificarea metodelor instrumentale: I. Metode directe

II. Metode indirecte

- Metode directe- y serveste pt determinarea directa a conc. analit c1, c2,. cn, y1, y2, ..yn,

Se traseaz grafic y functie de c, curba de calibrare (manual sau automat) Pt determinarea Cd se prepara soluii standard de cadmiu: 0,2 g/L, 0,4 g/L, 0,6 g/L, 0,8 g/L, 1 g/L (ppb). Ce este ppm?

Domeniul de liniaritate se situeaz ntre 0 i 1 ppb cu un R =0,9996, coeficient de corelare

2

Metode indirecte Metode instrumentale indirecte - titrari instrumentale; metode hibride imbina principiile metodelor chimice cu cele instrumentale y functie de v(mL), curba de titrare volumul de echivalenta, ve. Titrari instrumentale: manuale sau automate (titrator automat). xg analit= ve NT FT Eg analit 10-3 Instalatia experimentala: instalatie experimentala metode directe+(agitator, biureta) Metode directe: absolute si relative

- absolute- masurarea semnalului analiticfunctie etalonare determinarea directa a continutului de analit. Electrogravimetria, coulometria - relative-intotdeuna sunt precedate de operatia de etalonare Clasificare dupa natura lui y Metode electrochimice de analiza Metode spectrale (optice) de analiza Metode cromatografice de analiza Metode termice de analiza Metode radiochimice de analiza Metode cuplate de analiza

Schema-bloc a unui instrument analitic

Sensorul-componenta principala PERFORMANTELE METODELOR ANALITICE

Alegerea unei metode se face astfel nct ea sa corespunda scopului propus in ceea ce privete performantele impuse.

- Exactitate - Precizie - Limita de detective LOD - Limita de quantificare - Domeniu de liniaritate - Sensibilitate - Selectivitate - Reproductibilitate
Exactitatea si precizia caracterizeaza o metoda analitica instrumentala din punctul de vedere al erorii de masurare, e. Aceasta reprezinta diferenta dintre valoarea reala, si valoarea masurata, x : e =| - x|

Erori sistematice (e>0 sau e<0) si erori intampltoare (e>0 si e<0). x -media aritmetica a celor n valori ale lui x. _

x =xx+x2 ++ xn/n
1. Exactitatea- gradul de concordanta ntre valoarea reala si media aritmetica, x. Ea se exprima prin eroarea absoluta, a sau prin eroarea relativa, r : a = | - x| a%= l - xl 100 r = l - xl/ r% = l - xl/ 100 2. Precizia - gradul de mprastiere a valorilor individuale in jurul valorii medii si se apreciaza cu ajutorul abaterii standard s:

s = ( x
A B C D

_ - x )2/n

x x x x x

Figura 1. Precizia si exactitatea metodelor analitice.

A) Results with high precision, high accuracy; B) Results with low precision and high accuracy; C) Results with high precision and a low accuracy; D) Results with low precision and low accuracy. 3. Sensibilitatea S: S = y /c Daca toleranta este ct, ( y) min, atunci: S ( y) min / ct 4 Limita de detectie LOD (Limit of detection) - concentratia sau cantitatea minima ce poate fi masurata. Valoarea ei este impus de zgomotul de fond. Limita de detectie reprezinta valoarea cea mai mic a concentraiei, c 1 , pentru care se obine un semnal fiferit de zgomotul de fond : y1 = f(c1 ) > sy, sy abaterea standard la concentraie nula.

LOD si LOQ

Limita de detectie LOD (limit of detection") cel mai mic coninut de analit care poate fi identificat folosind echipamentul si metoda respectiva si care se evidentiaza printr-o modificare a zgomotului de fond. Aceasta este limita de detectie a instrumentului de masurat- cel mai mic semnal analitic din care se poate deduce prezena analitului cu o certitudine statistica rezonabila, care este in general de 1%) . Valoarea LOD este impusa de zgomotul de fond, adica de varaiatiile semnalului analitic atunci cand concentratia analitului este zero. Evident ca Y>s. Care este LOD in analiza gravimetrica? Dar in cea volumetrica? LOD- numeric egala cu de trei ori deviatia standard pentru media a 20 determinari ale solutiei blank. Cand semnalul analitic este zero pentru proba blank, LOD este egala cu acea concentratie la care raportul semnal/zgomot este egal cu 3/1. Limita de quantificare (determinare) LOQ (limit of quantification) cea mai sczuta cocentratie de analit care poate fi analizat cu o certitudie statistic rezonabil (limta de inceredere stabilita 1%). LOQ este numeric egala cu de sase ori deviatia standard pentru media a 20 determinari ale solutiei blank. LOQ=6 x s
-LOD si -LOQ

5 Selectivitatea - capacitatea metodei sau a instrumentului de a genera un semnal analitic dependent numai de concentratia analitului si independent de compomenii matricei. Interferentae