Latinitate i Dacism

Studiu de caz

Cuprins:
Evocarea originilor poporului romn a pendulat ntre exaltarea Daciei i cea a Imperiului Roman. Raportul dintre datele istorice i imaginaie n tratarea dacismului i a latinitii. Principalele motive de elogiu pentru spiritul latin n textele consultate. Caracteristicile atribuite dacilor. Evidenierea modului n care evocarea Daciei sau a Romei capt rolul de a caracteriza sau de a critica situaia romnilor n perioada modern. Susinerea unei opinii cu privire la obsesia originilor. Compararea miturilor fondatoare romneti cu cele similare din alte culturi.

Evocarea originilor poporului romn

n vara anului 105 Traian cucerete Dacia, transformd-o n provincie a Imperiului Roman. Procesul de Romanizare ncepe n anul 106, contribuind la aceasta armata roman prezent n numr mare n Dacia. Numrul colonitilor romani adui de Traian n Dacia a fost mare, acetia proveneau de pe ntreg cuprinsul Imperiului i toi vorbeau limba latin. Imigrarea masiv a determinat o urbanizare accentuat a provinciei. Multe aezri, situate lng vechile dave dacice, sunt ridicate la rangul de municipii i colonii.(Apulum, Napoca,Potaissa) Procesul de romanizare a populaiei daco-getice a continuat pn n secolul al aptelea cnd se consider limba roman ca format.

Raportul dintre datele istorice i imaginaie n tratarea dacismului i a latinitii

Limba romana este o limba romanica. Precum se stie dupa cucerirea Daciei de Traian in anul 106. Limba latina populara a devenit limba oficiala in Dacia si dupa o intrebuintare indelungata a capatat o structura proprie. In aceasta limba s-au mentinut o serie de cuvinte geto-dace carora cu timpul li s-au adaugat influentele straine: slave, maghiare, turcesti, grecesti, rusesti etc. O data cu evolutia istoriei fiecare popor a incercat sa se autodefineasca. Relatiile noastre cu popoarele vecine ne-au ajutat sa ne gasim identitatea si originele. Despre toate acestea s-au gasit informatii in primele scrieri aparute in limba slavona, apoi in cele aparute in limba latina. In secolul al 19- lea se face trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin, fapt care genereaza o serie de dispute. Un rol important in sutinerea si promovarea latinitatii limbii romane a jucat presa in limba romana( Gazeta de Transilvania, Albina romaneasca, Curierul romanesc.

Principalele motive de elogiu pentru spiritul latin n textele consultate

Corifeii Scolii Ardelene, Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe incai, Ion Budai Deleanu au sustinut latinitatea limbii si poporului roman. Acest fapt a fost influentat si de cauze sociale, politice si economice. Astfel aparitia si dezvolarea unei paturi mestesugaresti care se implica in schimburile comerciale, care incepe sa foloseasca limba romana in documentele intocmite favorizeaza acet lucru. De asemenea si nevoie oamenilor de a intelege slujbele bisericesti impune latinitatea limbii romanesti.

Caracteristicile atribuite dacilor

nali i robuti, brbaii daci aveau pielea de culoare deschis, ochii albatrii i prul blondrocat. Purtau cioareci, cmaa despicat n pri ncingndu-se cu un bru lat. Columna lui Traian le nfieaz pe femeile dace: zvelte, nalte, purtnd prul pieptnat pe tmple i strns la spate n coc.

Ele purtau o cma ncreit, cu mneci scurte i o fust. Att brbaii ct i femeile, purtau n picoare cluni de psl sau opinci de piele. Dacii erau viteji, harnici i curajoi.

Evidenierea modului n care evocarea Daciei capt rolul de a caracteriza situaia romnilor
Miscarea nationala romaneasca de dupa 1821 aspira la un rol important pe scena europeana, fapt care favorizeaza evidentierea modelului roman pe directia latinitatii. Odata cu intemeierea Romaniei si dobandirea independentei latinitatea si dacismul isi fac loc in peisaul in peisajul istoriografic, Dacii devin simbolul radacilor, apartenenta la pamantul tarii, iar romanii continua sa reprezinte principiile civilizatorii de organizare politica. Astfel de la 1880 mitul originilor sufera o reevaluare: din romani puri, devin daco- romani.

coala Ardelean
Cele mai importante lucrri sunt: Istoria i ntmplrile romnilor de Samuil Micu, Hronica romnilor i a mai multor neamuri de Gh. incai, Istoria pentru nceputul romnilor n Dachia de Petru Maior, Elementa linguae daco-romanae siva valachicae . Istoricii colii Ardelene au jucat un rol important n acumularea dovezilor pentru susinerea egalitii n drepturi a romnilor din Transilvania cu celelalte naii din Imperiul Habsbugic. Studiile de limb urmresc s dovedeasc latinitatea limbii romne. n aceast epoc s-a pus problema adoptrii alfabetului latin n locul celui chirilic. n ciuda unor idei exagerate (se propunea o ortografie etimologic i se cerea eliminarea elementelor nelatine din limb) coala Ardelean are meritul de a fi pus bazele cercetrii tiinifice a limbii romne.

Susinerea unei opinii cu privire la obsesia originilor

Originile dacice ale poporului roman nu pot fi puse la indoiala deoarece fondul nostrum lexical dar si cel traditional deriva in mare parte din graiul si portul Daciei. Daca vorbele au suferit modificari, adaptari, shimbari de forma si de sens, putem spune cu certitudine ca portul nostrum traditional este aproximativ identic cu hainele imbricate de stramosii nostril geti. Cu toate acestea consider ca poporul roman este in primul rand latin deoarece odata cu romanizarea, dacii au cunoscut pentru prima oara dupa coloniile grecesti cultura , insa de aceasta data aceasta nu a patruns numai in zona Dobrogei ci int toata intinderea getica.

Precum sustine si Adolf Ambruster, persistent romanilor la sud si nord de Dunare a influentat ireparabil istoria Tracilor.

Motivul miturilor
Mesterul Manole - mitul creatorului Mesterul trebuie sa aleaga intre pasiunea pentru creatie si iubire. Dupa ce alege creatia, el constientizeaza ca a realizat numai jumatate de jertfa. Miorita - mitul sincretic al spiritualitatii romanesti Motivul alegoriei mortii ca nunta sintetizeaza tema fundamentala a baladei, contine sensurile filozofice cele mai profunde ale ei : prin moarte, individul nu dispare, ci se contopeste cu macrocosmosul, cu fiinta eterna a naturii . Baba Dochia - mitul etnogenetic Baba Dochia este o batrana zeita agrara, care moare de 1 martie si renaste de Mucenici, pe 9 martie. Dochia aduce aminte de marea zeita Terra Mater si poate fi asociata cu Diana si Iuno de la romani si cu Hera si Artemis de la greci. Sburatorul - mitul erotic In mentalitatea arhaica iubirea este considerata o mare forta si primul impact cu aceasta s-ar datora unei fiinte supranaturale si reprezinta un proces de initiere configurat printr-un singur mit: mitul erotic al zburatorului.

V mulumim pentru atenie!