Principiile efectelor actelor juridice civile

Sunt drepturile cu obiective civile si obligatii pe care actele juridice civile le da nastere,modifica,stinge.Determinarea efectelor este stabilirea,fixarea drepturilor civile si obligatiile corelative,efecte ale actu lui juridic civil. Pentru determinare se pacurg: 1) Probarea actului juridic civil = daca nu se probeaza,nu se mai pune problema stabilirii efectelor,deoarece,ceea ce nu se poate proba nu exista; 2) Calificarea contractului = respective incadrarea acestuia intr-o categorie sau alta de contracte si stabilirea regimului juridic aplicabil contractului respectiv; 3) Stabilirea intelesului concret al clauzelor contractului,prin aplicarea regulilor de interpretare ale contractului revazut in art. 1266-1269 si 1272 Cod Civil.

Principiile efectelor actelor juridice civile Sunt acele reguli care arata modul in care se produc acele efect

e, respective in ce conditii si fata de cine se prduc: 1) Principiul fortei obligatorii; 2) Principiul irevocabilitatii actului juridic civil; 3) Principiul relativtatii actului juridic civil.

1) Forta Obligatorie = se impune partilor sau partii intocmai ca si legea (art.1270, alin.1,Cod Civil).Fundamentul acestui principiu este dat de imperativul moral al respectarii cuvantului dat. Exceptiile sunt acele situatii in care efectele acelor juridice civile nu se mai produc asa cum au prevazut partile la incheierea lui si independent de vointa partilor aceste efecte find mai restranse sau mai extinse: a) Cazurile de restrangere a fortei obligatorii acele situatii in care efectele actului juridic inceteaza inante de termen datorita disparitiei unui element al sau. Exemple: Incetarea contractului de locatiune din cauza unor motive totale sau considerabile a lucrului Incetarea contractului de mandate datorita mortii incapacitatii sau falimentului mandatului sau mandatorului b) Cazuri de extindere. Exemple: Prelungirea prin efectul legii(proroga-

rea contractului de inchiriere,conform legii nr.17/1994 si actelor normative ulterioare Prelungirea efectelor actului juridic cu executare succesiva datorita suspendarii temporare ale executarii acestuia pe tot timpul cat dureaza cauza de suspendare c) Revizuirea efectelor actelor juridice civile = datorita ruperii echilibrului contractual in urma schimbarii imprejurarilor avute de parti in momentul incheierii actului juridic civil.Se exprima in regula rebus six standibus teoria impreviziunii.Este reglementata in art.1271, Cod Civil d) Legea recunoaste partie actelor juridice posibilitatea de a adduce modificari unilateral fara a avea acordul celeilalte parti si fara ca acestea sa se poata opune art.53,alin.1,din ordonanta de urgenta a guvernului, in care in urma unei notificari poate sa modifice datorita unor motive exceptionale 2) Principiul irevocabilitatii = actului juridic bilateral sau plurilateral nu i se poate pune capat prin vointa unei singure parti iar actului juridic unilateral nu i se poate pune capat prin manifestarea de vointa contrara.Acest principiu mutus consensus,mutus disensus.Este o

consecinta fireasca a principiului fortei obligatorii, observatie,exista acte juridice in care acest principiu are o forta mai mare,exista o irevocabilitate de gradul II in sensul ca odata incheiata aceste acte juridice pot fi desfiintate din cause autorizate de lege(ex: contractual de donatie).Excepti sunt acele situatii in care actul juridic poate fi desfiintat prin manifestarea unilaterala, prin vointa unei singure sau prin manifestarea de vointa in sens contrar.Exceptii de la irevocabilitatea actelor unilateral: a) Revocabilitatea donatiei intre soti pe timpul casatoriei art.1031 Cod Civil b) Denuntarea contractului de locatiune pe perioada nedeterminata,revocarea contractului de mandat de catre mandate si renuntarea mandatului de mandat Exceptii de la irevoabilitatea actelor juridice unilateral: a) Revocarea tetamentului b) Revocarea renuntarii la mostenire in termenul pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala

3) Principiul relativitatii = actul juridic civil produce efecte numai fata de autorii lui sau autorul lui fara a putea sa profite tertilor persoanei, art.1280 Cod Civil, cu care contractual produce efecte intre pati daca prin lege nu

se prevede altfel.Se exprima in adagiul reiiter ariis necve nocele,necne prodese.Pentru a intelege trebuie sa definim: a) Notiunea de parte = sunt acele personae careparticipa la incheierea actului juridic fie prin reprezentant sau direct si care acel act juridic de nastere la drepturi si obligatii b) Notiunea de text = sun acele personae care nu participa si nici prin reprezentantii si care nici nu profita si nici nu le dauneaza acel act juridic c) Notiunea de avand-cauza = care desi nu participa nici nu direct,nici prin reprezentanti la incheierea actului juridic, sunt tinuti s uporte efectele actului juridic datorita legaturilor juridice: Succesorii universali = dobandesc un patrimoniu,adica,o universalitate juridica.Sunt,in cazul pers.fizice, mostenitorul legal unic si legatorul universal si in cazul pers.juridice,cea care a dobandit un patrimoniu in urma fuziunii Succesori cu titlu universal = acele pers.care dobandesc o fractiune dintr un patrimoniu,mostenitorii legali,lega turii cu titlu universal Succesorii cu titlu particular = acele

pers. Care dobandesc un bun privit in mod individual (cumparatorul,legatorul cu titlu particular) Creditorii chirografari = aceia care nu au constituit o garantie reala(ipoteca, gaj,privilegiu asupra caruia sa le asigure realizarea creantei).Au un drept de gaj general asupra creditorului, art. 2324 Cod Civil

Efectele nulitatii: Efectul nulitatii actului juridic civil se exprima in adagiul ceea ce este nu l, produce efecte nule (qvod nulum est, nulum produci efectum).Prin efe ctele nulitatii intelegem acele consecinte juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii adica urmrile datorate desfintarii in tot sau in parte a actului jur idic civil incheiat cu nclcarea dispoziiilor privind conditiilor de validit ate.Exista 3 principii : 1.principiul retroactivitatii efectelor actului juridic civil-acea regula potri vit cu care nulitatea produce efecte nu numai pentru viitor ci si pentru tre cut, adica efectele nulitatii se produc chiar din momentul ncheierii actul ui juridic civil.Este reglementat in mod expres in art 1254 al 1 c.c Exceptii:-intelegem acele situatii in care efectele nulitatii se produc num ai pentru viitor nu si retroactiv. -cazul cstoriei cu dative reglementat de art 304 al 1 c.c.-afectata de nul itate dar cel putin 1 dintre soti a fost de buna credina. -cazul copiilor dintr-o casatorie anulata art 305 al 1 c.c.in sensul ca anula rea cstoriei nu produce niciun efect in privinta copiilor din aceasta cas atorie nu numai pentru trecut dar nici macar pentru viitor. -cazul minorului de buna credina la incheierea cstoriei care pstreaz capacitatea deplina de exercitiu dobndit ca efect al ncheierii cstoriei

si in cazul anulrii cstoriei ( art 39 al 2 c.c). -modificarea numelui de familie numai pentru viitor in cazul anulrii rec unoaterii de filiaie precum si in cazul anulrii cstoriei. -cazul declararii nulitatii unei persoane juridice (art 198 al 1 c.c.) 2.principiul repunerii partilor in situatia anterioara(restitutio in integrum) -acea regula de drept potrivit creia tot ceea ce s-a executat in baza unui act juridic anulat trebuie anulat astfel incat partile sa fie repuse in situati a anterioara.(art 1254 al 3 c.c.) Exceptii:acele situatii in care prestatiile executate in temeiul actului jurid ic desfiintat nu sunt supuse restituirii ci sunt mentinute in tot sau in parte -se refera la pastrarea de catre posesorul de buna credinta a fructelor cule se in perioada de timp acesta si-a pastrat buna credinta.(art 948 c.c, art 1 645 c.c) -este cazul celui lipsit de capacitate de exercitiu care este tinut sa restitui e prestaiile primite numai in limita folosului realizat cu exceptia situatie i in care cu intentie sau din culpa grava a facut ca restituirea sa fie impos ibila.(art 1647 c.c) -cazul aplicarii art 580 c.c.adic situatia in care constructorul unei lucrari pe terenul proprietatea cumprtorului restituie numai materialele care n u au fost incorporate in acea lucrare. -situatia in care dobanditorul dintr-un act juridic prin care s-au transmis drepturi de proprietate sau alt drept real invoca uzucapiunea. -cazul in care a intervenit prescripia instinctiv a aciunii in restituirea p restaiilor executate in temeiul unui act juridic lovit de nulitate. Modalitati de restituire: art 1637 restituirea se face ca regula in natura iar in situatia in care nu mai este posibil prin echivalent, la valoarea din mo mentul in care debitorul a primit ceea ce trebuie sa restituie. Ipoteze:1.aceea a pieirii totale si nefortuite a bunului 2.cazul nstrinrii bunului Situatia debitorului de rea credinta-restituirea se face de valoarea cea ma i mare dintre valoarea bunului din momentul in care acesta l-a primit si v aloarea bunului la momentul pierderii ori nstrinrii. Situatia debitorului de buna credina care trebuie sa restituie valoarea ce a mai mica dintre cele 2 valori. A doua ipoteza este cea a pieirii totale si fortuite a bunului supus restituir

ii. -obligatia de restituire a fost de rea credina :nu este liberat de obligatia d e restituire dect daca dovedeste ca bunul ar fi pierit si in minile credito rului. -debitorul de restituire a fost de buna credinta -el este eliberat de obligati a de restituire dar trebuie sa cedeze creditorului indemnizatia incasata pe ntru pieire. -bunul a suferit o pierdere partiala,situatie in care debitorul situatiei de re stituire trebuie sa il despagubeasca pe creditor cu exceptia cazului in car e pierderea rezulta din folosinta normala a bunului sau dintr-o imprejurar e neimputabila debitorului.In ceea ce priveste cheltuielile facute de catre debitor acesta le poate cere de la creditor aplicandu-se regulile din mater ia accesiunii pentru posesorul de buna sau de rea credinta.Aceleasi reguli se aplica si in ceea ce priveste dobandirea fructelor. 3.principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului princ ipal-se exprima in adagiul rezoluto jure dantis resolvitur jus accipientis(a cea regula prin care anularea actului juridic primar atrage si anularea act ului juridic subsecvent datorita legaturilor juridice)este prevazut in mod expres in art 1254 al 2 c.c. Exceptii:-acele cazuri in care pentru anumite ratiuni anularea actului juri dic initial nu atrage si anularea actului juridic subsecvent. -cazul actelor de conservare sau de administrare a bunului. -cazul locatarului de buna credinta in situatia in care contractul de locati une incheiat de acesta continua sa produca efecte juridice si dupa desfiin tarea titlului locatorului pe durata stabilita de parti fara a se putea depasi un an de la data desfiintarii.(art 1819 al 2 c.c.) -cazul altor contracte cu executare succesiva care cu conditia formelor d e publicitate vor continua sa isi produca efecte juridice pe durata stimula ta de parti nu mai mult de 1 an de la data desfiintarii titlului constituitor ului.(art 1649 c.c.) -ipoteza tertului dobanditor de buna credinta al unui bun mobil in situati a in care primul act juridic este anulat(art 937 al 1 c.c.) -situatia persoanei fizice care in cazul anularii declarative de moarte poat e cere restituirea bunurilor sale cu exceptia dobanditorului cu titlu onero s de buna credinta(art 54 al 2 teza a doua din c.c.)

-art 909 al 3,908 al 1 c.c.-ipoteza celui care intemeindu-se pe inscrierea din cartea funciara a dobandit un drept real imobiliar cu buna credinta si cu titlu oneros sau dupa caz in temeiul unui act de ipoteca insa numai du pa trecerea unui termen de 3 ani de la data de la care a fost inregistrata c ererea sa de inscriere a dreptului real in cartea funciara. Alte exceptii de la principiul cees ce este nul produce efecte nule. 1.conversiunea actului juridic-acea situatie in care un act juridic lovit de nulitate este valabil ca manifestare de vointa intr-un alt act juridic.Acest principiu este reglementat in art 1260 c.c. Conditii de operare: -sa existe un element de diferenta intre actul juridic nul si actul juridic ce urmeaza a fi considerat valabil. -conditiile de validitate ale actului juridic considerat valabil sa se regase asca in actul juridic lovit de nulitate. -manifestarea de vointa sa fie favorabila conversiunii. 2.error communis facit jus(eroarea comuna creeaza drept)-art 17 al 2 c.c. Si o aplicatie a acestuia art 102 c.c. Referioare la domnirea actelor de st are civila de catre onpers care a exercitat in mod public atributiile de star e civila. 3.exceptia raspunderii civile delictuale.-aceasta priveste cazul minorului care savarseste un delict civil cu ocazia incheierii unui act juridic,situatie in care cea mai buna despagubire a victimei delictului civil este mentine rea actului juridic nul pentru incapacitate ca fiind valabil.

Prescriptia extinctiva

Definitie: Este acea sanctiune de Drept Civil indreptata impotriva pasivitatii titularului dreptului subiectiv civil sau altei situatii juridice ocrotite de lege care,in conditiile legii nu va mai avea posibilitatea de a obtine pr otective juridical prin exercitarea dreptului material la actiune. Prescriptia extinctiva este definita din punct de vedere legal in art.2500 alin.1,Cod Civil,potrivit cu care dreptul material la actiune se stinge prin prescriptive daca nu a fost exercitat in termenul dat de lege. Prin drept la actiune se intelege dreptul de a constringe o persoana cu ajutorul for tei publice sa execute o prestatie sa respecte o situatie juridical sau sa i mparta orice alta sactiune civila (art.2500,alin.2,Cod civil). De lege-lata ( potrivit legii adoptate) respective sub imperiu actualului Cod civil, presc riptia extinctive este reglementata de norme de ordin privat si nu de no rme imperative. In consecinta, potrivit art.2515, alin.3, Cod civil, partile pot sa modifice printr-o conventie expresa durata termenilor de prescri ptive sau cursurile prescriptiei prin stabilirea curgerii termenului precu m si modificarea cauzelor legale de suspendare sau intrerupere a terme nilor de prescriptive. Exceptii: 1) Partile prin conventia lor nu pot stabili in cazul termenilor de prescriptie mai mult de 10 ani. Un termen mai mult de 1 an si nici mai mare de 10 ani,iar in cazul termenilor legati mai mari de 10 ani, partile nu pot stabili un termen mai mare de 20 de ani. 2) Nu se pot incheia conventii privind prescriptia in cazul actiunilor derivate din contractile de adeziune, contractele de asigurare si cele din protectia consumatorului 3) Art. 2515,alin.2,Cod civil, artile nu pot ca printr-o conventie expresa sa declare o actiune imprescriptibila potrivit legii cafiind prescriptibila sau invers, o actiune declarata de lege imprescripti-

bila sa fie prescriptibila

Efectul prescriptiei extinctive = art.2500,alin.1,Cod civil, ceea ce se stinge este dreptul material la actiune. In consecinta,dreptul subiectiv civil s upravietueste ca si obligatia corelativa a acesteia. In consecinta, in mas ura in care obligatia corelativa a dreptului prescris a fost executata de b unavoie nu se va putea cere restituirea chiar si atunci cand cele in folos ul caruia a curs prescriptia nu stia ca termenul era implinit De asemenea, art.2506,alin.4,cod civil, sunt valabile recunoasterea drep tului facut prin alt scris precum si constituirea de garantii in folosul titul arului dreptului supus prescriptiei extinctive chia daca cel care le-a facu t nu stia ca termenul de prescriptive era implinit. Avand in vedere carac teristica de ordin privat al prescriptiei extinctive, poate fi invocate num ai in prima instant prin intampinare sau pana la prima zi de infati-sare d e catre cel in folosul caruia curge prescriptia, precum si de per-soana di n art.2514,cod civil (despre creditorii unei obligatii solidare sau indivizib ile). Avand in vedere caracterul de ordin privat al prescriptiei extinctive, cel in folosul caruia curge prescriptia poate sa renunte le be-neficiul ter menlui scurs la prescriptia implinita. In primul caz sunt apli-cabile regulil e de la intreruperea prescriptiei extinctive, iar in al doilea caz incepe sa curga o noua prescriptie de acelasi fel. Observatie: nu es-te supus presc riptiei extinctive dreptul la actiune in sens procesual ast-fel incat orice persoana sa se adreseze organului de jurisdictie si a exer-cita mijloacele procesuale reglementate de lege si care alcatuiesc actiu-nea civila

Principiile efectului prescriptiei extinctive

1) Odata cu stingerea dreptului la actiune privind un drept subiectiv principal se stinge si dreptul material la actiune privind dreputul subiectiv accesoriu cu exceptia cazurilor in care prevede altfel 2) Cand un debitor este obligat la prestatii successive, dreptul la actiune cu privire la fiecare dintre aceste prestatii se sting printr-o prescriptive deosebita cu exceptia celei in care prestatiile succesive alcatuiesc un totunitar Exceptii: art.2504,alin.1,cod civil, prescriptia dreptului la actiune privind creanta principal nu alege s si stingerea dreptului la actiune ipotecara. Fixeaza 2 limite: 1) Creditorul ipotecar va putea urmari doar bunurile mobile sau ipotecate si numai in limita valorii acestor bunuri 2) Potrivit care dobanzile si acesoriile ipotecii numai pot fi acoperite dupa implinirea prescriptiei dreptului la actiune privind creanta principal

Domeniul prescriptiei extinctive Intelegem sfera drepturilor subiective ale caror actiuni sunt supuse prescriptiei extinctive. Domeniul prescripstiei extinctive in ca-dr ul drepturilor patrimoniale: 1) Prescriptia extinctiva si drepturile de creanta = in principiu, drepturile de creanta indifferent de izvorul lor sunt prescriptiile extinctive. Exceptii: in materia contractului de asigurare, art.

2237,cod civil 2) Prescriptia extinctiva si drepturile reale accesorii = sunt supuse prescriptiei extinctive ca regula in aceleasi conditii ca si dreptul de creanta principal pe langa care exista. Observatie: exceptia referitoare la actiunea ipotecara reglementata de art.2504, alin.1,cod civil, nu conduce la concluzia imprescriptibilitatii dreptului la ipoteca deoarece legea nu prevede acest lucru. Dreptul de ipoteca este prescriptibil in art.2518,punctul 1, cod civil, respective in termenul de 10 ani 3) Prescriptia extinctiva si drepturile reale principale = prin art. 2501,alin. 1,cod civil, drepturile reale principale sunt prescriptibile extinctive Exceptii:

a) Actiunea in revendicare mobiliara sau imobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate private in afara cazurilor expres prevazute de lege (art.563,alin.2,cond civil) b) Actiunea in revendicarea imobiliara sau mobiliara intemeiata pe dreptul de prorpietate publica c) Actiunea care are ca obiect stabilirea dreptului de trecere in cazul inexistentei accesului la calea publica (art.617,alin.3,cod civil) 4) Actiunea de partaj (art.669,cod civil) 5) Actiunea negatorie 6) Actiunea confesorie = se urmareste apararea unui drept superficie 7) Actiunea ingranutuire

8) Petitia de ereditate (art.1130,cod civil) Domeniul prescriptiei extinctive in drepturile nepatrimoniale: 1) Principiul imprescriptibilitatii drepturilor nepatrimoniale. Exceptii: a) Actiunea in nlitatea relative a unui act juridic civil nepatrimonial b) Actiunea in nulitatea relative a casatoriei c) Actiunea in nulitatea relative a recunoasterii copilului d) Actiunea paternitatii in art.430,431,432, cod civil e) Actiunea stabilirii filiatiei fata de mama,cand este pornita dupa decesul copilului, de mostenitorii acestuia f) Actiunea satbilirii paternitatii dupa ce este pornita dupa decesul copilului, dupa mosenitorii acestuia

08.04.2013

Termenele de prescriptie extinctiva

Este un interval de timp care este stabilit de lege sau parti inlauntrul caruia trebuie exercitat,dreptul la actiune sub sanctiunea stingerii dreptului material la actiune. In conformitate cu Codul Civil,termenul de pres-c

riptie numai este legal deoarece in conformitate cu art.2515,Cod Civil, p artile pot mari sau micsora termenele de prescriptie prevazute de le-ge. Exista,totusi,si n caz de proorogare legala a termenului de presc. in art. 1394,Cod Civil care se refera la situatia in cre despagubirea rezulta dintr -un fapt supus de legea penala unei presc. mai lungi decat cea civi-la,sit uatie in care,termenul de presc. se aplica si la actiunea civila. Termenele de presc. in functie de izvorul lor pot fi legale si conventio-n ale. Aceste termene de presc. pot fi prevazute in Codul Civil sau in Legi Civile speciale. Termenul general de presc. extinctiva

Def: este acel termen care se aplica ori de cate ori nu-si gaseste aplica-t ia un termen special de presc. extinctiva, iar partile nu au convenit un al t termen. Potrivit art.2517,Cod Civil,termenul este de 3 ani,acest ter-me n este aplicabil si actiunilor nepatrimoniale prescriptibile (art.419, alin.2 ,Cod Civil)

Termene special de presc.extinctiva (prevazute de Codul Civil)

1) Termenul de 10 ani privind drepturile reale = nu sunt declarate imprescriptibile si nu sunt supuse unui alt termen (art.2518, punctual 1,Cod Civil) 2) Termenul de 10 ani aplicabil termenului de usufruct 3) Termenul de 2 ani aplicabil uzufructului unei creante (art.746,

alin.1,E,Cod Civil) 4) Termenul de 10 ani aplicabil termenului de uz si aplicatie 5) Termenul de 10 ani aplicabil servitutiei Reguli special privind presc. extinctive

1) Ipoteza dreptului la actiune in exercitarea obligatiilor de a das au face. Presc. incepe sa curga de la data cand obligatia a devenit exigibila (art. 2524,alin.1,Cod Civil). Daca dreptul este afectat de un termen suspen-siv,presc. incepe sa curga de la implinirea termenului sau renuntarea beneficiului termenului stabilit in favoarea creditorului. In cazul dreptului de o conditie suspensiva, presc. incepe sa curga de la data indeplinirii conditiei. 2) Dreptul la actiune pentru restituirea prestatiilor = presc. incepe sa curga de la data ramanerii definitive prin care s-a desfiintat actul juridic sau de la data la care declaratia de reziliere a devinit irevocabila. 3) Situatia presc. dreptului la actiune in executarea prestatiilor succesive = presc. incepe sa curga de la data la care fiecare prestatie devine exicibila, iar daca prestatiile alcatuiesc un tot unitar, de la data la care ultima prestatie a devinit exigibila 4) Presc. dreptului la actiune in material asigurarilor contractuale = presc. incepe sa curga de la expirarea termenelor pentru plata primei de asigurare sau plata indemnizatiei de asigurare sau a despagubirilor de asigurator 5) Presc. dreptului la actiune in separarea unei pagube = cauzata printr-o fapta slicita incepe sa curga de la data cand pagubitul a

cunoscut sau trebuia a cunoasca atat paguba,cat si pe cel care raspunde 6) Presc dreptului la ctiune in anularea unui act juridic = art.2529, alint.1,Cod Civil, presc. incepe sa curga. In caz de violenta de la data inceperii,apoi in cazul dolului cand a fost descoperit, si in caz de eroare precum si in celelalte cazuri de anulare,cand cel indreptatit reprezentant legal al acestuia, a cunoscut cauza anularii dar nu mai tarziu de 18 luni de la data incheierii actului juridic civil potrivit art.2529,alin.2,Cod Civil,atunci cand nulitatea relativa poate fi invocata,presc. sa curga daca prin lege nuse dispune astfel de la data cand tertul a cunoscut existent cauzei de nulitate Obsrvatie: aceasta regula speciala nu se aplica, in cazul in care pri n lege se prevede un alt moment,din momentul in care presc. a in ceput sa curga, potrivit art.301,Cod Civil, in material declararii nuli tatii casatoriei. 7) Presc. dreptului la actiune in raspundere pentru vicii aparente = presc. incepe sa curga in momentul predarii bunului sau lucrarii, ori dupa caz,de la data termenului prevazut de lege sau parti pentru inlaturarea viciilor consecrate 8) Presc. dreptului la actiune in raspundere pentru vicii ascunse = incepe sa curga de la data descoperirii viciilor insa cel mai tarziu de la implinirea termenilor de garantii a viciilor. Potrivit art.2531, ali.1,Cod Civil,daca prin lege nu se prevede altfel, presc. incepe sa curga: a) In cazul unui bun transmis sau executarea unei lucrari in termen de 1 an de la dta predarii bunului sau receptiei finale a lucrarii cu exceptia cazului in care viciul a fost descoperit mai inainte,cand presc. incepe sa curga din momentu descoperirii

viciului b) In alt caz,termenul este de 3 ani conform ipotezelor de mai sus Observatie: exista si alte reguli special cu privire la inceputul pr esc. extinctive in material drepturilor personal nepatrimonial

Cause de suspendare (potrivit art. 2532,Cod Civil) 1) Intre soti cat timp dureaza casatoria si nu sunt separate in fapt 2) Intre parinti si cei lipsiti de capacitatea de exercitiu, ori intre culatori si ce care reprezinta cat timp dureaza ocrotirea,iar socotelile nu au fost date si aprobate 3) Intre orice persoana care in temeiullegii sau hotararii judecatoresti, administrarea bunurilor altora si cei ale caror bunuri sunt administrate cat timp administrarea nu a incetat si socotelile nu au fost date si aprobate 4) In cazul celui lipsit de capacitate de exercitiu cat timp nu are reprezentanti sau ocrotitori legali in cazul in care legea prevede altfel 5) Cat timp debitorul in mod deliberant ascunde creditorului existenta creantei 6) Pe durata negocierii purtata pe cale amiabila,insa,numai daca aceste negocieri au avut loc in ultimele 6 luni inainte de expirarea termenului de prescriptive 7) In cazul in care cel indreptatit la actiune poate,potrivit legii,sa foloseasca o procedura prealabila,insa,nu mai mult de 3 luni de la data declansarii procedeului dacaprin lege nu s-a prevazut alt termen 8) In cazul in care titularul dreptului sau cel care la incalcat face parte

din fortele armate ale RO, iar acesta se afla in stare de mo-bilizare sau razboi 9) In cazul in care cel impotriva caruia curge presc. este impiedicat de o forta majora sa faca acte de intrerupere cat timp nu a ince-tat aceasta impiedicare; in cazul in care forta majora este temporara,reprezinta o cauza de suspendare aprescriptiei numai daca survine in ultimele 6 luni inainte de expirarea termenului de presc. Observatie: exista si cause special de suspendare,acelea din materie succesiorala, in cadrul art. 2533, Cod Civil

17.05.2013
Incapacitatile de folosinta ale pers fizice Acele situatii in care o pers. fizica este lipsita de folosinta unor anu mite drepturi. Au un caracter exceptional potrivit art.29, alin.1, CC . CLASIFICAREA INCAPACITATILOR DE FOLOSINTA In functie de finalitate, distingem intre: 1.incapacitati cu carac de sanctiune 2. Incapacitati cu carac de folosinta Dupa modul in care opereaza: 1. Incapacitati care opereaza deplin drept 2. Incapacitati care opereaza in temeiul unei hotarari judecatorest

i Dupa izvorul lor: 1.incapacitati prevazute de legea civila 2. Prevazute de legea penala Dupa gradul de opozabilitate: 1. Incapacitati absolute = interzic incheierea actului jurdic de catre incapabil cu orice alta pers 2. Relative = interzic incheierea actului juridic cu o anumita sau an umite pers INCAPACITATI CU CARAC DE SANCTIUNE = distingem: 1. Incapa. cu carac de pedeapsa penala = a. pedepsele complementare b. pedepsele accesorii (art.65, Cod Penal si intereseaza Codul Civil in ce priveste interzicerea drepturilor parintesti si dreptul de a fi t utore) 2. Incapa. cu carac de sanctiune civila a. Nedemnitatea succesorala, art.958, CC. b. Art.1119, CC, succesibilul care cu rea credeihta a ascuns sau sus tras bunuri din patrimoniul succesoral sau a ascuns o donatie supu sa raportului,este considerat ca a acceptat sucesiunea. Nu va ave a drept asupra bunurilor ascunse sau sustrase si nu va participa la distributia bunul furat in cazul reductiunii donatiei ascunse. C. Decaderea din drepturilor parintesti

INCAP CU CARAC DE PROTECTIE = sunt incap speciale deoarece re strang dreptul de a incheia anumite anumite drepturi: a. Incap celui lipsit de capacitatea de exercitiu, de a dispune de bu nurile sale prin realitati (art.998, CC) b. Incap reprezentantului sau ocrotitorului legal de a primi liberalit ati chiar de la care minorul care a ajuns la majorat, inainte de a pri mi incarcarea de gestiune de la instanta de tutela c. Incap medicilor, farmacistilor sau altor pers in perioada in care i n mod direct sau inderect acordau ingrijiri de specialitate ptr boal a care este cauza decesului de a primi donatii sau legate de la pers pe care au trata-o si a murit de boala respectiva. d. Incap mandatarilor 0,a parintilor, tutorilor si curatorilor, a admi nistratirului provizoriu si functionarului public de a cumpara prin li citatie publica bunuri pe care sunt insarcinati sa le administreze sa u sa le supravegheze in ce priveste administrarea, art.1654, alin.1, CC. e. Incap de a vinde e pers prevazute la art.1654, alin.1, CC. f. Art.1655, CC g. Incap judecatorilor, procurorilor, executorilor, avocatilor, notari lor publici, consilierilor juridici si practicienilo in insolventa de a cu mpara drepturi litigioase care sunt in competenta instantei judede catoresti in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea (art.16 53, CC) h. Incap in materia legatelor, art.1991, CC, care interzice sub sacti unea nulitatii relative, legatele in favoarea anumitor categorii de p ers cu atributii in materia intocmirii testamentelor (notarul public, martori in cazul testamentului) i. Incap tutorelui si rudelor apropiate de a incheia acte juridice cu

minorul aflat sub tutela, art.147, CC. j. Incap de folosinta a minorului cu capacitate restransa de a face donatii sau garanta obligatiile altuia, art146, alin.3, CC. OBSERAVATIE: in afara de aceste incapacitati cu carac te protectie mai exista sinalte incap de folosinta, respectiv incap prevazuta in art.44, alin.2, Constitutie, care se refera la conditiile in care cetate tii straini si apatrizii pot dobandi drepturi de libertate asupra strai nilor, numai pe baza de reciprocitate in legea organica (legea 312/ 2005) precum si pe mostenire legala. INCAP DE FOLOSINTA IN MATERIA FIDUCIEI, art773, CC, in sensul c a numai pers (institutiiile de credit, societati de adm a investitiilor) pot avea calitatea de fiduciar. CONCLUZIE: ceea ce carac capacitatile de folosinta este apsenta pr ivind actul juridic interzis nu va putea fi incheiat nici de incapabil,n ici de reprezentantul acesteia. Sanc care intervine este fie nulitate a absoluta fie nulitatea absoluta in functie de natura interesului oc rotit prin instituirea incapacitatii respectiv daca interesul este un i nteres public sau privat. CAPACITATEA DE EXERCITIU A PERS FIZICE = art.37-48, CC. Art 37 c ontine o defenitie legala a capacitatii de exercitiu, aceasta este ap titudinea pers de a ijcheia singura acte juridice civile. DEF: Capacit atea de exercitiu este acea capacitate care consta in aptitudinea a cesteia de a dobandi si exercita drepturi civile si asuma obligatii ci vile prin incheierea de acte juridice civile. CARACTERELE JURIDICE= sunt legealiatea, gejeralitatea,intangibilit

atea Exista 3 feluri: 1. Lipsa capacitatii de exercitiu = minorii sub 14 ani. Art.43, CC, int erzisul judecatoresc. In cazul pers lipsite de capacitatea de exerciti u, acestea incheie acte juridice prin reprezentantii lor legali, parint ii, tutorele sau curatorul. Actele juridice pe care le pot incheia ace ste pers sunt urmatoarele: a. Actele de conservare = acele acte prin care se urmareste pastra rea unui drept sau preintampinarea pierderii lui, ex: inscrierea une i ipoteci in cartea funciara; intreruperea unei prescriptii. Actele de dispozitie sunt acelea prin care se transfera un drept real sau se g reveaza un bun cu o sarcina reala. Actele de administrare sunt ace le acte care pun in valoare sau exploateaza normal un patrimoniu b. Actele marunte ale vietii cotidiene c. Actele juridice reglementate de art.42, CC = in ce priveste munc a, indelectnicirile sportive, precum si cele privitoare la profesia co pilului. Incetare lipsei capacitatii de exercitiu: 1. La implinirea varsteinde 14 ani 2. La data ridicarii interdictiei judecatoresti 3. La data decesului minorului judecatoresc

2. Capacitatea de exercitiu restransa = minorii ijtre 14 si 18 ani. Po trivit art.41,CC, capacitatea o au minorii intreb14 si 18 ani. Cu incu viintarea prea alabila a ocrotitorului legal. a. Acte juridice pe care minorul respectiv le poate incheia si singur

. Actele de conservare si actele maruntebale vietii cotidiene. b. Actele de administrare in masura in care nu sunt lezionare ptr minor c. Acte pe care le poate incheia personal dar numai cu acordul ocr otitorului legal. Avem acte care le incheie sub ocrotitorul legal. Actele de dispoziti e. Cum sunt cele de instrainare a unor bunuri cu sarcina reala. Ave m actele de renuntare la un drept. Tranzactia. Acte minore interzise minorului: - nu poate sa faca donatii si nici sa garanteze obligatiile altuia - este interzis a se incheia acte juridice intre tutore, o ruda cu linie dreapta Incetarea capacitatii de exercitiu restransa. - cand minorul implineste 18 ani - prin moartea minorului 3. Capacitatea de exercitiu deplina = pers majore care au implinit 18 ani. Pot sa incheies personala orice fele de acte juridice civile. S e dobandeste la dobandireanvarstei de 18 ani precum si cazul in c are se ridica interdictia judecatoreasca. Exista si 2 cazuri speciale: a. Minorul care dobandeste prin casatorie capacitatea de exercitiu b. Art.39, CC. Art.40, se refera la capacitatea de exercitiu anticipat a, ptr motive temeinice instantaurate de tutela poate recunoaste minorului care implineste varsta de 16 ani. Incetarea capacitatii depline: - prin decesul pers fizice - prin anularea casatoriei, in cazul casatoriei putative cand minorul

a fost de rea credinfa la acordul casatoriei (art.272, alin.2, CC). Incapacitatile de exercitiu= acestea au ca efect impiedicarea unei persmde a a exercita un drept subiectiv civil. Spre deosebire de ca pacitatile de folosinta au remediu, actul juridic poate fi incheiat pe seama incapabilului de reprezentantul legal sau cu incuviintarea p reaalabila a ocrotitorului legal. Sanctiunea incalcalcarii, art44, CC, actele facute de pers fara capacitatea d3 exercitiu restransa altele decat cele permise (art.44, alin.3) precum si actele facute de tutor e fara autorizatia de tutela, atuncincand aceasta autorizare este fa cuta de lege este valabila fara dovedirea unui prejudiciu.

CAPACITATEA DE FOLOSINTA A PERSOANEI FIZICE. Definitie: este acea parte a capacitatii civile care consta in aptitudin ea omului de a avea drepturi si obligatii civile. Exista si o def legala prevazuta in art 34 cod civil potrivit cu care c apacitatea de folosinta incepe la nasterea persoanei si inceteaza odata cu m o a r t e a c e s t e i a . Capacitatea de exercitiu - reprezinta aptitudinea generala si abstr acta a unei persoane de a dobandi drepturi civile si de a-si asuma obligati i c i v i l e p r i n i n c h i e r e a d e a c t e . INCEPUTUL CAPACITATII DE FOLOSINTA: Potrivit art 35 din cod civil capacitatea de folosinta incepe la nast erea persoanei.

Ca exceptie potrivit art 36 din CC drepturile copilului sunt recunos cute de la conceptie insa numai daca el se naste viu.[se exprima prin ada giul infa conceptus pronato habetur quoties decommodis eius agitur ]. Pt a ne afla in prezenta exceptiei trebuie indeplinire 2 conditii: 1. Sa fie vorba despre drepturile copilului si nu de asumarea unor obligat ii. 2. Copilul trebuie sa se nasca viu nu si viabil.[copilul este considerat ca s -a nascut viu daca a respirat cel putin o data dupa nastere; dovada se face prin proba docimaziei] copilul nu trebuie sa traiasca dupa nastere in caz u l c o p i l u l u i v i a b i l . TERMENUL LEGAL DE CONCEPTIE AL COPILULUI . Este reglementat in art 412 din CC in conformitate cu care, interva lul de timp cuprins intre a 300a zii si a 180a zi dinainte nasterii este timp ul legal al conceptiunii. El se calculeaza zi cu zi. In acest text legiuitorul stabileste 2 prezumtii: -prima referitoare la cea mai lunga si cea mai scurta sarcina. -a doua este cea potrivit cu care conceperea copilului poate avea loc in o r i c e z i a i n t e r v l u l u i d e 1 2 1 d e z i l e . Cele doua prezumtii au un caracter relativ deoarece potrivit art 412 al 2 CC, prin mijloce de proba stiintifice se poate face dovada conceptiei cop ilului intr-o anumita perioada din interval sau chiar in afara acestui inter v a l . DECLARAREA NASTERII Se face pe baza unui certificat constatator al nasterii eliberat de uni tatea sanitara, certificat in care se consemneaza locul data nasterii, ora, minutul si sexul copilului. Pe baza acestui certificat se intocmeste ACTU L DE NASTERE adica actul de stare civila. Termenul pt declararea si i nregistrarea nasterii este facut in 15 zile de la data nasterii, dupa trecerea acestui termen ne aflam in situatia unei inregistrari tardive a nasterii.

Aceasta inregistrare tardiva se poate face pana la un an de la data nasterii cu aprobarea primarului, iar ulterior dupa trecerea unui an inregietrarea nasterii se poate face numai pe baza unei hotarari judecatoresti definitive s i i r e v o c a b i l e . CARACTERELE JURIDICE ALE CAPACITATII DE FOLOSINT A. 1. Legalitatea in sensul ca aceasta capacitate de folositna este reglement a t a d e l e g e p r i n n o r m e i m p e r a t i v e . 2. Generalitatea capacitatii de folosinta in sensul ca persoana fizica poat e sa aiba drepturi si obligatii civile in general. 3. Inalienabilitatea capacitatii de folosinta in sensul ca ea nu poate face obiectul unor acte juridice de renuntare sau instrainare in tot sau in parte a r t 2 9 a l 2 d i n C C . 4. Intangibilitatea in sensul ca nicio persoana nu poate fi ingradita sau li mitata in capacitea sa de folosinta in tot sau in parte decat in cazurile si c o n d i ti i le p r ev az u te d e le g e[ a r t 2 9 a l 1 d i n c o d ul c iv il ] . 5. Egalitatea ceea ce inseamna ca nu se face distinctie in functie de rasa s e x d i s t i n c t i e g r a d d e c u l t u r a e t c . 6. Universalitatea capacitatii de folosinta in sensul ca ea este recunoscut a tuturor persoanelor fizice astfel nu exista nici o pers fizica care sa nu ai b e c a p a c i t a t e d e f o l o s i n t a . CONTINUTUL CAPACITATII DE FOLOSINTA A PERSOANEI FIZICE. Determinarea conitnutul capacitatii de folosinta se face pe baza ur m a t o a r e l o r r e g u l i : 1. In primul rand determinarea se face prin raportare la sistemul legislati v al unui stat in vigoare la un moment dat. 2. Acest continut se determina prin luarea in considerare a incapacitatiilo r d e f o l o s i n t a . 3. Determinarea se face avandu-se in vedere nu numai izvoarele dreptulu i civil ci si legislatia din alte ramuri de drept. INCETAREA CAPACITATII DE FOLOSINTA A PERSOANEI FI

ZICE . Capacitatrea de folosinta potrivit art 35 inceteaza odata cu moartea p e r s o a n e i f i z i c e . Moartea poate fi constatata fizic sau prin hotarare judecatoreasca. In ceea ce priveste moartea fizica constatata prin examinarea corpu lui persoanei decedate, eliberandu-se un certificat constatator al decesulu i de catre medic, certificat in care se consemneaza locul si data mortii[or a si minutul] precum si cauza mortii. In termen de 3 zile pe baza acestui certificat persoana interesata tre buie sa faca o declarare a mortii intocmindu-se un act de deces. DECLARAREA JUDECATOREASCA A MORII UNEI PERSOAN E.(caz general) Sediul materiei il reprezinta art 49-57 din CC si de la 931 la 938 di n noul cod de procedura civila. Se apeleaza la aceasta procedura in cazul in care moartea nu poate sa fie constatata fizica. In conformitate cu art 49 CC o pers care este disparuta si exista ind icii ca a incetat din viata, poate fi moarta prin hotarare judecatoreasca la cererea oricarei persoanei interesate daca au trecut cel putin 2 ani de la d ata ultimelor informatii sau indicii din care rezulta ca persoana era in via t a . Persoana disparuta este prezumata a fi in viata atata timp cat nu a interv enit o hotarare declarativa de moarte. Termenul de 2 ani prevazut de art 49 al 1 cod civil incepe sa curga i n u r m a t o a r e l e m o m e n t e : 1. Din ziua ultimelor informatii sau indicii atunci cand exista dovezi cert e , r e s p e c t i v m a r t o r i e t c . 2. Atunci cand data ultimilor informatii sau indicii nu pote fi stabilita cu exactitate, termenul incepe sa curga in ultima zi a lunii daca se cunoaste luna sau in ultima zi a anului calendaristic, daca nu este cunoscuta nici l una ultimilor informatii. In consecinta exista 3 conditii a trei declaratii judecatoresti a m

o r t i i : 1. Sa fii trecut cel putin 2 ani de la data ultimilor informatii sau indicii. 2. Sa existe indicii ca a incetat din viata. 3. O conditie de procedura prevazuta de art 933 al 1 din noul cod de pro cedura civila ,respectiv sa fi trecut 2 luni de la efectuarea publicatiilor de c a t r e i n s t a t a n a d e j u d e c a t a . CAZURI SPECIALE de declarare judecatoresca a mortii: 1. Prevazut de art 50 al 1 din CC care necesita doua conditii: a. pers sa fi disparut intr-o imprejurare exceptionala care indreptate s t e s a s e p r e z u m e d e c e s u l . b. sa fii trecut cel putin 6 luni de la data imprejurarii disparitiei per s o a n e i r e s p e c t i v e . 2. Prefazut de art 50 al 3 CC in conformitate cu care atunci cand este sig ur ca decesul s-a produs desi cadavrul nu poate sa fie gasit sau identificat moartea poate fi declarata prin hotarare judedatoreasca fara a se astepta t r e c e r e u n u i t e r m e n . S T A B I L I R E A D A T E I M O R T I I . In conformitate cu art 52 al 1 din Cc cel declarat mort este socotit ca a incetat din viata la data pe care hotararea ramasa definitiva a stabilit -o ca fiind aceea a mortii. Daca in hotarare nu este precizata ora mortii s e prezuma ca persoana respectiva a incetat din viata in ultima ora a zilei stabilite ca fiind aceea a mortii. Atunci cand nu exista indicii suficiente s e va stabilii ca data a mortii ultima ora a celei din urma zile a termenului de 2 ani sau a termenu lui de 6 lun i. OBSERVATIE!! Data mortii poate fi rectificata tot printr-o hotarare jud e d a t o r e a s c a . EFECTELE HOTARARII JUDECATORESTI DE DECLARARE A M O R T I I I n s t i t u i e d o u a p r e z u m t i i : 1. Persoana respectiva a murit in data stabilita prin hotararea judectoreas

c a . 2 . Ca p an a l a acea d at a p ers o an a resp e ctiv a e ra in v iat a. In consecinta hotararea judecatoreasca declarativa de moarte produce efe cte atat exnunc[ptr viitor] cat si extunc de la data stabilita ca fiind data m o r t i i . ANULAREA HOTARARII DE DECLARARE A MORTII. Potrivit art 54 din CC daca cel declarat mort este in viata se poate cere oricand anularea hotararii prin care s-a declarat moartea. Acesta acti u n e e s t e i m p r e s c r i p t i b i l a e x t i n t i v . EFECTELE ANULARII DE HOTARARE DECLARATIVE A MO ARTII S e p r o d u c i n f u n c t i e d e : 1. Raporturile dintre persoana reaparuta si mostenitori. 2. Raportul dintre persoana reaparuta si tertii subdobanditori ai bunurilor s u c c e s i u n i i . In ceea ce priveste primul raport se face distinctie intre mostenitorul de b u n a c r e d i n t a s i c e l d e r e a c r e d i n t a . *Mostenitorul de buna credinta este obligat: 1. Sa restituie bunurile in natura daca le mai are. 2. Sa le restituie prin echivalent adica sa restituie ce a obtinut in urma v a n z a r i i a c e l o r b u n u r i c a t r e t e r t . 3. Fructele bunurilor respective le poate pastra deoarece a avut calitatea d e p o s e s o r d e b u n a c r e d i n t a . *Mostenitorul de rea credinta care stia ca persoana disparuta era in viata t r e b u i e s a r e s t i t u i e : - b u n u r i l e i n n a t u r a d a c a l e m a i a r e . -sa restituie fie pretul obtinut din vanzarea lor fie valoarea lor actuala da ca aceasta este mai mare decat pretul incasat. -este obligat sa restituie fructele dobandite precum si pe cele care a omis s a l e d o b a n d e a s c a .

PERSOANA REAPARUTA SI SUBDOBANDITORII BUNURILO R. Astfel pers reaparuta in ceea ce priveste aceste raporturi potrivit pri ncipiului rezolutio jure dantis resolvitur jus accipientis, toate instrai arile facute de catre mostenitorii aparenti catre terti se desfinteaza astfel incat tertii trebuie sa inapoieze bunurile catre persoana reaparuta. ! ! ! E x c e p t i e In conformitate cu art 54 al 2 din CC dobanditorul de buna credint a si cu titlu oneros nu poate fi obligat sa restituie bunul catre persoana re a p a r u t a . *In ceea ce priveste raporturile de familie potrivit art 293 din CC in cazu l in care sotul unei persoane declarate moarte s-a recasatorit iar hotararea declarativa de moarte este anulata, noua casatorie ramane valabila daca sotul celui declarat mort a fost de buna credinta. Prima casatorie se consi dera desfacuta pe data incheierii noii casatorii. SITUATIA COMORIENTILOR: Comorienti sunt acele persoane care au decedat in aceasi imprejura re sau in imprejurari diferite fara a se putea stabilii daca una a supravietu i t c e l e i l a l t e . Este importanta in cazul persoanelor care au vocatie succesorala recip r o c a . Potrvit art 957 al 2 CC comorienti nu au capacittea de a se mostenii unul p e a l t u l . *Certificatu de deces are prioritate in fata hotaraii declarative de moarte. C u r s 9

INCAPACITATILE DE FOLOSINTA ALE PERSOANEI FIZICE. Intelegem acele situatii in care o persoana fizica este lipsita de folo s i n t a a n u m i t o r d r e p t u r i . Incapacitatile de folosinta au un caracter exceptional acest lucru rezultan

din

prevederile

art

29

al

din

CC

CLASIFICAREA INCAPACITATIILOR DE FOLOSINTA: 1. In functie de finalitate distingem intre incapacitati cu caracter de sanct iune si incapacitati cu caracter de protectie sau de o c o l i r e . 2. Dupa modul in care opereaza distingem intre : incapacitati care operea za de prim - drept adica opelegis si :incapacitati care opereaza in temeiul unei h o t a r a r i j u d e d a t o r e s t i . 3. Dupa izvorul lor distingem intre: incapacitati prevazute de legea civila si :incapacitati prevazute de legea penala.

4. In funcite de gradul de opozabilitate dinstingem intre incapacitati abs olute care interzic inchierea actului juridic de catre incapabili cu orice al ta persoana, si incapacitati relative care interzic incheierea actelor jurid i c e . INCAPACITATI CU CARACTER DE SANCTIUNE: Incapacitati cu caracter de sanctiune penala. Incapacitati cu caracter de sanctiune civila. INCAPACITTILE CU CARACTER DE PEDEAPSA PENALA: Pedepsele penale si pedepsele accesori ( art 65 din CP si care interesea za dreptul civil in ceea ce priveste interzicerea drepturilor parintesti si a dreptului de a fi tutore sau curator). INCAPACITATI CU CARACTER DE SANCTIUNE CIVILA: 1. Nedemnitatea succesorala (art 958 CC). 2. Sanctiunile civile prevazute de art 1119 din CC astfel sucesibilul care cu rea credinta a ascuns ori a sustras bunul din patrimoniul succesoral sa

u a ascuns o donatie supusa raportului sau reductiunii este considerat ca a acceptat succesiunea chiar daca anterior renuntase la ea. El nu va avea nici un drept asupra bunurilor ascunse sau sustrase si nu va participa la d istribuirea bunului donat in cazul raportului sau reductiunii donatiei ascu n s e . 3. Decaderea din drepturile parintesti reglementata de art 508-512 din C C .

INCAPACITATI CU CARACTER DE PROTECTIE: Sunt incapacitati speciale deoarece restrang dreptul de a incheia an umite acte jurdice sau de a dobandii anumite drepturi. 1. Incapacitatea celui lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacit ate de exercitiu restransa de a dispunde de bunurile sale prin liberalitati ( a r t 9 8 8 d i n C C ) . 2. Incapacitatea reprezentantului sau ocrotitorului legal de a primii liberalitati chiar de la minorul care a ajuns la majorat inainte de a primii descarcarea de gestiune de la instanta de tutela. 3. Incapacitatea medicilor farmacistilor sau a altor persoane in peri oada in care in mod direct sau indirect acordau ingrijiri de specialitate di spunatorului pt boala care este cauza decesului de a primii donatii sau le gate de la persoana pe care au tratat-o si care a murit de boala respectiva. 4. Incapacitatea mandatarilor, a parintiilor tutorilor si curatorilor, a adminstratorului provizoriu si a functionarului public de a cumpara direc t sau prin persoane interpuse chiar si prin licitatie publica bunuri pe care sunt insarcinati sa le vand sa le administreze sau pe care trebuie sa le sup ravegheze in ceea ce priveste administrarea(art 1654 al1 CC). 5. Incapacitati de a vinde bunurile persoanelor prevazute la art 165 4 a l 1 C C . 6. Incapacitatea judecatorilor procurorilor grefierilor executorilor a vocatiilor notarilor publici consierilor juridici si practicienilor in insolve nta de a cumpara drepturi litigioase care sunt de competenta instantei jud ecatoresti in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea.(art 1653 din

C ) . 7. Incapacitati in materia legatelor art 1991 din CC care interzice sub sanctiunea nulitatii relative legatele in favoarea anumitor categorii d e persoane cu atributii in materia intocmirii testamentelor( notarul public , interpretul, martori in cazul testamentului autentic). 8. Incapacitatea tutorelui si a rudelor apropiate de a incheia acte jur idice cu minorul aflat sub tutela.( art 147 din CC). 9. Incapacitatea de folosinta a minorului cu capacitate de exercitiu restransa de a face donatii ori de a garanta obligatile altuia. Art 147 al 3 d i n C C OBS!! 1. Inafara de aceste incapacitati cu caracter de protectie mai exista si alte incapacitati de folosinta respectiv: incapacitatea prevazuta in art 4 4 al 2 din Constitutie care se refera la conditile in care cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de propietate asupra terenurilor si anume n umai pe baza de reciprocitate in conditile legii organice (legea 312 pe 20 05) precum si prin mostenire legala. 2. Incapacitatea de folosinta in materia fiduciei reglementata de art 773CC in sensul ca numai persoanele prevazute limitativ de lege( institu tile de credit, societati de investitii si de administrare , societati de invest itii financiare, notarii publici) pot avea calitatea de fiduciari. !!!Concluzie: Ceea ce caracterizeaza incapacitatea de folosinta, astfel incat actul juridic interzis nu va putea fi incheiat nici de catre incapabili si njci de c atre reprezentantul acestuia. In ceea ce priveste sanctiunea incalcarii incapacitatii de folosinta e ste fie nulitate absoluta fie nulitatea relativa in functie de natura interesul ui ocrotit prin instituirea incapacitatii respectiv daca intresul este un inter e s p u b l i c s a u u n i n t e r e s p r i v a t . CAPACITATEA DE EXERCITIU A PERSOANEI FIZICIE. A r t 3 7 4 8 C C .

Art 37 din CC contine o DEF. legala a capacitatii de exercitiu in sensul ca aceasta este aptitudinea persoanei de a incheia singura acte juridice ci v i l e . DEFINITIE IN DOCTRINA: capacitatea de exercitiu a pers este aceea p arte a capacitatii civile a omului care consta in aptitudinea de a dobandi s i exercita drepturi civile si de a-si asuma si exercita drepturi si obligatii c i v i l e . Caracterele juridice ale capacitatii de exercitiu sunt: Legalitatea Generalitatea Inaliemabilitatea Intangibilitatea E g a l i t a t e . FELURILE CAPACITATII DE EXERCITIU: 1. Lipsa capacitatii de exercitiu(minorii sub 14 ani si persoanele puse su b i n t e r d i c t i e j u d e c a t o r e s c a ) . 2. Capacitate de exercitiu restransa( minorii intre 14 -18 ani). 3. Capacitate de exercitiu deplina(persoanele majore). 1. Lipsa capacitatii de exercitiu *Art 43 din CC persoanele care nu au capacitate de exercitiu * I n t e r z i s u l j u d e c a t o r e s c .

In cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu acestea inche ie acte juridice prin reprezentatii lor legali acestia sunt parintii tutorele sa u c u r a t o r u l . Actele juridice pe care le pot incheia persoanele juridicecu capacit t e d e e x e r c i t i u :

a.

Actele de conservare(acele acte prin care se urmareste pastrarea unui drept sau preintampiniarea pierderii lui cum ar fi de ex: inscrierea unei ipoteci in cartea funciara sau intreruperea unei prescriptii). Spre deosebire de actele de conservare actele de dispozitie sunt acele acte prin care se constituie sau se transfera un drept real sau se greveaza un bun cu o sarcina reala. b. Actele de administrare sunt acele acte care pun in valoare sau exploateaza normal un patrimoniu. c. Actele marunte ale vietii cotidiene. d. Actele juridice reglementate de art 42 din CC respectiv acele acte juridice care privesc munca indelemnicirile active sau sportive precum si cele referitoare la profesia copilului care pot fi incheiate de acesta cu incuvintarea parintelui sau tutorelui. INCETAREA LIPSEI CAPACITATII DE EXERCITIU: 1. La implinirea varstei de 14 ani ptr minor. 2. La data ridicarii interdicitei judecatoresti. 3. La data decesului minorului sau interzisului judecatoresc.

2. Capacitatea de exercitiu restransa: Potrivit art 41 din CC o au minori intre 14-18 ani acestia putand in

cheia personal toate actele juridice permise de lege cu incuvintarea preal a b i l a a o c r o t i t o r u l u i l e g a l . * C o n t i n u t u l : 1. Acte juridice pe care minorul intre 14-18 ani le poate incheia per sonal si singur( actele de conservare si actele marunte ale vietii cotidiene ). Actele de administrare in masura in care nu sunt lezionare ptr minor. 2. Acte juridice pe care minorul intre 14-18 ani dar numi cu incuvi ntarea prealabila a ocrotitorului legal: acte de admin , acte juridice privin d m u n c a ( a r t 4 2 a l 1 C C ) . 3. Acte juridice in care minorul intre 14-18 ani le poate incheia per sonal dar cu incuvintarea ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare: actel e de dispozitie( instrainarea a unor bunuri sau cele prin care e graveaza b unurile cu o sarcina reala, actele de renuntare la un drept, tranzactia) 4.Acte juridice interzise minorului intre 14 -18 ani: a. Minorul nu poate sa faca donatii si nici sa garanteze obligatile altuia ( a r t 1 4 6 a l 3 C C ) . b. Este interzis a se incheia acte juridice intre tutore sotul acestuia, o rud a in linie dreapta , fratii si surorile tutorelui pe de-o parte si minori pe de. a l t a p a r t e . INCETAREA CAPACITATII DE EXERCITIU RESTRANSA: 1. Cand minorul imp,ineste varsta de 18 ani. 2. Cand minorul intre 14-18 ani este pus sub interdictie judecatoreasca. 3 . P r i n m o a r t e a m i n o r u l u i . *3. Capacitatea de exercitiu deplina: O au pers majore, pot s incheie personal si si singure orice fel de ac t e j u r i d i c e c i v i l e . Dobandirea capacitatii de exercitiu depline: la implinirea varstei de 18 a ni precum si in cazul in care se ridica interdicita judecatoreasca pt o pers c a r e a r e 1 8 a n i . Exista 2 CAZURI SPECIALE: 1. Minorul care dobandeste prin casatorie capacitatea deplina de ex

ercitiu.(minorul de 16 ani). ART 39 CC. 2. Art 40 din CC se refera la capacitatea de exercitiu anticipata, art potrivit cu care ptr motive temeince instanta de tutela poate recunoaste minorului care a implinit varsta de 16 ani capacitatea de exercitiu deplin a cu ascultarea parintilor sau tutorelui minorului si cu avizul consiliului d e f a m i l i e . I N C E T A R E A C A P A C I T A T I I D E P L I N E : 1 . P r i n d e c e s u l p e r s o a n e i f i z i c e . 2. Prin punerea sub interdcitie judecatoreasca. 3. Prin anularea casatoriei in cazulcasatoriei putative cand mijorul a fost d e r e a c r ed in ta l a i n c h ei e r a c a s a to r i ei ( A r t 2 7 2 a l 2 CC ) . I N C A P A C I T A T I I L E D E E X E R C I T I U : Au ca efect impiedicarea unei persoane de a exercit un drept subiec t i v c i v i l . Aceste incapacitati spre deosebire de incapacitatile de folosinta au remediul in sensul ca actul juridic poate fi incheiat pe seama incapabilul ui de reprezentantul legal sau cu incuvintarea prealabila a ocrotitorului le g a l s a u a a u t o r i t a t i i t u t e l a r e . *Sanctiunea incalcarii capacitatii de exercitiu: -potrivit art 44 din CC actele facute de pers fara capacitate de exercitiu s au cu capacitate de exercitiu restransa, altele decat cele permise(art 44 al 3 CC si art 43 al 3) precum si actele facute de tutore fara autoriziatia ins tantei de tutela atunci cand aceasta autorizare este ceruta de lege sunt an ulabile chiar fara dovedire

24.05.2013
Identificarea pers fizice (din carte), 05.06, 16:00, Campus, sala 103