3.

ELASTICITI ALE CERERII I OFERTEI

n capitolul anterior s-au introdus noiunile de cerere i ofert. Panta negativ a curbei cererii reflect comportamentul consumatorilor, iar nclinaia pozitiv a curbei ofertei reflect comportamentul productorilor. Obiectivul acestui capitol este de a analiza msura n care consumatorii i productorii rspund la modificarea condiiilor pieei. Pentru a analiza msura n care rspunde cantitatea cerut sau cantitatea oferit dintr-un bun la modificarea preului acelui bun sau la modificarea altor condiii economice, economitii utilizeaz conceptul de elasticitate. Acest concept permite realizarea unor observaii cantitative cu privire la efectele modificrii cererii sau ofertei asupra preului i cantitii de echilibru. 3.1. Elasticitatea cererii Analiznd factorii de influen ai cererii s-a artat c atunci cnd preul unui bun sau serviciu scade, cantitatea cerut crete. De asemenea, cererea crete atunci cnd venitul indivizilor crete, cnd preul produselor substituibile crete sau cnd preul produselor complementare se reduce. Astfel, n capitolul anterior s-a analizat direcia de modificare a cantitii cerute, dar nu i mrimea acestei modificri. Pentru a analiza sensibilitatea cererii la modificarea unuia dintre factorii si de influen se utilizeaz conceptul de elasticitate a cererii. n termenii cei mai generali, elasticitatea reprezint msura n care o variabil oarecare rspunde la modificarea unei alte variabile. Particulariznd, elasticitatea cererii exprim msura n care cantitatea cerut se modific n funcie de modificarea unuia dintre factorii si de influen. Coeficientul de elasticitate a cererii se determin ca raport ntre modificarea procentual a cantitii cerute i modificarea procentual a unui factor de influen a cererii. 3.1.1. Elasticitatea cererii n funcie de pre Elasticitatea cererii n funcie de pre exprim modificarea cantitii cerute determinat de modificarea preului. Coeficientul de elasticitate a cererii n funcie de pre se

determin raportnd modificarea procentual a cantitii cerute la modificarea procentual a preului:

Q Q% Q0 Q p0 Ecp = = = p% p p Q0 p0

unde, Q % - modificarea procentual a cantitii cerute p% - modificarea procentual a preului

Q - (1/panta tangentei la curba cererii) P

(P0, Q0) punctul de pe curba cererii n care se calculeaz elasticitatea Pentru exemplificare, s presupunem c o cretere a preului de la 200.000 lei la 220.000 lei determin o reducere a cantitii cerute de la 10 buci la 8 buci pe lun. n aceste condiii:
Q % = (10 8) / 10 100 = 20%

P% = (220.000 200.000) / 200.000 100 = 10%

Ecp = 20% =2 10%

n acest exemplu, un coeficient de elasticitate a cererii n funcie de pre egal cu 2, arat c modificarea cantitii cerute este de dou ori mai mare dect modificarea preului. Datorit relaiei inverse dintre pre i cantitatea cerut, modificarea procentual a cantitii cerute va avea ntotdeauna un semn opus modificrii procentuale a preului (cu excepia bunurilor de tip Giffen). n acest exemplu, modificarea procentual a preului este de + 10% (reflectnd o cretere), n timp ce modificarea procentual a cantitii cerute este de 20% (reflectnd o scdere). Din acest motiv valoarea coeficientului de elasticitate al cererii n funcie de pre este un numr negativ. Deoarece pentru intensitatea corelaiei este important doar valoarea absolut a coeficientului, nu i semnul acestuia, de regul se ia n considerare valoarea n modul.

Msurarea elasticitii cererii n funcie de pre utiliznd metoda punctului de mijloc (arcelasticitatea) Atunci cnd se determin elaticitatea cererii n funcie de pre ntre dou puncte(A,B) de pe curba cererii, este posibil ca elasticitatea din punctul A n punctul B s fie diferit de elasticitatea din punctul B n punctul A. De exemplu, se consider dou puncte de pe curba cererii: Punctul A: P = 5 u.m.; Q = 1200 buci Punctul B: P = 7 u.m.; Q = 800 buci Dac ne deplasm din punctul A n punctul B, preul crete cu 40% i cantitatea cerut se reduce cu 33,33%. n aceste condiii, coeficientul de elasticitate al cererii n funcie de pre este 0,83 (indicnd o cerere inelastic). Dac ne deplasm din punctul B n punctul A, preul se reduce cu 28,57% i cantitatea cerut crete cu 50%. n aceste condiii coeficientul de elasticitate al cererii n funcie de pre este 1,75 (indicnd o cerere elastic). Pentru a elimina acest neajuns, n calcularea elasticitii se folosete metoda punctului de mijloc (arc-elasticitatea). Potrivit acestei metode, pentru calcularea modificrilor procentuale, se folosete ca numitor valoarea din mijlocul intervalului de modificare a preului i, respectiv, a cantitii (suma dintre nivelul iniial i nivelul final mprit la doi). n exemplul de mai sus, punctul de mijloc dintre punctele A i B este: P = 6 u.m.; Q = 1000 buci Potrivit metodei punctului de mijloc, dac ne deplasm din punctul A n punctul B, preul crete cu 33,33%, iar cantitatea cerut se reduce cu 40%. Dac ne deplasm din punctul B n punctul A, preul se reduce cu 33,33%, iar cantitatea cerut crete cu 40%. n ambele direcii, coeficientul de elasticitate al cererii n funcie de pre este 1,21. Deoarece metoda punctului de mijloc conduce la acelai rezultat indiferent de sensul modificrii, aceasta este adesea utillizat pentru calculul elasticitii cererii n funcie de pre ntre dou puncte distincte de pe curba cererii. 3

n acest caz, coeficientul de elasticitate al cererii n funcie de pre este:

Elasticitatea cererii n funcie de pre =

( Q Q ) /[(Q + Q ) / 2]
2 1 2 1

( P2 P1 )[(P2 + P1 ) / 2]

Numrtorul reprezint modificarea procentual a cantitii cerute calculat potrivit metodei punctului de mijloc, iar numitorul reprezint modificarea procentual a preului calculat potrivit metodei punctului dee mijloc. 3.1.1.1. Varieti ale curbelor cererii Economitii clasific curbele cererii n funcie de valorile coeficientului de elasticitate a cererii n funcie de pre. Cererea este elastic atunci cnd Ecp>1, situaie n care cantitatea cerut se modific cu un procent mai mare dect preul. Cererea este inelastic atunci cnd Ecp<1, situaie n care cantitatea cerut se modific cu un procent mai mic dect preul. Atunci cnd Ecp=1, preul i cantitatea cerut se modific cu acelai procent, situaie n care cererea este cu elasticitatea unitar. Atunci cnd E cp= 0, cererea este perfect inelastic (rigid), situaie n care curba cererii este o linie vertical. n acest caz, indiferent de modificarea preului, cantitatea cerut rmne aceeai. Atunci cnd Ecp= , cererea este perfect elastic, situaie n care curba cererii este o linie orizontal, artnd c modificri foarte mici ale preului vor conduce la o modificare foarte mare a cantitii cerute.

Figura 3.1. Varieti ale curbelor cererii

Pre

Pre

Pre

P1 P0 Q

P1 P0 Cantitate Pre Q1Q0

Cerere inelastic

P1 P0 Cantitate Q1Q0 Cantitate

Pre Cerere perfect inelastic

Cerere cu elasticitate unitar

P1 P0

P1 P0 Q1 Q0 Cantitate Q 1 Q0 Cantitate

Cerere elastic

Cerere perfect elastic

Deoarece elasticitatea cererii n funcie de pre msoar rspunsul cantitii cerute la modificarea preului, aceasta este strns legat de panta curbei cererii. Dei elasticitatea cererii n funcie de pre este diferit n fiecare punct al curbei cererii, n teoria economic se consider c cererea pentru un anumit produs este mai elastic sau mai inelastic n funcie de panta cererii: cu ct cererea are o pant mai abrupt (curba cererii se apropie de vertical), cu att cererea este mai inelastic. Atunci cnd curba cererii este reprezentat printr-o linie dreapt, elasticitatea variaz n funcie de zona sau punctul n care aceasta este msurat. n cazul unei curbe liniare a cererii, raportul
Q din formula elasticitii este constant (1/panta curbei cererii), deci P
P

coeficientul de elasticitate depinde numai de raportul Q . Atunci cnd preul crete, cantitatea cerut scade, deci raportul
P crete. Altfel spus, pe msur ce preul crete, Q

elasticitatea cererii crete i ea, deci curba cererii are un tronson inelastic i unul elastic.

Figura 3.2. Variaia elasticitii de-a lungul unei curbe a cererii reprezentat ca linie dreapt

Pre a/b

Ecp =

Cererea este liniar de forma Q = a bp

Ecp > 1 Ecp = 1 a/2b Ecp < 1 Ecp = 0 a/2 a Cantitate

3.1.1.2. Elasticitatea cererii n funcie de pre i venitul total O variabil adesea avut n vedere atunci cnd se analizeaz modul n care un anumit eveniment afecteaz piaa este venitul total (suma pltit de cumprtori i primit de ctre vnztori). Pe orice pia, venitul total se determin ca produs ntre preul de vnzare i cantitatea vndut. O cretere a preului de vnzare al unui bun este aparent benefic pentru productorul (vnztorul) bunului respectiv. Cu toate acestea, creterea preului de vnzare al unui bun nu conduce ntotdeauna la o cretere a venitului total. Atunci cnd preul crete, venitul total poate s creasc, s scad sau s nu se modifice, n funcie de elasticitatea cererii n funcie de pre. Elasticitatea cererii n funcie de pre pe o anumit pia este o informaie foarte important pentru productor. Pe baza acestei informaii, productorul poate adopta decizia corect de modificare a preului (cretere sau scdere, n aa fel nct venitul su s creasc). Dac cererea este inelastic, modificarea procentual a preului va fi mai mare dect modificarea procentual a cantitii cerute. Dac preul crete, cantitatea cerut se reduce, iar venitul total va crete (deoarece creterea preului a fost mai mare dect reducerea cantitii

Graficul 6

cerute). Dac preul scade, cantitatea cerut crete, iar venitul total se va reduce (deoarece reducerea preului a fost mai mare dect creterea cantitii cerute). Dac cererea este elastic, modificarea procentual a cantitii cerute va fi mai mare dect modificarea procentual a preului. Dac preul crete, cantitatea cerut scade, iar venitul total se va reduce (deoarece creterea preului a fost mai mic dect reduceerea cantitii cerute). Dac preul scade, cantitatea cerut crete, iar venitul total va crete (deoarece reducerea preului a fost mai mic dect creterea cantitii cerute). n cazul cererii cu elasticitate unitar, modificarea procentual a preului va fi egal cu modificarea procentual a cantitii cerute. Dac preul crete, cantitatea cerut scade, iar venitul total va rmne constant (deoarece creterea preului a fost egal cu reducerea cantitii cerute). Dac preul scade, cantitatea cerut crete, iar venitul total va rmne constant (deoarece reducerea preului a fost egal cu creterea cantitii cerute). Relaia dintre modificarea preului, modificarea venitului total i elasticitatea cererii n funcie de pre este prezetat n tabelul de mai jos:
Cerere inelastic Ecp< 1 Venitul total crete Venitul total scade Cerere cu elasticitate unitar Ecp=1 Venitul total nu se modific Venitul total nu se modific Cerere elastic Ecp>1 Venitul total scade Venitul total crete

Preul crete Preul scade

Dac cererea este inelastic, modificarea procentual a cantitii cerute este mai mic dect modificarea procentual a preului. Astfel, veniturile productorilor se vor modifica n acelai sens cu preul. n cazul n care cererea este elastic, modificarea procentual a cantitii cerute este mai mare dect modificarea procentual a preului. n consecin veniturile se vor modifica n acelai sens cu cantitatea, deci n sens invers cu preul. 3.1.1.3. Factorii de influen a elasticitii cererii De ce elasticitatea cererii pentru anumite bunuri este mai mic, iar elasticitatea cererii pentru alte bunuri este mai mare? Principalul factor de care depinde elasticitatea cererii pentru un bun este existena 8sau inexistena) unor bunuri substituibile. Unele produse, cum ar fi portocalele, au mai multe produse substituibile: mandarine, grapefruit etc. O cretere a preului la portocale i va

determina pe consumatori s cumpere o cantitate mai mare din posibilii substitueni ai portocalelor i o cantitate mai mic de portocale. n cazul produselor pentru care nu exist substitueni apropiai, o cretere a preului va determina o scdere mai mic a cantitii cerute din acel produs. Cu alte cuvinte, un produs pentru care exist un numr mare de substitueni tinde s aib o cerere elastic, n timp ce un produs pentru care nu exist substitueni tinde s aib o cerere inelastic. Trebuie menionat ns c orice produs dintr-un grup de produse asemntoare va tinde s aib o cerere mai elastic, chiar dac grupul n ansamblul su are o cerere inelastic. De exemplu, sarea i zahrul sunt incluse n categoria bunuri alimentare, ns cererea pentru zahr este mai elastic dect cererea pentru sare deoarece zahrul are mai muli substitueni dect sarea (zaharin, miere etc.) Un alt factor de care depinde elasticitatea cererii este accesul la bunuri complementare. Dac un bun este un complement minor al unui bun important, cererea pentru el tinde s fie inelastic. De exemplu, cererea pentru uleiul de motor tinde s fie inelastic, deoarece acesta este un complement al unui bun mult mai important autoturismul. De asemenea, elasticitatea cererii depinde de ponderea cheltuielii pentru un bun n bugetul unei persoane. De exemplu, cum cheltuiala pentru cumprarea scobitorilor are o pondere nensemnat n bugetul unui individ, cererea pentru scobitori este inelastic. Elasticitatea cererii depinde i de orizontul de timp. Adesea, cererea pentru un bun sau pentru un serviciu este mai puin elastic pe termen scurt dect pe termen lung. De exemplu, cantitatea cerut pentru combustibil de nclzit nu scade pe termen scurt, chiar dac preul acestuia crete. Pe termen lung, consumatorii gsesc ns metode prin care s diminueze cheltuielile cu nclzirea. 3.1.2. Elasticitatea cererii fa de venit Elasticitatea cererii fa de venit exprim modificarea cantitii cerute dintr-un bun determinat de modificarea venitului consumatorilor, celelalte condiii rmnnd neschimbate. Coeficientul de elasticitate a cererii n funcie de venit se calculeaz raportnd modificarea procentual a cantitii cerute la modificarea procentual a venitului.

Coeficientul de elasticitate a cererii fa de venit =

Q(%) Q V 0 = V(%) V Q 0

Elasticitatea cererii fa de venit este strns legat de conceptele de bunuri normale i bunuri inferioare. n cazul unui bun normal, o cretere a venitului determin o cretere a cererii pentru bunul respectiv. Deoarece venitul i cererea se schimb n acelai sens, n cazul unui bun normal, elasticitatea cererii fa de venit are o valoare pozitiv. n cazul unui bun inferior, o cretere a venitului determin o scdere a cererii pentru bunul respectiv. Deoarece venitul i cererea se modific n sensuri diferite, n cazul unui bun inferior, elasticitatea cererii fa de venit are o valoare negativ. 3.1.3. Elasticitatea ncruciat a cererii Economitii utilizeaz termenul de elasticitate ncruciat a cererii pentru a determina modul n care cantitatea cerut dintr-un bun se modific ca urmare a modificrii preului altui bun. Elasticitatea ncruciat a cererii exprim raportul modificrii procentuale a cantitii cerute dintr-un bun, ca urmare a modificrii procentuale a preului pentru alte bunuri, celelalte condiii rmnnd neschimbate.
Q x (%) Elasticitatea ncruciat a cererii = P (%) y

Unde, Qx(%) modificarea procentual a cantitii cerute din bunul x Py(%) modificarea procentual a preului bunului y Elasticitatea ncruciat a cererii este strns legat de conceptele de bunuri substituibile i bunuri complementare. Astfel, n cazul bunurilor substituibile, elasticitatea ncruciat a cererii este pozitiv, iar n cazul bunurilor complementare elasticitatea ncruciat a cererii este negativ. De exemplu, mandarinele i portocalele sunt bunuri substituibile. Creterea preului mandarinelor determin o cretere a cantitii cerute de portocale. Deoarece preul

portocalelor i cantitatea cerut de mandarine se modific n acelai sens, elasticitatea ncruciat a cererii este pozitiv. De asemenea, uleiul de motor i benzina sunt bunuri complementare. O cretere a preului benzinei determin o scdere a cantitii cerute de ulei de motor. Deoarece preul benzinei i cantitatea cerut de ulei de motor se modific n sensuri diferite, elasticitatea ncruciat a cererii este negativ. 3.2. Elasticitatea ofertei Analiznd factorii de influen ai ofertei, s-a artat c vnztorii unui bun cresc cantitatea oferit atunci cnd preul bunului crete, cnd preurile factorilor de producie se reduc sau atunci cnd are loc o mbuntire a tehnologiei de fabricaie. Astfel, n capitolul anterior s-a analizat direcia de modificare a cantitii oferite, dar nu i mrimea acestei modificri. Pentru a analiza sensibilitatea ofertei la modificarea unui factor de influen al ofertei se utilizeaz conceptul de elasticitate a ofertei. 3.2.1. Elasticitatea ofertei n funcie de pre Elasticitatea ofertei n funcie de pre exprim raportul modificrii procentuale a cantitii oferite dintr-un bun ca urmare a modificrii procentuale a preului su, celelalte condiii rmnnd neschimbate. 3.2.1.1. Msurarea elasticitii ofertei Coeficientul de elasticitate a ofertei n funcie de pre se determin raportnd modificarea procentual a cantitii oferite la modificarea procentual a preului.
Q% P%

Elasticitatea ofertei n funcie de pre =

unde, Q% - modificarea procentual a cantitii oferite

P%

- modificarea procentual a preului

10

De exemplu, s presupunem c o cretere a preului unui pachet de cafea, de la 80000 lei la 100000 lei, determin o cretere a cantitii oferite de cafea de la 1000 pachete/zi la 1500 pachete/zi. Folosind metoda punctului de mijloc, modificarea procentual a preului este: P(%) = (100000 80000)/ 90000 = 22.22% Modificarea procentual a cantitii cerute este: Q(%) = (1500 1000)/ 1250 = 40% n aceast situaie, coeficientul de elasticitate al ofertei n funcie de pre este: 0,4/ 0,22 = 1,81 n acest exemplu, valoarea coeficientului de elasticitate al ofertei n funcie de pre, arat c o modificare a preului determin o modificare de 1,81 ori mai mare a cantitii oferite. 3.2.1.2. Varieti ale curbelor ofertei Economitii clasific curbele ofertei n funcie de valorile coeficientului de elasticitate a ofertei n funcie de pre astfel: - ofert perfect inelastic (rigid), atunci cnd Eop = 0: indiferent de modificarea preului, cantitatea oferit rmne la acelai nivel; - ofert inelastic, atunci cnd Eop < 1: modificarea procentual a preului determin o modificare1 procentual mai mic a cantitii oferite; - ofert cu elasticitate unitar, atunci cnd E op = 1: modificarea procentual a preului determin o modificare procentual egal a cantitii oferite; - ofert elastic, atunci cnd Eop > 1: modificarea procentual a cantitii oferite este mai mare dect modificarea preului; - oferta perfect elastic, atunci cnd E op = preului nu se mai ofer bunul respectiv.

la o modificare orict de mic a

Preul i cantitatea oferit se modific n acelai sens: preul crete, cantitatea oferit crete; preul scade, cantitatea oferit scade.

11

Figura 3.3. Varieti ale curbelor ofertei

Pre p1 p0

Pre p1 p0

Pre p1 p0

Cantitate

Q0 Q1

Cantitate

Q0

Q1 Cantitate

Pre p1 p0

Pre

Q0

Q1 Cantitate

Q0

Q1 Cantitate

3.2.1.3. Factori de influen ai elasticitii ofertei Elasticitatea ofertei n funcie de pre depinde de flexibilitatea vnztorilor de a produce mai mult sau mai puin . De exemplu, toate bunurile prelucrate cum ar fi crile, televizoarele, autoturismele tind s aib o ofert elastic, deoarece firmele pot s-i extind capacitatea de producie pe termen lung, ca rspuns la creterea preului. Pe majoritatea pieelor, principalul factor de care depinde elasticitatea ofertei este orizontul de timp. n general, oferta este mai elastic pe termen lung dect pe termen scurt. Pe termen scurt, firmele nu por s modifice cu uurin volumul capacitilor de producie pentru a produce mai mult sau mai puin dintr-un bun. Astfel, pe termen scurt, oferta tinde s fie inelastic (cantitatea oferit nu este foarte sensibil la modificarea preului). Pe termen lung ns, firmele pot s construiasc noi fabrici sau pot s le nchid pe cele vechi. De 12

asemenea, pe pia pot s intre noi firme, iar o parte din firmele deja existente se pot nchide. Astfel, pe termen lung, oferta tinde s devin elastic (cantitatea oferit este foarte sensibil la modificarea preului).

3.1

Concept. Legea ofertei

Oferta reprezinta cantitatea de bunuri sau servicii pe care un agent economic este dispus sa o ofere spre vnzare ntr-o anumita perioada de timp. Oferta ca si cererea se refera la un pret anume, si poate fi privita ca oferta a unui bun, a unei industrii, a unei firme si ca oferta totala de piata. Desigur,n functie de nivelul cererii, cantitatea care se vinde efectiv poate sa difere de cantitatea oferita. Oferta, ca si cererea, este si ea functie de pret. Ea pune 10110m1219k n evidenta diversele cantitati de bunuri pe care vnzatorii sunt dispusi sa le vnda la diverse preturi date. Deci, ntre evolutia pretului unitar al unui bun si oferta pentru bunul respectiv exista o relatie de cauzalitate. Aceasta relatie este exprimata sintetic de legea ofertei, ea arata relatia care se stabileste ntre cantitatea dintr-un bun pe care un ofertant o ofera spre vnzare ntr-o anumita perioada de timp si pretul la care bunul respectiv se vinde. Legea ofertei arata ca ofertantii sunt dispusi sa ofere o cantitate mai mare dintr-un bun oarecare, la un pret mai mare, de ct la unul mai mic. Curba ofertei arata ca nivelul de pret este necesar pentru a-l determina pe ofertant sa ofere o anumita cantitate de bun. Exemplu: Presupunem ca avem urmatoarele date (tabelul 3.1):
Tabel 3.1

Oferta individuala pentru bunul X

13

Pret / kg ($)

Cantitatea oferita n kg/luna

5 4 3 2 1

1200 1100 900 600 200

Grafic, relatia dintre pretul unitar si cantitatea oferita, este reprezentat n (fig. 3.1.1):

Asadar, curba ofertei pune n evidenta cantitatea de bunuri pe care un ofertant este dispus sa o ofere, ntr-o anumita perioada de timp, la diferite niveluri de preturi. Altfel, se poate spune, ca ea arata care este pretul la care ofertantul este dispus sa ofere diferite cantitati dintr-un bun oarecare, ntr-o anumita perioada.
14

Forma curbei arata clar ca daca pretul bunurilor creste, ofertantii vor aduce mai multe bunuri pe piata si invers, daca pretul scade, ofertantii vor aduce mai putine bunuri pe piata. Cresterea pretului influenteaza profitul si ofertantul este motivat n a produce mai mult si a oferi spre vnzare mai mult. Acesta este un motiv important care face ca inclinatia curbei ofertei sa fie n sus si spre dreapta. Un alt motiv este faptul ca de la un anumit punct, cresterea productiei determina majorarea costului pe unitate de produs. Acest lucru se datoreste faptului ca unii factori (cladri, utilaje, masini, etc.) nu pot sa creasca ntr-o perioada scurta de timp. De aceea, orice crestere a productiei prin atragerea de mai multi factori variabili (munca, materiale, etc.) suprasolicita factorii fizici (cladiri, utilaje, etc.) cauznd congestionari si gtuiri ale productiei. Productivitetea muncii se reduce si costul pe unitate de produs aditional creste. Este firesc, ca pretul sa fie mai mare astfel ca producatorii sa fie motivati sa produca aceste bunuri aditionale. Curba ofertei, ca si curba cererii, se poate determina pentru un ofertant anume, ct si pentru toti ofertantii unui anumit produs . Oferta este adesea identificata cu productia si factorii care influenteaza nivelul, structura si calitatea acesteia vor influenta nuvelul, structura si calitatea ofertei. Oferta poate fi analizata prin caracteristici asemanatoare celor ale cererii. Ea poate fi prezentata grafic, tabelar si cu ajutorul functiei. ntre oferta si pret exista o relatie directa n sensul ca oferta creste pe masura ce sporeste pretul. Deplasarea curbei ofertei spre stnga semnifica reducerea cantitatii de produse vndute si, invers, deplasarea curbei ofertei spre dreapta are ca rezultat reducerea preturilor pentru cantitatea data de bunuri. Realizarea ofertei are loc prin confruntarea sa cu cererea n cadrul tranzactiilor comerciale. Oferta apare sub diferite forme. Pe baza unor criterii complexe, ea poate fi de marfuri corporale si de servicii; ferma sau facultativa; angajament sau cu termen fix; cu grad mediu de complexitate si de complexitate superioara; interna sau externa, etc. n functie de continutul bunurilor, oferta poate fi de: bunuri independente (confectii), bunuri complementare (miere si propolis), mixta. Oricare ar fi forma si tipul ei, oferta se afla n relatie directa cu nivelul si modificarea pretului. Daca pretul unei marfi creste, celelalte conditii ramnnd neschimbate, vnzatorul este dispus sa cedeze cantitati n plus pe piata; evident, n limitele stocului existent la bunul sau la bunurile n cauza. Dimpotriva, n situatia n care pretul scade, vnzatorul tinde sa reduca oferta.

15

Contractia si extinderea ofertei sunt prezentate n (fig. 3.1.2)

Cresterea ofertei o data cu sporirea pretului are loc numai daca vnzatorul dispune de stocuri n depozit (pe termen scurt) sau daca el dispune de resurse cu care sa suplementeze loturile de marfuri oferite (pe termen mediu). Pe de alta parte, oferta nu poate fi redusa substantial atunci cnd preturile scad notabil. Aceasta mai ales daca marfa este perisabila sau nedepozitabila. Comportamentul producatorului n raport de modificarea pretului nu este legat doar de posibilitatile lui de a produce, ci si de costurile de productie pe care acesta le are sau le poate avea. Legea generala a ofertei exprima acea situatie relationala n care, la un anumit nivel al pretului, se ofera o anumita cantitate de bunuri.

3.2

Factorii ce influenteaza asupra ofertei

Oferta, ca si cererea, este determinata,n dimensiunea ei, de o serie de factori. Cei mai importanti snt urmatorii: a) pretul resurselor ( a factorilor de productie ); b) pretul altor bunuri; c) tehnologia; d) numarul de ofertanti; e) perspectivele pietei; f) costul productiei; g) taxele si subsidiile; h) evenimente naturale si social-politice. a) Pretul resurselor.Daca pretul factorilor de productie scade, ofertantii unui anumit produs, snt dispusi a produce mai multe bunuri, curba ofertei pentru bunul respectiv nregistreaza o deplasare spre dreapta ( fig.3.2).

16

Invers, daca pretul unuia sau a mai multor factori de productie creste, atunci va creste costul de productie si ofertantul nu va fi dispus a produce o cantitate mai mare. Drept consecinte, curba ofertei se va deplasa spre stnga. b) Pretul altor bunuri. Factorii de productie snt atrasi spre acele activitati de productie unde ei snt platiti la un pret ridicat. Daca pretul productiei X creste, este firesc ca sa se nregistreze o atragere a factorilor de productie spre acest produs, deci curba ofertei la acest produs se va deplasa spre drearta, si invers. c) Tehnologia. ntroducerea tehnologiei noi, are ca efect cresterea productivitatii muncii si, implicit, reducerea costului de productie. n acest caz, curba ofertei se va deplasa spre dreapta, deoarece producatorii snt motivati a produce mai mult. Descresterea productivitatii muncii, duce la cresterea costurilor de productie si evident efectul va fi negativ asupra ofertei, deci curba ofertei se va deplasa spre dreapta.

17

d) Numarul de ofertanti. Curba ofertei pietei ( a tuturor firmelor dintr-o anumita ramura care produc acelasi produs ) se va deplasa spre dreapta, daca n ramura vor intra noi firme si invers. e) Perspectivele pietei. Daca n perspectiva se asteapta, ntr-o anumita ramura, la scaderea sau chiar la oprirea productiei ( o greva ), n prezent ofertantii vor produce mai mult pentru a contracara efectele actiunilor viitoare. Deci, curba ofertei se va deplasa spre dreapta. Daca ofertantii se asteapta la o crestere a pretului n viitor, atunci n prezent vor reduce productia pentru a o creste n viitor. Deci, curba ofertei se va deplasa spre stnga. f) Costul productiei. Daca costul productiei scade, oferta pentru bunurile respective va creste si invers, cresterea costului va aduce la scaderea ofertei. Specialistii considera ca evolutia costului reprezinta unul din factorii principali care actioneaza asupra ofertei. Deci, curba ofertei se va deplasa spre dreapta daca costul scade si invers. g) Taxele si subsidiile. Firmele platesc taxe asupra profitului obtinut. Daca taxele pe profit se majoreaza, atunci apare tendinta de reducere a ofertei si deci curba ofertei se va deplasa spre stnga. Invers, daca se nregistreaza o reducere a taxelor pe profit, se va nregistra o crestere a ofertei si deci deplasarea curbei ofertei spre dreapta. Statul poate interveni sa sustina unele firme sau o industrie sau alta. Acest lucru se poate realiza cu alocatii de la bugetul statului, respectiv cu subsidii. n aceasta situatie, oferta va creste si evident curba acesteia se va deplasa spre dreapta. h) Conditiile naturale reprezinta un factor important care, n multe ramuri, influenteaza marimea ofertei. De asemenea, anumite evenimente naturale ntmplatoare actioneaza, de regula, n directia reducerii ofertei. Conditiile social-politice si pun si ele amprenta asupra ntregii activitati economice. Daca acestea snt favorabile ( stabilitate politica, cadru juridic adecvat, etc.) atunci oferta va creste, daca nu, oferta va nregistra o reducere. nsumarea algebrica a influentei absolute sau relative a fiecarui factor de actiune, n conditiile aceluiasi pret, da ca rezultat modificarea totala a ofertei. Orice modificare de-a lungul curbei ofertei pune n evidenta schimbarea pretului bunului respectiv, asociata cu schimbarea n cantitatea de bun oferita. Deci, schimbarea n cantitate se vede pe curba fixa. Modificarile determinate de factorii amintiti mai sus, duc la
18

schimbarea pozitiei curbei, spre stnga sau spre dreapta. Deci, schimbarea n oferta are ca efect modificarea pozitiei curbei.

3.3. Notiuni despre elasticitatea ofertei. Factorii care determina elasticitatea ofertei.
Ca si n cazul cererii, elasticitatea ofertei pune n evidenta gradul de modificare a ofertei n conditiile schimbarii pretului, sau a oricareia din conditiile ofertei. Oferta este mai elastica cu ct este mai mare modificarea n cantitatea produsa de ofertanti. Deci, cu ct este mai mare elasticitatea ofertei, cu att va fi mai mare raspunsul n cantitate la modificarea pretului. Oferta este elastica atunci cnd coeficientul de elasticitate (C eo) este mai mare dect 1. Oferta este inelastica atunci cnd coeficientul de elasticitate este mai mic dect 1. Elasticitatea este unitara atunci cnd Ceo= 1. Ccunoasterea elasticitatii ofertei prezinta interes pentru agensii economici deoarece, pornind de la preturile de piata ale bunurilor, ea reflecta posibilitatea adaptarii ofertei la cerere. Factorii cei mai importanti care determina elasticitatea snt: 1) Gradul de substituire. Cnd pretul unui produs creste, este profitabil a se produce o cantitate mai mare din bunul respectiv. Cresterea cantitatii oferite dintr-un bun, cnd pretul lui creste, depinde, ntr-o anumita masura, de ct de usor se pot atrage factorii de productie de la alte utilizari. Aceasta este n functie de usurinta adaptarii factorilor de productie respectivi la productia bunului fara discutie, deci de usurinta trecerii lor de la producerea unor bunuri anumite la producerea bunului respectiv. Cu ct este mai mare gradul de substituire a factorilor de productie de la productia unui bun la productia altor bunuri, cu att va fi mai mare elasticitatea ofertei bunului respectiv; 2) Costul productiei. Daca pe piata pentru un bun oarecare se nregistreaza o crestere a cererii la acelasi nivel de pret, oferta va creste numai daca costul total mediu nu creste. Acesta depinde de pretul factorilor de productie. Cresterea pentru bunul respectiv a ofertei va duce inevitabil la cresterea cererii pentru factorii de productie utilizati la producerea lui, ceea ce va antrena cresterea pretului la acesti factori si implicit cresterea costului total mediu a produsului n discutie. n acest

19

caz, oferta va scsdea. Deci, atunci cnd costul creste se va nregistra o scadere a elasticitatii ofertei, iar atunci cnd costul scade se va nregistra o crestere a elasticitatii ofertei; 3) Timpul, respectiv perioada de timp de la modificarea pretului. Acest factor se afla ntr-o relatie strnsa cu gradul de substituire. Cu ct aceasta perioada de timp este mai mare, cu att pot fi mutati mai multi factori de productie de la o activitate productiva la alta.

n general, n economie distingem doua perioade de timp, respectiv perioada scurta siperioada lunga. n perioada scurta, cantitatile a cel putin o parte din factorii de productie utilizati la producerea unui bun snt date, respectiv fixe. Deci, perioada scurta de timp nu este suficient de mare ca sa permita schimbarea cantitatii tuturor factorilor de productie. Perioada scurta de timp n care nici unul din factorii de productie nu se modifica se numeste perioada pietei. n aceasta perioada nu se poate modifica cantitatea oferita n raspuns la modificarea pretului. n consecinta, cantitatea oferita dintr-un bun ramne aceeasi, deci oferta este perfect inelastica. Iar curba ofertei este sub forma unei drepte verticale ( fig.nr.14 ). n perioada scurta, unii dintre factorii de productie pot fi schimbati si, prin urmare, cantitatea oferita dintr-un bun, poate spori n anumite

20

limite, ca raspuns la modificarea pretului. Oferta este inelastica, dar nu perfect inelastica ca n perioada de piata ( fig.3.3). n perioda lunga, exista suficient timp pentru modificarea cantitativa a tuturor factorilor de productie. Deci, cantitatea oferita n raspuns la modificarea pretului este mult mai mare dect n perioada scurta. n aceasta perioada se asigura posibilitatea unei oferte elastice, respectiv procentul cresterii cantitatii oferite este mai mare dect cel de crestere a pretului ( fig.3.3 ). n concluzie, daca pretul creste de la p0 la p1 , asa cum se observa n graficul de la fig.3.3, cantitatea oferita dintr-un bun va ramne la q n cazul perioadei pietei, va creste de la q0 la q1 n perioada scurta si va creste de la q0 la q2 n perioada lunga. 4) Stocarea bunurilor. n cazul bunurilor care se pot stoca o perioada de timp, elasticitatea ofertei acestora creste si invers, daca posibilitatile de stocare snt reduse sau lipsesc. Cheltuielile de stocare se adaoga la costul produsului, astfel nct costul total se mareste. n acest caz elasticitatea ofertei se va reduce.

21