Sunteți pe pagina 1din 4

Aviatorilor - numele cartierului provine de la Monumentul Eroilor Aerului, monument cunoscut si sub numele de Statuia Aviatorilor.

Inaugurarea monumentului s-a realizat in anul 1935, iar autorii operei au fost sculptorii Iosif Fekete si Lidia Kotzebue. Aviatiei - Unul dintre cele mai noi cartiere din Bucuresti, construite in timpul comunismului, mai exact la inceputul anilor 1980, este cartierul Aviatiei. Se pare ca aici, fostul dictator Nicolae Ceausescu, dorea sa aduca sa locuiasca personalul din cadrul armatei, al politiei, dar si al aviatei, de unde provine si numele cartierului. Unul dintre cele mai importante obiective turistice legate de numele cartierului este Muzeul Aviatiei, construit pe locul fostului Aeroport Pipera. Balta Alba - aici se afla o groapa de var unde in vremea lui Caragea se topeau cadavrele ciumatilor. Cand ploua, locul devenea o balta. Alba. Baneasa - Pe locul in care se afla astazi cartierul Baneasa, se pare ca aici s-a aflat initial un vechi sat numit Carstinesti, care in anul 1761 a intrat in proprietatea Ecaterinei Vacarescu sau Baneasa, vaduva marelui ban Stefan Vacarrescu. Pe atunci rangul de ban desemna cel mai mare degrator, fiind cel mai inalt titlu boieresc acordat in Tara Romaneasca. Ecaterina Vacarescu a ctitorit aici biserica cu hramul Sfantul Nicolae, aflata in proximitatea soselei Bucuresti-Ploiesti de astazi. In perioada interbelica locuitorii acelui sat, devenit intre timp cartier, se ocupau cu laptaria. Berceni - Francisc Rkczi al II-lea pleaca la turci (nici el nici turcii nu se intelegeau cu Habsburgii, iar asta ii facea prieteni). La fel procedeaza si o parte din apropiatii lui Rkczi. Mai exact o ceata de husari condusi de groful Mikls Bercsnyi. Nu stiu daca au stat doar ca sa-si traga sufletul ori s-au oprit de tot, cert este ca, undeva la sud de Bucuresti, husarii Berceni au luat o pauza. Bucurestii Noi a inceput sa se formeze in anul 1898, an in care Nicolae Bazilescu, avocat si profesor in cadrul Facultatii de Drept, a cumparat mosia Maicanesti-Grifoaicele, mosie ce apartinea de comuna Baneasa. Dupa cumpararea mosiei, Bazilescu a inceput sa imparta terenul, scotand apoi la vanzare jumatate din loturi, iar cealalta jumatate donand-o primariei. Se pare ca pana in anul 1913, un numar de aproximativ 1423 de persoane au cumparat locurile scoase la vanzare de Bazilescu, fapt ce a denumit noua asezare Bucurestii Noi. Colentina - Pe locul in care se afla astazi cartierul Colentina, exista la 12 aprilie 1575 satul Obilestilor, la Est de oras, intre Dobroesti si Florestii de Sus. La baza originii numelui cartierului stau mai multe ipoteze. Una dintre ele este data de etimologia populara conform careia Colentina insemna colea-n tina, adica in noroi sau in mlastina, aici aflandu-se pana in anul 1933,numeroase mlastini care mai apoi au fost asanate. O alta ipoteza este cea care face referire la Colentina ca la un loc de instructie militara, locul unde se spune ca Mircea cel Batran i-ar fi invins pe turci intr-o batalie. Pentru o perioada de timp a purtat denumirea de Olintina. Cotroceni - atat cartierul cat si soseaua, poarta denumirea unui fost sat, a carui prima atestare documentara dateaza din vremea domniei lui Mihai Viteazul. Langa acest sat de afla odinioara Padurea Cotrocenilor, vazuta de multi ca un loc de refugiu, unde iti puteai pierde urma foarte usor si de unde provine si expresia a se cotroci. Dupa ce satul intra in proprietatea marelui logofat Serban Cantacuzino, in anul 1671, acesta este acuzat ca urmareste sa ajunga domn, atragandu-si ura domnitorului Gheorghe Duca, astfel fiind nevoit pentru a se salva sa-si piarda urma in Padurea Cotrocenilor, unde sta ascuns timp de trei zile. Dupa scaparea sa, Cantacuzino construieste aici in semn de multumire pentru

ajutorul divin, o frumoasa biserica de zid, Manastirea Cotrocenilor, pe un lacas de cult mai vechi. Crangasi - provine de la existenta in aceasta zona a unei prelungiri din Codrii Vlasiei, denumita si crang. In acest loc traiau crangasii. In cea de a doua jumatate a secolului al XVI-lea existau pe locul in care se afla astazi Bucurestiul: Obilestii pe Colentina, Dobroestii, in zona de Nord-Est, la Marcuta Hodopenii, actualul Otopeni si Crangasii sau Rosiul pe Dambovita la Nord-Est de oras. Damaroaia - fosta mosie a Mariei Damaris. Alte surse sustin ca numele cartierului Damaroaia, provine de la numele unei vornicese, care a detinut in proprietatea sa intre anii 1830 si 1833, o gradina intinsa in targul Bucurestilor, langa Podul de Pamant, azi sub denumirea de Calea Plevnei. Dealul Spirii - era denumirea Dealului Lupestilor din secolul al XVI-lea, loc pe care se aflau numeroase vii, care apartineau Manastirii Radu Voda. Biserica Spirea Veche care se afla pe Dealul Spirii a fost construita de Spiridon Kristofi, denumit si Doctorul Spirea, in anul 1765 cu ajutorul unei rude Hristofi, cu functia de ceaus spataresc, iar apoi capitan de lefegii. Acesata biserica domina intreg dealul cat si imprejurimile sale. Manastirea ce purta numele de Dealul Spirea, avea in posesie doua mosii, inainte de secularizarea averilor manastirilor, nume dat unui intreg cartier din Bucuresti. Domenii - cartierul a fost construit incepand cu perioada interbelica, intre anii 1920 si 1940, pentru angajatii din Ministerul Agriculturii si al Domeniilor, de unde provine si numele cartierului. Dristor - Numele vine de la Silistra care-i mai zice si Drstor sau Dristor. Intre razboaie prin locul care inainte se chemase "Gura Lupului" trecea drumul ce pleca de la sud de Bucuresti si tinea pana la Silistra: Drumul Dristorului. Erata: Dristorenii erau o breasla de negustori veniti in vremea fanariotilor de la Cetatea Dristor (vechiul castru roman Durustorum, azi Silistra in Bulgaria)". Aici domnul Ofrim este chiar penibil. De fapt este vorba de o asezare a mesterilor piuari, care se numeau darstari, darsta fiind piua din piatra folosita la fabricarea postavului si dimiei. Piuarii fabricau darste si pentru sutele de mori de pe cursul Dambovitei, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanta economica pentru targul Bucurestilor. In Bucuresti a existat si o mahala a postavarilor inca din secolul al XVI-lea. Toponimicul Dristor vine de la breasla piuarilor care si-au avut satul in aceasta parte a Bucurestilor Drumul Taberei - Tudor Vladimirescu intrand in Bucuresti pe la vest in anul 1821, isi aseaza aici tabara de panduri. Ferentari - paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinata origine a numelui: vine din latina (!!!!) "Ferentarius" - Soldat din infanteria usoara a legiunilor romane. N-am aflat insa care-i legatura. Erata: In secolul XIX, tot Ferentari erau numiti soldatii olteni (infanterie usoara). In urma improprietaririlor lui A.I. Cuza, le-au fost alocate terenuri din zona respectiva. Erata 1: O alta abordare etimologica ofrimiana se refera la strada Ferentari (p. 105). Aflam ca numele strazii si al cartierului "vine de la ferentari soldati pedestri de infanterie usoara (din latinescul ferentarius). Dupa unele opinii, aici s-ar fi aflat campul de exercitii al ferentarilor din oastea lui Mihai Viteazul". Sa le luam pe rand. Latinescul ferentarius nu are legatura cu zona Ferentari, deoarece acest termen apare in secolul al XIX-lea, fiind "un imprumut literar invechit".(9) De fapt toponimul ferentari a venit pe filiera maghiara si pentru a lamuri acest aspect am contactat doi ilustri cercetatori maghiari: reputatul

medievist Spielmann Sebestyn de la Biblioteca Teleki-Bolyai, din Tg.Mures si istoricul Lajos Demeny, acesta din urma traind chiar la Bucuresti! Amandoi mi-au spus ca nu a existat un corp de armata in evul mediu, cu numele de ferentari iar majoritatea istoricilor ardeleni considera artera Ferentari, ca fiind drumul de acces catre Dunare prin Bucuresti, al exilatilor curuti, trupe rasculate sub comanda principelui ardelean Francisc Rkczi II, care s-au opus stapanirii austriece la inceputul secolului al XVIII-lea. Dupa incheierea pacii de la Satu Mare (1711), conducatorul lor din exil a fost un anume Ferencs, de aici si Ferentari. Insa este doar o ipoteza. In sustinerea ei vine toponimul Berceni, zona aflata la sud de calea Ferentarilor, si a carei origine se trage de la numele contelui Bercseny, care si-a stabilit la sud de Bucuresti o tabara pentru adunarea exilatilor curuti, la inceputul secolului al XVIII-lea. Floreasca dateaza din secolul al XVI-lea, odata cu atestarea documentara a mosiei Floresti de pe Colentina. In perioada lui Mihai Viteazul satul Floresti era cunoscut ca o asezare pe Colentina, la Est de oras si era impartit in trei localitati distincte Floreasca de Sus, Floreasca de Mijloc si Floreasca de Jos. Satul Floreasca de Jos mai era numit si Gradistea Florestilor. In anul 1608, aici se afla o manastiri ridicata de Cernica Mare Vornic. Alte surse sustin ca mare parte a acestei mosii ar fi apartinut domnitorului Serban Cantacuzino. Odata cu venirea secolului al XIX-lea, aceasta zona a fost impartita, s-au construit strazi cu case, printre care si Calea Floreasca. In anul 1922 zona devine oficial carrierul Floreasca. Ghencea denumirea provine din limba turca. Pe vremea fanariotilor, Ghenci-aga era seful arnautilor din garda domneasca. Aici s-a ridicat o biserica. Biserica era a Ghencei Giulesti Zona pe care se afla astazi cartierul Giulesti, a apartinut unui sat invecinat orasului Bucuresti, unde locuiau Giulestii. Acestia au fost amintiti in documentele ramase din Evul Mediu, datand din anul 1548. Tot pe aceste pamanturi familia Giulesti a construit o biserica, al carui nume va fi dat mai tarziu cartierului. O alta ipoteza este sustinuta de faptul ca la data de 2 aprilie 1548, Mircea Ciobanul ii da lui Stroe din Giulesti mosia pe care o cumparase. Mosia Giulesti era impartita in trei parti distincte Giulestii din Deal, Giulestii din Vale si Giulestii Domnesti. Extinderea cartierului a inceput odata cu construirea Garii de Nord si caselor din imprejurimea ei, destinate muncitorilor feroviari. Cartierul din Bucuresti nu este singurul care poarta acest nume, numele de Giulesti fiind purtat de mai multe cartiere din provinciile romanesti, avand origine latina de la Iulius. Lipscani - din slava - Lipsk, Lipsko (locul cu tei). Acest "loc cu tei" este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniti in Bucuresti cu lucruri aduse de la targul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani. Militari - In secolul 19 aici era zona de instructie militara, probabil si o garnizoana. O vreme a functionat aici "Pirotehnia Armatei" Pantelimon - isi ia numele dupa Manastirea Sf. Pantelimon. In greaca "pan" inseamna "tot" si "lmon" inseamna mila. Panteleimon = cel milostiv, intreg-milostivul. Rahova - Aici e simplu. Numele e relativ nou si vine de la Calea Rahovei una dintre cele cinci artere botezate in secolul 19 spre aducere aminte a Razboiului de Independenta: Calea Grivitei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei si Calea Dorobantilor. Salajan - Un nume si mai nou. Nu vine de la Salaj, ci vine de la Leon Szilaghi cunoscut si sub numele de Leontin Salajan. a fost un politician comunist i general de armat romn. El a ndeplinit funcia de ef al Marelui Stat Major al Armatei Romne (1950-1954) i apoi pe cea de ministru al forelor armate (1955-1966).

Titan - isi ia numele de la fabrica de ciment "Titan" construita la inceputul secolului XX Vatra Luminoasa - numele a fost dat in spiritul bolsevic al vremii, pentru ca lumina venea negresit de la rasarit, adica dinspre rusi. O alta ipoteza sustine ca denumirea cartierului isi are originea la data de 1 august 1906, cand Regina Elisabeta impreuna cu Carol I si inaltii reprezentanti ai calsei politice din acea vreme a fondat Societatea Orbilor din Romania. Vitan - De la Dumitru Papazoglu aflam ce-i ala un vitan: "n ocolul oraului, spre nord, este cmpia Vitanului, unde vitele orenilor i aveau pciunea"